Componentele psihomotricitatii

Sfera psihomotricitatii este foarte larga si are un continut deosebit de bogat si variat. Se observa co-prezenta
elementelor analitice cu cele sintetice. Evolutia notiunii de psihomotricitate, istoric si definitii se pot observa
in Schema 16.

Dupa M. Epuran (1976), elementele componente ale psihomotricitatii sunt:

a)      Schema corporala;

b)      Coordonarea dinamica segmentara si generala;

c)      Lateralitatea;

d)      Coordonarea statica - echilibrul;

e)      Coordonarea perceptiv-motrice (perceptia spatiului, ritmului si a miscarilor proprii);

f)        Rapiditatea miscarilor;

g)      Ideomotricitatea ca sinteza dinamica a schemei corporale si a coordonarilor perceptiv-motrice cu sarcina

motrica.

E. A. Fleishman (citat de Epuran, 1976), da urmatoarele dimensiuni ale domeniului psihomotricitatii:

a)          Precizia controlului, capacitatea de a executa miscari adecvate, punand in actiune grupe musculare
importante.

b)          Coordonarea plurisegmentara, adica posibilitatea combinarii actiunii mai multor segmente corporale;

c)          Alegerea raspunsului, posibilitatea de a selecta raspunsul dorit;

d)          Timp de reactie simplu si rapid;

e)          Viteza miscarii, mai ales a bratelor;

f)            Capacitatea de apreciere a vitezei de miscare a unui obiect;

g)          Dexteritatea manuala, posibilitatea manipularii obiectelor foarte mici;

h)          Stabilitatea bratului si a mainii in timpul unui exercitiu;

i)            "Tapping", adica posibilitatea executiei rapide si exacte a miscarilor din incheietura mainii;

j)            Capacitatea de realizare a unei ajustari particulare oculo-manuale prin ochire.

L. Picq si P. Vayer au realizat cea mai schematica structura a functiei motrice. Ei disting trei tipuri de
activitate la copii:

a)      Conduite motrice de baza;

b)      Conduite neuromotorii.

c)      Conduite si structuri perceptiv-motrice.

Conduitele motrice de baza sunt mai mult sau mai putin instinctive si cuprind

a)      Coordonare oculo-motorie;

b)      Echilibru static si dinamic;

c)      Coordonare dinamica generala.

Conduitele neuromotrice sunt strans legate de maturizarea sistemului nervos si includ:

proprioceptivitatea si tonusul muscular.

Structurile si conduitele perceptiv-motrice sunt legate de inteligenta si cuprind:

d)      Schema corporala;

e)      Lateralitatea;

f)        Orientarea tempo-spatiala.

Aceste multiple clasificari ale complexului motric vor sa evidentieze ca notiunea nu este inca bine clarificata
si clasificata. Vezi schema 16 -dupa Franco Mauro, 1993.

Componentele schemei corporale

Vizuala:
Recunoasterea segmentelor corporale si a
pozitiei acestora, in relatia cu obiectele si
(analizator optic)
spatiul.
Senzitiva - exteroceptiva
Recunoasterea segmentelor corporale
(analizator tactil) referitor stimulilor senzitivi exogeni.
Proprioceptiva - chinestezica
Cunoasterea pozitiei segmentelor corporale in
(analizator chinestezic) timpul miscarii, facand abstractie de vedere.
Vestibular
Recunoasterea pozitiei corpului in relatia cu
miscarile de accelerare si incetinire atat
(analizatorul stato-dinamic)
rectilinie, cat si de rotatie.
Gnostic - de cunoastere
Cunoasterea potentialitatilor de utilizare a
Capacitatea de imaginare -
segmentelor corporale.
operatii formale

Recunoasterea constienta a segmentelor,

Cognitivo intelectuala denumirea lor, capacitatea de utilizare si de
control constient.