Subiecte schi 1. Categoriile de forte ce actioneaza asupra sistemului schior-schi in timpul alunecarii pe panta.

Categoriile de forte: -externe: exprima relatiile sistemului schior-schi cu mediul inconjurator. Din aceasta categorie: forta gravitatiei, forta de reactie, de rezistenta la miscare, forta centrifuga si forta centripeta. - interne: exprima relatia dintre diferitele parti ale corpului. Fortele musculare (contractia musculara). 2. Componentele fortei de gravitatie interesate in practicarea schiului. Forta de gravitatie este forta cu care toate corpurile sunt atrase spre pamant. Forta de gravitatie se aplica sistemului schior-schi dintr-un punct numit centrul general de greutate: (punctul in care se aplica rezultanta tuturor fortelor ce pornesc de la nivelul diferitelor parti componente ale sistemului schior-schi). Forta de gravitatie poate fi descompusa in doua componente: una perpendiculara pe planul inclinat numita forta normala (!n) si cealalta paralela cu planul inclinat numita forta tangentiala (!t). 3. Forta de franare si actiunea ei in schi. Forte de franare la nivelul contactului schiurilor cu zapada. "le pot fi: - forta de franare statica: actioneaza la un contact ferm al schiurilor cu zapada (schiorul in pozitia stand pe un plan orizontal# schiorul in pozitie de co$orare o$lica , cu schiurile perpendiculare pe linia pantei, pe un plan inclinat). - forta de franare dinamica: actioneaza la alunecarea pe un plan inclinat. 4. Forta centrifuga si actiunea ei in practicarea schiului. Forta centrifuga este forta ce actioneaza spre exteriorul traiectoriei cur$ilinii pe care se inscrie schiorul, in ocolire. "ste o forta de tip inertial, reprezentand tendinta sistemului schior-schi de a ramane in starea de miscare rectilinie. "a tinde sa scoata ansam$lul schior-schi in afara arcului de cerc care reprezinta traiectoria acestuia in ocolire. "ste perceputa de schior intr-un mod asemanator celui in care percepe forta care il impinge spre inapoi atunci cand se deplaseaza pe linia pantei si viteza miscarii creste. %e determina prin : Fcf & mv ' ( ) (m&masa corpului# v&viteza# r&raza ocolirii). 5. Forta centripeta si actiunea ei in practicarea schiului. Forta centripeta este forta care actioneaza spre centrul traiectoriei cur$ilinii pe care se deplaseaza schiorul , in ocolire. "ste una dintre componentele fortei de reactie a sprijinului pe care schiorul il ia pe sol. *re o directie perpendiculara pe schiuri. "ste forta care favorizeaza modificarea miscarii rectilinii in miscare cur$ilinie a sistemului schior-schi, la intrarea in ocolire. "ste direct proportionala cu masa si viteza de deplasare si invers proportionala cu raza ocolirii descrise. %e determina prin : Fcp & mv' ( ) . Caracteristicile geometrice si dinamice ale schiurilor. %chiurile sunt integrate in sistemul schior-schi. %istemul schior-schi este supus legilor fizicii. Confectionarea schiurilor raspunde cerintelor legii prin: - cur$urile care le dau profilurilor diferite planuri# - compozitia interna: natura materialelor folosite si dispunerea lor. Caracteristile mecanice ale schiurilor: - rezistenta# - supletea longitudinala# - rigiditatea la torsiune. !. "azele fizice ale incarcarii si descarcarii schiurilor. Fazele $alansului vertical ce au ca efect principal incarcarea si descarcarea schiurilor sunt: -+ flexia: daca un schior relaxeaza musculatura care rezista actiunii fortei gravitatiei, centrul sau de greutate va incepe o miscare uniform accelerata in jos. !entru ca in continuare sa franeze flexia sa, schiorul tre$uie sa exerseze o forta de sens contrar gravitatiei. Cu atat mai mare va fi aceasta forta cu cat flexia este mai rapida. Flexia continua pana cand fortele ce o determina sunt anulate. %chiorul se redreseaza punand in actiune (tensiune) muschii ce produc franarea flexiei. -+ extensia: in pozitia fundamentala, usor flexata, schiorul rezista actiunii gravitatiei executand in mod constant asupra solului, cu ajutorul muschilor extensori, o presiune egala cu greutatea sa. Daca el executa o presiune superioara, va determina o miscare care se accelereaza spre in sus. ,prind impingerea , miscarea continua , dar gravitatia o va frana. -n timpul acestei deceleratii schiurile sunt descarcate. Daca viteza miscarii este suficienta, schiurile se pot desprinde de pe zapada. -ncarcarea si descarcarea schiurilor prin $alans reprezinta un factor important pentru: - pregatirea declansarii ocolirilor# - conducerea ocolirilor# - jocul de muschi# - trecerea peste denivelari de teren# - franarea in plug si in derapaj. -ncarcarea sau descarcarea spatulei si a talonului schiurilor se realizeaza prin deplasarea din pozitia de $aza a centrului de greutate al schiorului inaintea sau inapoia punctului de sprijin prin $alans longitudinal: miscare inainte-

