Bachet

Prescripţii metodologice ale proiectării jocului de baschet în educaţia fizică şcolară 1
FLORIN COJANU
Prescripţii metodologice ale

proiectării jocului de baschet
în educaţia fizică şcolară
Referenţi ştiinţifici:
Prof. univ. dr. Creţu Marian
Conf. univ. dr. Fleancu Leonard
Cuvânt înainte,
Pornind de la un deziderat al educaţiei contemporane, remarcăm

propunerea de a încerca instruirea unor oameni pentru o societate
viitoare – care astăzi nu oferă repere concrete. Este vorba despre
principala caracteristică de dezvoltare a sistemului educaţional actual, de
orientare prospectivă a educaţiei ca o consecinţă firească a formelor care
asigură dezvoltarea lumii contemporane: globalizarea, complexitatea,
explozia informaţională, caracterul emergent.
Şcoala contemporană nu mai poate ocoli aceste probleme şi ca atare,
încearcă să elimine discrepanţa dintre lumea înconjurătoare şi capacitatea
indivizilor de a face faţă. Asemenea finalităţi pot fi realizate numai
printr-o metodologie nouă de formare a personalităţii umane.
Iată de ce, se cere ca metodologia generală de instruire trebuie să se
caracterizeze printr-o permanentă deschidere spre rezolvarea sarcinilor.
În esenţă, modernizarea metodologiei de instruire a jocului de
baschet în şcoală se îndreaptă spre valorificarea deplină a metodelor
tradiţionale în direcţia conştientizării şi activizării elevilor, promovarea
metodelor cu caracter formativ, extrapolarea metodelor din alte
domenii de activitate.
Asemenea capacităţi (competenţe) impun şcolii schimbări radicale în
conţinutul şi tehnologia educaţiei. Selecţionarea, prelucrarea şi
programarea cunoştinţelor trebuie să se realizeze în mod predominant
după principiile proiectării didactice curriculare.
Cartea de faţă este o modalitate de realizare a dezideratului pus în
discuţie care-şi propune să regândească şi să restructureze conţinuturile
proiectării conţinutului jocului de baschet la nivelul educaţiei fizice din
şcoală, iar lucrarea poate fi considerată un ghid de realizare a
documentelor specifice proiectării la nivelul unităţii de învăţare şi al
proiectului didactic.
Menţionăm că proiectarea realizată presupune o distribuţie a
obiectivelor corelate cu conţinuturile de învăţare într-o succesiune
prestabilita a unităţilor de învăţare şi bineînţeles a sistemelor de lecţii, ce
urmează a fi abordate în decursul unui semestru sau a unui an şcolar.
Documentul orientativ în procesul de proiectare didactică este
curriculumul.
Astfel, în contextul lucrării este deosebit de bine valorificat
parcursului metodologic modern este promovare a gândirii prin
obiective. Produsele curriculare elaborate se dovedesc autentice şi sunt o
ofertă de multiple variante de activităţi pentru diferite categorii de elevi
din toate ciclurile de învăţământ.
Se poate afirma că lucrarea este un exemplu demonstrat şi verificat
prin care proiectarea tradiţională a conţinutului jocului de baschet poate fi
regândită şi restructurată după modelul traseului Obiectiv-Conţinut-
Strategie-Evaluare.
Se poate afirma că tematica abordată în cadrul lucrării s-a realizat
datorită faptului că baschetul „este unul dintre cele mai răspândite jocuri
sportive din lume; se caracterizează prin fineţea, precizia şi fantezia
exerciţiilor tehnice şi tactice, prin talia înaltă şi calităţile fizice deosebite
ale sportivilor, toate acestea implicate într-o luptă sportivă care pretinde
spirit de echipă şi de sacrificiu, inteligenţă şi rezistenţă nervoasă.”
Considerentul pentru care am ales ca joc sportiv baschetul este acela
că el reprezintă un sport de echipă foarte complex care dezvoltă
îndemânarea copiilor, atenţia distributivă şi mai ales viteza de reacţie.
Ritmul de joc este unul foarte alert ceea ce contribuie la arderea foarte
rapidă a caloriilor şi la tonifierea musculaturii.
Pentru că este un sport dinamic, baschetul stimulează dezvoltarea
imaginaţiei, a creativităţii şi a spiritului de echipă.
Pentru mine ca autor, baschetul poate fi sintetizat în câteva fraze
sugestive ale unor maeştri ai acestui joc sportiv, după cum urmează:
Un om poate să fie un element foarte important într-o echipă, dar un
om nu poate face o echipă. (Kareem Abdul-Jabbar)
În echipele bune există o anumită legatură între sportivi. Comunică
unul cu altul şi îşi sacrifică gloria personală pentru a îndeplini ţelul
comun al echipei. (Dave DeBusschere)
Talentul câştigă jocuri, dar lucrul în echipă şi inteligenţa în joc
câştigă campionatul. (Michael Jordan)
Autorul

Definiţie Wikipedia, accesat la data de 11022014
CUPRINS
Cuvânt înainte ..................................................................................... pag 3
CAPITOLUL I – Jocul de baschet, componentă a sistemului de ştiinţa

educaţiei fizice şi sportului ................................................................ pag 6
1.1. Introducere în problematica jocului de baschet ca o
componentă a sistemului educaţiei fizice şcolare ………. pag 6
1.2. Baschetul – caracteristici şi tendinţe actuale ………….. pag 14
CAPITOLUL II – Aspecte descriptive ale tehnicii şi tacticii jocului de

baschet …………………………………………................................. pag 24
2.1. Tehnica jocului de baschet ……………………………… pag 24
2.2. Tactica jocului de baschet ………………………………. pag 31
CAPITOLUL III – Baschetul în educaţia fizică şcolară ................ pag 45

3.1. Orientări şi tendinţe ale predării jocului de baschet ……. pag 45
3.2. Aspecte metodice ale evaluării jocului de baschet ……... pag 50
CAPITOLUL IV – Baschetul în învăţământul primar .................. pag 60

4.1. Finalităţile şi conţinutul jocului de baschet la ciclul primar ...... pag 60
4.2. Proiectarea conţinutului prin programe specifice ...................... pag 68
4.3. Proiectarea jocului de baschet în cadrul unei unităţi de învăţare pag 95
CAPITOLUL V – Baschetul în învăţământul gimnazial ............. pag 112

5.1. Finalităţile şi conţinutul jocului de baschet la ciclul gimnazial pag 112
5.2. Proiectarea conţinutului prin programe specifice …................ pag 117
5.3. Proiectarea conţinutului jocului de baschet în lecţie ................ pag 128
CAPITOLUL VI – Baschetul în învăţământul liceal şi universitar de

neprofil .............................................................................................. pag 134
61. Finalităţile şi conţinutul jocului de baschet la ciclul liceal …... pag 134
62. Baschetul în învăţământul superior de neprofil ……................ pag 147
63. Proiectarea conţinutului jocului de baschet în documentele specifice de
planificare ……………………………………………….................. pag 151
CAPITOLUL VII – Aspecte metodice privind instruirea echipei

reprezentative şcolare ………………………………………..…… pag 171
BIBLIOGRAFIE .............................................................................. pag 202

CAPITOLUL I
JOCUL DE BASCHET, COMPONENTĂ A SISTEMULUI

RAMURILOR SPORTIVE CE ALCĂTUIESC ŞTIINŢA EDUCAŢIEI
FIZICE ŞI SPORTULUI
1.1. Introducere în problematica jocului de baschet ca o

