Conceptul de selectie a fost folosit la inceput intr-o actiune de profil economico-

social, fundamentata stiintific inca de la inceputul secolului al XX-lea pentru

diagnosticarea precoce a aptitudinilor profesionale si orientarea talentelor catre o
profesie sau alta, pe baza unor teste si metode menite sa evidentieze dexteritatea manuala,
receptionarea si invatarea corecta si rapida a unor scheme motrice. Nefiind un concept
clar conturat, selectia sugera doar inceputul unei actiuni de pregatire sportiva, care de-a
lungul anilor, a cunoscut diferite exprimari. Cea mai vehiculata expresie a fost
specializare timpurie, care exprima preocuparea spre dirijarea copilului catre o proba
sportiva inca din varsta frageda. Apoi in anii `60, a fost folosita expresia initierea
precoce, care atenua directionarea specializarii sportive spre un proces premergator al
viitoarei consacrari de la o varsta frageda. Mai tarziu, s-a utilizat sintagma selectia
primara, care reprezinta momentul intrarii copilului pe baza unor criterii in unitatile
sportive.
Institutionalizarea sistemului unic de selectie si pregatire a copiilor si juniorilor
se realizeaza in anul 1976, fiind precedata de analiza experientei acumulate pe plan
national si international.
Astfel, s-a definit selectia ca un proces organizat si repetat de depistare timpurie a
disponiblitatii innascute a copilului, juniorului, cu ajutorul unui sistem complex de criterii
(medicale, bilogice, psiho-sociologice si motrice) pentru practicarea si specializarea lui
ulterioara intr-o disciplina sau proba sportiva.
Centrul de Cercetari al MTS, impreuna cu Institutul de Medicina Sportiva au
elaborat un sistem complex de testare a subiectilor si, derivat din acesta, un sistem de
criterii si cerinte, care se aplica unitar in operatia efectiva de selectie a copilului dintr-o
masa eterogena, care prezinta certitudini in ceea ce priveste integrarea, stabilitatea,
receptivitatea si capacitatea de afirmare in activitatea sportiva nationala sau
intrenationala.
Acest sistem imbina intr-un tot uitar o multitudine de criterii care actioneaza intr-
o ordine prestabilita, impusa de o metodologie verificata in practica. La actul de selectie
participa o echipa intredisciplinara de specialisti, fiecare actionand in acord cu rigorile
instrumentelor de masurat si evaluat.
In sistemul national de selectie actioneaza cinci tipuri de criterii:

1
I. Criterii medico-sportive
II. Criterii somatofiziologice
III. Criterii biochimice
I. Criterii psihologice
IV. Criterii motrice
I. Din punct de vedere biologic si sportiv, se recomanda abordarea selectieie la
trei niveluri:
 PRIMAR (initial): unde se abordeaza o selectie la varsta de 4-5 ani si pana la 8-10 ani
in functie de disciplina sau proba sportiva.
 SECUNDAR (pubertana) intre 10-14 ani, de asemenea, cu variatii in functie de
sport/proba, dar la un interval de timp de 3-5 ani fata de prima etapa.
 SELECTIA FINALA (de performanta nationala sau internationala), care marcheaza
de fapt trecerea spre sportul de performanta, fiind dominata in principal de criteriul
valorii performantei sportive.
Sanogeneza ramane criteriul cu cea mai mare stabilitate de-a lungul diverselor
etape de selctie: maxima exigenta la nivelul primar al selectiei; exigenta la nivelul
selectiei secundare, mai ales acolo unde apare elementul limitativ in performanta din
motive de sanatate survenite pe parcursul pregatirii; indulgenta la nivelul selectiei finale,
avand in vedere, pe de o parte, investigatiile morale si materiale, investigatiile morale si
materiale. La selectia primara se va acorda atentie afectiunilor reumatice din copilarie,
bacilare, neuropsihice (epilepsie, stari spastice), metabolice (diabet), cardiovasculare
(congenitale sau dobandite), hepato-renale hepatita, insuficienta renala), deformari cu
limitari functionale ale aparatului locomotor, afectiuni endocrine (hipofizare, tiroidiene,
suprarenale, paratiroidiene), defectele analizatorilor vizual (miopie si strabism peste 5
dioptrii), auditiv.
Criteriul biotipului constitutional intervine in selectie intr-o noua viziune a
acesteia: somatofiziologic, motric, psihic si biochimic. Acesti indici vor fi descrisi
separat.
Criteriile neuropsihice care se aplica la nivelul selectiei primare, de exemplu,
biopsia musculara. Aceste criterii se aplica doar in mod exceptional.

