Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
DE BASCHET ÎN ŞCOALĂ
ŢimişŞ oara
2010
Page | 1
MEŢODICA IÎNVAĂ ŢŞ AĂRII JOCULUI DE BAŞCHEŢ IÎN ŞŞ COALAĂ
1. Scurt istoric
La început echipele erau alcătuite din câte 50 de jucători, apoi numărul s-a redus
treptat pentru a se ajunge la echipe formate din 5 jucători pe teren. Jocul se
răspândeşte în Europa, fiind prezentat demonstrativ la Jocurile Olimpice din 1904
(de la St. Louis). Este de mentionat că baschetul a fost primul joc pe echipe în care
au aparut fetele pe terenurile sportive.
După primul război mondial, în România baschetul a făcut primii paşi, odată cu
pătrunderea capitalului american în industria petrolieră. Angajaţii americani erau
organizaţi în diferite societăţi, printre care şi instituţia cultural-religioasă YMCA. Una
din sarcinile acestei societăţi a fost promovarea sporturilor tipic americane, unde pe
lângă box şi atletism, baschetul ocupa un loc de frunte.
2. Caracteristici
Pagina 2
MEŢODICA IÎNVAĂ ŢŞ AĂRII JOCULUI DE BAŞCHEŢ IÎN ŞŞ COALAĂ
3. Tendinţe actuale
Volumul mic de ore alocat anual educaţei fizice şi sportului impune adoptarea de
către profesori a unei metodologii prin care sunt abordate simultan conţinuturile
calităţilor motrice şi ale deprinderilor motrice de bază, aplicativ-utilitare, prin
exersarea unor structuri sportive complexe, sub formă de întrecere: ştafete,
parcursuri aplicative, jocuri pregătitoare sportive, linii şi exerciţii acrobatice,
concursul.
Pagina 3
MEŢODICA IÎNVAĂ ŢŞ AĂRII JOCULUI DE BAŞCHEŢ IÎN ŞŞ COALAĂ
Pagina 4
MEŢODICA IÎNVAĂ ŢŞ AĂRII JOCULUI DE BAŞCHEŢ IÎN ŞŞ COALAĂ
Pagina 5
MEŢODICA IÎNVAĂ ŢŞ AĂRII JOCULUI DE BAŞCHEŢ IÎN ŞŞ COALAĂ
1. Poziţia fundamentală
Jucătorul atacant va avea privirea orientată spre coş, ţinând mingea la nivelul
bărbiei sau pieptului. Genunchii şi gleznele uşor îndoite, corpul având o poziţie
Pagina 6
MEŢODICA IÎNVAĂ ŢŞ AĂRII JOCULUI DE BAŞCHEŢ IÎN ŞŞ COALAĂ
Greşeli frecvente
La învăţarea acestei poziţii pot apărea anumite greşeli care pot influenţa
randamentul elevului în timpul jocului. cele mai frecvente greşeli ce apar în rândul
elevilor şi pe care profesorii trebuie să le observe şi corecteze sunt:
Pentru învăţarea poziţiei fundamentale, exerciţiile vor urmări găsirea poziţiei optime
pentru stabilirea bazei de susţinere şi a echibrului corpului. Aceste exerciţii vor fi
grupate astfel:
Pagina 7
MEŢODICA IÎNVAĂ ŢŞ AĂRII JOCULUI DE BAŞCHEŢ IÎN ŞŞ COALAĂ
2. Deplasări în teren
Alergarea înainte se face prin păşiri succesive, picioarele călcând spre înainte şi uşor
lateral în scopul măririi bazei de susţinere. Contactul cu solul se ia, fie pe toată
suprafaţa tălpii, fie prin rulajul tălpilor (călcâi – talpă – vârf). Genunchii puţin
îndoiţi cedează împreună cu gleznele în momentul contactului cu solul. Trunchiul
este puţin aplecat înainte, cu centrul de greutate coborât. Braţele pendulează la
pornire, în restul alergării ele fiind pregătite pentru a prinde mingea.
Această alergare se foloseşte în tot timpul jocului, în circulaţia individuală din atac,
cu precădere în demarcaj şi în acţiunile premergătoare intrării în posesia mingii.
Greşeli frecvente
Jucătorul se deplasează spre înapoi având labele picioarelor uşor depărtate, călcâiele
orientate către afară. Contactul cu solul se face prin rulare (vârf – talpă – călcâi) şi
mult înapoi, pentru a evita căderile pe spate. Deplasările picioarelor se face prin
alunecare. Trunchiul este uşor aplecat înainte pentru a menţine centrul de greutate
înainte. Braţele rămân lângă corp, uşor depărtate şi flexate din coate.