componentă a sistemului educaţiei fizice şcolare
Acumularea cunoştinţelor din ştiinţele sociale, ştiinţele pedagogice
şi ştiinţele biologice, din domeniul teoriei educaţiei fizice şi a sportului,
generalizarea experienţei acumulate, precum şi sistematizarea teoretică a
practicii din domeniul jocului de baschet, determină obiectiv situarea acestui
joc, ca disciplină sportivă, în cadrul ştiinţei educaţiei fizice şi a sportului.
Astfel anatomia funcţională şi biomecanica oferă date şi cunoştinţe
despre substratul morfologic al diferitelor acte motrice, precizează rolul
diferitelor grupe şi lanţuri musculare în executarea actelor motrice
specializate (pasa, driblingul, aruncarea la coş etc.) ne arată care sunt
lanţurile cinematice angrenate în executarea diferitelor procedee, care este
structura lor motrică, precizează caracteristicile de spaţiu, timp, frecvenţă,
tempo sau ritm.
Fiziologia furnizează date privind sistemul nervos central, aparatele
respirator şi circulator, contracţia muşchilor; dă orientarea corectă cu privire
la conţinutul efortului în antrenament în raport de vârstă şi sex, precizează
parametrii proceselor nervoase ale scoarţei cerebrale (excitaţie şi inhibiţie),
dă date privitor la etapele de formare a deprinderilor motrice.
Psihologia generală şi psihologia educaţiei fizice şi a sportului ne
conduc la cunoaşterea laturii subiective a sportului în procesul practicării
jocului de baschet. Ne dau cunoştinţe privind înţelegerea rolului şi
importanţa unor procese psihice în învăţarea şi perfecţionarea tehnicii şi a
acţiunilor de joc; intercondiţionarea obiectivă dintre treapta senzorială şi
treapta logică privind învăţarea şi perfecţionarea actelor motrice, probleme
ce au implicaţii deosebite în abordarea metodicii de învăţare şi
perfecţionare.
Pedagogia oferă teoriei şi metodicii jocului de baschet principiile
învăţării, metodele de instruire, bineînţeles cu adaptările specifice acestui
joc.
Jocul de baschet, ca şi orice altă ramură sportivă, nu poate asigura
numai prin practica lui o pregătire complexă. Pentru îndeplinirea tuturor
cerinţelor jocului modern, el face apel la unele mijloace specifice altor
ramuri sportive.
Celelalte discipline practicate ca: gimnastica, atletismul, înotul,
schiul, folosite fie ca sporturi complementare, fie ca un sistem de exerciţii
cu caracter analitic sau complex care, adaptate la specificul jocului de
baschet, aduc o importantă contribuţie la pregătirea fizică generală şi
multilaterală şi la perfecţionarea calităţilor motrice.
Teoria şi metodica educaţiei fizice şi a sportului fundamentează şi
metodica jocului de baschet ca disciplină sportivă pe linia stabilirii
obiectivelor şi sarcinilor, a definirii categoriilor, noţiunilor şi a sistemului de
principii proprii jocului de baschet.
Baschetul, joc sportiv colectiv ce face parte din categoria
mijloacelor de perfecţionare a dezvoltării fizice şi aptitudinilor de mişcare
ale oamenilor, reprezintă o forma de manifestare cu caracter ludic al
exerciţiului fizic.
Baschetul oferă condiţii deosebit de favorabile pentru dezvoltarea complexă
a deprinderilor şi calităţilor motrice necesare în viaţă. Fiind un domeniu al
activităţii corporale, el
înglobează acţiunile motrice de bază: mersul, alergarea, săritura şi
aruncarea, într-o complexitate foarte variată. Practicarea jocului de baschet
contribuie la formarea şi perfecţionarea unor mişcări coordonate, la
formarea capacităţii de angrenare rapidă în tempoul şi ritmul activităţilor
sociale, prin cumulul unor influenţe şi efecte pozitive cu caracter educativ .
Baschetul este un joc sportiv de echipă care face parte din categoria
jocurilor sportive inventate. Prin sistemul exerciţiilor sale şi în funcţie de
scopul urmărit, baschetul reprezintă atât un mijloc al educaţiei, cât şi un
sport; o disciplină sportivă.
Educaţia fizică şcolară, se include ca o componentă importantă a
educaţiei generale, care contribuie necesar şi eficient la dezvoltarea şi
perfecţionarea elevului în planul motricităţii; stimularea activităţii
intelectuale şi a unor procese afective; dezvoltarea unor relaţii de grup;
dinamizarea unor procese psihice; formarea unor deprinderi şi calităţi în
procesul muncii; perfecţionarea organelor, funcţiilor, aparatelor
organismului; perfecţionarea unor note particulare care apar în activitatea
unor organe, aparate procese, ca efect al practicării exerciţiului fizic: simţul
mingii, simţul ritmului, al alunecării, vedere periferică, gândire tactică,
memorie motrică, senzaţii kinestezice etc.;
Funcţiile educaţiei fizice sunt principala destinaţie a influenţelor
educaţiei fizice asupra comportamentului copiilor şi dezvoltării psiho-
motrice, iar acestea sunt: funcţia de perfecţionare, a dezvoltării fizice
armonioase, funcţia dezvoltării capacităţii motrice, funcţia igienică, funcţia
educativă, funcţia culturală, funcţia recreativă, funcţia de emulaţie.
Obiectivele generale ale educaţiei fizice pot fi enumerate astfel:
de menţinere a unei stări optime de sănătate;
de favorizare a proceselor de creştere şi realizare a unei
dezvoltări fizice armonioase;
dezvoltarea calităţilor motrice de bază şi a celor specifice
unor ramuri de sport;
formarea corectă a unui sistem bogat de deprinderi şi
priceperi motrice;
formarea capacităţii şi obişnuinţei de a practica sistematic
exerciţii fizice, inclusiv în timpul liber;
contribuţia la dezvoltarea unor calităţi şi trăsături moral-
volitive, intelectuale, a simţului estetic şi a responsabilităţii sociale.
Finalităţile educaţiei fizice şcolare sunt subordonate celor generale şi
asigură continuitatea procesului de dezvoltare a elevilor realizat la diferite
cicluri curriculare. În concepţia lui Raţă G.; Constantinescu E., (2004)*, ele
constau în:
Realizarea unor indici superiori ai dezvoltării fizice;
Realizarea unei funcţionalităţi corecte a principalelor aparate
şi sisteme ale organismului;
Realizarea unor indici superiori ai nivelului dezvoltării
aptitudinilor psihomotrice: viteză, forţă, rezistenţă, coordonare;
Însuşirea unui sistem larg de deprinderi şi priceperi motrice
de bază şi utilitar-aplicative;
Formarea unui sistem de deprinderi şi priceperi specifice
unor ramuri de sport.
Ca disciplină obligatorie din trunchiul comun, educaţia fizică se reflectă
într-un număr de 1-3 ore de educaţie fizică. Aşa cum este prevăzută în
planul-cadru de învăţământ, educaţia fizică la diferitele cicluri de
învăţământ se desfăşoară sub forma:*
Lecţii obligatorii, clasic, în timpul cărora se realizează
prevederile programei;
Lecţii de extindere, în care se aprofundează prevederile
programei şcolare prin abordarea conţinuturilor prevăzute în
programă cu asterisc (*) şi scrise italic;
Lecţii opţionale, în care se aprofundează o disciplină, ramură
sportivă la alegere;
*
Raţă G.; Constantinescu E., (2004), Didactica predării educaţiei fizice şi sportului, Ed.
Alma Mater, Bacău
Lecţii de aprofundare, în care se detaliază anumite conţinuturi
care nu au fost bine însuşite;
Lecţii extracurriculare, în care se aprofundează o disciplină
sportivă la alegere. În acest tip de lecţii se realizează pregătirea
echipelor reprezentative în scopul participării la competiţiile
şcolare.
Lecţia de educaţie fizică prezintă următoarele elemente:
 se desfăşoară, sub aspectele conţinutului şi metodicii
generale, pe baza unei programe oficiale de specialitate;
 este condusă de un specialist cu studii superioare
corespunzătoare;
 se desfăşoară într-un timp bine precizat de orarul
unităţii din care fac parte subiecţii 50’;
 se desfăşoară cu colective de subiecţi relativ omogene
ca vârstă şi particularităţi;
 fiind cuprinsă în planul de învăţământ este obligatorie
atât pentru profesor, cât şi pentru elevi;
 toate celelalte forme se pot desfăşura numai datorită
conţinutului şi efectelor acestuia;
 în lecţie se învaţă majoritatea deprinderilor şi
priceperilor motrice, se însuşesc exerciţii pentru dezvoltarea
fizică etc., toate acestea se transformă în celelalte forme de
organizare, existând posibilitatea logică ca ele să se
perfecţioneze.
Cerinţele didactice ale lecţiei de educaţie fizică putem spune că sunt:
precizarea clară a temelor şi a scopului didactic;
alegerea judicioasă a exerciţiilor specifice realizării
obiectivelor (sarcinilor) instructiv-educative ale lecţiei;
stabilirea unei legături organice între latura instructivă şi cea
educativă;
alegerea metodelor şi procedeelor metodice adecvate pentru
realizarea scopului didactic al temelor;
folosirea integrală şi cu eficienţă a timpului afectat lecţiei;
stimularea activităţii independente a copiilor;
dozarea judicioasă a efortului în lecţie;
programarea ei astfel încât să fie ca o componentă dintr-un şir
de lecţii.
Tipologia lecţiei este dată de teme şi obiective, Gâda T., Gâda M.,
Mihăilescu L., Folea E., (2006)* prezintă următoarele tipuri de lecţii: lecţie
de învăţare a deprinderilor motrice, lecţie de consolidare/perfecţionare a
deprinderilor şi formare a priceperilor motrice, lecţie mixtă; lecţie de
verificare (control).
Verigile unei lecţii, în concepţia lui Gh. Cârstea (2000)* sunt:
organizarea colectivului de elevi (1);
pregătirea organismului pentru efort (2);
influenţarea selectivă a aparatului locomotor (3);
dezvoltarea calităţilor motrice viteză sau îndemânare (4);
învăţarea, consolidarea, perpecţionarea sau verificarea
deprinderilor şi /sau priceperilor motrice (5)
dezvoltarea calităţilor motrice forţă sau rezistenţă (6);
revenirea organismului după efort (7);
concluzii, aprecieri, recomandări pentru activitatea viitoare
(8).
În realitate în lecţie nu pot exista toate aceste verigi. Au caracter permanent,
indiferent de tipul de lecţie verigile 1, 2, 3, 7, 8. Celelalte sunt prezente în
funcţie de natura temelor şi obiectivelor.
Problematica motricităţii la copii e reprezentată de o serie de
transformări fizice şi psihice, care se caracterizează printr-o nevoie acută de
mişcare, dar şi printr-o tendinţă de învăţare/dezvoltare/formare. Din punct
de vedere al dezvoltării morfologice şi fiziologice, la această vârstă apare
un ritm de creştere mai lent decât cel anterior, cu o creştere mai accentuată a
sistemului osos. Masa musculară îşi intensifică creşterea, mai ales a
muşchilor lungi, se dezvoltă musculatura coloanei vertebrale. Activitatea
aparatelor şi organelor interne se intensifică, iar respiraţia este superficială
cu dominaţia actului respirator pe gură. Putem recomanda exerciţii statice şi
dinamice şi totodată exerciţii cu o durată mai lungă.
Din punct de vedere psihologic apare o intensificare a operaţiilor
gândirii: memoria, atenţia, spiritul de observaţie, imaginaţia, judecata,
limbajul, voinţa, simţul ritmului, capacitatea de coordonare, etc. Totuşi
prezintă o slabă capacitate de concentrare şi o atenţie redusă.
Din punct de vedere motric se poate acţiona asupra aptitudinilor de viteză,
rezistenţă aerobă şi coordonare, prin exerciţii cu partener, în grup, la
semnale diferite şi cu sarcini precise. Învăţarea este îngreunată totuşi de
*
Gâda T., Gâda M., Mihăilescu L., Folea E., (2006), Ghidul studentului practicant, Ed.
Pământul, Piteşti
*
Cârstea Gh., (2000), Teoria şi metodica educaţiei fizice, Ed. An Da, Bucureşti
capacitatea de prelucrare, reproducere şi fixare a datelor. Raţă G.;
Constantinescu E., (2004)*
În acest context ne propunem să proiectăm câteva produse
curriculare specifice unităţii de învăţare şi proiectelor didactice,
specifice conţinutului jocului de baschet, care să contribuie efectiv la
ameliorarea puncte vulnerabile ale acestei problematici (gândirea prin
obiective, respectarea traseului metodologic obiectiv-conţinut-evaluare) şi
să-l eficientizeze printr-o participarea activă şi conştientă.
Ca mijloc al educaţiei fizice, baschetul contribuie, alături de celelalte
jocuri sportive, de atletism, gimnastică, la realizarea sarcinilor educaţiei
fizice, dintre care menţionăm:
 întărirea sănătăţii şi dezvoltarea fizică armonioasă;
 dezvoltarea multilaterală a capacităţii motrice;
 înzestrarea cu cunoştinţe, deprinderi şi priceperi motrice;
 educarea calităţilor morale, a trăsăturilor pozitive de caracter şi de
comportament.
Ca sport, baschetul capătă o altă semnificaţie, în sensul că urmăreşte,
prin practicarea lui, valorificarea maximă a capacităţii motrice. Este o
disciplină sportivă datorită caracterului pronunţat de întrecere şi gradului
emoţional ridicat al acţiunilor de joc. În acest sens, principalele obiective ale
jocului de baschet sunt:
 pregătirea timpurie, temeinică şi ascendent gradată a tinerelor
talente, potrivit exigenţelor jocului de baschet de performanţă;
 organizarea utilă, recreativă şi diversificată a timpului liber;
 favorizarea relaţiilor între oameni, implicit a sentimentului de
prietenie şi solidaritate, a spiritului de întrecere loială cu partenerii.
Pe lângă aceste obiective, des întâlnite, baschetul este privit şi ca
disciplină sportivă; ca sport complementar; spectacol sportiv.Statutul de
disciplină sportivă îi este conferit de cadrul organizatorico-sportiv
instituţionalizat pe plan naţional şi internaţional, alături de alte numeroase
discipline sportive care compun sfera noţiunii de activitate sportivă.
Calitatea de sport complementar este o consecinţă a valorii lui
educative multilaterale, respectiv a influenţelor practicării baschetului
asupra calităţilor motrice şi psihice, inclusiv aspectele morale şi de voinţă.
Dintre toate jocurile sportive, baschetul este cel mai frecvent utilizat ca sport
complementar, nu numai în metodologia antrenamentului celorlalte sporturi,
dar şi în aceea a celorlalte jocuri sportive. În afara multor influenţe pozitive,
*
Raţă G.; Constantinescu E., (2004), Didactica predării educaţiei fizice şi sportului, Ed.
Alma Mater, Bacău
baschetul prezintă şi avantajul de a putea fi practicat şi sub forma unui joc
simplificat ca număr de jucători şi, eventual, ca suprafaţă a terenului de joc.
Poate fi practicat nu numai ca mijloc de pregătire fizică generală, dar
şi ca exerciţiu de încălzire generală şi ca mijloc de odihnă şi recreare activă
şi sportivă. Putem concluziona arătând că:
 legătura dintre teoria şi metodica jocului de baschet cu celelalte
ştiinţe reprezintă o legătură obiectiv necesară;
 baza ştiinţifică a jocului de baschet este formată dintr-un complex de
discipline ştiinţifice;
 baschetul este o disciplină sportivă în teoria şi metodica educaţiei
fizice.
În predarea baschetului în şcoală, trebuie să se urmărească două
aspecte importante:
a) Realizarea scopului şi sarcinilor pedagogice ale procesului educaţiei
fizice:
 întărirea sănătăţii
 dezvoltarea multilaterală a capacităţilor fizice ale elevilor
 însuşirea deprinderilor motrice de bază a unor cunoştinţe speciale şi
a măiestriei tehnico-tactice sportive
 educarea calităţilor morale şi de voinţă
b) Învăţarea jocului de baschet prin:
 înzestrarea elevilor cu deprinderi motrice, cunoştinţe şi abilităţi
specifice practicării jocului de baschet
 ridicarea procesului de instruire la un nivel care să asigure trecerea
cât mai rapidă a elevilor în echipele şcolii proprii
 crearea unei baze de masă care să permită recrutarea de jucători
pentru cluburile sportive şcolare.
Aceste aspecte, după părerea personală, vor contribui la o
îmbunătăţire vizibilă a educaţiei fizice şcolare, mai ales sub forma
dezvoltării comportamentului motric prin calităţile motrice şi psihice, dar
şi aspectele morale şi de voinţă implicate în conţinutul instruirii jocului
de baschet.
1.2. BASCHETUL – CARACTERISTICI ŞI TENDINŢE ACTUALE
Istoricul baschetului din România şi al Federaţiei Române de Baschet