2
 Criteriile endocrinometabolice isi gasesc utilitatea atat in selectia initiala, cat mai
ales in cea secundara, postpubertana. Profilul hipertiroidiana este favorabil eforturilor de
viteza; cel android este compatibil cu eforturile de forta (atletica grea, aruncari); cel
hiperhipofizar (tip gigantoid) este ideal pentru jocurile sportive (baschet), iar profilul
hiperconrticosupararenalian e favorabil eforturilor de durata, de rezistenta (atletism).
Criteriile cardiorespiratorii sunt de maxima importanta in majoritatea
disciplinelor sportive cu caracter predominant dinamic. Malformatiile congenitale si
afectiunile congenitale cardiovasculare exclud candidatul de la selectie, la fel ca si unele
afectiuni cardiovasculare capatate (fibrilatie atriala, tahicardie paroxistica).
Criteriile radiologice se refera la radiografia coloanei vertebrale care evidentiaza
unele anomalii vertebrale incompatibile cu practicarea anumitor sporturi (canotaj,
gimnastica, haltere).
II. Criteriile somatifiziologice se refera la aparatul locomoator, la inaltimea
sportivului, la proportiile segmentelor corporale si la tipologia somatosexuala.
Inaltimea corpului sau talia este o caracteristica antropometrica dintre cele mai
reprezentative. S-au facut unele estimari la determinarea genetica a coeficientilor de
corelatie dintre inaltimea corpului parintilor si aceea a urmasilor, dintre inaltimea
descendentilor de diferite varste si cea a ascendentilor de grade diferite:
- coeficientii de corelatie dintre inaltimea corpului la parinti si la urmasi cresc o
data cu varsta, atingand valorile maxime la grupele de varsta cele mai mari. Valorile
grupei de varsta inferioara sunt relativ scazute si se formeaza la un nivel similar cu
valorile analoage ale populatiilor din afara Europei.
- indicele eritabilitatii inaltimii corpului creste, o data cu varsta.
Cunoscand inaltimea corporala, se poate stabili valoarea celorlalte proportii ale
segmentelor corporale. De asemenea, pentru stabilirea tipului somatic s-au facut
cercetari, determinandu-se coeficinetii de eritabilitate ai dimensiunilor craniului. Exista
diferite tipuri de craniu, de exemplu, cu diametrul antero- posterior mare sau mic.
Stabilirea tipului somatosexual conditionat ereditar, prezinta de asemenea,
importanta pentru selectia sportiva. Astfel, la gimnastica sportiva-fete, nu va obtine
performante superioare o sportiva care are diametrul biacromial-bitrohanterian mare, cu
glande mamare voluminoase.

3
 III. Criterii biochimice - functionalitatea organismului in conditii de efort este
conditionata de factorul energetic, implicat in formarea si refacera moleculelor complexe
din cele simple, in producerea energiei termice si a celei mecanice atat pentru miscarile
interne, cat si pentru cele externe.
Sursa de energie este unica, din radiatia solara, si este absorbita prin procesul de
asimilatie clorofila din plante, in electronii atomilor de H din glucide, lipide, protide,
intrand in circuitul lumii animale si vegetale. Aceasta energie este apoi transferata la
nivelul adenozintrifosfatului (ATP) prin transportorii de electroni:
- nicotinamid – adenin – dinucleotidul (NAD)
- nicotinamid – adenin – dinucleotidul FOSFAT (NADP)
- flavin- adenin- dinucleotidul (FAD)
Reactiile chimice energetice sunt dependente de o serie de factori care concura la
realizarea homeostaziei organismului, respectiv la mentinerea in anumite limite constante
a unor serii de parametri fizici, chimici, bilologici, enizmatici ce conditioneaza intreaga
functionalitate a organismului.
Dintre factori mentionam:
-nivelul apei endogene, cu cat apa endogena este in cantitate mai mare, cu atat
caile metabolice functioneaza mai bine.
-nivelul pH, respectiv al gradului de aciditate al diferitelor umori si structuri ale
organismului. O scadere a pH-lui in sange sub 5,9 - 7 unitati provoaca o crestere a
aciditatii, cum se intampla in cazul acumularii acidului lactic in efortul anaerob, tulbura
caile metabolice, diminuand nivelul capacitatii de efort.
-viteza diferitelor reactii enzimatice, care depind de concentratia substantelor (in
general glucide, lipide si proteine).
IV. Criterii psihologice - selectia psihologica urmareste sa asigure
corespondenta dintre aptitudinile si atitudinile individului , pentru ca pe aceasta baza sa
se asigure adaptarea la efort si eficienta in antrenemente si competitii. Pentru activitatea
de mare performanta, actul selectiei sportive trebuie sa urmareasca depistarea
potentialitatilor de exceptie, a sportivilor superdotati sub raportul unor cerinte si
particularitati specifice fiecarei discipline sportive.

