Sunteți pe pagina 1din 14

Rezistenta- calitate motrica de baza

Autor: prof.Colan Liviu-Cristian


Scoala Gimnaziala Nr.27 “Anatol Ghermanschi” Brasov
Calităţile fizice (motrice) sunt însuşiri ale organismului uman care oferă acestuia
posibilitatea de a efectua diferite acte motrice cu indici diferiţi de eficienţă în raport cu stadiul
lor de dezvoltare. După forma lor de manifestare şi influenţa pe care o au asupra organismului
uman, distingem următoarele calităţi:
Prin rezistenta se intelege capacitatea organismului
de a desfasura acte, actiuni motrice cu intensitate
uniforma sau variabila pe o perioada cat mai
indelungata pana la aparitia fenomenului de
oboseala.
Forme de manifestare

• Rezistenta generala: capacitatea organismului de a executa timp indelungat actiuni motrice care
angajeaza 70% din grupele musculare si impune solicitarea marilor sisteme: S.N.C., cardiovascular si
respirator. Este vorba de un efort predominant aerob.
• Rezistenta specifica: aspectele particulare ale rezistentei necesare in anumite ramuri de sport

Forme de manifestare a rezistentei:


• - rezistenta de lunga durata (8-10')
• - rezistenta de durata medie (intre 2')
• - rezistenta de durata scurta (45'' - 2')
• - rezistenta in regim de viteza (eforturi foarte scurte si rapide)
Metode si mijloace pentru dezvoltare a rezistentei:

• Metoda eforturilor repetate (repetarea relativ a aceluiasi efort)


• Metoda eforturilor variabile (modificarea vitezei de parcurgere a anumitor portiuni din cadrul
alergarii de durata)
• Metoda eforturilor progresive (bazata pe variatia intensitatii efortului)
• Metoda antrenamentului cu intervale (o metoda de baza in dezvoltarea rezistentei)

Indicatii metodice privind dezvoltarea rezistentei

Rezistenta este calitatea motrica perfectibila care se pastreaza timp indelungat. Pentru aceasta se respecta
cateva cerinte de baza: continuitatea - regula de mare importanta care presupune planificarea pe semestru, an scolar
a actiunilor ce pot contribui la dezvoltarea rezistentei. Cresterea continua a duratei sau distantei si aprecierea
continua a progreselor.

Dezvoltarea alergarii este indicat sa se faca prin alergare de durata, prin alergare pe teren variat,nu este indicat in
cadrul scolii (cu clasele) metoda antrenamentului pe intervale, deoarece in aceasta metoda trebuie sa se cunoasca
posibilitatile fiecarui elev in parte.
Exemple de jocuri dinamice pentru rezistenta 
  
Năvodul
 
• Locul desfăşurării: sală, teren
• Materiale necesare: jaloane
• Jucători: colectivul de elevi.
• Scop: însuşirea ritmului de alergare - moderat, impus de coleg .
• Descriere: Colectivul de elevi în afară de unul se află împrăştiat pe jumătate de teren (sală) şi aleargă liber.
La semnalul profesorului jucătorul ales alergă să prindă "peştişorii" care încearcă să scape trecând dintr-o
parte în alta a terenului. Primul jucător care este "atins" se consideră prins şiîmpreună, formează un "năvod
mic" care la rândul lui încearcă să prindă în plasă pe ceilalţi elevi - peştişori. Pe măsură ce sunt prinşi mai
mulţi "peştişori" se măreşte năvodul ş.a.m.d
Semaforul

• Locul desfăşurării: sală, teren


• Materiale necesare: cercuri
• Jucători: colectivul de elevi.
• Scop: însuşirea ritmului de alergare - moderat, impus de un coleg
• Descriere: Se fixează culorile semaforului în trei locuri, prin trasarea lor pe sol cu cretă
colorată(roşu, galben, verde). Toţi elevii în afară de unul care este conducător se află aşezaţi liber
pe totspaţiul de joc şi execută joc de glezne. La comanda profesorului care indică o culoare, tot
colectivulaleargă în ritmul impus de elevul-conducător în spaţiul indicat, la al ll-lea semnal revin la
locurileiniţiale. Elevul care depăşeşte conducătorul de joc, alergând mai repede este penalizat cu
un punct
Arcanul (Ţară, ţară vrem ostaşi)