Baschetul face parte din categoria jocurilor inventate. Cunoaşterea
istoricului şi a evoluţiei jocului ne ajută să înţelegem baschetul ca joc
sportiv, în actualul lui stadiu de dezvoltare, precum şi regulile complicate
dar logice.
Jocuri cu mingea, asemanatoare baschetului pe care-l cunoastem
noi astazi, au fost practicate cu multe secole în urma în diferite zone ale
lumii.Vechile populaţii incaşe, maia şi aztece practicau un joc în care
mingea era aruncată într-un inel de piatră, suspendat orizontal pe un zid.
Băştinaşii din Florida aveau o ţintă formată dintr-un coş de nuiele iar
indienii din America plasau un fel de coş în trunchiuri de copac.
În anul 1891, un tânăr asistent de la colegiul Spring-field, din statul
Massachusetts, SUA, pe numele sau James A. Naismith, încercând să facă
mai variate lecţiile de educaţie fizică ale studenţilor, cu un conţinut mai
atractiv şi mai dinamic, fără condiţii materiale deosebite, a combinat unele
reguli din jocul de fotbal cu 13 reguli noi şi a înlocuit poarta cu un coş
suspendat pe un perete. Astfel a luat naştere sportul căruia i s-a spus apoi
baschet ball (basket = coş, ball = minge).
La început echipele erau alcătuite din câte 50 de jucători, apoi
numărul s-a redus treptat pentru a se ajunge la echipe formate din 5 jucători
pe teren. Jocul se răspândeşte în Europa, fiind prezentat demonstrativ la
Jocurile Olimpice din 1904 (de la St. Louis). Este de mentionat că baschetul
a fost primul joc pe echipe în care au aparut fetele pe terenurile sportive.
După primul război mondial, în România baschetul a făcut primii
paşi, odată cu pătrunderea capitalului american în industria petrolieră.
Angajaţii americani erau organizaţi în diferite societăţi, printre care şi
instituţia cultural-religioasă YMCA. Una din sarcinile acestei societăţi a fost
promovarea sporturilor tipic americane, unde pe lângă box şi atletism,
baschetul ocupa un loc de frunte.
"Istoria apariţiei jocului de baschet în România" se pierde printre
firele de nisip ce se scurg în clepsidra timpului, datele prinse în diverse cărţi
de specialitate apărute prin ţara noastră fiind inconsistente şi chiar
controversate. Totuşi, firul istoriei pare să ne conducă la staff-ul Inaltului
Comandament Nord-American, care a decis să importe şi în ţara noastră,
imediat după capitularea armatelor germane din Primul Război Mondial,
sportul inventat de profesorul James Naismith. Atunci, chiar dacă mirosul