4
 Gradul de inteligenta exprimat prin coeficientul de inteligenta se afla intr-o
puternica corelatie cu capacitatea de a rezolva sarcini motrice, temperamentul,
flexibilitatea mintala sunt parametri psihici cu rol important in selectie. Dupa Paul
Popescu –Neveanu, contributia ereditatii este mai mare in ce priveste insusirile de sistem
nervos ale analizatorilor si structurilor senzomotorii, in timp ce pentru aptitudini ce
implica organizarea intelectuala si adaptarea sociala, decisive sunt exercitiile si educatia.
Selectia se realizeaza la varsta de crestere, pentru unele sporturi chiar 6-8 ani
pentru cunoasterea caracteristicilor psihocomportamentale. Unele calitati manifestate in
copilarie se mentin si se afirma apoi in adolescenta si tinerete. Altele nu pot fi depistate
de timpuriu, asteptandu-si evidentierea in pragul si pe durata adolescentei. Antrenorul
are un rol foarte important deoarece experienta si maiestria lui va dubla si inlocui chiar
tehnicile de testare psihologica de laborator.
V. Criterii motrice sunt criterii de baza in selectia sportivilor pentru majoritatea
ramurilor sportive. Intalnite sub denumirea: forta-viteza, forta-rezistenta, viteza-forta,
viteza-rezistenta.
Probe si norme de control pentru selectia primara (grupele de incepatori)-
pot fi selectionati copii proveniti din grupele de pregatire sportiva din ciclul gimnazial,
din cercurile sportive ale ciclului primar sau cei care dovedesc aptitudini reale pentru
activitatea sportiva.
Aprecierea motricitatii acestor copii se face pe baza rezultatelor obtinute la
probele incluse intr-o baterie care are la baza testul international de capacitate fizica
cunoscut sub denumirea de STANDARD FITNESS TEST, adoptat de Federatia
Internationala de Educatie Fizica. Durata pregatirii in grupele de incepatori este in medie
de 3 ani. Ea variaza de la o ramura la alta, in functie de complexitatea tehnicii si a
efortului, intre 2 si 4 ani. La sfarsitul fiecarui an de pregatire se trec probe de control.
Pentru o apreciere unitara a rezultatelor s-a stabilit un sistem de scalare a
performantelor pentru fiecare varsta in parte, separat pentru baieti si fete. Acest sistem de
scalare este denumit Hull, in care media primeste 50 de puncte., prezinta urmatorele
avantaje:
-permite antrenorului sau profesorului compararea nivelului general al grupei si
al fiecarui elev in parte.

5
 -face posibila raportarea grupei la cele avute anterior in pregatire si aprecierea
potentialului de care dispune aceasta.
-permite aprecierea evolutiei in timp a fiecarui copil.
In afara acestor probe care testeaza pregatirea fizica generala, la unele ramuri
sportive au fost introduse si probe care vizeaza calitati specifice, si anume:
-la gimnastica sportiva: probe de mobilitate, echilibrare si orientare in spatiu,
viteza de rotatie si executie a miscarilor singulare ;
-la gimnastica ritmica sportiva: proba de mobilitate, echilibrare si orientare in
spatiu, viteza de reactie si de executie, ritmicitate.
-la patinaj artistic: orietare in spatiu si viteza de rotatie (proba Matorin)
Probele si normele de control pentru selectia secundara (grupele de avansati)
se ocupa cu promovarea juniorilor si mentinerea lor in aceste grupe de pregatire. Durata
pregatirii in grupele de avansati este de 5 ani, in functie de natura sportului respectiv.
Aceste probe de control obiectiveaza:
-gradul de insusire a procedeelor tehnico-tactice de baza si a unor combinatii
tactice de atac si aparare.
-nivelul pregatirii fizice.
Probele si normele de control pentru selectia finala (grupele de performanta)
- promovarea in grupele de performanta se face pe baza rezultatelor de la probele de
control specifice pentru fiecare ramura de sportv, precum si a rezultatelor din competitii.
Pregatirea in aceste grupe dureaza doi ani si vizeaza in principal:
-cresterea ponderii lucrului specific –pregatirea tehnico-tactica;
-cresterea capacitatii sportivului.
Astfel, selectia este un fenomen continuu bine organizat pentru depistarea
timpurie a disponibilitatii innascute a copilului, juniorului, specializandu-l intr-o
disciplina sau proba sportiva.

