Sunteți pe pagina 1din 8

1.istoricul cupei mondiale la schi?

debutul-1921 odata cu primele campionate ale Marii Britaniei urmata de primul slalon tinut la Muren in 1922 -in 1924 prima olimpiada alpina Arllberg-Kaudahar - a devenit parte oficiala a programului olimpic in 1936, iar in 1966 a fost infiintata Cupa Mondiala la schi alpin. -primul sezon 1966-1967 -castigatorul primelor 2 editii a fost Jean Claude Killy -nr cel mai mare de titluri fiind Giraldeli Mark-5 trofee 2.Catergoriile de forte ce actioneaza asupra SSS in timpul alunecarii pe panta ? fortele interne si externe:-fortele externe exprima relatiile SSS cu mediul exterior-forta gravitatiei, forta de reactie, fortele de rezistenta la miscare, forta centrifuga si centripeta. -fortele interne care exprima relatia dintre diferite parti ale corpului sunt in principal fortele musculare. 3.Componentele fortei de gravitatie interesate in practicarea schiului? -are 2 componente: una perpendiculara pe plan inclinat-forta normala; una paralela cu planul inclinatforta tangential 4.Fortele de franare si actiunea lor in schi ? -forta de franare statica actioneaza la un contact ferm cu zapada, forta de franare dinamica actioneaza la alunecarea pe un plan inclinat 5.Forta centrifuga si actiunea ei in practicarea schiului? -forta care actioneaza spre exteriorul traiectoriei curbilinii pe care se inscrie schiul in ocolire -fort de tip inertial reprz. tentinta SSS de a ramane in starea de miscare rectilinie, tinde sa scoata SSS in afara arcului de cerc care reprez. traiectoria acestuia in ocolire. Este perceputa de schior intr-un mod asemanator celui care percepe forta care il impinge spre inapoi atunci cand se deplaseaza pe linia pantei si viteza miscarii creste. 6. Forta centripeta si actiunea acesteia in practicarea schiului? -forta care actioneaza spre centrul traiectoriei curbilinii pe care se deplaseaza schiorul in ocolire -una din comp. fortei de reactie a sprijinului pe care schiorul il ia pe sol, are o directie perpend. pe schiuri -forta care favorizeaza modificarea miscarii rectilinii in miscare curbilinie a SSS la intrarea in ocolire; -este direct prop. cu masa si viteza de deplasare si invers prop. cu raza ocolirii descrise. 7.Caracteristicile geometrice si dinamice ale schiului? -caract. geometrice :obtinute printr-un profil bine determinat de raportul dintre latimile diferite ale vf. taliei si talonului schiului prin grosimi diferite la nivelul vf. taliei taloanelor schiului prin curburi cu anumite raze pentru vf. centrul si a taloanelor schiurilor.Aceste caract. asigura stabilitatea in coborarile directe si oblice , usurinta in pivotarea schiurilor pt realizarea derapajelor si a schimbarilor de directie.

-caract. dinamice date de natura materialelor constructive si dispunerea lor in interiorul schiului si pe suprafetele inf si sup ale acesteia. Aceste caract. asigura: supletea de ansamblu a schiului in plan vertical si in jurul axei sale longitudinale. 8.Bazele fizice de incarcarii si descarcarii schiului ? Flexia -daca un schior prin relaxarea musculaturii rezista actiunii fortei gravitatiei centrul sau de greutate va incepe o miscare uniform accelerata in jos.Pt ca in continuare sa franeze flexia sa, schiorul trebuie sa exerseze o forta de sens contrar gravitatiei; cu cat mai mare va fi aceasta forta cu atat flexia este mai rapida. Flexia continua pana cand fortele ce o determina sunt anulate. Schiorul se redreseaza punand in actiune muschii ce produc franarea flexiei. Extensia -in pozitie fundamentala usor flexata schiorul rezista gravitatiei executand in mod constant asupra solului cu ajutorul muschilor extensori o presiune egala cu greutatea sa. 10. Bazele fizice ale pivotarii schiurilor. un schi asezat pe cant in coborare directa incepe o tripla deplasare in planul terenului -in translatie -in pivotare pasiva spre deal datorita unui cuplu de forte:*o forta de franare la nivelul spatulei si o forta de presiune la nivelul centrului schiului data de greutatea acestuia. -in pivotare in jurul propriului ax longitudinal care accentueaza efectul de pivotare spre deal prin amplificarea franarii de la nivelul spatulei. 11.Analizati relatia dintre material, echipament si metodica predarii schiului? -notiunea "a schia" reprz. raportul fizic intre individ si natura prin intermediul instrumentului de alunecare schiurile si elementul natural zapada.Materialele din care se pot produce schiurile pot fi:*materiale de rezistenta (fibra sticla si fibra carbon, kevlar), materiale de miez (lemn de plop si spuma poliuretanica) si materiale pt toata talpa schiului. 12. Analizati relatia dintre terenul de lucru si metodica predarii schiului. -in evolutia sa schiul a parcurs mai multe etape invatarea fiind influentata de terenul pe care s-a realizat deplasarea pe schiuri -invatarea schiului este rezultatul unei reorganizarii a perceptiilor in care terenul are un rol determinant. -alegerea terenului de lucru se face in functie de sarcinile lectiei pe care elevul trebuie sa le rezolve si de nivelul de pregatire al schiorului. -deci in metodica este logic sa folosim forma de teren ceea ce usureaza invatarea pe care s-a nascut procedeul. 13. Faza I ? -numita faza exploratorie. este etapa miscarilor inutile si a lipsei de coordonare in care sunt angajati in activitate muschii care nu ajuta miscarea deoarece in scoarta cerebrala procesele nervoase iradiaza provocand o generalizare a raspunsurilor motrice; este etapa in care are loc insusirea preliminara a bazelor exercitiului in care rolul principal il detine formarea reprezentarii actului motric pe baza explicatiei, demonstratiei si a primelor incercari de executie. Un rol deosebit de important il au exteroceptorii indeosebi cei vizuali.Este faza insusirii tehnicii elementare, reprezentand pozitiile si precizia acestora.