• Locul desfăşurării: sală, teren


• Jucători: colectivul de elevi.
• Scop: însuşirea ritmului de alergare – impus
• Descriere: Colectivul clasei se află liber şi aleargă pe tot terenul. Doi dintre elevi stau faţă în
faţă,de mâini apucat şi formează un "arcan". în această poziţie aleargă pe tot terenul şi strigă:
"Ţară,ţară vrem ostaşi"; restul clasei întreabă în cor "pe cine" iar "arcanul "răspunde: "pe...tine"
şialeargă să prindă în "arcan" pe cel mai apropiat elev. Elevul prins se va prinde de mâini cuceilalţi
mărind "arcanul" şi jocul începe din nou
ALERGAREA DE REZISTENŢĂ
 
Constituie principalul mijloc pentru dezvoltarea rezistenţei, aceasta fiind judicios gradată ca
volum şi intensitate. Trebuie să se realizeze diferenţiat pe grupe valorice.

Exerciţii utilizate pentru învăţarea şi consolidarea procedeelor tehnice.


• învăţarea pasului alergător lansat de semifond şi fond, corelat cu coordonarea ritmului respirator
corect;
• alergare de durată pe teren plat şi variat;
• alergare de rezistenţă folosind metoda lucrului pe intervale (4-8 serii de 500- 800 m);
• executarea unor exerciţii în ritm susţinut, cu un număr crescut de repetări.
Pasul alergător lansat
• este adaptat (ca lungime), taliei fiecărui executant; acesta trebuie să fie
elastic (suplu), fără oscilaţii laterale şi să amortizeze şocul în contact cu
solul;
• pe parcurs, fiecare executant trebuie să-şi dozeze efortul depus (consumul
energetic) ca să-i permită parcurgerea integrală a cursei în bune condiţii;
• în timpul alergării, trunchiul este uşor aplecat înainte, iar braţele într-o
poziţie relaxantă se mişcă înainte şi înapoi cu amplitudine şi ritm coordonat
cu viteza de deplasare, acestea având şi un rol de echilibrare a corpului;
• pe timpul alergării (în cazul nostru de tip aerob), o atenţie deosebită trebuie
acordată modului de efectuare a actului respirator, preocuparea principală
fiind realizarea expiraţiei depline şi intense, iar inspiraţia se poate realiza
atât pe nas cât şi pe gură.

În educarea respiraţiei trebuie să avem în vedere că inspiraţia durează de


regulă, ceva mai mult decât expiraţia (o inspiraţie la 3-4 paşi şi o expiraţie la
2-3 paşi).
Startul din picioare si lansarea de la start

• Fiind un exercitiu foarte simplu se învata direct,


prin repetare, individual si în grup. În picioare
greutatea corpului este pe piciorul din fata, usor
îndoit din articulatia genunchiului, trunchiul usor
înclinat înainte, bratele îndoite din articulatia
cotului.
• Startul din picioare se efectueaza si în turnanta
(semicerc) individual si în grup.
Exercitii
 

Formatia de lucru : grupe de 6-8 elevi dispusi in linie,din pozitia stand,cu un picior in spatele liniei de start
celalalt asezat cu o talpa inapoia primului si greutatea repartizata pe piciorul din fata,dezechilibrare si alergare
cu plecare libera si la semnal sonor,3-4x,10-20 m;
 
Formatia de lucru : grupe de 6-8 elevi dispusi in linie,start din picioare si alergare in pluton strans,in linie
dreapta cu plecare la semnal sonor,tempo 2/4,3/4,2-3x300 m,pauza activa(1-2 min);
 
Formatia de lucru : grupe de 6-8 elevi dispusi in linie,alergare in sir cate unul sau cate doi,in tempoul impus
de catre conducatorul sirului,din 20 in 20 metri la semnal sonor,se schimba conducatorul sirului,primul
ramanand in urma sirului,tempo2/4,2-3x200-300 m pauza active (1-2 min);
 
Formatia de lucru : grupe de 6-8 elevi dispusi in linie,start din picioare efectuat in linie dreapta,sub forma de
concurs,la comanda profesorului,tempo 4/4,3-4x40-50m.
 
Click pe link pentru a viziona filmuletul:

• Link - https://www.youtube.com/watch?v=oj6HdLSsNmY

Va multumim!
Bibliografie:

• CARSTEA, Gheorghe ,,Teoria si metodica educatiei fizice si sportului” Bucuresti


2000
• SAVESCU,I si colaboratorii-,,1001” exercitii fizice pentru dezvoltarea calitatilor
mortice in lectia de educatie fizica si sportiva scolara - Edituta Policrom 2002

S-ar putea să vă placă și