6
Subiecti si metoda
Liceul cu Program Sportiv “Iolanda Balas Sotter” Buzau si-a propus ca obiectiv
descoperirea, pregatirea si promovarea tinerilor fotbalisti. De pregatirea sportiva la
Centrul de copii si juniori se ocupa, pe langa antrenori tineri dar experimentati, fosti
jucatori, veniti de la Gloria Buzau sau arbitri profesionisti (Florin Cezar, Lupu Cristian,
Teodor Musceleanu). 
Liceul cu Program Sportiv nu beneficiaza de o buna baza materiala personala
avand contract pentru folosirea bazei sportive cu divizionara “D” Metalul. Vestiare,
stadion de divizia C, teren sintetic de dimensiuni normale cu nocturna langa, sala de sport
construita langa stadion.

La Liceul cu Program Sportiv isi desfasoara pregatirea in jur de 150 tineri. Toti
sunt elevi, invata la LPS, cazati la Internatul liceeului.  Nu se platesc taxe de scolarizare
si pregatire spotivilor. De asemenea, clubul asigura instruire specializata, cantonamente si
turnee de pregatire in tara, cazare intr-un internat modern, alimentatie.
Actiunile de selectie pentru formarea claselor se desfasoara toamna, cand copiii
trec treptele scolare, in clasa a V-a, si in clasa a IX-a, atunci cand vin de la scoli primare
sau cand vor sa se incrie la liceu.In continuare voi prezenta cateva din rezultatele de la
selectia din toamna 2009, copiii nascuti in anul 1998 – 1999, pentru clasa a-V-a.

La stadion jucatorii prezenti au fost supusi mai multor probe care au vizat:

 probe si norme pentru evaluarea calitatilor motrice;

 probe specifice jocului de fotbal.

In prima categorie au intrat alergarea de viteza 50 m cu start de sus, forta

musculaturii abdominale ca numar de repetari in 30 de secunde si alergarea de rezistenta
2000 m.

Fiecare din aceste probe au fost punctate pe baza urmatorului cod:

7
Probe si norme pentru evaluarea calitatilor motrice

Nr. Valoarea notelor acordate

Probe si norme
crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9

1 Alergare de viteza 50m (sec) 9.0 8.9 8.8 8.7 8.6 8.5 8.4 8.3 8.

2 Alergare de rezistenta 2000m (min) 9.45 9.30 9.05 8.50 8.30 8.15 8.00 7.40 7.

Forta musculaturii abdominale (nr.

3 17 18 19 20 22 24 26 28 29
repetari)
Probe specifice jocului de fotbal

Nr. Valoarea notelor acordate

Probe si norme
crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9

Tras la poarta de la 16m(nr.

1 1 2 3 4 5 6 7 8 9
reusite )

2 Dribling printre 5 jaloane(sec) 13.8 13.6 13.4 13.2 12.9 12.6 12.4 12.0 11.8

Se apreciaza corectitudinea si eficienta executiilor, precum si com

3 Joc bilateral
in joc

Discutia si interpretarea rezultatelor

Probe de verificarea capacitatii motrice

 Viteza 50 m cu start din picioare

La aceasta proba care a testat o calitate innascuta media timpilor obtinuti se situeaza la
valoarea notei 10. Este o calitate importanta pentru viitorii fotbalisti care le asigura

8
premisele unei bune evolutii ulterioare. Jucatorii au aratat si un nivel bun de instruire, ei
cunoscand bine si tehnica de alergare (start din picioare, finis etc.). Grupul a prezentat o
omogenitate buna la aceasta proba, la un nivel ridicat de performanta.

 Alergare de rezistenta 2000 m

Proba in care media s-a ridicat la nivelul notei 7. Tinand cont ca jucatorii sunt la varsta la
care se poate incepe in bune conditii lucrul pentru dezvoltarea rezistentei consideram
nivelul atins ca o buna premiza pentru pregatirea ulterioara.

 Proba de verificare a fortei musculaturii abdominale a aratat valori foarte bune ale
jucatorilor testati, fapt care, de asemenea, asigura o buna baza de plecare pentru viitorii
fotbalisti.
Probe specifice jocului de fotbal
 Tras la poarta

Numai 5 jucatori cu punctaj maxim si un grad mai scazut de omogenitate a subiectilor.