14. Faza II ? Faza de disociere este etapa miscarilor incordate in care sunt inlaturate miscarile inutile in sistemul nervos producandu se procesele de diferentiere dar nu si echilibrul dintre excitatie si inhibitie atentia indreptandu-se asupra corectitudinii miscarilor momentelor cheie ale actului global. Este faza coordonarii fine care are loc abordarea detaliilor de tehnica si cresterea eficientei miscarii. Este faza insusirii tehnicii de baza. 15.Faza III ? -faza de stabilitate; este etapa executiei corecte a miscarilor precum si a insusirilor detaliate a miscarii caractz. prin aparitia stereotipului dinamic pe baza sistematizarii proceselor de excitatie si inhibitie care se exprima in structurile temporale ritmice. Este faza de perfectionare a tehnicii aplicate la conditii variate de teren, zapada si viteza de deplasare . 16. Greselile de executie tehnica la schi? -sistematizarea greselilor: greseli fundamentale care influenteaza mecanismul de baza a procedeului;greseli secundare care nu influenteaza mecanismul de baza al miscarii dar care pot deveni fundamentale -greseli intamplatoare r -greseli obisnuite. CAUZE: -slaba pregatire a elevului -timpul insuficient alocat pt invatare -oboseala care deregleaza capacitatea de coordonare motrica CORECTAREA: -fiecare corectare sa fie urmata de o apreciere pozitiva -corectarea sa se efectueze imediat dupa aparitia greselii -sa fie scurta si la obiect 17.Cauzele producerii accidentelor in practicarea schiului.Modalitati de prevenire ? -pt a preveni accidentele trebuie sa urmeze urmatoarele reguli generale:*terenul,organizarea colectiva,activitatea acestuia sa demonstreze desfasurarea unei activitati organizate, unitare si dirijate. -toti subiectii sa beneficieze de aceleasi condiiti de pregatire -elevii sa nu se deranjeze reciproc -delimitarea terenului de lucru este obligatorie -verificarea materialelor inainte inceperii activitatii. 18.Caract caii directe de instruire la schi, suport tehnic. Avantaje si dezavantaje , succesiunea abordarii procedeelor tehnice SCHI ALPIN - Coborare directa:oprire prin pivotare, ocolire prin pivotare, ocolire prin pivotare cu balans, aplicatii - Coborare oblica:franare in derapaj, formele de intermediare ale rotatiei, cristiania pe movile, cristiania spre vale cu departare, desprindere, rotatie SCHI FOND: acomodarea cu schiurile -pozitia pe schiuri -intoarcerile pe loc -mersul alternativ cu 2 pasi -alunecarea prin impingere simultana -Coborare directa: franarea prin oprire in plug, ocolire prin pasi succesivi, aplicatii, pasul de patinaj