www.frbaschet.ro Departamentul de Imagine si Comunicare al FR Baschet
prafului de puşcă încă se mai resimţea pe Bătrânul Continent, conducerea
Inaltului Comandament Nord-American s-a hotarât să nu mai transporte
peste Ocean echipamentul sportiv adus în Europa pentru a ocupa timpul
liber al militarilor săi şi l-a donat tuturor ţărilor care au facut parte din
Coaliţie. Printre acestea se găseau şi câteva mingi de baschet, dar şi panouri
din lemn, cu inele din sârmă.
De altfel, tot pe aceeaşi filieră militară, care a pus la punct şi “Casele
Ostăseşti”, au ajuns la Bucureşti şi primele informaţii despre sportul de sub
panouri, primul “Regulament al jocului de baschet” fiind publicat în
cotidianul "Ecoul sportiv", din data de 4 decembrie 1921, în articolul
intitulat sugestiv "Mingea la coş". Iar datele din acea vreme mai punctează
şi faptul că, în vara anului 1921, au avut loc la Braşov cursurile de vară ale
“Caselor Ostăseşti”, cursuri ce aveau să se transforme în timp în tabere sau
campuri de pregătire. La puţin timp după ce iniţiativa americană a prins
rădăcini, Asociaţia pentru Tineret, denumită YMCA la acea vreme, s-a decis
să construiască primele terenuri de baschet, pe un loc viran, situat chiar în
centrul Capitalei, undeva în zona în care se afla astăzi amplasat "Hotelul
Intercontinental". Dovedindu-se un sport cu o mare priză, mai ales la tânăra
generaţie, în anul 1922 apare şi primul şi unicul teren regulamentar din
Bucureşti, care a fost amenajat în curtea Liceului Mihai Viteazu datorită
profesorului Sebastian Chinie, care, ca fost ofiţer (locotenent), a deprins
tainele jocului de baschet în “Casele Ostăseşti”.
La puţin timp după apariţia "cadrului" oficial, este organizat şi
primul campionat inter-şcolar, intitulat “Cupa YMCA”, şi câstigat, evident,
de echipa gazdelor de la Liceul Mihai Viteazu, care s-a impus în finală, cu
12-11. Totodată, firul istoriei baschetului românesc consemnează faptul că
prima întâlnire oficială de baschet din România a fost câstigată de echipa
Liceului Mihai Viteazu, cu scorul de 11- 9, în disputa cu jucătorii Liceului
Dimitrie Cantemir. În 1922 este organizat şi primul campionat regional al
Munteniei, cu participarea a 15 echipe, provenind de la opt cluburi sportive.
Şi tot în acelaşi an, clubul “Avântul” reuşeşte să formeze prima echipă
feminină de baschet din România.
Emulaţia produsă la nivelul liceelor se extinde şi la universitaţi, iar
în 1924, baschetul este introdus în programa Institutului de Educaţie
Fizică din Bucureşti. Hegemonia Liceului Mihai Viteazu este întreruptă
după şapte ani de Liceul Spiru Haret, în 1928, când reuşeşte să obţină
trofeul interşcolar. Tot in 1928, baschetul atrage din ce in ce mai mulţi
practicanţi, ajungând şi la Focşani, prin intermediul militarilor, dar şi la
Eforie, cu sprijinul studenţilor de la INEF aflaţi la mare pentru cursurile de
nataţie.
Un an mai târziu, jocul în cinci începe să prindă rădăcini şi mai puternice, în
1929 fiind organizat primul campionat bucureştean, care s-a desfăşurat în
luna mai cu participarea a cinci echipe: Tenis Club Român, PTT, YMCA,
Viforul Dacia şi Rugby Club Român. În ultimul act al competiţiei au intrat
TCR si YMCA, prima echipă câstigând laurii primului turneu din Capitală,
cu scorul 38-32. Totodată, organizatorii l-au desemnat pe Richard Hillard ca
fiind cel mai valoros jucător, acesta dovedindu-se, ulterior, unul dintre
promotorii importanţi ai baschetului românesc. În anul de referinţă 1931, în
data de 10 noiembrie, ia fiinţă şi Federaţia Română de Baschet şi Volei,
avându-l ca preşedinte pe I. C. Marinescu.
Uşor-uşor, la fel ca şi în România, baschetul se extinde în toate
colţurile Europei, ideea americanilor găsindu-şi cu uşurinţa ecou prin mai
multe ţări, fapt care a dus rapid la iniţiativa de a forma un for internaţional
de specialitate. Cum România avea deja o experienţă serioasă în domeniu, în
anul 1932, FRBV se afiliază la Federaţia Internaţională de Baschet, ţară
noastra făcând parte din Board-ul membrilor fondatori ai FIBA, alături de
Anglia, Argentina, Cehoslovacia, Grecia, Italia, Lituania, Elveţia şi
Portugalia. De altfel, la întâlnirea festivă la care a luat naştere FIBA,
eveniment găzduit de Geneva, în data de 18 iunie 1932, România a fost
reprezentată de un pugilist faimos, D. D. Teica, care se afla în Elveţia cu o
bursă oferită de YMCA.
Doi ani mai târziu, baschetul românesc îşi face intrarea pe scena
internaţională prin Juventus Bucureşti, care a fost prima echipă autohtonă
participantă la un turneu continental. Din păcate, la întrecerea din
Cehoslovacia, Juventus nu a reuşit să obţină vreo victorie în cele cinci
partide disputate, dar participarea jucătorilor români a rămas prinsă cu litere
de aur în istoria baschetului mondial. Tot în 1934, s-a desfăşurat şi primul
campionat universitar din România, câştigat în cele din urma de Academia
Comercială, iar apariţia sub panouri a celebrului Costi Herold, considerat cel
mai mare baschetbalist al momentului respectiv, şi nu numai, acesta fiind un
polisportiv prin definiţie (n.n. - campion national la 110 metri garduri şi
decatlon, iar la alte zece discipline sportive s-a situat pe locuri fruntaşe), şi-a
pus o amprentă serioasă pe viitorul sportului cu mingea la coş.
Concomitent cu întrecerea universitară, tot în 1934, a fost constituită
Liga Muntenia, care trece în timp ca fiind primul campionat cu extindere
naţională. Un an mai târziu, România intră definitiv în circuitul
baschetbalistic internaţional şi participă la prima ediţie a Campionatului
European de baschet, care s-a desfăşurat la Geneva, echipa noastra
clasându-se pe ultimul loc, din zece selecţionate participante. Şi cum jocul
de baschet nu poate să existe fară oficiali, în 1935 s-a făcut şi prima
încercare de organizare a unui curs de arbitri la care au fost admişi persoane
care au împlinit 18 ani. Din 1936, baschetul pătrunde şi în alte oraşe, pe
harta competiţională adăugându-se Sibiu, Timişoara, Iaşi şi Braşov, în
vreme ce în Bucureşti erau înregistrate oficial 32 de echipe.
După o perioadă de acalmie, cauzată şi de cel de-al Doilea Război
Mondial, în 1945, baschetul este revigorat cu sprijinul Organizaţiei
Sportului Popular, care programează campionate şcolare şi universitare,
precum şi întreceri sindicale inter-oraşe. Prima ediţie a Cupei Oraşelor este
câstigată de “Viforul Dacia” la masculin şi de “Sportul Studenţesc” la
feminin, iar în 1947, naţionala noastră participă la Europene, unde ocupă
locul 10. Prima medalie apare la Jocurile Balcanice, unde tricolorii noştri
obţin locul al treilea la Tirana. Din 1950, campionatul naţional începe să se
dispute sub formă divizionară, primele trofee fiind cucerite de Locomotiva
CFR, la feminin, si Metalul 23 August, la masculin. După 1953, întrecerea
masculină divizionară devine o afacere în doi, CCA (Steaua) şi Dinamo
disputându-şi supremaţia până în 1991.
În toată această perioadă, Dinamo adjudeca 18 titluri naţionale, în
vreme ce CCA (Steaua) îşi trece în cont 21 de trofee. La feminin, bătălia
divizionară este mult mai deschisă, Ştiinţa (Politehnica) Bucureşti (11
titluri), Rapid (7 titluri) şi Universitatea Cluj (11 titluri) fiind echipele care
şi-au înscris de mai multe ori numele în istorie. În plan internaţional,
reprezentativa feminină a României a ocupat de mai multe ori locul al
patrulea la Campionatele Europene (Franţa 1962, 1964, Ungaria 1966). Anii
următori, exceptând rezultatele deosebite obţinute de tricolore la Jocurile
Mondiale Universitare (Bucureşti si Edmonton), unde au obţinut medaliile
de bronz, respective argint, baschetul românesc cunoaşte o stagnare. După
decembrie 1989, an în care s-a obţinut în vară şi medalia de argint la
Europenele de cadete de la Timişoara, a trebuit să treacă un deceniu până să
apară o nouă medalie, câştigată în anul 2000, bronz la Europenele de tineret
din Slovacia. Şi la masculin au apărut ceva rezultate notabile, juniorii
ocupând locul patru la Europenele din Olanda (1990), în vreme ce la tineret
se punctează un onorabil loc cinci la Mondialele din Canada.
Din 2001, F.R.B. se reorganizează în conformitate cu prevederile
Legii 69/2000, Adunarea Generala din 29 noiembrie consemnând
schimbarea de macaz. Se adopta noul Statut, iar noul Birou Federal este
prezidat de Ioan Dobrescu, în vreme ce secretar general este numit Radu
Drăgănescu. Din 2005, noul preşedinte ales, Carmen Tocală, începe să
promoveze o strategie naţională novatoare, prin care se ating mai toate
punctele nevralgice din istoria postdecembristă: performanţa, sportul de
masă, imaginea şi comunicarea. Dublate de un management modern şi
agresiv, care să impulsioneze baschetul românesc să urce pe culmile
piramidei performantei sportive.
Efectele acţiunilor şi programelor lansate de FRB n-au întârziat să
apară, producând sub panouri o adevărată emulaţie, care a adus şi mărirea
substanţială a numărului de sportivi legitimaţi. Iar dacă prin 1997 erau
“înregimentaţi” în registrele de la FRB aproximativ 6.000 de sportivi, la
începutul anului 2010, numărul acestora a depăşit 13.000, baschetul fiind
practicat în mai toate judeţele ţării. În plus, prin 2008, F.R.B. a reuşit să
treacă şi de graniţa “200” la capitolul cluburi afiliate, pe harta
baschetbalistică făcându-şi apariţia noi centre importante. Iar numărul
acestora este în continuă creştere, la începutul anului 2010 FRB având
înregistrate 215 de cluburi cu echipe de baschet, în vreme ce la MTS apar la
Registrul Sportiv peste 900 de cluburi cu secţii de baschet. O bilă albă a
manageriatului FRB, dacă ţinem cont că pe langă menţinerea unor centre de
tradiţie, precum Bucureşti, Cluj, Timişoara, Oradea sau Sibiu, au reapărut
centre importante, ca Tg. Mureş, Târgovişte, Arad, Ploieşti, Satu-Mare sau
Sf. Gheorghe, şi s-au adăugat altele noi, ca Alexandria, Craiova, Alba Iulia,
Tg. Secuiesc, Tg. Jiu.
Toate acestea au fost posibile şi datorită măririi numărului de
competiţii interne (22 de campionate naţionale la toate categoriile de vârstă),
precum şi a măriri numărului de participante în Divizia A (16 echipe). Un
capitol aparte este şi relansarea Festivalului Naţional de Minibaschet,
competiţie care atrage anual 150 de echipe de copii, cu peste 2.000 de
participanti, dar şi organizarea întrecerilor regionale şi naţionale la street-
ball, evenimente de atracţie pentru sportivii legitimaţi şi nu numai. De altfel,
numarul practicantilor jocului de baschet in Romania a ajuns in 2010 la
33.000 şi creşte vertiginos în fiecare an.
Totodată, FRB a pus accentul pe vorbele părintelui olimpismului
modern, “important este să participi”, şi a înscris un număr record de loturi
naţionale în competiţiile internaţionale (opt, la toate categoriile de vârstă).
Fără să neglijeze în tot acest timp perfecţionarea specialiştilor din domeniu,
FRB a început să organizeze anual stagii de pregătire pentru antrenori,
comisari şi arbitri, la stagiile naţionale fiind chemaţi să participe şi invitaţi
de marca din străinătate, care şi-au pus amprenta pe îmbogăţirea bagajului
de cunoştinte din “Teoria si Metodica Antrenamentului Sportiv”, dar si din
“Mecanica Arbitrajului”.
La capitolul imagine, FRB a punctat pozitiv de câţiva ani prin
perfectarea de parteneriate cu diverse trusturi media, apariţia site-ului oficial
al FRB şi a revistei “FRBaschet Magazin”, precum şi contractele de
televizare a meciurilor din Divizia A, formând o imagine nouă a baschetului
autohton. Impactul a fost pozitiv si resimţit din plin la atragerea unor
sponsori cu greutate alaturi de echipele naţionale şi mai ales alaturi de cele
de club. Pe de altă parte, respectând tradiţia şi valorile, FRB organizează
anual, începând cu 2005, “Gala Baschetului”, evenimente care aduna
laolaltă jucători şi antrenori de legendă cu actuale glorii si oameni politici, şi
la care au ţinut să participe, în premieră, şi reprezentanţii FIBA-Europe.
Punctul culminant a fost atins la “A 75-a Aniversare”, când in decembrie
2006 FRB a fost onorată de participarea greilor forului internaţional, în
frunte cu preşedintele Giorgos Vasilakopoullos şi secretarul general Nar
Zanolin. Şi dacă tot am amintit de FIBA-Europe, să adăugăm că România a
organizat în premieră, la Bucureşti, o şedinţă a Board-ului forului european,
in martie 2008, şi a primit în numai patru ani organizarea a patru competiţii
majore - patru turnee finale ale Campionatelor Europene, la Sibiu,
Timişoara şi Tg. Mureş. Păstrând linia şi menţinându-ne în plan
internaţional, ar mai fi de precizat că FRB a participat ca membru fondator
la înfiinţarea Ligii Balcanice intercluburi, in 2008, având un cuvânt greu şi
la reluarea Campionatelor Balcanice.
“Performanţele nu pot apărea peste noapte. Sunt rodul unei munci
intense, ca după ce semeni să ai şi ce culege”, spunea fostul preşedinte al
COR, Ion Ţiriac.
Iar baschetul românesc a ţinut parcă să arate că aşa este, adunând
din nou în ultimul deceniu o serie de rezultate notabile atât la nivelul
naţionalelor, cât şi la cel al echipelor de club. Punctul culminant a fost atins
de reprezentativa feminină coordonată de Gheorghe Mandache şi Alina
Moanţa, care a obţinut, în premieră, medaliile de aur la Jocurile
Francofoniei – Beirut 2009. Un rezultat de excepţie, venit după un alt
rezultat notabil, obţinut de reprezentativa masculină “Under 18” coordonată
de Ioan Constantin, Cristian Achim şi Dan Dacian, care a promovat in elita
europeană după ce a caştigat turneul final al Euro 2006 de la Sibiu. Şi dacă
tot am amintit de premiere, să notăm că gheaţa a fost spartă de CSU Ploieşti,
care a câştigat prima cupă europeană din istoria baschetului autohton,
impunându-se în 2005 în FIBA Europe Cup. Performanţe bazate şi pe câţiva
jucători de excepţie, în frunte cu Cătălin Burlacu, convocat, în premieră
după ’89, să participe la “Euro All Star Game”, în 2006. Iar lista celor care
s-au afirmat sub panourile lumii in ultimul deceniu continuă şi cu românii
de peste Ocean, listaţi la draft-ul NBA si WNBA, precum Cristina Ciocan,
Florina Pascalau, Gabriela Mărginean şi Vlad Moldoveanu, care au
continuat o tradiţie deschisă de Gheorghe Mureşan şi Contantin Popa. *
(Departamentul de Imagine si Comunicare al FR Baschet)
*
www.frbaschet.ro Departamentul de Imagine si Comunicare al FR Baschet
Caracteristici ale jocului de baschet