inapoi, in axul longitudinal al schiurilor si in planul sagital al corpului schiorului. .tilizarea acestui mechanism se regaseste in: - faza de declansare a ocolirii# - la derapajul o$lic al varfurilor sau cozilor schiurilor# - deplasarea racordurilor de panta. #. "azele fizice ale derapa$ului schiurilor. Deplasarea cur$ilinie a schiului este provocata si sustinuta prin jocul fortelor de la nivelul contactului schi-zapada. !rin gesturile sale schiorul amplifica sau diminueaza intensitatea acestor forte: - forta normala# - forta tangentiala# - forta de reactie a solului. -n principal pivotarea schiurilor pe noua traiectorie cur$ilinie (faza de declansare a ocolirii), in termeni foarte simpli de mecanica, se explica prin jocul dintre: a) forta tangentiala, la panta, amplificata prin decantarea schiului la $alans si localizata in axul longitudinal al schiului, la nivelul spatulei la $alans longitudinal. $) forta de reactie a sprijinului, amplificata prin cantarea schiului, este diminuata prin decantarea schiurilor si localizata prin $alans longitudinal, la nivelul spatulei schiului. %. "azele fizice ale pivotarii schiurilor. .n schi asezat pe cant in co$orare directa incepe o tripla deplasare in planul terenului: - in translatie# - in pivotare pasiva spre deal, datorita unui cuplu de forte: o forta de franare la nivelul spatulei si o forta de presiune la nivelul centrului schiului data de greutatea acestuia. - in pivotare (inclinare) in jurul propriului ax longitudinal care accentueaza efectul de pivotare spre deal prin amplificarea franarii de la nivelul spatulei. 1&. 'nalizati relatia dintre material ( echipament si metodica predarii schiului. /otiunea de a schia reprezinta raportul fizic dintre individ si natura prin intermediul instrumentului de alunecare (schiurile) si elementul natural (zapada). Cunoasterea materialului vine in sprijinul fundamentarii stiintifice a procesului de instruire. Deplasarea schiurilor pe zapada determina un anumit comportament pe zapada al schiorului (informatiile despre teren, zapada, starea de echili$ru, presiuni asupra schiurilor, $ocancilor schiorului, presiuni care vor determina raspunsurile schiorilor). !entru alegerea schiurilor se tine cont de particularitatile somatice si temperamentale ale fiecarui individ, de stagiul de pregatire in care se afla si de stagiul urmarit. !entru incepatori lungimea schiurilor tre$uie sa fie cu 01-02 cm mai scurte decat talia lor, ceea ce va asigura o pivotare mai usoara, fiind rezistenta laterala a zapezii mai mica. !entru schiorii de performanta lungimea schiurilor va fi aleasa in functie de pro$a. !entru avansati lungimea si modelul schiurilor va fi ales in functie de scopul urmarit, schiatul pe teren variat sau schiatul total. Ca urmare, avem schiurile clasice si schiurile moderne (para$olice). %chiurile clasice: sunt recomandate schiorilor care vor sa practice schiul in conditii variate de teren, cu zapada mare, etc. pentru acestia lungimea schiurilor va fi in functie de talie, adica cu 01-02 cm mai lungi decat inaltimea lui, asigurandu-i o sta$ilitate $una. %chiurile para$olice: nu sunt recomandate schiorilor care vor sa practice schiul total, pe orice forma de teren. *ceste schiuri, prin constructie, pot fi alese in functie de temperamentul fiecarui individ, reprezentand latura dinamicoenergetica a personalitatii. 11. 'nalizati relatia dintre terenul de lucru si metodica predarii schiului. -n evolutia sa, schiul a parcurs mai multe etape, invatarea fiind influientata de terenul pe care s-a realizat deplasarea pe schiuri. -n concorcondanta cu aceste conditii de teren a evoluat tehnica schiului si implicit metodica acesteia. -n consecinta, fiecare procedeu de deplasare pe schiuri s-a nascut pe o anumita forma de teren. Deci, in metodica, este logic sa folosim forma de teren, ceea ce usureaza invatarea pe care s-a nascut procedeul. %chiul fiind in esenta deplasare, scopul nostru este de al invata pe su$iect sa se deplaseze (adica sa caute un traseu), sa vireze, sa-si mentina echili$rul, sa realizeze unul sau mai multe elemente tehnice (plug, derapaj, ocolire). -nvatarea schiului este rezultatul unei reorganizari a perceptiilor in care terenul are un rol determinant. !rofesorul tre$uie sa actioneze asupra terenului pentru a provoca reactii noi din partea elevului si sa-i ofere puncte de sprijin pentru actiunile sale. ,rganizarea terenului: - teren de joaca# - teren de exercitiu. 12. Faza ) ( de formare a deprinderilor motrice de deplasare pe schiuri. /umita faza exploratorie este etapa miscarilor inutile si a lipsei de coordonare , in care sunt angajati in activitate muschii care nu ajuta miscarea, deoarece in scoarta cere$rala procesele nervoase iradiaza, provocand o generalizare

