Prof.

Doltu Ana Maria

Prof. Cozma Elena Doina
Unitatea de învățământ: Școala Gimnazială “Alexandru Ioan Cuza”
Roman, Jud. Neamț
Nivel de învățământ: gimnaziu

CIRCUITUL – METODĂ EFICIENTĂ PENTRU DEZVOLTAREA FORȚEI

Deși cunoscută și folosită ca formă organizatorică în cadrul antrenamentelor de sală de

către antrenorii germani încă dinaintea celui de-al II-lea război mondial, antrenamentul în
circuit capătă statut de metodă abia după ce în anul 1952, antrenorii Morgan și Adamson de la
Universitatea ”Leeds” din Anglia, în urma unor îndelungate experimente, i-au demonstrat
superioritatea în fața celorlalte metode utilizate pentru dezvoltarea calității mortice forța.
Circuitul – ca procedeu metodic – a fost creat pentru dezvoltarea forței principalelor
grupe musculare. Deși nu este o metodă nouă, avantajele utilizării ei sunt de
necontestat. Folosirea circuitului în cadrul orei de educație fizică presupune o
adaptare la specificul activității școlare, precum și respectarea unor cerințe de ordin
metodic și organizatoric.

Iată câteva dintre acestea:

ASPECTE METODICE PRIVIND ORGANIZAREA ANTRENAMENTULUI, ÎN

CIRCUIT ÎN CADRUL LECȚIILOR DE EDUCAȚIE FIZICĂ

1. Cadrul didactic va selecta complexe de sarcini simple și accesibile pentru

contingentul de elevi cu care activează;
2. Elevii sunt împărţiţi pe ateliere, având o pregătire aproximativ egală pentru
exercițiile ce urmează să se execute;
3. În cadrul fiecărei stații se execută numărul maxim posibil de repetări conform
particularităților individuale;
4. Pentru fiecare grup se stabileşte un responsabil de ordine;
5. Atelierele se amplasează în câteva (4-10) „staţii" (locuri pentru executarea exercițiilor
programate) cu inventarul necesar, dispuse în cerc, în pătrat etc, în aşa fel încât să se
exploateze la maximum dimensiunile sălii sau ale terenului şcolar;
6. La elaborarea unui program trebuie să se țină cont de câteva variabile: setul de
exerciții; greutatea de lucru; numărul de exerciții, seturi și repetări; timpul de odihnă
între seturi sau cicluri; numărul de antrenamente pe săptămână. Fiecare variabilă
depinde de scopul trasat.
7. Se interzic două exerciții care vizează aceeași grupă musculară unul după celălalt;
8. La toate staţiile se execută concomitent, sub conducerea generală a profesorului,
exercițiile date (în fiecare atelier câte un tip de exercițiu) cu dozare normată
individual şi totodată relativ aceeaşi (de exemplu, 1/4, 1/3, 1/2 din numărul maxim de
repetări individuale);
9. Exercițiile se repartizează pe staţii în aşa fel, încât să se asigure alternarea efortului
preponderent asupra grupelor musculare de bază (de exemplu: picioare - braţe - spate,
presa abdominală - pregătire generală);
10. Controlul permanent al adaptării la efort prin înregistrarea rezultatelor;
11. Succesiunea exercițiilor să urmărească alternarea solicitării principalelor grupe
musculare;
12. La comanda profesorului (sau individual, pe măsura încheierii executării sarcinii),
elevii trec succesiv de la o staţie la alta, până când parcurg tot circuitul;
13. Plecarea în circuit se face de regulă din același loc și la aceleași interval.

ETAPE ÎN ORGANIZAREA LECȚIEI DE EDUCAȚIE FIZICĂ CU APLICAREA

ANTRENAMENTULUI ÎN CIRCUIT

1. Stabilirea scopului pentru care se aplică circuitul;

2. Determinarea tipului de circuit (scurt, mediu sau lung);
3. Selecția conținuturilor/exercițiilor;
4. Cunoașterea posibilităților maxime ale fiecărui subiect, prin trecerea probelor de control;
5. Fixarea numărului de repetări pentru fiecare elev și a normei de timp (numărul de
repetări, la începutul pregătirii, se stabilește în general la 1/4, 1/2 din valoarea
posibilităților maxime);
6. Reactualizarea regulilor de securitate;
7. Executarea exercițiilor la fiecare stație;
8. Parcurgerea circuitului de 2-3 ori cu pauză între repetări;
9. Trecerea probelor de control la anumite intervale și evaluarea rezultatelor;
10. Însușirea corectă a exercițiilor ce compun circuitul;
Unul din aspectele semnificative asupra căruia ar trebui să se insiste atunci când se
folosește circuitul, este acela al dozării.