Baschetul poate fi practicat atât în scop competiţional, cât şi ca
activitate fizică recreativă, de întreţinere sau ludică; el poate fi practicat de
copii şi tineri, de ambele sexe, de bărbaţi şi femei, de oameni în vârstă
înaintată.
Baschetul este un joc sportiv ce dispune de o gamă variată de
procedee tehnice, de acţiuni tactice de la cele mai simple până la cele mai
complexe. Acest fapt solicită jucătorilor o pregătire continuă şi
perseverentă, iar profesorilor, eşalonarea treptată în predarea succesiunii de
învăţare şi perfecţionare a tehnicii şi tacticii.
Baschetul oferă momente de o deosebită spectaculozitate; alternarea
rapidă a situaţiilor ofensive cu cele defensive, posibilitatea jucătorilor de a-
şi etala fantezia şi inventivitatea fazelor de joc, aruncările acrobatice,
pasiunea întrecerii.
Baschetul determină dinamismul în desfăşurarea fazelor de joc.
Dimensiunile relativ reduse ale terenului de joc, precum şi numărul
mic de jucători, determină deplasări ale acestora şi o circulaţie a mingii
foarte rapidă, jucătorii participând permanent atât la faza de atac, cât şi la
cea de apărare.
Baschetul asigură o lărgire a bagajului de cunoştinţe şi de stimulare a
iniţiativei creatoare: varietatea procedeelor tehnice, concretizată prin
multitudinea de acţiuni tactice, oferă mari posibilităţi de studiu practico-
teoretic.
Baschetul influenţează pozitiv dezvoltarea multilaterală a tineretului,
contribuind la întărirea sănătăţii şi la dezvoltarea calităţilor morale şi de
voinţă, obligându-l pe sportiv la o comportare demnă, de sportivitate, de
fair-play.
Tendinţe actuale ale jocului de baschet

Ca urmare a unui permanent şi continuu proces de selecţie, instruire
şi pregătire, desfăşurat pe baze ştiinţifice, riguroase, asistăm astăzi la o
continuă creştere a nivelului măiestriei în practica jocului, lucru ce
determină modificări în orientarea jocului de baschet actual: îmbinarea
armonioasă a particularităţilor de ordin tehnic, tactic, temperamental şi
psihic ale fiecarui jucător cu cele ale pregătirii generale şi specifice;
apărarea a căpătat un caracter din ce în ce mai activ, mai agresiv, determinat
de puternica dezvoltare a acţiunilor tactice individuale şi colective de atac;
prin tactica colectivă de echipă se valorifică la cel mai înalt nivel potenţialul
individual al fiecărui jucător; mobilitatea capacităţii de adaptare a pregătirii
fiecărei echipe faţă de aceste tendinţe începând chiar cu etapa iniţierii
copiilor; manifestarea unei atitudini din ce în ce mai conştiente faţă de
pregătire, dusă până la sacrifici.
Baschetul în lecţia de educaţie fizică

Volumul mic de ore alocat anual educaţei fizice şi sportului impune
adoptarea de către profesori a unei metodologii prin care sunt abordate
simultan conţinuturile calităţilor motrice şi ale deprinderilor motrice de
bază, aplicativ-utilitare, prin exersarea unor structuri sportive complexe, sub
formă de întrecere: ştafete, parcursuri aplicative, jocuri pregătitoare
sportive, linii şi exerciţii acrobatice, concursul.
Concepţia care stă la baza reformei sistemului de învăţământ românesc,
implicit al educaţiei fizice şi sportului şcolar îşi găseşte aplicabilitatea în
programa şcolară de specialitate.
La elaborarea programei s-a avut în vedere atât standardele de
performanţă ale învăţământului primar, gimnazial şi liceal cât şi reluarea în
sens concentric a elementelor predate în ciclul anterior;experienţa şi tradiţia
educaţiei fizice în ţara noastră;condiţiile de dotare materială. Practicarea
jocului de baschet comform programei de specialitate se realizează în cadrul
lecţiei de educaţie fizică şi de activităţi sportive.
Programa şcolară actualizată oferă profesorului o totală libertate în
ceea ce priveşte programarea şi planificarea instruirii, aceasta fiind
determinată de specializarea cadrului didactic, baza materială existentă, şi
tradiţia baschetului în şcoală, noua programă orientând instruirea cu clasa a
V-a (fosta programă stabilea iniţierea cu clasa a VI-a) până la a XII-a, cu un
volum de 2 lecţii săptămânale (clasele V-VIII) şi 1 lecţie săptămânală (
clasele IX-XII).
În obiectivele jocului de baschet în şcoală sunt urmărite cu
precădere:
 întreţinerea şi îmbunătăţirea stării de sănătate;
 dezvoltarea fizică armonioasă;
 dezvoltarea motricităţii specifice jocului de baschet
 aplicarea în joc a structurilor tehnico-tactice şi a principalelor reguli
de joc
 cultivarea în lecţii a relaţiilor de colaborare specifice jocului de
baschet
 formarea obişnuinţei de a practica baschetul în scop recreativ
 dezvoltarea capacităţii motrice generale;
 educarea trăsăturilor de caracter.
Dinamismul jocului de baschet prin alternarea fazelor de atac şi
apărare, prezenţa obiectului de joc alternativ în atac la fiecare jucător,
satisfacţia înscrierii de coşuri, posibilităţi de intrare în posesia mingii prin
intercepţie sau recuperări, structurile tehnice cu şi fără minge în condiţiile
regulamentului de joc contribuie pozitiv la realizarea obiectivelor educaţiei
fizice şcolare.
Jocul de baschet realizează în totalitate obiectivele cadru ale
programei de educaţie fizică şcolară şi anume:
 dezvoltarea capacităţii motrice generale a elevilor, necesare
desfăşurării activităţilor sportive;
 asimilarea procedeelor tehnice şi a acţiunilor tactice specifice
practicării jocului de baschet de către elevi în şcoală şi în afara
acesteia;
 favorizarea întreţinerii şi îmbunătăţirii stării de sănătate conform
particularităţilor de vârstă şi sex ale elevilor;
 dezvoltarea trăsăturilor de personalitate favorabile integrării sociale
În cadrul orelor de educaţie fizică, profesorul prezintă elevilor şi îi instuieşte

cu privire la:
 procedee tehnice folosite în atac
 procedee tehnice folosite în apărare
 acţiuni tactice individuale şi colective simple, folosite în atac
 acţiuni tactice individuale şi de doi jucători, folosite în apărare
 sistemul de joc în atac
 sistemul de joc în apărare
 regulamentul de joc
 informaţii sportive din baschet
Indicaţii metodice generale

Durata temelor de baschet în cadrul orelor de educţie fizică a trebui
să fie de 15 – 20 de minute. Grupele de lucru ar trebui să aibă un efectiv
redus (individualizare) pentru a asigura un număr mai mare de repetări (un
grup de 6 – 8 elevi la un panou şi o minge), iar mijloacele de învăţare ar
trebui să ia forma de concursuri, ştafete sau jocuri de mişcare.
Atenţia cadrului didactic va fi orientată spre corectitudinea în
execuţie, iar temele vor fi menţinute 3 – 4 lecţii continue, respectându-se
etapele instruirii (metodica învăţării, fixării, consolidării). Elementul tehnic
de aruncare la coş cu toate procedeele tehnice de execuţie ar trebui introduse
în fiecare lecţie.
Învăţarea şi fixarea elementelor tehnice şi acţiunilor tactice se va
realiza sub formă de structuri, respectându-se 2 structuri pe jumătate de
teren, o structură pe tot terenul, finalizarea structurilor concretizându-se prin
concursuri individuale, pe grupe şi perechi.
Jocul propriu-zis se va realiza pe o suprafaţă limitată (3x3), precum
şi în ,,val” (pentru intensitate şi complexitate).
Baschetul în lecţia de activităţi sportive

Aceste activităţi se desfăşoară în afara orelor de curs - sunt deci
activităţi extraşcolare – la care elevii participă benevol. Acestea se
desfăşoară sub forma lecţiilor de antrenament (1 – 3 săptămânal), lecţia
ţinând câte 90 minute. Se organizează pe clase paralele sau pe grupe
valorice ca nivel de instruire.
Scopul lor este participarea la Campionatul Naţional de Baschet a
Liceelor sau a Şcolilor Generale. Un rol determinant în eficienţa lecţiilor de
colectiv/ansamblu sportiv îl are:
 interesul cadrului didactic (acţiune neplătită);
 cunoştinţele din domeniu;
 sprijinirea specialiştilor din cluburile sportive (prin legitimarea mai
întârziată, prin jocuri de verificare, prin cnducerea echipei la jocuri)
 colaborarea cu cluburile sportive (în selecţia şi promovarea elevilor
talentaţi).
Putem astfel afirma că obiectivul primordial al jocului de baschet

constă în dezvoltarea aptitudinilor bio-psiho-motrice şi formarea capacităţii
elevilor de a acţiona asupra acestora în vederea valorificării lor la nivel
maxim în activitatea sportivă competiţională, specifică categoriei de vârstă
şi nivelului de instruire, pe fondul menţinerii permanente a stării optime de
sănătate, asigurării unei dezvoltări fizice armonioase şi manifestării unei
capacităţi motrice favorabile inserţiei profesionale şi sociale.
De asemenea, prin cunoştinţele, abilităţile şi atitudinile pe care le
formează jocul de baschet, acesta contribuie efectiv la pregătirea elevilor pe
linia tuturor domeniilor de competenţe cheie, respectiv comunicare în limba
maternă, comunicare într-o limbă de circulaţie internaţională, tehnologia
informaţiei şi comunicării, a învăţa să înveţi, competenţe interpersonale,
interculturale, sociale şi civice, educaţie antreprenorială şi sensibilitate la
cultură.
CAPITOLUL II
ASPECTE DESCRIPTIVE ALE TEHNICII ŞI TACTICII JOCULUI