 Conducerea mingii printre 5 jaloane

Proba cu rezultate foarte bune (nota 10) in care jucatorii si-au folosit atat calitatile native
cat si rezultatele exersarii cu mingea, ceea ce explica obtinerea unor timpi buni.

Comportare in joc

Singura proba in care rezultatele au fost mai greu de obiectivat si accentul a

cazut pe aprecierile, flerul si experienta antrenorilor. Jocului i s-a rezervat o zi separata
formandu-se trei echipe care au jucat fiecare cu fiecare. S-a urmarit vigoarea fizica,
angajamentul si dorinta de victorie, combativitatea, atentia, capacitatea de colaborare cu
coechipierii etc.

Selectia psihologica, la nivelul copiilor si juniorilor, are ca principal obiectiv

evidentierea calitatilor de performanta si identificarea indivizilor cu potential spre
performanta din punct de vedere psihologic. Testele aplicate in perioadele de selectie
trebuie sa permita formularea unor concluzii cu un grad ridicat al obiectivitatii,
veridicitatii si care sa ofere posibilitatea stabilirii unor obiective de performanta pe
termen lung. De aceea, selectia trebuie sa tina cont de etapele de dezvoltare ale copilului
sau adolescentului, de particularitatile de varsta, de interesele acestuia. In acest sens, o

9
abordare utila s-ar putea constitui din considerarea unor jocuri cu tema psihologica ca
metoda de selectie din punct de vedere psihologic.

Introducere:

In fotbal, la nivelul copiilor si juniorilor, se poate vorbi despre implicatiile

factorului psihologic atat la nivelul performantei sportive, cat si la nivelul dezvoltarii
individuale in raport cu factorii de mediu, socio-culturali, bine definiti de normele si
regulile de conduita sportiva. De aceea, selectia trebuie sa tina cont de etapele de
dezvoltare ale copilului sau adolescentului, de particularitatile de varsta, de interesele
acestuia.

ATITUDINEA. In contextul activitatilor sportive, atitudinea individuala fata de sportul

practicat poate fi usor identificata prin intermediul observatiilor din timpul
antrenamentelor, a meciurilor si/sau a rezolvarii unor sarcini precise cu incarcatura
psihologica mare, conturate sub forma unor jocuri sau a unor activitati cotidiene. O
atitudine orientata spre performanta sau spre dezvoltarea individuala se constituie prin
perspectiva sportivului indreptata spre considerarea meciului sau activitatii in sine, ca
oportunitati de a invata sau dobandi anumite tehnici sau elemente cu grad ridicat de
noutate, de a-si dezvolta anumite abilitati. De asemenea, o astfel de atitudine poate lua in
considerare si urmatoarele elemente:

Manifestarea combativitatii in situatii competitionale;

Capacitatea de a invata din propriile greseli, de asumare a greselilor si/sau a

esecului. Prin intermediul unei capacitati bune de introspectie si de analiza, sportivul
poate avea o evolutie mai rapida, constientizandu-si erorile, momentele de aparitie, astfel
reusind prin autoreglare si autocontrol sa le depaseasca si sa le evite.

Spirit de echipa/orientare motivationala si atitudinala spre echipa, spre sarcina si

spre obiectivele colective. Reprezinta un element foarte important prin aceea ca fotbalul
este un sport de echipa in care colaborarea interindividuala este deosebit de importanta
pentru realizarea scopului comun. Un individ care are comportamente orientate numai

10
spre beneficiul propriu, spre recunoasterea sociala proprie, se poate constitui ca factor
dezadaptativ la nivelul echipei.

Bucuria activitatii. Acest element consider a fi cel mai important aspect pentru nivelul
de performanta copii si juniori, din urmatoarele considerente: Activitatea sportiva, la
acest nivel performantial, nu implica obligativitate in principal, ci placere. In plus, sportul
nu se constituie ca activitate profesionala facilitatoare a castigului material imediat, ci ca
activitate ludica care respecta limitele si regulile sportive, care poate oferi oportunitati pe
termen lung. Implicarea intr-o activitate sportiva care activeaza placerea, determina
dezvoltarea motivatiei de tip intrinsec, cel mai stabil tip de motivatie si dezvoltarea
trebuintei si dorintei de progres, dezvoltare si evolutie.