a raspunsurilor motrice. "ste etapa in care are loc insusirea preliminara a $azelor exercitiului si in care rolul principal il detine formarea reprezentarii actului motric, pe $aza explicatiei, demonstratiei si a primelor incercari de executie. .n rol deose$it de important il au exteroreceptorii, indeose$i cei vizuali. !edagogul isi indeplineste rolul de prezentator al miscarii, prin demonstratie si explicatie, stimuland formarea reprezentarii actelor motrice. "levul realizeaza primele incercari de executie caracterizate prin: - incercari nereusite# - incercari reusite dar necontrolate# - armonia miscarilor este pertur$ata# - echili$ru insta$il# - corectarile nu gasesc coresondent practic. 13. Faza a ))-a ( de formare a deprinderilor motrice de deplasare pe schiuri. /umita faza de disociere, este etapa miscarilor incordate, in care sunt inlaturate miscarile inutile, in sistemul nervos producandu-se procesele de diferentiere, dar nu si echili$rul dintre excitatie si inhi$itie, atentia indreptandu-se asupra corectitudinii miscarilor si momentelor cheie ale actului glo$al. )olul proprioceptorilor se accentueaza asupra reglarii actiunii motrice. !adagogul are ca scop asigurarea insusirii miscarilor specifice. "levul tre$uie sa: - realizeze formarea deprinderilor motrice# - efectueze incercari reusite, cu precizie, cu arie larga de posi$ilitati si economie de efort# - adapteze situatiilor amplitudinea miscarii si energia degajata# - mentina ritmul miscarii# - controleze si sa-si im$unatateasca in cea mai mare parte modul de schiat# - autocontroleze si sa-si autojudece greselile. "ste faza coordonarii fine, in care are loc a$ordarea detaliilor de tehnica si cresterea eficientei miscarii, este faza insusirii tehnicii de $aza. 14. Faza a )))-a - de formare a deprinderilor motrice de deplasare pe schiuri. /umita faza de sta$ilitate este etapa executiei corecte a miscarilor precum si a insusirii detaliate a miscarii, caracterizata prin aparitia stereotipului dinamic, pe $aza sistematizarii proceselor de excitatie si inhi$itie care se exprima $ine in structurile temporale ritmice. -n aceasta etapa dispare incordarea, miscarile sunt conduse in conformitate cu indicatiile profesorului si cu planul propus de elev. %chiorul selectioneaza informatiile semnificative, apare anticiparea, legarea constienta a actiunilor. "ste faza coordonarii plastice, in care are loc adaptarea exercitiilor la conditii diferite. "ste faza de perfectionare a tehnicii aplicate la conditii variate de teren, zapada si viteza de deplasare. 15. *reseli de e+ecutie tehnica la schi ,sistematizare- cauze- implicatii pentru corectarea acestora.. 3reseli de executie tehnica la schi sunt: - greseli fundamentale care influienteaza mecanismul de $aza al procedeului# - greseli secundare care influienteaza mecanismul de $aza al procedeului, dar care pot deveni fundamentale# - greseli intamplatoare, este vor$a de miscarea care nu este automatizata si care se elimina usor deoarece nu sunt sta$ile si este posi$ila corectarea# - greseli o$isnuite, sunt a$ateri de la miscarea de $aza care nu au fost corectate la timp si care pe parcursul invatari s-au automatizat devenind sta$ile. Cauzele acestor categorii de greseli pot fi: - intelegerea insuficienta a mecanismului de $aza care se datoreaza explicatiei gresite sau confuze, demonstratiei gresite sau neatentia elevului# - sla$a pregatire a elevului# - a$ordarea intr-o succesiune gresita a procedeelor sau exercitiilor in invatare# - timpul insuficient alocat pentru invatare# - fixarea gresita a mecanismelor tehnice# - o$oseala care deregleaza capacitatea de coordonare motrica# - neglijarea alegerii si verificarii corespunzatoare a materialului si echipamentului# - neglijarea alegerii si amenajarii corespunzatoare a terenului de lucru# - neglijarea conditiilor necorespunzatoare de mediu. -n corectarea greselilor, profesorul tre$uie sa tina seama de urmatoarele indicatii de ordin metodic: - fiecare corectare sa fie precedata de o apreciere positiva# - in primele faze ale invatarii sa fie corectate greselile fundamentale# - sa nu se enumere si sa nu se incerce corectarea simultana a mai multor greseli# - elevul sa fie convins de greseala proprie, profesorul sa fie capa$il de a comenta, cunoscand temeinic cauzele ei# - corectarea sa fie scurta, la o$iect, cu explicatii esentiale si exercitii eficiente# - o corectare sa se efectueze imediat dupa aparitia greselii# - incercarile nereusite san nu se repede, sa se intervina cu schim$area sarcinilor de miscare, a temei, a conditiilor de lucru si cu mijloace metodice auxiliare.