Pagina 8
MEŢODICA IÎNVAĂ ŢŞ AĂRII JOCULUI DE BAŞCHEŢ IÎN ŞŞ COALAĂ
Greseli frecvente
Greşeli frecvente
Greşeli frecvente
Pagina 9
MEŢODICA IÎNVAĂ ŢŞ AĂRII JOCULUI DE BAŞCHEŢ IÎN ŞŞ COALAĂ
3. Schimbările de direcţie
Pagina 10
MEŢODICA IÎNVAĂ ŢŞ AĂRII JOCULUI DE BAŞCHEŢ IÎN ŞŞ COALAĂ
mişcarea este amortizat printr-o îndoire din articulaţia gleznei, genunchiul şi coxo-
femurală a acestui picior.
Din deplasare jucătorul execută o uşoară săritură; picioarele se duc înainte şi iau
concomitent contact cu solul; vârfurile vor fi orientate spre noua direcţie; greutatea
corpului va fi repartizată mai mult pe piciorul din afara ocolirii şi pe marginea tălpilor
din interiorul ocolirii; îndoirea gleznelor amortizează şocul frânării, genunchii fiind
proiectaţi spre noua direcţie; plecarea executându-se cu piciorul din interiorul
ocolirii.
Greşeli frecvente
4. Pirueta
Este o pivotare fără minge în care piciorul pe care se face întoarcerea poate fi ridicat
în timpul execuţiei. Se execută de pe loc (din poziţie statică) sau din deplasare (ca
element de schimbare de direcţie).
Pagina 11
MEŢODICA IÎNVAĂ ŢŞ AĂRII JOCULUI DE BAŞCHEŢ IÎN ŞŞ COALAĂ
5. Săriturile
Sunt foarte frecvent folosite în jocul de baschet, ele asigurând un grad sportiv de
spectaculozitate. O bună săritură va pune în valoare execuţia unor procedee
tehnice sau acţiuni tacticecum ar fi:
Săriturile folosite în jocul de baschet, urmăresc menţinerea unei poziţii cât mai
echilibrate în timpul săriturii în vederea execuţiei unor procedee de mare precizie.
B. Tehnica cu minge
1. Prinderea mingii
Prinderea mingii presupune doi jucători în execuţie: unul care pasează; altul care
primeşte. Prinderea mingii se realizează fie printr-o poziţie cât mai relaxată a
corpului fie printr-o mişcare de cedare spre înapoi a trunchiului şi braţelor pentru
amortizarea prinderii mingii.
Prinderea mingii se poate efectua fie cu două mâini fie cu o mână, de pe loc;din
alergare; din săritură.
Caracteristici de execuţie
Greşeli frecvente
Pagina 12
MEŢODICA IÎNVAĂ ŢŞ AĂRII JOCULUI DE BAŞCHEŢ IÎN ŞŞ COALAĂ
2. Ţinerea mingii
Mingea este ţinută pe calota sa inferioară, din lateral şi puţin înapoi; degetele
desfăcute se aşează pe minge cu toată suprafaţa lor; degetele trebuie să cuprindă
mingea în aşa fel încât degetele inelare să stea chiar pe axa mingii. Degetele mari
formează prin prelungirea lor un unghi sub 90 grade, fiind depărtate unul de
celălalt la 4-7 cm. Palmele se vor găsi în prelungirea antebraţelor, într-o flexie
radiodorsală din articulaţia pumnilor, evitându-se lipirea podului palmei de
minge; antebraţele, îndoite din coate, fac ca mingea să fie ţinută la nivelul pieptului
permiţând privirea peste minge; coatele sunt puţin depărtate de corp, într-o postură
cât mai relaxată şi convenabilă comformaţiei fiecărui jucător.
Greşeli frecvente
Greşeli frecvente
Mâna care execută aruncarea la coş este aşezată pe minge înapoia acesteia cealaltă
mână sprijinind-o din lateral; degetele ambelor mâini sunt răsfirate pe minge;
mingea este ţinuta în dreptul bărbiei, la o depărtare de 20-25 cm de piept; palma
Pagina 13
MEŢODICA IÎNVAĂ ŢŞ AĂRII JOCULUI DE BAŞCHEŢ IÎN ŞŞ COALAĂ
mâinii care execută aruncarea la coş este flexată dorsal iar cotul orientat spre
direcţia aruncării, ceva mai apropiat de corp şi pe aceeaşi axă cu palma.