DE BASCHET
2.1. TEHNICA JOCULUI DE BASCHET

Tehnica jocului de baschet reprezintă ansamblul de mişcări specifice
ca formă şi conţinut, folosite în scopul practicării cu randament maxim a
unui joc sportiv, în concordanţă cu cerintele jocului competiţional.
Tehnica îşi are suportul în calităţile motrice. Tehnica este aceea care
condiţionează tactica, însă este subordonată acesteia, influenţându-se
reciproc. Tehnica are un caracter aciclic. Tehnica jocului este formată din
elemente şi procedee tehnice. Elementul tehnic se referă la mecanismul de
bază al mişcărilor prin care se acţionează manevrarea mingii, şi are un
caracter general. Exemplu: aruncarea la coş.
Procedeul tehnic reprezintă concretizarea şi adaptarea la diferite
situaţii specifice jocului, a elementelor de bază ale tehnicii jocului. Ele au
caracter concret de execuţie, poate fi realizat cu sau fără minge şi este
simplu sau complex. Exemple: – aruncare cu o mână din faţă.
Procedeul tehnic este prezentat sistematic de Dragnea A. (2002)
astfel:
PROCEDEU TEHNIC
are
mecanism de bază
caracterizat de
Aspecte spaţio-temporale Aspecte dinamico-energetice

– distanţă – poziţie – de forţă – de precizie
– amplitudine – durată – de viteză – de echilibru
– direcţie – ritm – de coordonare – forţă internă
– forţă externă
având ca rezultat
EFECTUAREA EFICIENTĂ A MIŞCĂRILOR

Dragnea A. (2002) – Teoria Sportului, Ed. FEST, Bucureşti
Sistematizarea elementelor şi procedeelor tehnice
Tehnica în jocul de baschet se împarte în:

A. Elemente şi procedee tehnice fără minge (mişcarea în teren)
B. Elemente şi procedee tehnice cu minge
A. Jocul fără minge

 înaltă
1. Poziţia fundamentală:  medie
 joasă
2. Deplasările:
 alergare normală
 alergare specifică (înainte, înapoi, lateral, cu variaţii de
ritm, cu opriri, plecări bruşte etc.)
3. Opririle:
 într-un singur timp
 în doi timpi
4. Schimbările de direcţie
 cu frânare pe-un picior

 cu frânare pe ambele picioare
5. Săriturile
 de pe loc
 cu elan
6. Pirueta
 de pe loc
 din deplasare
7. Lucrul de braţe şi jocul de picioare
Tehnica are un caracter individual, imprimat de particularităţile de
ordin fizic şi psihic ale fiecărui jucător.
Stilul reprezintă nota personală imprimată de un jucător în executarea
corectă a procedeelor tehnice, datorită particularităţilor sale în ceea ce
priveşte activitatea nervoasă superioară, calităţile fizice, precum şi cele de
ordin morfologic.
Uneori stilul de joc al unui jucător reprezintă variante noi ale formei
mişcărilor specifice unui procedeu tehnic, iar aceste forme noi motivate sub
toate aspectele sunt învăţate de masă celorlalţi jucători.
B. Jocul cu minge
1. Ţinerea mingii:
 cu două mâini – simetrică: la piept;

deasupra capului;
în dreptul bazinului;
– asimetrică : în dreptul umărului;
deasupra capului.
 cu o mână – apucat;
– echilibru.
2. Prinderea şi protecţia mingii
 de pe loc;
 din alergare; cu o mână şi cu două mâini
 din săritură
3. Pasarea mingii
 cu o mână – de la umăr;
– din deplasare;
– pe la spate; - de pe loc;
– peste umăr; - din deplasare;
– semicârlig. - din săritură;
 cu două mâini
– de la piept;
– cu pământul;
– deasupra capului;
4. Opririle
 într-un timp;
 doi timpi.
5. Pivotarea
 prin păşire;
 prin întoarcere;
 înainte (ofensivă);
 înapoi (defensivă).
6. Aruncarea la coş
 după poziţia jucătorului:
 de pe loc – cu o mână de la umăr;
– cu o mână de sus;
–cu două mâini de la piept, de deasupra
capului;
– semicârlig;
 din deplasare – cu o mână de sus din dribling, alergare;
– cu o mână din semicârlig;
– cu o mână sau două mâini de jos, oferită.
 din săritură – cu desprindere de pe loc;

– deplasare şi oprire: într-un timp sau doi
timpi;
– prinderea mingii din dribling sau pasă.
 din voleibalare
 după distanţă – din apropierea coşului – 2 m;

– de la semidistanţă 2 – 5 m;
– distanţă peste 6 m de coş.
 după execuţie – cu două mâini, cu o mână;

– cu panoul, fără panou – directe;
– procedee de bază, fundamentale şi
speciale.
7. Driblingul
 înalt – pe loc – ofensiv

 mediu – din mers
d.p.d.v. tactic – defensiv
– depăşire
 jos – din alergare
– aşteptare
8. Fentele
 simple – de demaraj
 duble – de privire
 multiple – de pasă
– de aruncare
Procedee tehnice, acţiuni tactice individuale şi colective
Conţinutul jocului de baschet se concretizează în elemente tehnice,
procedee tehnice şi structuri tehnice. Modul de înlănţuire a elementelor şi
procedeelor tehnice se constituie în acţiuni tactice şi colective de atac şi
apărare, care, funcţie de sarcini, sunt diferite într-o oarecare măsură pentru
fiecare post (fig nr. 2).
Aceste sarcini ale posturilor sunt deservite de o serie de acţiuni
tactice individuale şi colective de 2-3 jucători în atac şi apărare, concretizate
printr-o suită de procedee tehnice care respectă schema generală a înlănţuirii
acestora în structuri complexe de procedee tehnice. Datorită situaţiilor
mereu schimbătoare de joc, procedeele tehnice îşi pierd caracterul
invariabil. Desfăşurarea jocului impune variaţii de poziţii iniţiale,
întreruperea în execuţia unui procedeu şi combinarea cu altul, ritm şi
aptitudini diferite în funcţie de jocul adversarilor şi al coechipierilor.
Procedeele complexe au la bază o înlănţuire a mai multor procedee
simple. Jocul modern a adus multe modificări în tehnica individuală. Astfel,
viteza şi ritmul ridicat al jocului au atras după sine renunţarea executării
procedeelor de pe loc şi înlocuirea lor cu cele din deplasare sau săritură.
De asemenea, procedeele care cer o durată concretă de execuţie, au
fost înlocuite cu altele mai rapide. Aşa au fost înlocuite aruncările cu două
mâini prin cele cu o mână, mânuirea mingii cu mişcare largă a braţelor prin
mânuirea din articulaţia pumnului.
- DE PE LOC: CU O MÂNĂ, CU - deplasare – prindere –oprire
DOUĂ MÂINI, SEMICÂRLIG;
- DIN DEPLASARE: DIN
- aruncare la coş din săritură;
ARUNCAREA
LA COŞ DRIBLING, DIN ALERGARE - prindere – oprire – dribling
- DIN SĂRITURĂ – aruncare la coş din dribling
- DIN VOLEIBOLARE
CU MÂNA DREAPTĂ, CU dribling – pasă – deplasare –

STÂNGA, ÎNALT, MEDIU, JOS,
DRIBLINGUL prindere – dribling - aruncare
CU VARIAŢII DE RITM, CU
SCHIMBĂRI DE DIRECŢIE la coş din dribling
- OFENSIVĂ, DEFENSIVĂ dribling – oprire – pivotare -
PIVOTAREA - CU ÎNTOARCERE, CU PĂŞIRE
pasă
CU MINGE
OPRIREA
ÎNTR-UN TIMP, prindere – oprire - pasă -
ÎN DOI TIMPI
deplasare
- CU O MÂNĂ, CU DOUĂ MÂINI deplasare – prindere –dribling
PASAREA MINGII - DE PE LOC, DIN DEPLASARE,
DIN SĂRITURĂ
- pasă din deplasare
- DE PE LOC, DIN ALERGARE, aruncarea mingii în sus –

PRINDEREA MINGII DIN SĂRITURĂ;
- CU O MÂNĂ, CU 2 MÂINI
prindere – oprire – pivotare -
pasă
ŢINEREA - CU 2 MÂINI: SIMETRICĂ ŞI transportul uneia sau mai
MINGII ASIMETRICĂ;
- CU O MÂNĂ: APUCAT ŞI ÎN
multor mingii cu trecerea
ECHILIBRU acesteia prin diferite prize
TEHNICA
STRUCTURI DE
ELEMENTE PROCEDEE PROCEDEE TEHNICE
JOCUL DE
deplasare în poz. fundam .-
PICIOARE ŞI LUCRUL
ANSAMBLUL ELEMENTELOR DE sprint – sărituri - retragere cu
MIŞCARE ÎN TEREN spatele.
DE BRAŢE
DE PE LOC, DIN DEPLASARE, CU aruncarea mingii în panou –
SĂRITURILE DESPRINDERE DE PE UN PICIOR
prindere - aruncare la coş din
SAU DE PE AMBELE PICIOARE
săritură - prindere
FĂRĂ MINGE
PIRUETA
DIN POZIŢIE STATICĂ, DIN alergare-schimbare de direcţie
DEPLASARE
cu piruetă-sprint
SCHIMBĂRILE DE CU FRÂNARE PE UN PICIOR, CU deplasare cu schimbări de
DIRECŢIE FRÂNARE PE AMBELE PICIOARE
direcţie la semnal retragere cu
spatele
ÎNAINTE, CU SPATELE,
LATERAL, PAS ADĂUGAT sprint pe diagonală-retragere
DEPLASĂRILE ÎNAINTE, ÎNAPOI, CU VARIAŢII cu spatele-deplas. în poziţie
DE RITM, CU OPRIRI PLACĂRI
BRUŞTE, SPRINT
fundamentală cu pas adăugat
lateral - sprint
POZIŢIA ÎNALTĂ, MEDIE, JOASĂ deplasare în poziţie
FUNDAMENTALĂ fundamentală .- săritură –
sprint - retragere cu spatele
Figura nr. 2.1. – SCHEMAGENERALĂ DE ÎNLĂNŢUIRE A

ELEMENTELOR ŞI PROCEDEELOR TEHNICE (Colibaba, 1998)
TABEL nr. 2.1. - SCHEMA GENERALĂ DE ÎNLĂNŢUIRE A ELEMENTELOR TEHNICE ÎN ATAC (Colibaba, 1998)
ACŢIUNI CARE ACŢIUNI