CAPACITATEA DE ADAPTARE. In contextul perspectivei unei perioade de pregatire

centralizata pe termen lung, capacitatea de adaptare la mediu, la grup si la situatii
si/sarcini noi, devine foarte importanta. Un individ cu capacitate de adaptare scazuta
poate manifesta comportamente de fuga, abandon, furie sau refuz in conditiile incadrarii
intr-un mediu social nou, in conditiile alienarii fata de contextul situational cunoscut si
adoptat.

REZISTENTA LA EFORT PSIHIC CONSTANT. Performanta implica situatii cu un

nivel inalt al frustrarii, implica activare permanenta la sarcina pentru a putea fi indeplinita
si implica un nivel de solicitare psihica superior fata de un context cotidian, mai ales la
acest nivel performantial, nivel la care schimbarile de solicitare sunt marcante. Aparitia
oboselii psihice este fireasca in contextul unei suprasolicitari, insa performanta implica
impingerea permanenta a limitelor in scopul progresului.

ECHILIBRUL EMOTIONAL AFECTIV. La nivelul copiilor si juniorilor, problema

echilibrului emotional este fragila, luandu-se in considerare schimbarile care se produc
conform particularitatilor de varsta, etapelor de dezvoltare specifice. In acest sens, este de
observat capacitatea de constientizare, capacitate care poate facilita dezvoltarea
echilibrului emotional, prin lucru individualizat.

CAPACITATEA DE CONCENTRARE A ATENTIEI SI MOBILITATEA

ACESTEIA. Atentia este un element cu o reala importanta in activitatea sportiva prin

11
toate formele ei. Evident, aceast proces psihic complex poate fi dezvoltat prin intermediul
unor exercitii specifice, prin lucrul individualizat. Insa, este de observat potentialul
sportivului in acest sens luand in considerare faptul ca un individ cu o structura haotica
va intampina mari dificultati in sensul dezvoltarii atentiei, ceea ce va implica un
antrenament de lunga durata in special pe acesta latura, spre deosebire de un individ
structurat sau cu bune capacitati de autoreglare si autocontrol care va implica o perioada
mai scurta in sensul dezvoltarii atentiei.

CAPACITATEA DE INVATARE, RECEPTIVITATE, CAPACITATE DE

INTELEGERE. Activitatea sportiva nu revendica din partea sportivilor un coeficient de
inteligenta deasupra mediei. Insa revendica anumite capacitati precum: capacitatea de
invatare, receptivitatea si capacitatea de intelegere, elemente care pot facilita dezvoltarea
in sensul performantei. Interiorizarea unui element nou de tehnica sau tactica, de
exemplu, implica: in primul rand, receptivitate fata de elementul de noutate, dorinta de a
sti la ce se refera, scopul acestuia si aplicabilitatea; in al doilea rand, este necesar ca
sportivul sa inteleaga exercitiul cu toate aspectele implicate de acesta – elemente
constitutive, modul in care acestea se coreleaza intre ele, finalitatea exercitiului, scopul
acestuia, strategii de lucru, aplicabilitate, etc.; in al treilea rand, pentru ca sportivul sa
poata utiliza elementul expus, este necesar ca acesta sa-l invete.

STRUCTURA DE PERSONALITATE. Personalitatea sportivului nuanteaza intreaga

sa activitate si o directioneaza intr-un sens sau altul. Dominantele temperamentale,
elementele de ordin caracterial si aptitudinile acestuia determina comportamente in teren
sau in afara acestuia. De structura de personalitate se leaga intr-o anumita masura si
elementele prezentate mai sus, insa, daca acestea din urma (exceptie facand atitudinea-
care poate cel mult sa fie redirectionata pe termen scurt) pot fi dezvoltate in anumite
limite, prin lucru individual si tehnici si metode specifice, structura de personalitate
reprezinta practic omul in totalitatea sa si reprezinta codul psihic al fiecaruia dintre
indivizi. De aceea este important a se identifica structura de personalitate individuala
pentru a putea identifica elementele adaptative sau dezadaptative pentru activitatea
sportiva.

Obiective:

12
In selectia sportivilor, la nivel de copii si juniori, este esentiala cunoasterea
particularitatilor fiecarui individ in scopul de a intelege modul propriu de a reactiona in
fata anumitor situatii, structura comportamentala proprie, modul de gestionare a unor
situatii cu grad mare de noutate, patternurile atitudinale si modul de organizare si
functionare la nivelul gandirii cu rezonanta in performanta sportiva. Particularitatile
psihologice ca subsistem integrat in sistemul – om favorizeaza depasirea propriilor limite
in ceea ce priveste performanta sportiva si performanta proprie ca proces de dezvoltare.