1 . Cauzele producerii accidentelor in practicarea schiului- modalitati de prevenire. -n practica schiului se pot produce accidente. !revenirea acestora tre$uie sa porneasca de la cunoasterea cauzelor ce le pot determina, respectiv: - nerespectarea succesiunii metodice, gradarii dificultatii mijloacelor# - nivelul scazut de pregatire# - nerespectarea particularitatilor psihomotrice individuale# - alegerea unui teren de lucru nepotrivit pentru sarcinile lectiei, pregatirii grupei si neamenajarea lui corespunzatoare# - lipsa de disciplina si de ordine pe partia de schi# - ignorarea gradului de o$oseala# - pregatirea insuficienta a materialului si echipamentului de schi# - lipsa de control din partea profesorului# - conditii meteorologice# - avalanse. 1!. Caracteristicele cailor directe de instruire la schi. Suport tehnic- avanta$e- dezavanta$e. *vantaje: - corpul relaxat# - pozitii si miscari naturale# - echili$ru-mo$ilitate de miscare # - consum mic de energie # - viteza, eleganta, eficacitate# - accidente putine# - corectari usoare# - lucru muscular dinamic. Dezavantaje: apar dificultati la trecerea liniei de panta. -mplicatii de ordin metodic: - importanta echili$rului in alunecare# - capacitatea de miscare, coordonare, suplete, structuri complexe de miscare# - pozitia, echili$rul, schim$ul de greutate, pivotarile si rotatiile & algoritmii de $aza. 1#. Caracteristicele cailor indirecte de instruire la schi. Suport tehnic- avanta$e- dezavanta$e. *vantaje: - sta$ilitate, conditii favorizante pentru echili$ru# - viteza de deplasare redusa# - permite a$ordarea tuturor terenurilor# - solicita in mai mica masura echili$rul, coordonarea, mo$ilitatea4supletea. Dezavantaje: - li$ertate de miscare redusa# - pozitie de recul, incrucisarea varfurilor schiurilor# - segmentele inferioare sunt in pozitii mai putin anatomice# - punct rigid, consum mare de energie. -mplicatii de ordin metodic: - inceputul schim$arii de directie este usoara deoarece $aza de sustinere este larga# - permanent corpul are cel putin un punct de sprijin # - in alunecare tre$uie sa se mentina unghiul dintre schiuri, franare, echili$ru, control# - se executa si din co$orari o$lice foarte inchise. 1%. /biectivele urmarite prin includerea schiului in randul mi$loacelor educatiei fizice scolare. ,$iective: - organizarea pe plan calitativ superior a odihnei active# - recreerea fortifierea continua, cunoasterea zonelor montane# - mentinerea si intarirea starii de sanatate si dezvoltarea calitatilor motrice de $aza# - mentinerea capacitatii de munca. 2&. Forme de organizare a activitatii de predare a schiului in scoala. -n schi, mai mult decat in oricare activitate cu caracter motric, eficienta procesului de instruire este conditionata de modul de organizare a acesteia. )eguli generale de organizare a activitatii: - terenul, organizarea colectivului, activitatea acestuia sa demonstreze desfasurarea unei activitati organizate, unitare si dirijate# - toti su$iectii sa $eneficieze de aceiasi conditie de pregatire# - elevii sa nu se deranjeze reciproc# - delimitarea terenului de lucru este o$ligatorie# - su$iectii sa primeasca indicatii privind directiile de deplasare# - verificarea materialului de schi inaintea inceperii activitatii este o regula fundamentala.

Conducerea grupei impune: - comenzi clare si precise# - la explicatie si demonstratie, in linie pe un rand# - la exersare, intr-o pozitie din care pot fi urmariti toti su$iectii. 21. /biectivele urmarite- formele de organizare in activitati de predare a schiului cu caracter educativaplicativ. Scop- factori- organizarea activitatii.