PRECED CE SUCCED
POSESIA MINGII
INTRAREA ÎN PIERDEREA
POSESIE POSESIEI
 Alergare
uşoară
 Alergare DRIBLING Fente Oprire tripla Pasă
rapidă ameninţare
P Pasă Pivotare Aruncare
ELEMENTE TEHNICE
 Sprint cu  Diferite
R
capul întors spre Aruncare Pasă forme de
minge I Oprire Pivotare deplasare:
 Opriri şi N Dribling Aruncare schimbări de
porniri D Pasă direcţie, variaţii
 Schimbare de E Tripla ameninţare de ritm, sprint,
direcţie
Aruncare piruete
R OPRIRE
 Variaţie de E Pasă  Sărituri cu
ritm A desprindere de
 Sărituri cu Pivotare pe 1 picior şi
desprindere de pe Aruncare de pe 2 picioare
1 picior şi de pe 2
picioare M
 Demarcaj I
 Declanşarea N  Lupta
ACŢIUNI TACTICE
ARUNCARE Din deplasare

contraatacului şi G  Depăşirea pentru primul
ocuparea I  Finalizarea pe contraatac şi în cadrul combinaţiilor tactice
Din voleibolare plan
culoarelor I  Atacul supranumeric  Recuperar
 Pătrundere  Combinaţii tactice de 2-3 jucători ea
 Lupta pentru
Din deplasare  Dublajul
PASĂ
primul plan Din voleibolare  Continuare
 Recuperare a combinaţiilor
de 2-3 jucători
2.2. TACTICA JOCULUI DE BASCHET

Tactica reprezintă totalitatea acţiunilor individuale şi colective ale
jucătorilor unei echipe organizate şi coordonate unitar şi raţional, în limitele
regulamentului de joc şi al sportivităţii, cu scopul realizării victoriei, prin
valorificarea calităţilor şi particularităţilor de pregătire ale jucătorilor
proprii, în concordanţă cu caracteristicile adversarului.
După Colibaba D. (1998), tactica „reprezintă un sistem coerent de
acţiuni selecţionate, planificate şi pregătite anticipat spre a fi utilizate în
jocul echipei în funcţie de adversari şi condiţiile de concurs pe o perioadă
mai scurtă sau mai lungă de timp în scopul îndeplinirii obiectivelor de
performanţă stabilite”.
Componente
Componentele tacticii sunt următoarele:
Acţiunea individuală – reprezintă folosirea conştientă de către un
jucător, într-o fază de joc, a celui mai indicat complex
de procedee tehnico-tactice, în scopul realizării unei
sarcini parţiale a jocului.
Combinaţie tactică – reprezintă coordonarea acţiunilor
individuale a doi sau mai mulţi jucători într-o fază a
jocului, efectuată în scopul realizării unei sarcini
parţiale a jocului în atac sau apărare.
Schema tactică – combinaţie tactică standard în care deplasările şi
acţiunile jucătorilor precum şi circulaţiile lor sunt
stabilite dinainte. Se aplică în momente fixe ale
jocului.
Circulaţia tactică – reprezintă o formă superioară de pregătire a
atacului, prin repetarea mai multor combinaţii tactice
după un plan stabilit.
Sistemul de joc – reprezintă forma generală de organizare a
acţiunilor jucătorilor în atac şi apărare, prin stabilirea
unor sarcini precise şi a unor principii de circulaţie şi
de colaborare în cadrul unui dispozitiv prestabilit.
Concepţia de joc – caracteristicile pe care le are o echipă privind
aplicarea tacticii.
Planul tactic – măsurile tactice stabilite în atac şi apărare pentru
abordarea fiecărui meci în parte.
Stilul de joc – caracteristicile în aplicarea tehnicii, tacticii şi
ritmului de joc, comune jucătorilor unei echipe.

Colibaba, D (1998) Jocuri sportive - teorie şi metodică, Ed. Aldin. Bucureşti
Caracteristici
Tactica în jocul de baschet prezintă următoarele caracteristici
principale:
 accesibilă: corespunde caracteristicilor jucătorilor şi echipei
proprii a adversarului, dar şi a condiţiilor de desfăşurare;
 adaptabilă: poate fi „modelată” în funcţie de diversele situaţii
ale sistemului de joc propriu sau advers;
 creativă: deoarece, prin conţinutul său impune, necesitatea de
studiu permanent, inclusiv a propriei prestaţii (nu numai a
adversarului) şi găsirea de soluţii originale exprimată în
planurile tactice, metode de antrenament, atât de antrenori cât
şi de sportivi;
 raţională: deoarece procesele psihice ale gândirii se transpun
în rezolvarea situaţiilor de joc prin luarea de decizii optime, în
orice moment, în condiţii limitate de spaţiu şi de timp →
inteligenţă motrică.
BAZELE TACTICII ÎN ATAC
Definiţie: atacul – situaţia tactică în care o echipă se află în posesia
mingii.
1. PRINCIPIILE ATACULUI:
 principiul atacării coşului advers;

 posesia mingii;
 adaptarea atacului la specificul apărării;
 provocarea şi valorificarea greşelilor.
2. FAZELE ATACULUI:
 intrarea în posesia mingii;

 trecerea în terenul de atac;
 trecere rapidă;
 trecere lentă;
 trecere prin combinaţii;
 ocuparea dispozitivului de atac;
 finalizarea atacului;
 recuperarea la panou.
3. SISTEME DE ATAC:
 contraatacul;
 atacul rapid;
 sistemul de atac în semicerc;
 sistemul de atac cu unul sau doi jucători pivot;
 sistemul de atac cu unul sau doi centri;
 sistemul de atac cu un jucător pivot şi centru
4. FORMELE ATACULUI:
 atac lent;
 atac rapid.
5. FACTORII SAU MIJLOACELE ATACULUI
 plasamentul în atac şi anticiparea acţiunilor;

 circulaţia jucătorilor;
 circulaţie individuală;
 circulaţie cu combinaţii;
 circulaţia mingii;
 organizarea atacului şi folosirea terenului de atac;
 depăşirea numerică sau superioritatea numerică;
 surpriza;
 ritmul de joc.
BAZELE TACTICII ÎN APĂRARE
Definiţie: apărarea – situaţia tactică în care o echipă luptă pentru

intrarea în posesia mingii.
1. PRINCIPIILE APĂRĂRII:
 principiul apărării coşului;

 intrarea în posesia mingii;
 adaptarea apărării la specificul atacului;
 întrajutorarea;
 provocarea şi valorificarea greşelilor adversarului.
2. FAZELE APĂRĂRII:
 echilibrul defensiv;
 pierderea posesiei de minge;
 oprirea lansării şi desfăşurării contraatacului;
 replierea;
 organizarea dispozitivului de apărare;
 apărarea propriu-zisă;
 urmărirea la panou.
3. SISTEME DE APĂRARE:
 apărarea om la om → caracter individual;

 apărarea în zonă → caracter colectiv;
 apărarea combinată.
4. FORMELE APĂRĂRII:
 apărare activă;
 apărare pasivă.
Apărările cu caracter pasiv se desfăşoară pe o suprafaţă limitată în

apropierea coşului, iniţiativa aparţine atacanţilor. Apărările cu caracter activ
prezintă iniţiativă din partea apărătorilor.
5. MIJLOACELE APĂRĂRII
 plasament în apărare;
 anticiparea acţiunilor;
 circulaţia jucătorilor;
 circulaţie individuală;
 circulaţie cu combinaţii;
CONŢINUT
Conţinutul tacticii este bine precizat, iar importanţa aplicării ei
creator în joc a devenit un factor principal. Tactica în jocul de baschet se
prezintă astfel:
a) Tactica în atac
b) Tactica în apărare
În ambele situaţii întâlnim:
 acţiuni tactice individuale (tactica individuală)
 acţiuni tactice colective (tactica colectivă).
Tactica individuală: reprezintă ansamblul de acţiuni individuale
folosite conştient de un jucător cu scopul realizării unei sarcini a jocului în
atac sau apărare.
Tactica colectivă reprezintă ansamblul de acţiuni individuale folosite

conştient de mai mulţi jucători, cu scopul realizării unei sarcini a jocului în
atac sau apărare. Având în vedere că în jocul de baschet fazele de atac şi
apărare se succed foarte repede, acestea sunt strâns legate între ele şi nu pot
fi disociate una de cealaltă. Împărţirea jocului în atac şi apărare se realizează
doar din punct de vedere didactic. Astfel tactica în jocul de baschet se
împarte:
a) tactică individuală;
b) tactică colectivă: – elementară;
– de echipă.
Conţinutul tacticii individuale

În atac În apărare
 circulaţia jucătorilor fără minge  marcajul atacantului, fără sau
(demarcajul) cu minge
 circulaţia jucătorilor cu minge şi  scoaterea mingii de la

finalizare din pătrundere, depăşire adversar
 triplă ameninţare  intercepţia
 voleibalarea  capacul
 recuperarea  urmărirea
Conţinutul tacticii colective elementare

Atac Apărare
 „dă şi du-te”  repartizarea adversarilor
 încrucişare  închiderea pătrunderilor şi
depăşirilor
 blocaj – ieşire din blocaj  alunecarea
 paravanul  flotarea
 dublajul  aglomerarea
 atacul în superioritate numerică  schimbul de adversar
 combinaţii tactice la momente  triunghiul de săritură
fixe:
 angajarea între doi  apărare în inferioritate
 repunere de la linia laterală numerică
 repunere de la linia de fund  apărare împotriva combinaţiilor
 aruncarea liberă. de atac în momentele fixe ale
jocului.
Conţinutul tacticii colective de echipă (sisteme de joc)

Atac Apărare
 sistem de atac rapid contraatacul  împotriva contraatacului
 sistem de atac poziţional  apărare om la om
 atacul în semicerc
 atacul cu unul sau doi
jucători pivoţi
 atacul cu unul sau doi
jucători centri
 atacul cu un jucător pivot şi
centru
 aşezări ofensive în momentele fixe  apărare zonă
ale jocului  apărarea combinată
Traseul metodic al învăţării tacticii în jocul de baschet

Succesiunea cuprinde 3 etape:
1. Învăţarea, consolidarea şi perfecţionarea acţiunilor tactice
individuale;
2. Învăţarea, consolidarea şi perfecţionarea combinaţiilor de 2 şi 3
jucători (tactică colectivă elementară);
3. Învăţarea, consolidarea şi perfecţionarea tacticii colective de
echipă.
Metodica cuprinde două aspecte:
 descrierea acţiunii tactice
A. PREGĂTIREA  demonstrarea reală şi regizată a
TEORETICĂ acţiunii
 caracteristici de execuţie
 greşeli
 material intuitiv
 studiu individual
B. PREGĂTIREA  Etapa condiţiilor izolate de joc