Obiectivele generale ale actiunii de selectie din punct de vedere psihologic, s-au centrat
pe nevoia de a identifica sportivii cu un real potential psihologic pentru adaptarea la un
program de cantonament permanent, dupa anumite reguli stricte. Astfel, jocurile
psihologice au avut ca principala sarcina stimularea potentialului psihologic astfel incat
sa se poata face predictii asupra comportamentului viitor al sportivilor, de-a lungul a cel
putin un an.

 Obiectivele specifice se pot rezuma in urmatoarele:

 Evaluarea gradului de toleranta si de rezistenta la frustrare.

 Observarea gradului in care sportivii sunt capabili de a lua o decizie.
 Evaluarea gradului in care sportivii sunt capabili sa-si asume propriile actiuni si
decizii.
 Evaluarea tipului de orientare motivationala si tipului de motivatie dominanta.
 Observarea modului in care sportivii sunt capabili de a gestiona anumite situatii
conflictuale.
 Evaluarea gradului in care sportivii sunt capabili de a face fata anumitor situatii cu un
nivel ridicat al factorilor stresori si tensionali.

Metode si instrumente:

Pentru actiunile de selectie s-au folosit ca instrumente de evaluare psihologica –

jocuri cu sarcina psihologica desfasurate in teren sau in afara acestuia, jocuri cu tema, cu
actiune stimulativa asupra anumitor caracteristici avute in vedere. Astfel, jocurile s-au
constituit ca parte integranta, fie in antrenamente, fie in programul de cantonament.

13
 Obiectivul principal al acestora se contureaza din ideea de surprindere a
comportamentelor manifeste in diferite situatii cu potentential real in activitatea sportiva
ulterioara.
Modul de desfasurare a incercat sa imite situatii reale, veridice, pentru ca
comportamentele observate sa poata avea un caracter natural, necenzurat, in scopul
obtinerii unor informatii obiective.
Ideea apelarii la jocuri psihologice cu tema identica rezida din necesitatea
decelarii particularitatilor proprii fiecarui sportiv, prin crearea unui sistem de evaluare a
intensitatii si frecventei de manifestare a comportamentelor sau de aparitie a trairilor,
starilor emotionale, care sa urmareasca constanta sau aparitia ocazionala sau singuralara a
acestora.
De asemenea, jocurile cu tema psihologica ofera subiectilor posibilitatea de a se
exprima din punctul de vedere al: spontaneitatii, combativitatii si implicarii sportivului
chiar si cu riscul unui consum mare de energie psihica.
In plus, jocurile cu tema psihologica elimina posibilitatea existentei unui anumit
raspuns la o anumita sarcina, prin influenta unei anumite stari dispozitionale, sau a unei
oboseli fizice sau psihice accentuate.
In elaborarea jocurilor cu tema psihologica s-au luat in considerare urmatoarele
elemente:
 Particularitatile de varsta ale subiectilor;
 Cerintele selectiei din prisma obiectivelor de performanta;
 Posibilitatea de adaptare a jocurilor la modelul antrenamentului, astfel incat sa poata
exista o continuitate in activitate;
 Incadrarea jocurilor intr-un program firesc de cantonament;
 Implicarea in acelasi exercitiu a mai multi subiecti, in scopul identificarii si aspectelor
legate de colaborare, cooperare si spirit de echipa;
 Schitarea unei structuri de observatie pentru fiecare joc si a unei scale de evaluare.
 Principala metoda de evaluare este observatia, metoda, care, in acest caz, garanteaza
mentinerea si oferirea unui grad optim de libertate de exprimare si manifestare.

In plus, aceasta metoda, ofera observatorului oportunitatea de a surprinde nu numai

raspunsul la sarcina, ci sa se centreze si asupra:

14
 Posturii: care poate oferi informatii asupra nevoilor pregnante (de exemplu, de
securitate, de protectie, de confort, etc.), asupra atitudinii (agresive, hotarate sau
reticente), etc.
 Gesturilor: care pot oferi informatii asupra interesului, nervozitatii sau reactivitatii,
etc.
 Expresiilor fetei:care ofera cele mai multe informatii in sensul orientarii catre
performanta, receptivitatii, atentiei, disimularii, aprobarii sau dezaprobarii, etc.