Greşeli frecvente
3. Opririle
Oprirea într-un timp prin săritură reprezintă procedeul cu care se începe învăţarea
acestui element. În momentul care precede prinderea mingii, jucătorul execută o
uşoară săritură înainte, aterizarea efectuându-se pe ambele picioare care vor fi
proiectate înainte; centrul de greutate al corpului rămânând înapoia poligonului de
sprijin al tălpilor; gleznele, genunchii, şi trunchiul se flezează foarte mult, jucătorul
intrând în poziţie fundamentală; dacă viteza de deplasare este mare, se recomandă,
ca după efectuarea aterizării, un picior să fie dus înainte, trecând în pivotare prin
păşire, realizând astfel o nouă frânare.
Pagina 14
MEŢODICA IÎNVAĂ ŢŞ AĂRII JOCULUI DE BAŞCHEŢ IÎN ŞŞ COALAĂ
Greşeli frecvente
Învăţarea opririi se face atât prin exerciţii fără minge (exerciţii imitative din mers şi
din alergare, de voie sau la semnal; deplasare, săritură, oprire, fără sau cu
schimbarea planului de aterizare) fie prin exerciţii cu mingea (aruncarea mingii în
sus şi înainte-alergare-prindere-oprire; acelaşi exerciţiu cu lăsarea mingii să cadă pe
sol-prindere-oprire; alergare-prindere-oprire-pasă; alergare-prindere-oprire-
aruncare la coş de pe loc-urmărire cu recuperare; dribling-prindere-oprire-pasă sau
aruncare la coş; dribling-prindere-oprire-pivotare-pasă; dribling-prindere-oprire-
dribling-oprire-pivotare-pasă).
4. Pivotarea
Pivotarea este specifică numai jocului de baschet, fiind unul dintre elementele
tehnice a căror execuţie este condiţionată de prevederile regulamentului. Ea
reprezintă realizarea poziţiei fundamentale în diferite condiţii de execuţie, asigurând
echilibrarea jucătorului ca urmare a unei opriri, protecţia individuală a mingii în atac
sau fentă ofensivă în realizarea acţiunii de depăşire sau a unei aruncări la coş.
Pagina 15
MEŢODICA IÎNVAĂ ŢŞ AĂRII JOCULUI DE BAŞCHEŢ IÎN ŞŞ COALAĂ
În general mişcarea este asemănătoare celei descrise mai sus, esenţial în această
mişcare fiind: descărcarea de greutate a piciorului oscilant mai ales călcâiul;
impulsul dat de uşoara răsucire a umărului, trunchiului , şoldului şi a piciorului de
către direcţia întoarcerii; în timpul pivotării, piciorul oscilant alunecă pe sol; la
terminarea pivotării jucătorul se va afla în poziţie fundamentală, cu baza de
susţinere ceva mai mare şi orientat pe noua direcţie.
Pagina 16
MEŢODICA IÎNVAĂ ŢŞ AĂRII JOCULUI DE BAŞCHEŢ IÎN ŞŞ COALAĂ
5. Pasarea mingii
Acest procedeu face parte din grupa paselor fundamentale, fiind folosit pentru
pasarea mingii la distanţe mici şi medii (6-8 metri). Este pasa de bază şi specifică în
baschet.
Greşeli frecvente
Această pasă este fundamentală pentru jucătorii consacraţi, cu talie înaltă, solicitând
în execuţie forţă în braţe.
Greşeli frecvente
ducerea mingii spre înapoi peste cap, fapt care întârzie şi îngreunează pasa;
mişcarea prea amplă din braţe în detrimentul celei de zvârlire din articulaţiile
pumnilor;
orientarea coatelor în lateral şi nu spre înainte şi în jos.
La acest procedeu de pasare pot fi folosite atât pasele executate cu două mâini cât
şi cele executate cu o mână, cu observaţia ca prizele iniţiale să nu depăşească
înălţimea pieptului executantului. În execuţia unei pase cu pământul se recomandă
ca mingea să lovească solul în ce-a de-a doua treime a distanţei dintre jucătorul
care pasează şi primitor; mingii îi trebuie imprimată o forţă care să o facă ca din
ricoşeul cu solul să ajungă aproximativ la înălţimea abdomenului celui căruia îi este
adresată.
Greşeli frecvente
Pagina 17
MEŢODICA IÎNVAĂ ŢŞ AĂRII JOCULUI DE BAŞCHEŢ IÎN ŞŞ COALAĂ
Această pasă se prezintă sub forma unui complex în care se îmbină alergarea cu
prinderea mingii şi execuţia propriu-zisă pasei – care nu diferă cu nimic ca
procedeu de cele descrise mai înainte. Elementul principal în executarea unei
pase din deplasare îl constituie respectarea regulilor paşilor, prin care nu
i se permite să efectueze mai mult de două păşiri cu mingea ţinută în mâini.