22. /biective tehnice. 0eme principale si succesiunea abordarii procedeelor tehnice pentru instruirea la schi alpin a unui colectiv format din persoane bine pregatite fizic care nu au mai schiat ,durata instruirii - zile.. ,$iectiv general: do$andirea capacitatii de a parcurge pe schiuri, terenuri plate si usor denivelate. 5eme tehnice principale: oprirea si ocolirea prin pivotare cu $alans. %uccesiunea a$ordarii procedeelor tehnice: acomodarea , co$orarea directa, oprire prin pivotare, ocolirea prin pivotare cu $alans, legare de procedee, aplicatii. 23. /biective tehnice. 0eme principale si succesiunea abordarii procedeelor tehnice pentru instruirea la schi alpin a unui colectiv format din persoane bine pregatite fizic care nu au mai schiat ,durata instruirii - 12 zile.. ,$iectiv general: dezvoltarea capacitatii de a rezolva eficient, in alunecare, pro$lemele ce apar la nivelul contactului schi-zapada. 5ema tehnica principala: cristiania spre vale prin rotatie. %uccesiunea a$ordarii proceselor tehnice: idem 06, trecerea peste denivelari de teren prin amortizare, co$orarea o$lica, franare prin derapaj, una din formele intermediare de cristianie spre vale prin rotatie, schi li$er. 24. /biective tehnice. 0eme principale si succesiunea abordarii procedeelor tehnice pentru instruirea la schi fond a unui colectiv format din persoane bine pregatite fizic care nu au mai schiat ,durata instruirii - zile.. ,$iectiv general: do$andirea capacitatii de a parcurge pe schiuri terenuri plate. 5eme tehnice: mersul alternativ cu ' pasi, alunecarea prin impingere simultana, oprire prin franare in plug. %uccesiunea a$ordarii procedeelor tehnice: acomodare cu schiurile, pozitia pe schiuri, intoarcerile de pe loc, mersul alternativ cu ' pasi, alunecare prin impingere simultana, co$orarea directa, franarea si oprirea in plug, ocolirea prin pasi succesivi, aplicatii. 25. /biective tehnice. 0eme principale si succesiunea abordarii procedeelor tehnice pentru instruirea la schi fond a unui colectiv format din persoane bine pregatite fizic care nu au mai schiat ,durata instruirii - 12 zile.. ,$iectiv general: dezvoltarea capacitatii de a folosi eficient procedeele de deplasare pe schiuri in functie de profilul terenului. 5eme tehnice principale: mersuri alternative, mersuri simultane, pasul de patinaj, jumatate pas de patinaj, ocoliri in jumatate plug si in plug. %uccesiunea a$ordarii procedeelor tehnice: idem 7 zile, mersul cu ' pasi si impingere simultana, pasul de patinaj cu impingere simultana, jumatate de pas de patinaj, ocolirile prin franare in plug si jumatati de plug. 2 . /biective tehnice. 0eme principale si succesiunea abordarii procedeelor tehnice pentru instruirea la schi alpin a unui colectiv format din persoane cu un nivel scazut al pregatirii fizice care nu au mai schiat ,durata instruirii - 12 zile.. ,$iectiv general: dezvoltarea capacitatii de deplasare pe terenuri denivelate, la viteze crescute. 5ema tehnica principala: cristiania spre vale cu deschidere. %uccesiunea a$ordarii procedeelor tehnice: idem 7 zile, aplicatii, ghirlanda cu deschidere, cristiania spre vale cu deschidere spre deal sis pre vale, cristiania spre vale cu departare. 2!. /biective tehnice. 0eme principale si succesiunea abordarii procedeelor tehnice pentru instruirea la schi fond a unui colectiv format din persoane cu un nivel scazut al pregatirii fizice care nu au mai schiat ,durata instruirii - 12 zile.. ,$iectiv general: dezvoltarea capacitatii de deplasare pe terenuri usor denivelate. 5eme tehnice principale: mersul alternative cu ' pasi, alunecare prin impingere simultana, franarea si ocolirea in plug, pasul de patinaj. %uccesiunea a$ordarii procedeelor tehnice: acomodarea, mersul alternative cu ' pasi, alunecare prin impingere simultana, schim$area directiei de mers prin pasi succesivi, franare, oprire si ocolirea in plug, aplicatii.

2#. Selectia in schi. 1tape si factorii selectiei. %electia in schi este definita ca activitate sistematica a specialistilor desfasurata pe $aza unor legi $iologice si psihologice in directia depistarii copiilor cu aptitudini deose$ite pentru practicarea diferitelor ramuri de sport. "tapele selectiei si factorii acesteia: a) "tapa initiala: - avizul familiei# - starea de sanatate: anamneza, examen clinic, examen de dezvoltare fizica# - verificarea capacitatii fizice generate prin urmatoarele pro$e: -+ alergare '1-21 m# -+ alergare de rezistenta pe 711-0111m, varsta 8-09 ani# -+ din atarnat la $ara fixa, se executa flexia $ratelor pe ante$rate, la varsta 00-09 ani# -+ din culcat dorsal cu picioarele fixate, se executa flexia trunchiului pe coapse# -+ aruncarea mingii de oina# -+ traseu aplicativ pentru dezvoltarea indemanarii# -+ mo$ilitate articulara# -+ pro$e specifice fiecarei ramuri. $) "tapa periodica: - dezvoltarea fizica# - capacitatea fizica generala# - pro$e specifice ramurii de sport. c) "tapa definitiva: - interesul manifestat# - performanta realizata# - reactivitatea la tehnologie. 