Pentru că școala, în general, nu dispune de o bază materială foarte bună iar efectivele
de elevi sunt destul de numeroase, se poate recurge la efectuarea exercițiilor din cadrul
circuitului și a pauzelor dintre acestea – contratimp (ex. 30sec. lucru – 30sec. pauză). De
regulă timpul de lucru este mai mic decât cel al pauzei, foarte rar ajungându-se la egalitate.
Metoda circuitului este aplicată, de regulă, când vorbim de dezvoltarea calității
mortice forța. Spre deosebire de cel fizic, circuitul tehnic permite o exersare mai îndelungată
(durata de execuție la o stație poate fi de 5-8 minute), fiind utilizat cu un randament superior
în lecțiile în care se abordează o singură temă, în faza de consolidare a deprinderilor.

AVANTAJELE antrenamentului în circuit la lecția de educație fizică.

 Posibilitatea de a o organiza în orice condiții de dotare materială;

 Influențele multiple pe care le are asupra organismului prin dezvoltarea unui
complex de calități motrice;
 Posibilitatea de a acționa cu mijloace diferențiate, adaptate particularităților
colectivului de elevi;
 Conținuturile cuprinse în circuit se pot transfera cu ușurință în activitatea
independentă;
 Acționează multilateral asupra diverselor grupuri de mușchi;
 Lecția se desfășoară dinamic și interesant, excluzând monotonia;
 Antrenamentul în circuit poate fi utilizat cu success la majoritatea unităților de
învățare pentru formarea competențelor specifice;
 Asigură oportunități și șanse egale de dezvoltare pentru toți elevii;
 Necesită foarte puțin timp: rapid, dar foarte eficient;
 Este o condiție importană în sporirea, menținerea și refacerea calităților motrice și
a sănătății;
 Presupune libertate în realizare: se poate varia numărul de repetări, timpul acordat
unui exercițiu, durata pauzelor etc.;
 Arderea eficientă a grăsimilor fără pierderea masei musculare.
DEZAVANTAJELE antrenamentului în circuit.
 Necesită mai mult timp pentru pregătirea lecției;

 Lipsa de experiență a unor cadre didactice debutante ar fi un impediment în

determinarea tipului de exerciții, a duratei lor, a numărului de reluări;
 Necesită o cunoaștere profundă a nivelului de dezvoltare a fiecărei clase și a
fiecărui elev în parte;
 Unii elevi pot să nu suporte intensitatea efortului solicitat;
 Dificultăți în monitorizarea activității tuturor elevilor la toate stațiile concomitent;
 Conținutul antrenamentului în cea mai mare măsură depinde de creativitatea și
inteligența cadrului didactic;
 Când nu sunt concepute corect și logic pot fi o mare pierdere de timp și energie.
Circuitul nr. 1

Stația
1. Stând cu fața la perete: flotări cu sprijinul palmelor pe perete;
2. Așezat cu picioarele întinse înainte: sprijin pe mâini înapoi, ridicarea bazinului în extensie,
revenire;
3. Stând cu mâinile la ceafă: genuflexiuni cu spatele drept;
4. Așezat, pe antebrațe sprijinit: Ridicarea picioarelor la 45 de grade și coborâre lentă;
Timp de lucru: 30 de secunde;
Pauză: 30 de secunde;
Circuitul nr.2

Stația:

1. Stând depărtat, față în față, brațele înainte, palmă în palmă, împingeri successive în brațe
cu opunere de rezistență;
2. Pe perechi, așezat spate de spate, brațele sus, de mâini apucat, trunchiul înclinat înapoi
(distanța dintre parteneri aproximativ 1m); ridicarea simultană a picioarelor la 45 de grade
și coborâre lentă;
3. Pe perechi, stând spate în spate, brațele sus, apucat de mâini:

T1 - fandare înainte pe piciorul stâng;

T2 – revenire;

T3 - fandare înainte pe piciorul drept;

T4-revenire;

4. Pe perechi, stând față în față, cu mâna stângă pe umărul stâng al partenerului și cu mâna
dreapta pe șold: balansarea simultană a piciorului stâng întins înainte și înapoi; (3 execuții
pe stg, 3 execuții pe drt)

Timp de lucru: 30 de secunde;

Pauza: 30 secunde;

Circuitul nr. 3

Stația:

1. Flotări cu sprijinul picioarelor pe banca de gimnastică;

2. Cu fața la perete, picioarele departate la nivelul umerilor, palmele pe perete la nivelul
capului, ridicări pe vârfuri;
3. Din culcat facial, ridicarea concomitentă a brațului drept întins înainte cu ridicarea
piciorului opus, menținere 6 sec, și apoi se schimbă pe partea opusă;
4. Din culcat dorsal ridicarea trunchiului cu mâinile la ceafă, picioarele îndoite cu sprijinul
tălpilor pe sol (abdomene);

Timp de lucru: 30 de secunde;

Pauza: 30 de secunde

Circuitul nr.4

Statia:

1. Culcat dorsal, picior peste picior, sprijinit înapoi pe palme, întinderea brațelor și revenire;
2. Placa Plank – din sprijin pe antebrațe și vârfurile picioarelor, picioarele ușor depărtate și
întinse, capul sus cu privirea înainte;
3. Geniflexiuni Pistol – stând costal la scara fixă, de o șipcă apucat, genoflexiune pe un
picior, celălalt întins; (5 pe drt, apoi schimbăm partea, 5 pe stg)
4. Stând cu spatele la scara fixă, brațele sus, cu ambele mâini de șipcă apucat :coborâre din
treapta în treapta până la poziția pod.