AVANTAJE: -corp relaxat,pozitii si miscari naturale, echilibru si mobilitate de miscare, consum mic de energie DEZAVANTAJE: apar dificultati la trecerea liniei de panta, implicatii de ordin metodic, importanta echilibrului in alunecare, capacitatea de miscare 19.Caracteristicile caii indirecte? SCHI ALPIN -acomodarea cu schiurile si alunecarea -Coborare directa:franare in plug, ocolire prin franare in plug, aplicatii -Coborare oblica:franare in jum. plug, ocolire in franare in jum. plug, ghirlanda cu deschidere, cristiania spre vale cu deschidere, aplicatii SCHI FOND -acomodare, mersul alternativ cu 2 pasi, alunecarea prin impingere simultana, schimbarea directiei de mers prin pasi succesivi, aplicatii AVANTAJE-corpul relaxat, pozitii si miscari naturale, echilibru, mobilitate de miscare, consum mic de energie, accidente putine, corectari usoare. DEZAVANTAJE -apar dificultati la trecerea liniei de panta, pozitia, echilibrul, schimbul de greutate, pivotari si rotatia=Algoritmi de Baza 20.Obiectivele urmarite si formele de organizare in activitatea de predare a schiului alpin cu caracter recreativ aplicativ ? -Categoria "c": -scopul:recreere, contact social, miscare in aer liber in mijlocul naturii -particularitati:tineri si adulti, nivel scazut de pregatire fizica, care nu au mai schiat -perioada:concediul de odihna cu 6-12 zile de activitate continua. -materiale: coresp. si de calitate -terenul: accesibil, variat, propice plimbarilor si excursiilor -Categoria "d": -scopul:recreere la sf de saptamana, mentinerea si intarirea sanatatii -particularitati:tineri si adulti, nivel scazut de pregatire fizica, care nu au mai schiat -perioada:fiecare sf de saptamana sau ocazional iarna -materiale: coresp. si de calitate -terenul:accesibil si fara mijloace mecanice de urcare a pantei -Categoria "e": -scopul:recreere la sf de sapt, participarea la concursuri de schi -particularitati: tineri si adulti care au mai schiat -perioada : fiecare sf de sapt sau ocazional in lunile de iarna -materiale: de calitate -terenul: corespunzator perfectionarii -Categoria "f": -scopul:recreerea prin practicarea schiului -particularitati:tineri si adulti, nivel diferentiat de pregatire fizica -materiale: de calitate. -terenul:coresp tuturor nivelurilor de pregatire

21.Obiectivele tehnice, teme principale si succesiune abordarii procedeelor tehnice pt instruirea la schi alpin a unui colectiv format din persoane bine pregatite fizic care nu au mai schiat ( durata instruirii-6 zile) SCHI ALPIN -obiectiv general:parcurgerea pe schiuri, terenuri plate si usor denivelate -teme principale:oprirea si ocolirea prin pivotare cu balans -succesiunea abordarii procedeelor tehnice:acomodarea, coborarea directa, oprirea prin pivotare, ocolire prin pivotare cu balans, legare de procedee, aplicatii 22.Obiective tehnice (idem 21...12 zile )? SCHI ALPIN -obiectiv general:dezvlotarea capacitatii de a rezolva eficient in alunecare problemele ce apar la nivelul contactului schi-zapada. -tema tehnica principala:cristiania spre vale prin rotatie -succesiunea abordarii procedeelor tehnice:acomodarea cu schiurile, coborarea directa, ocolire prin pivotare, oprire prin pivotare, ocolire prin pivotare cu balans, franare in derapaj, coborare oblica 23.Obiective tehnice schi fond ( 6 zile-idem 21)? SCHI FOND -obiectiv general:dobandirea capacitatii de a parcurge pe schiuri terenuri plate. -teme tehnice principale:mersul alternativ cu 2 pasi, alunecarea prin impingere simultana, oprire prin franare in plu -succesiunea abordarii procedeelor tehnice:acomodarea cu schiurile, pozitia pe schiuri, intoarcerile de pe loc, mersul alternativ cu 2 pasi, coborarea directa, franarea si oprirea in plug, aplicatii. 24.Obiective tehnice schi fond 12 zile ( idem 21 )? SCHI FOND -obiectiv general:dezvoltarea capacitatii de a folosi eficient procedeele de deplasare pe schiuri in functie de profilul terenului -teme tehnice principale:mersuri alternative, mersuri simultane,pasul de patinaj, jum. pas de patinaj, ocolire in jum. plug si in plug -succesiunea abordarii tehnice: acomodarea cu schiurile, pozitia pe schiuri, intoarcerile de pe loc, jum. pas de patinaj, ocolire prin franare in plug si in jum. de plug, franarea si oprirea in plug, ocolirea prin pasi succesivi, coborare directa, aplicatii 25.Categoria "c", nivel scazut de pregatire fizica, schi alpin 12 zile? SCHI APLIN -obiectiv general:dezvoltarea capacitatii de deplasare pe terenuri denivelate la viteze crescute -teme tehnice principale: cristiania spre vale cu deschidere -succesiunea abordarii procedeelor tehnice:ghirlanda cu deschidere, cristiania spre vale cu deschidere, cu departare, acomodarea, coborarea directa , franare in plug si jum de plug, coborare oblica. 26.Categoria "c" nivel scazut de pregatire fizica, schi fond 12 zile -obiectiv general:dezvoltarea capacitatii de deplasare pe terenuri usor denivelate -teme tehnice principale:mersul alternativ cu 2 pasi, alunecarea prin impingere simultana, franarea si ocolirea in plug, pasul de patinaj