2%. Caracteristicele probelor schiului alpin. 5ehnica: este $azata pe complexe de miscari aciclice, ce impun angrenarea in lucru a principalelor grupe si lanturi musculare, a ligamentelor si articulatiilor. "fortul muscular in schiul alpin: este complex, dinamic (cedare si invingere) si de mentinere. "ndocrin, schiorul alpin se incadreaza tipului stenic (viguros), capa$il de efort. Calitatea motrica predominant solicitata: indemananarea, iar in conditiile specifice date de alunecarea pe panta si de echili$ru, schiul alpin impune un nivel inalt al calitatilor motrice com$inate (viteza in regim de forta). Constitutional, schiorul alpin se incadreaza in tipul armonios. -ntensitatea acestui efort este su$maximala, dar complexitatea este foarte mare. Consumul energetic in pro$ele de schi alpin: 9-1,2 cal(sec. Consum maxim de oxigen: 21 mil(:g corp(min. Datoria de oxigen: 0; l. Conditionari motrice: indemanare, forta, viteza, rezistenta. %istemul nervos al schiorului alpin este puternic echili$rat (starea de excita$ilitate optima). *nalizatorii predominant solicitati sunt: cel visual, vesti$ular, mio-artero-:inetic. "fortul caracteristic este mixt, insemnand: - <1-<2= efort aero$# - 91= efort anaero$ actalacid# - '2-<1= anaero$ lactacid. 3&. Continutul pregatirii tehnice. 2rincipalele mi$loace si indicatii metodice pentru instruirea grupelor de incepatori la schi alpin ,etapa a ))-a.. ,$iectivul general al instruirii: pregatirea de $aza. "tapa a ---a: - instruirea mecanismelor tehnice de $aza si capacitatea de aplicare in schi li$er# - miscari in plan vertical si longitudinal: $alans vertical, antero-posterior# - miscari de rotatie: pivotare, rotatie, insuru$are# - jocul de muchii: derapajul# - miscari in plan lateral: arcuirea, anticiparea, proiectia laterala# - echili$rarea pe un schi# - pozitia pe schi, lucru independent al picioarelor. Directiile principale de instruire tehnica in aceasta etapa: - alunecare cu schiurile pe lat# - alunecare cu schiurile pe lat in viteza mare# - $agaj variat de desprinderi de miscare pe schi, dezvoltand inclinatia (arcuirea) corpului. %e impune: - a$ordarea caii directe# - urmarirea aplicativitatii maxime# - eliminarea cauzelor pertur$atoare: material de proasta calitate, pozitii incorecte, greseli functionamentale. *uxiliare metodice folosite: profile, jocuri, fanioane.

31. Caracteristicile probelor de schi fond. 5ehnica: se $azeaza pe miscari ciclice, iar varietatea sa este data de conditiile de tern si se manifesta in frecventa si lungimea pasilor, respective in durata ciclului de mers. Caracterul armonios al mersului consta in viteza constanta de deplasare , dar superioara. Durata pro$elor este de pana la < sau chiar 9 ore. "fortul caracteristic dominant este rezistenta. "fortul este de tip aero$ ;1= si anaero$ '1=. *daptarea marilor functiuni la efort, starea sta$ila pentru acoperirea nevoilor de oxigen. Consumul de oxigen este de 61ml(:g corp(min. Calitati motrice specifice schiului de fond sunt: rezistenta generala, rezistenta in regim de forta-viteza-indemanare (cu mentiuni pentru pro$ele desfasurate in tehnica li$era). %istemul nervos si analizatorii mai putin solicitati, in raport cu schiul alpin, sunt solicitari diferite intre etapele de formare si de consolidare a deprinderilor motrice. *nalizatorii solicitati sunt: visual. -nsusirea tehnicii deplasarilor pe schiuri vesti$ular, :inestezic si tactil. /ecesita capacitate moral-volitive deose$ite. 32. /biective generale- sarcinile pregatirii tehnice si succesiunea procedeelor tehnice in instruirea grupelor de incepatori la schi fond. ,$iective generale: - cresterea capacitatii generale de lucru a organismului# - dezvoltarea calitatilor motrice specifice schiului de fond: anduranta, rezistenta specifica, forta si viteza. %arcini si componentele instruirii: a) !regatirea tehnica: - insusirea mersurilor alternative# - insusirea mersurilor cu impingere simultana# - insusirea trecerilor de la un mers la altul# - insusirea pasului de patinaj si a jumatatii pasului de patinaj. $) Continutul instruirii# succesiunea procedeelor in pregatirea tehnica: - mersul alternativ cu ' pasi# - alunecarea prin impingerea simultana# - jumatate pas de patinaj # - pas de patinaj # - mersul cu ' pasi de patinaj si impingere simultana# - mersul cu un pas de patinaj si impingere simultana # - treceri simple si complexe de la un procedeu la altul. 33. 