Greşeli frecvente
6. Aruncările la coş
Aruncarea la coş reprezintă elementul cel mai important al jocului de baschet, prin
care se concretizează scopul final al jocului : înscrierea de puncte. În joc, aruncarea
la coş nu trebuie să fie o acţiune întâmplătoare. Ea trebuie să aibă la bază un
procedeu tehnic de aruncare bine însuşit; să aibă o justificare tactică a execuţiei în
momentul dat al jocului.
Greşeli frecvente
priza la minge nu este asimetrică, mingea fiind ţinută în palme în formă de pâlnie;
cotul braţului de aruncare este orientat lateral şi nu pe direcţia aruncării;
Pagina 18
MEŢODICA IÎNVAĂ ŢŞ AĂRII JOCULUI DE BAŞCHEŢ IÎN ŞŞ COALAĂ
degetele mâinii care aruncă nu acoperă o suprafaţă cât mai mare, nefiind
răsfirate suficient pe minge;
poziţia iniţială incorectă: jucătorul ţine înainte piciorul opus mâinii de
aruncare, iar greutatea corpului este repartizată pe piciorul din faţă;
nu se imprimă mingii, în partea finală a aruncării, mişcarea de biciuire care
trebuie să fie dată prin impulsia din articulaţia pumnului, iar planul palmei nu
este perpendicular pe direcţia aruncării.
Greşeli frecvente
Pagina 19
MEŢODICA IÎNVAĂ ŢŞ AĂRII JOCULUI DE BAŞCHEŢ IÎN ŞŞ COALAĂ
Metodica învăţării acestor aruncări abordează separat însuşirea aruncării la coş din
dribling şi din alergare, insistându-se asupra aspectelor legate de respectarea
regulii paşilor; prinderea mingii; coordonarea între braţul de aruncare şi piciorul din
partea opusă în momentul aruncării propriu-zise.
Metodica învăţării
Această aruncare se învaţă numai după consolidarea aruncării la coş de pe loc, prin
execuţii imitative (fără minge), de pe loc, desprindere în săritură şi aruncare la coş
din apropiere (2 metri), din unghi de 45° faţă de panou; aruncarea mingii în sus şi
înainte, alergare, prindere, oprire într-un timp, desprindere şi aruncare la coş din
apropiere (2 metri); dribling, oprire într-un timp şi desprindere cu aruncare la coş
din săritură.
Driblingul constă dintr-o serie de impulsuri imprimate mingii, care o fac să ricoşeze
din sol în raport cu direcţia impulsiei şi vitezei de deplasare a jucătorului. Ca urmare,
deosebim dribling înalt sau jos, executat pe loc sau în alergare, toate acestea fiind
determinate de situaţia tactică impusă de momentul jocului.
Greşeli frecvente
mingea este plesnită sau lovită şi nu împinsă prin lucrul braţelor şi al palmei;
trunchiul prea aplecat din flexia bazinului micşorează câmpul de vizibilitate al
jucătorului;
corpul se balansează vertical în timpul execuţiei driblingului;
se priveşte mingea şi nu jocul în ansamblul lui.
Pagina 20
MEŢODICA IÎNVAĂ ŢŞ AĂRII JOCULUI DE BAŞCHEŢ IÎN ŞŞ COALAĂ
Driblingul rezolvă acele situaţii tactice care impun depăşirea adversarului direct.
Schimbarea de direcţie în dribling este influenţată de următorii factori: fenta; ritmul;
viteza; protecţia mingii.
9.b Pirueta
Este procedeul cel mai eficient. Dificultatea constă în modul în care mâna ”înfăşoară”
mingea pentru a-i schimba direcţia şi ritmul de ricoşare.
Baschet-ul este unul dintre cele mai răspândite jocuri sportive din lume. De la New
York în Londra, în Paris sau în Tokio. Din Sarajevo în Buenos Aires sau în Los
Angeles. Din Bucureşti în Roma sau în Moscova. Din Rucker Park şi celelalte
playground-uri americane la terenurile din campiile prafuite ale Africii. Din
“Studenţesc-ul” bucureştean la terenurile din supersofisticatele arene americane.
Oriunde în lume unde exista o minge şi un obiect care are forma de inel, se poate
juca baschet.
Pagina 21
MEŢODICA IÎNVAĂ ŢŞ AĂRII JOCULUI DE BAŞCHEŢ IÎN ŞŞ COALAĂ
BIBLIOGRAFIE
Pagina 22