-succesiunea abordarii procedeelor tehnice:acomodarea, alunecarea prin impingere simultana, mersul alternativ cu 2 pasi, schimbarea directiei de mers prin pasi succesivi, franare, oprire si ocolire in plug, aplicatii. 27.Selectia in schi. Etapele si factorii selectiei? -selectia este definita ca activitate sistematica a specialistilor, desfasurata pe baza unor criterii biologice si psihologice in directia depistarii copiilor cu aptitudini deosebite pt practicarea diferitelor ramuri in sport. Etapele si factorii selectiei: -avizul familiei -starea de sanatate:anamneza, examen clinic, examen de dezvoltare fizica -verificarea capacitatii fizice generale prin probele:alergare 20-50 m, alergare de rezistanta 600-1000 m (7-14 ani), abdomenul, aruncarea mingii de oina, traseul aplicativ pt dezvoltarea indemanarii, probe specifice fiecarei ramuri Etapa periodica in care se va urmari: dezvoltarea fizica, capacitatea fizica generala, probe specifice ramurei de sport. Etapa definitiva in care se va urmari:interesul manifestat, performanta realizata, reactivitatea la tehnologie 28.Caracteristicile probelor schiului alpin ? -efortul muscular in schiul alpin este complex, dinamic si de mentinere -tehnica este bazata pe complexe de miscari aciclice -constitutional schiorul alpin se incadreaza in timpul armonios -sistemul nervos al schiorului alpin este puternic echilibrat -consumul maxim de Oxigen:50 mml pe Kg corp pe minut, datoria de oxigen 18 litrii -conditionari motrice:indemnare, viteza, forta, rezistenta 29.Continutul pregatirii tehnice, principalele mijloace si indicatii metodice pt instruirea grupelor de incepatori la schi alpin (etapa a II-a)? Etapa II: -pregatirea de baza 9-11 ani -instruirea mecanismelor de baza si capacitatea de aplicare in schi liber -miscari in plan vertical si in plan longitudinal, balans vertical, balans antero-posterior -miscari de rotatie, pivotare, rotatie, insurubare -jocul de muchii, derapajul -miscari in planul lateral, arcurirea, anticiparea, proiectia laterala -echilibrarea pe un schi:pozitia pe schi, lucru independent al picioarelor -directii principale de instruire:alunecarea cu schiurile pe lat in mare viteza. Se impune abordarea caii directe, urmarirea aplicativitatii maxime auxiliare metodice folosite. -profile, jocuri, fanioane 30.Caracteristicile probelor de schi fond? Durata probelor de schi fond este de 3-4 ore.Efortul caracteristic dominant este rezistenta.Consumul de oxigen este de 90 mil/kg corp/minut. Calitatile motrice specifice schiului fond sunt:rezistenta generala,rezistenta in regim de viteza,forta,indemanarea. Analizatoriim solicitati sunt cei vizuali, vestibulari, chinestezici si tactili.