0ehnica si metodica invatarii cristianiei: cu departare, cu desprindere, prin rotatie, cu deschidere, cu pasire cu contraderapaj, cu amortizare . a) Cristiania spre vale cu departare. *cest procedeu tehnic este un procedeu intermediar in invatarea cristianiei prin rotatie, deoarece ofera prin departarea schiurilor in faza de pregatire a declansarii o $aza mai mare de sprijin, ceea ce favorizeaza echili$rul schiorului. !regatirea declansarii se porneste din co$orare o$lica si se executa o flexie progresiva in articulatiile genunchilor simultan cu departarea schiurilor. %e aluneca in pozitie joasa, dupa care se executa o extensie energica insotita de avantarea corpului cu apropierea schiurilor. >a finalul extensiei, schiurile fiind descarcate, se angreneaza intr-o miscare de rotatie spre vale, genunchiul, soldul si umarul exterior ocolirii. Ca urmare a impulsului de rotatie primit, schiurile se orienteaza spre linia pantei, iar in acest moment se realizeaza trecerea greutatii corpului pe schiul exterior ocolirii, schiul interior se strecoara inainte. Conducerea ocolirii se realizeaza fie prin insuru$are-arcuire (orientarea genunchilor spre inainte si spre interiorul ocolirii la o usoara flexie), fie prin flexie insotita de rotatia dirijata spre vale a partii externe a corpului (protectie circulara). $) Cristiania spre vale cu desprindere. *cest procedeu tehnic este un procedeu intermediar in invatarea cristianiei prin rotatie, deoarece desprinderea schiurilor de pe zapada in faza de pregatire a declansarii, permite anularea rezistentei laterale a zapezii, ceea ce favorizeaza transmiterea spre schiuri a impulsurilor de rotatie spre vale din faza de declansare. %e porneste din co$orare o$lica si se executa flexie progresiva urmata de o extensie energica, in urma careia se desprind schiurile de pe zapada. %chiurile se desprind in totalitate de pe zapada prin tragerea mem$relor inferioare su$ corp. *terizarea se realizeaza cu schiurile pe aceeasi directie si pe toata talpa, printr-o flexie amortizata a mem$relor inferioare. Dupa luare contactului cu zapada, schiurile sunt descarcate, moment in care se angreneaza intr-o miscare de rotatie spre vale a genunchiului, soldul si umarul exterior ocolirii. %chiurile se orienteaza spre linia pantei cand se trece greutatea corpului pe schiul exterior, iar schiul interior se strecoara inainte. Conducerea ocolirii se realizeaza fie prin insuru$are-arcuire, fie prin proiectie circulara. Cristiania spre vale cu deschidere: - cu deschiderea schiului din deal# - cu deschiderea schiului din vale#

- cu deschiderea simultana a schiurilor. Din co$orare o$lica, se executa flexia progresiva a genunchilor cu deschiderea schiului din deal care este asezat pe toata talpa, insotita de extensie energica cu trecerea greutatii corpului pe schiul din deal si cu apropierea schiului din vale. >a finalul extensiei, descarcarea schiurilor favorizeaza manifestarea impulsului de rotatie spre vale a partii externe a corpului. Dupa ce schiurile plonjeaza spre linia pantei, se trece greutatea pe schiul exterior, iar schiul interior se strecoara inainte. Conducerea ocolirii se realizeaza printr-un mecanism de insuru$are-arcuire (flexia lenta simultan cu orientarea genunchilor spre inainte si spre interiorul ocolirii). Cristiania spre vale cu deschiderea schiului din vale si cristiania spre vale cu deschiderea simultana a schiurilor, difera in ceea ce priveste mecanismul tehnic fata de procedeul tehnic prezentat mai sus, doar in faza de pregatire a delansarii cand se deschide schiul din vale sau am$ele schiuri. c) Cristiania spre vale prin rotatie. Definitie: cristianie spre vale declansata printr-un mecanism de rotatie spre vale. !regatirea declasarii se realizeaza prin: - echili$rarea greutatii pe am$ele schiuri# - $alansul vertical, care provoaca o descarcare a schiurilor, in momentul ridicarii, schiul interior ocolirii se strecoara inainte# - ridicarea este insotita de punctarea cu $atul din vale si de o usoara avantare a corpului spre inainte si spre interiorul ocolirii. Declansarea ocolirii se realizeaza in momentul cand schiurile sunt descarcate printr-un mecanism de rotatie spre vale a partii externe a corpului. Conducerea schiurilor pe arcul ocolirii se asigura prin: - orientarea progresiva a genunchilor spre inainte si spre interiorul ocolirii pe parcursul unei flexii# - trecerea greutatii corpului mai mult pe schiul exterior. !ozitia flexata de la sfarsitul ocolirii poate constitui punctul de plecare pentru o noua ocolire spre partea opusa. d) Cristiania spre vale cu pasire. Definitie: cristianie spre vale initiata prin trecerea greutatii corpului pe schiul din deal, departat divergent si declansata prin rotatie spre vale. Din co$orare o$lica se incarca mai mult schiul din vale printr-o usoara flexie. %chiul din deal fiind descarcat, se orienteaza cu varful, usor spre deal. "xtensia energica a mem$rului inferior din vale, este insortita de avantarea corpului spre noua directie si de trecerea greutatii corporale pe schiul din deal care trece treptat pe muchia interioara prin inclinarea corpului spre interiorul ocolirii. %chiul din vale este apropiat si se strecoara inainte. Declansarea ocolirii se realizeazaz in momentul cand schiurile sunt descarcate (la finalul extensiei), printr-un mecanism de rotatie spre vale a partii externe a