Procedura de lucru:

 In cadrul antrenamentelor sau in afara acestora, au fost introduse o serie de jocuri cu

tema psihologica orientate spre surprinderea anumitor caracteristici semnificative pentru
obiectivele de performanta.
 Temele se interes s-au reluat in cadrul unor jocuri cu tema psihologica cu forma de
desfasurare diferita, in scopul surprinderii unor caracteristici obiective din punct de
vedere psihologice, fara a risca luarea in considerare a unor evenimente cu caracter
aparte.
 In plus, in scopul evidentierii unor caracteristici obiective, au existat doi observatori
pentru aceiasi subiecti. In cazul unor incertitudini, in urmatoarele sesiuni de observare,
atentia examinatorilor s-a centrat cu precadere asupra subiectilor de interes.
 De asemenea, s-a luat in considerare respectarea unei limite zilnice in ceea ce priveste
solicitarea din punct de vedere psihic si fizic.
 Interpretarile si recomandarile au fost efectuate in functie de specificul postului in
teren si in functie de oportunitatea utilizarii unei anumite paticularitati psihologice in
directia performantei.

Interpretari:

 Interpretarile si rezultatele s-au centrat asupra urmatoarelor aspecte:

 Comportamente exteriorizate: actiuni, gesturi, etc.
 Caracteristici interiorizate: particularitati care se constituie ca posibile cauze pentru
anumite atitudini si comportamente. Acestea au o importanta deosebita din perspectiva
faptul ca acestea au functie de autoreglare si pot avea o pondere semnificativa in sensul
reglarii constiente a comportamentului.

15
 Dominante temperamentale: tip extravert, tip introvert, tip ambivert.
 Atitudine fata de adversar: Combativitate; Agresivitatate sau potential agresiv;
Dorinta/Implicare.
 Atitudine in cadrul grupului: Cooperare; Egoism/individualism; Initiativa/Abilitati de
lider.
 Atitudine fata de autoritate: Respectarea autoritatii; Supunere; Indisciplina;
Dependenta; Respindere a autoritatii.
 Atitudine fata de reguli: Disciplina; Indisciplina voita; Indiferenta; Respingere.
 Adaptabilitate la mediu, la grup, la norme si reguli noi, etc.
 Motivatie: nevoile activatoare pentru performanta: Nevoie de afiliere; Dorinta de
castig; Nevoie de recunoastere, de statut; Nevoie de miscare, de descarcare a energiei;
Nevoia unui mediu securizant; Nevoie de afirmare.
 Perceptie a succesului sau a esecului;
 Rezistenta si toleranta la frustrare.
 Perceptie a sportului: Ca activitate ludica; Ca oportunitate de afirmare; Ca optiune
fata de mediul familial; Ca activitate competitionala; Ca oportunitate de apartenenta la un
grup si de a fi acceptat.
 Capacitatea decizionala si de asumare.
 Au fost luate in considerare doar caracteristicile stabile si de asemenea, s-a luat in
considerare posibilitatea directionarii, dezvoltarii sau inhibarii anumitor caracteristici.

Concluzii:

Jocurile cu tema psihologica, in selectie, ofera oportunitatea decelarii unei game foarte
largi de caracteristici pentru fiecare sportiv. De asemenea, ofera posibilitatea evidentierii
unor particularitati exprimate natural, intr-un mediu confortabil, securizant si non-
inhibitor.

Probabilitatea de aparitie a disimularii in cazul indivizilor supusi observatiei, scade

semnificativ, datorita variatiilor in jurul aceleiasi teme si datorita faptului ca observatiile
se desfasoara pe parcursul a mai multor zile.

16
In plus, jocurile cu tema psihologica ofera oportunitatea identificarii unor elemente legate
de aspectele atitudinale, si, de asemenea, legate de colaborarea la nivelul echipei.

Deopotriva, aceasta metoda exclude posibilitatea masurarii sau decelarii unor

caracteristici-rezultat cu caracter singular, sub influenta unor influente neesentiale pentru
activitatea sportiva sau pentru obiectivele de performanta.

Aceasta forma de selectie din punct de vedere psihologic a fost experimentata

pentru lotul national de fotbal 1992. Rezultatele concrete vor fi concludente in timp.

BIBLIOGRAFIE

ALEXE, Nicu. Teoria si metodica antrenamentului sportiv. Bucuresti: Editura

Fundatiei ”Romania de Maine”, 1999. 231p.
DRAGAN, I. Selectia si orientarea medico-sportiva. Bucuresti: Editura Sport-
Turism, 1989.
Isabela Lozinca,Vasile Marcu,Psihologia si activitatile motrice, Universitatea din
Oradea, 2005

17
18