Efortul este de tip aerob 80% si anaerob 20%. Sistemul nervos si analizatorii sunt mai putin solicitati in raportul cu schiul alpin. 31. Obiective generale, sarcinii pregatirii tehnice si succesiunea procedeelor tehnice in pregatirea grupelor de incepatori la schi fond? categoriile de varsta -Copii 2 11-12 ani proba pe distanta d 3 km stafeta 3 ori 3 km prin stil clasic si cel liber -copii 1 13-14 ani proba pe distanta d 5 km stafeta 3 ori 5 km prin stilul clasic si cel liber -normele de performanta sunt stabilite de 45% din timpul castigatorului la copii 2 si 40% din timpul castigatorului la copii 1 -model de pregatire: obiective generale : -insusirea tehnicii deplasarilor pe schiuri -cresterea capacitatii generale de lucru al organismului -sarcini pe componenetele instruirii: -pregatirea tehnica insusirea mersurilor alternative -insusirea pasului de patinaj si jumatate patinaj Pregatirea fiZica -asigurarea pregatirii fizice multilaterale -dezvoltarea calitatilor motrice de baza -insusirea deprinderilor motrice de baza 32.Cristiania spre vale cu departare Pregatirea declansari:se porneste din coborare oblica si se executa o flexie progresiva in articulatiile genunchilor simultan cu departarea schiiurilor. Se aluneca in pozitie joasa,dupa care se executa o extensie energica insotita de avantarea corpului cu apropierea schiiurilor. Declansarea:la finalul extensiei ,schiurile fiind descarcate,se agreneaza intr-o miscare de rotatie spre vale,genunchiul,soldul si umarul exterior ocoliri. ca uramre a impulsului de rotatie primit,schiurile se orienteaza spre linia pantei,iar in acest moment se realizeaza trecerea greutati corpului pe schiul exterior ocoliri schiului interior se strecoara inainte Conducerea ocoliri:se realizeaza prin insurubare-arcuire(orientarea genunchilor spre inainte si spre interiorul ocoliri la o usoara flexie),fie prin flexia insotita de rotatia dirijata spre vale a parti externe a corpului(proiectie circulara) Cristiania spre vale cu desprindere Pregatirea declansari:se porneste din coborare oblica si se executa o flexie progresiva urmata de o extensie energica,in urma careia se desprind schiurile de pe zapada. Schiurile de desprind in totalitate de pe zapada prin tragerea membrelor inferioare sub corp. Aterizarea se realizeaza cu schiurile pe aceeasi directie si pe toata talpa,printr-o flexie amortizata a membelor inferioare. Declansarea:dupa luarea contactului cu zapada,schiurile sunt descarcate,moment in care se angreneaza intr-o miscare de rotatie spre vale genunchiul,soldul si umarul inferior ocoliri schiurile se orienteaza spre linia pantei cand se trece greutatea corpuluipe schiul exterior occoliri iar schiul exterior se strecoara spre inainte Conducerea ocoliri:se realizeaza prin insurubare-arcuire,sau prin proiectie circulara Cristiania spre vale cu deschidere Se cunosc 3 procedee tehnice ale crisianiei:cristiania cu deschiderea schiului din deal,din vale si deschiderea simultana a schiurilor

Mecansimul tehnic: Pregatirea declansari din coborarea oblica se executa flexia progresiva a genunchilor cu deschiderea schiului din deal care este asezat pe toata talpa insotita de extensia energica cu trecerea greutati corpului pe schiul din deal si cu apropierea schiului din vale Declansarea:la finalul extensiei descarcarea schiurilor favorizeaza manifestarea impulsului de rotatie spre vale a parti externe a corpului,dupa ce schiurile se indreapta spre linia pante se mentine greutatea pe schiul interior si se strecoara spre inainte Conducerea ocoliri se realizeaza printr-un mecanism insurubare-arcuire Cristiania spre vale prin rotatie Declansata printr-un mecanism de rotatie spre vale Mecanismul de baza:Pregatirea declansari se realizeaza prin: -echilibrul greutati pe ambele schiuri -balans vertical care provoaca descarcarea schiurilor Declansarea ocoliri se realizeaza in momentul cand schiurile sunt descarcate printr-un mecanism de rotatie spre vale a parti externe a corpului Conducerea schiurilor pe arcul ocoliri se realizeaza prin: -trecerea greutati corpului mai mult pe schiul exterior ocoliri -pozitia flexata de la sfaritul ocoliri poate constitui punctul de plecare pe o noua ocolire -orientarea genunchilor spre inainte si spre interiorul ocoliri pe parcursul unei flexii. 33. Tehnica si metodica invatarii ocolirilor prin pivotare mecanismul tehnica: coborare directa , schiurile paralele si departate se angreneaza intro miscare de rotatie, genunchiul si soldul spre interior. axul rotatiei perpendicular pe schiuri trecand bolta labei piciorului. efectul se transmite asupra schiorilor care pornesc spre o noua directie. conducerea si inchiderea ocolirii se face prin trecerea pe schiul extern si prin orientarea schiului pe muchiile din deal. Coborarea directa: -mecanisme tehnice:schiurile cu varfurile la acelasi nivel si paralele la distanta de 20-30cm, greutatea proportional egala pe toata talpa Articulatia gleznei, soldului si genunchiului usor flexata.Bustul inclinat spre inainte, spatele rotunjit si umerii flexati. Bratele usor departate spre inainte, coatele flexate, pumnii tin betele orientate oblic spre inapoi, privirea spre inainte.