corpului. Conducerea schiurilor pe arcul ocolirii se asigura prin: - orientarea progresiva a genunchilor spre inainte si spre interiorul ocolirii pe parcursul unei flexii (insuru$are)# - trecerea greutatii corpului mai mult pe schiul exterior. e) Cristiania spre vale cu amortizare. Definitie: cristianie spre vale pe o movila initiata prin amortizare si declansata prin pivotarea si translatia schiurilor spre vale. !regatirea declansarii se realizeaza pe partea ascendenta a movilei din co$orare o$lica. .rcand spre varful movilei, se amortizeaza progresiv suprapresiunea creata, prin flexia genunchilor si a coapselor pe $azin. Declansarea ocolirii se realizeaza in momentul trecerii peste varful movilei, prin extensia energica a mem$relor inferioare simultan cu pivotarea lor, miscari care au ca efect deplasarea laterala in derapaj a schiurilor (translatia schiurilor). *ceste miscari pot fi insotite de punctarea cu $atul interior ocolirii. Conducerea acestei ocoliri se realizeaza pe partea descendenta a movilei, prin continuarea miscarii de translatie a schiurilor, pana cand se ajunge intr-o noua co$orare o$lica. 34. 0ehnica si metodica invatarii ocolirilor prin pivotare ,3 pozitia de coborare directa.. ,colirile prin pivotare sunt ocoliri spre vale cu schiurile pe lat, declansate prin pivotarea genunchilor spre vale, cu sau fara descarcarea initiala a schiurilor. ,colirile prin privotare sunt prin pivotare simpla sau prin pivotare cu $alans. a) ,colirea prin pivotare simpla, prezinta < elemente: - strecurarea schiului interior ocolirii# - trecerea greutatii pe schiul exterior ocolirii# - pivotarea schiurilor spre interiorul ocolirii. ?ecanismul tehnic: din co$orare directa (pozitie joasa) cu schiurile paralele si departate, se angreneaza intr-o miscare de rotatie spre interiorul ocolirii, genunchii si soldurile. *xul rotatiei este perpendicular pe schiuri, trecand prin $olta la$ei piciorului. "fectul miscarii de rotatie se transmite asupra schiurilor, care vor porni spre noua directie. Conducerea si inchiderea ocolirii se realizeaza prin trecerea progresiva a greutatii corpului pe schiul exterior ocolirii, prin mentinerea efortului de pivotare si prin orientarea schiurilor pe muschiile din deal. $) ,colirea prin pivotare cu $alans. ?ecanismul tehnic: se porneste din co$orare directa sau co$orare o$lica. -n momentul declansarii se executa o flexie rapida in articulatiile genunchilor si mai putin a soldurilor, concomitent cu pivotarea spre vale a genunchilor. Ca urmare a impulsului de rotatie schiurile pornesc spre linia pantei. Conducerea si inchiderea ocolirii se realizeaza prin trecerea progresiva a greutatii corpului pe schiul exterior ocolirii si prin orientarea schiurilor pe mushciile din deal. ?ecanismul de declansare se numeste si flexie-contractie, datorita miscarilor de flexie si pivotare a genunchilor intr-un sens si contrarotatia $azinului si trunchiului in celalalt sens.

35. 0ehnica si metodica invatarii mersului alternativ cu doi pasi. "xecutand impingerea, de exemplu cu piciorul drept si mana stanga, schiorul aluneca, din cauza inertiei numai pe un singur picior. >a inceputul alunecarii pe schiul stang, piciorul drept si mana stanga, care termina impingerea se duc li$er inapoi, iar mana dreapta termina ducerea $atului inainte. Continuan alunecarea, schiorul infige $atul drept pe zapada si incepe impungerea cu $atul. -n acest timp, piciorul si mana ramase inapoi incep pendularea spre inainte. -n momentul cand picioarele se ajung, schiul stang se opreste, in timp ce corpul schiorului continua deplasarea inainte. -mediat dupa ce schiul stang se opreste, piciorul stang care se sprijina pe el incepe impingerea. -n acelas timp, piciorul pendulant drept cu schiul continua miscarea neintrerupta spre inainte, si ajungand in pozitia sa finala, primeste pe el greutatea corpului. *cest lucru coincide cu sfarsitul impingerii cu piciorul stang. -mpingerea piciorului stang se termina cand corpul schiorului aluneca deja pe schiul drept incarcat. -mpingerea $ratului drept se termina putin mai devreme decat impingerea piciorului stang. ?ai departe, schiorul aluneca in virtutea inertiei. Dupa alunecarea in sprijin simplu pe schiul drept se incepe impingerea cu $ratul stang si piciorul drept. Ciclul miscarilor care includ doi pasi alunecati se repeta in aceeasi succesiune. 3 . 0ehnica si metodica invatarii pasului de patina$. "ste eficace in conditii $une de alunecare, pe teren plat si in co$orari pe pante cu inclinatie mica (<-9 grade). Ciclul de deplasare consta in executia a doi pasi de alunecare, ca urmare a doua impingeri alternative si succesive cu picioarele. *cest procedeu se poate folosi in doua variante: - cu $alansarea $ratelor# - fara $alansarea $ratelor. >a am$ele variante intalnim doua faze care se succed in cadrul ciclului: - alunecarea li$era cu sprijin pe un picior# - alunecare in timpul impingerii cu piciorul opus.