Timp de lucru: 30 de secunde;

Pauza: 30 de secunde;
Circuitul nr. 5

Stația:

1. Fandarea Păianjănului: din poziția pentru flotări, ridicăm piciorul drept și-l tragem cu
mâna dreaptă prin exterior, punem piciorul pe sol, apoi revenire, se repeată și pe partea
cealaltă;
2. Așezat pe banca de gimnastica, cu fata la scara fixă și vârfurile picioarelor sprijinite sub
șipcă, brațele sus: coborârea trunchiului înapoi, cu atingerea solului cu mâinile și revenire;
3. Culcat facial cu bratele întinse: ridicare în sprijin pe palme cu extensia trunchiului;
4. Stând lateral față de banca de gimnastică: sărituri cu ambele picioare pe banca de
gimnastică, coborâre și reluarea execuției

Timp de lucru: 30 de secunde;

Pauza: 30 secunde;

Circuitul nr. 6

Stația:

1. Walkout – din poziția stând, îndoim trunchiul și punem în sprijin pe sol cu palmele în față,
păstrăm abdomenul tras și ducem mâinile înainte până când ajungem în poziția PLANK,
apoi revenire în poziția inițială; (împingem în părțile laterale cât mai sus posibil și
împingem călcâiele în pământ, în timp ce mergem în mâini înapoi)
2. Culcat dorsal, cu bratele sus, ridicarea trunchiului simultan cu ridicarea picioarelor întinse
la 90 de grade și atingerea vârfurilor picioarelor și revenire;
3. Menținut atârnat la scara fixă;
4. Genoflexiuni cu săritură;
Timp de lucru: 30 de secunde;
Pauză: 30 secunde;
Circuitul nr. 7

Stația:

1. Așezat cu fața spre bancă, vârfurile picioarelor sub bancă: coborârea și ridicarea
trunchiului:
2. Sărituri din depărtat în apropiat concomitent cu ridicarea brațelor lateral și sus (Jumping
Jack);
3. Așezat cu picioarele întinse înainte, cu sprijin pe mâini înapoi, ridicarea bazinului cu
extensie, capul pe spate și revenire;
4. Așezați pe genunchi, spate de spate, de coate apucați: unul dintre parteneri se apleacă
înainte, celălalt executa o extensie;
Timp de lucru: 30 de secunde;
Pauză: 30 secunde;
Circuit nr. 8

Stația:

1. Fandare lateral – din poziția stând, se transferă greutatea pe un picior și pe un călcâi, în

lateral, cât vă permite flexibilitatea, apoi revenire în starea inițială și apoi se execute și pe
partea cealaltă;
2. Mountainclimber – din sprijin pe palme și pe vârful picioarelor, prin săritură îndoim un
picior, apoi prin săritură schimbăm poziția și îl îndoim pe celălalt;
3. Coșulețul – din culcat facial sprijin pe palme, spatele în extensie, îndoim picioarele,
concomitent cu aplecarea capului spre înapoi, încercând să atingem cu vârful picioarelor
capul;
4. Din așezat cu spatele la banca de gimnastică, picioarele întinse, cu sprijinul palmelor pe
bancă spre înapoi, ridicarea trunchiului și revenire;

Timp de lucru: 30 de secunde;

Pauză: 30 secunde;

În cadrul unei stații grupele de elevi trebuie să treacă prin fiecare atelier. Pauzele se folosesc
la schimbarea atelierelor.

BIBLIOGRAFIE
1. Șiclovan I.,(1972) TEORIA EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI, EDITURA
STADION
2. Rață G., Rață B., Rață GH.,(2006) APTITUDINILE ÎN ACTIVITATEA MOTRICĂ,
EDITURA EDUSOFT, BACĂU
3. Rugină E. (2004), Activități ludice (mortice) – curs, Iași: Universitatea Al. I. Cuza –
FEFS
4. Cioacă , L.,Cioacă, S., JOCURI PENTRU ORELE DE EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI
SPORT, Ed. Ștefan, București, 2006
5. Tudor. V., (2007), FORȚA – APTITUDINE MOTRICĂ, București, Editura Bren