PRACTICĂ  Etapa condiţiilor apropiate de joc
 Etapa condiţiilor de joc
Traseul metodic al învăţării şi perfecţionării tacticii individuale

 pregătire fizică specială

 Etapa condiţiilor izolate  pregătire tehnică
 învăţarea propriu-zisă a
acţiunii
 adversar pasiv
 Etapa condiţiilor  adversar semiactiv
apropiate de joc  adversar activ
 joc şcoală
 Etapa condiţiilor de joc  joc de antrenament
 joc de verificare
Traseul metodic al învăţării şi perfecţionării tacticii colective

elementare
 determinarea elementelor
 Etapa condiţiilor componente ale combinaţiei
izolate  perfecţionarea acţiunilor individuale
 formaţii de lucru
 exersarea combinaţiei fără adversar,
pe compartimente
 Etapa condiţiilor  lucru cu adversar

apropiate de joc  joc 2 : 2, 3 : 3
 încadrarea combinaţiilor în sistem
 Etapa condiţiilor de
joc
 joc şcoală
 joc de antrenament
Traseul metodic al învăţării şi perfecţionării tacticii colective de

echipă (sistemele de joc)
 în funcţie de particularităţile
 Etapa alegerii jucătorilor
sistemului de joc  gradul de adaptabilitate a sistemului
 încadrarea sistemului pe plan
 naţional şi mondial
 Etapa pregătirii  pregătirea teoretică

bazelor sistemului  pregătirea fizică
 pregătirea tehnică
 pregătirea tactică
 pregătirea psihologică
 pregătirea biologică pentru concurs
 Etapa învăţării  Etapa condiţiilor izolate

propriu-zisă a  Etapa condiţiilor apropiate de joc
sistemului  Etapa condiţiilor de joc
Traseul metodic care urmăreşte realizarea tacticii colective de

echipă, poate fi ilustrat prin prisma a trei acţiuni distincte care se pot
întrepătrunde printr-o colaborare eficientă la nivelul alegerii, pregătirii şi în
final învăţării propriu-zise.
Aceasta din urmă etapă se remarcă prin cea mai pragmatică
etapă, a condiţiilor de joc, care reprezintă cheia succesului echipei
respective în realizarea calităţii instruirii. (Joc 2 contra 2 şi 3 contra 3 la
un panou; Joc 5 contra 5 pe jumătate de teren; Joc bilateral cu temă.)
TACTICA INDIVIDUALĂ ÎN ATAC
Sistematizarea tacticii individuale în atac
individual în adâncime
în lateral
demarcaj
cu ajutorul coechipierului
pe partea opusă mingii

pătrundere
TACTICA
INDIVIDUALĂ pe partea mingii
DE ATAC
depăşirea
recuperarea
voleibalarea
Se poate afirma că valoarea unui jucător se apreciază după modul

cum acesta reuşeşte să-şi depăşească adversarul direct, şi anume cum
realizează acţiunile tactice individuale (demarcajul, pătrunderea, depăşirea,
etc.), când nu este în posesia mingii, şi în momentul când se află în posesia
ei.
Ca utilizare tactică putem afirma că acţiunile tactice individuale
sepot utiliza în cazul unei apărări om la om, pressing sau zonă; când
marcajul apărătorului este foarte aproape de atacant; în combinaţii de „dă şi
du-te”, blocaj, încrucişare, atac în superioritate numerică.
Sistematizarea tacticii individuale în apărare
 normal
 agresiv
marcajul  diferenţiat
atacant în posesia mingii şi
nu a driblat
 atacant care aruncă la coş
 atacant care pasează
 atacant care driblează
 atacant care a terminat
driblingul
 special
 la intercepţie
 din lateral
TACTICA
 din faţă
INDIVIDUALĂ
DE APĂRARE
scoaterea mingii  prin apucare
adversarului  prin lovire
intercepţia
 de pe loc
capacul  din deplasare
 din săritură
urmărirea la
panou
Din punctul de vedere al indicaţiilor metodice afirmăm că
învăţarea tacticii individuale în apărare se face în funcţie de poziţia
apărătorului, deplasările şi plasamentul acestuia. De asemenea învăţarea se
înceape cu formele active (agresiv pe 1 / 2 teren sau pe tot terenul). În
primul an se învaţă diferenţiat la jucătorul fără minge, cu minge, care nu a
driblat, driblează sau a driblat şi marcajul special al jucătorului pivot;
Sistematizarea tacticii în atac (combinaţii de 2 şi 3 jucători)
dă şi du-te
 simplă
încrucişare
 dublă
blocaj  interior
 exterior
 posterior
ieşire din blocaj
TACTICA paravanul
ELEMENTARĂ
ÎN ATAC
dublajul  ofensiv
 defensiv
atac în superioritate  simplă

numerică  dublă
 angajarea între doi
combinaţii tactice în  repunere de la linia laterală
momentele fixe  repunere de la linia de fund
 aruncare liberă
circulaţiile
 circulaţie în opt
teoretice
 doi – doiul
 circulaţie cu încrucişări
succesive
Ca utilizare tactică putem spune că se foloseşte împotriva oricărui
sistem de apărare, dar în special împotriva apărării om la om. De asemenea
combinaţiile de2-3 jucători sunt prezente încă din primele complexe
tehnico-tactice prin anticiparea acţiunii de către cel care face angajarea,
dublarea acţiunii finale şi nu în ultimul rand recuperarea.
Sistematizarea tacticii în apărare
repartizarea adversarilor
închiderea pătrunderilor
alunecarea
flotarea
aglomerarea
TACTICA
ELEMENTARĂ
ÎN APĂRARE schimbul de adversar
triunghiul de săritură
apărare în inferioritate
numerică  1 : 2, 2 : 3, 3 : 4, 4 : 5
apărare împotriva combinaţiilor în

momentele fixe
Ca utilizare tactică putem spune că se foloseşte împotriva

sistemului de apărare om la om, dar şi al apărării combinate. Mijloacele
tactice colective elementare aplicate în jocul de apărare reprezintă
colaborarea, în apărare, dintre doi jucători; aceasta se realizează prin
apropierea lor şi micşorarea distanţei dintre ei, în scopul opririi atacantului
în drumul său spre coş.
Sistematizarea tacticii colective în atac
 direct  cu un vârf
sistem de
atac rapid
contraatac  cu 2 vârfuri
 intermediar  cu 1 vârf şi 1
intermediar
 cu 2 vârf şi un
intermediar
TACTICA  atacul în semicerc (potcoavă);

COLECTIVĂ sistem de atac  atacul cu unu sau 2 jucători pivoţi;
DE ECHIPĂ poziţional  atacul cu unu sau 2 jucători centri;
 atac cu un jucător pivot şi centru.
aşezări ofensive în momentele

fixe ale jocului
Caracteristicile sistemelor de atac:

 dispozitivul de atac este format din două planuri de atac;
 cere un jucător specializat pe post de pivot;
 atacarea spaţiului vulnerabil din apropierea coşului este
permanentă;
 atacarea coşului se poate face cu uşurinţă, alternând
aruncările de sub coş cu cele de la semidistanţă şi distanţă;
Combinaţiile de bază ale sistemelor de atac – privind tactica colectivă
elementară sunt folosite utilizând combinaţiile:
 dă şi du-te;
 blocajul;
 încrucişarea;
 depăşirea.
Important este că în orice situaţie dispozitivul şi circulaţiile
jucătorilor şi ale mingii să fie păstrate cu stricteţe şi în cadrul formei de
contraatac adoptate de echipă.
Sistematizarea tacticii colective în apărare
împotriva contraatacului
 formă activă
 normală  forma pasivă
apărare om  pe 1 / 2 teren
la om  agresivă  pe tot terenul
TACTICA
 cu aglomerare
COLECTIVĂ
 cu flotare
DE ECHIPĂ
 la intercepţie
(presingul)
1 – 2 – 1 – 1; 1 – 2 –
 pe tot terenul 2–2–1–2
apărare zonă
 pe 1 / 2 teren 1 – 3 – 1; 2 – 1 – 2; 1
– 2 – 2; 2 – 2 – 1; 2 –
3; 3 – 2
 intermediar
 4 în zonă + 1 om la om;
apărare combinată
 3 în zonă + 2 om la om;
 2 în zonă ‚ 3 om la om;
 1 zonă + 4 om la om.
Caracteristici
 atenţia apărătorului este orientată în principal asupra
atacantului;
 se poate aplica pe orice porţiune de teren;
 are caracter activ, forţând pe adversar să joace mingea;
 acţionează pentru intrarea în posesia mingii, aşteaptă greşelile
atacantului şi le provoacă.
CAPITOLUL III
BASCHETUL ÎN EDUCAŢIA FIZICĂ ŞCOLARĂ
3.1. ORIENTĂRILE ŞI TENDINŢELE ACTUALE ALE

PREDĂRII JOCULUI DE BASCHET ÎN ŞCOALĂ
Jocul de baschet alături de atletism, gimnastică şi celelalte jocuri
sportive, contribuie la realizarea obiectivelor instructiv educative ale
educaţiei fizice în şcoală.
Prin mijloacele sale specifice exercită influenţe multiple asupra
organismului şi personalităţii elevilor, numai dacă metodica predării acestui
joc se realizează corespunzător. În stabilirea metodicii de predare trebuie să
se pornească de la ideea potrivit căreia la rezolvarea sarcinilor educaţiei
fizice şcolare contribuie jocul bilateral cu fazele acestuia şi nu exersarea
analitică a procedeelor tehnice care-l compun.
Baschetul practicat în şcoală, trebuie să se bazeze pe structuri
tehnico-tactice simple, accesibile elevilor, şi în strânsă legătură cu
particularităţile morfo-funcţionale ale acestora.
Pentru determinarea unităţilor de învăţare care vor fi predate şi în
proiectarea, stabilirea numărului de lecţii, detalierea conţinuturilor,
precizarea obiectivelor de referinţă şi tipurile de activităţi de învăţare,
profesorul de educaţie fizică din gimnaziu trebuie să abordeze diferit
instruirea elevilor din clasa a V-a şi a VI-a faţă de clasele a VII-a, a VIII-a şi
a IX-a.
La clasa a V-a şi a VI-a prin unităţile de învăţare stabilite conform
programei, profesorul va urmări omogenizarea nivelului de instruire a clasei
la disciplina baschet, recuperarea rămânerii în urma şi pregătirea elevilor
prin parcurgerea tuturor categoriilor de conţinuturi. Astfel va facilita în final
opţiunea privind alegerea baschetului în clasele mai mari.
În programele şcolare elaborate de M.E.N. este bine eşalonat
conţinutul jocului de baschet pe clase. Iniţierea în jocul baschet nu poate fi
concepută fără existenţa unei baze materiale minimale. Spre deosebire de
atletism şi gimnastică unde programa şcolară prevede obligativitatea
predării acestora în şcoală, jocurile sportive au un caracter opţional.
Conceptul de model privind orientările şi tendinţele actuale ale
predării jocului de baschet, impun organizarea şi planificarea riguroasă a
următorului flux tehnologic  iniţiere, învăţare, consolidare, în vederea
pregătirii eşalonului de bază a sportului de performanţă.
Baschetul poate fi predat la nivel şcolar sub următoarele forme:

lecţia de educaţie fizică;
lecţia de activităţi sportive (cercul sportiv).
Programele şcolare prevăd:
competenţe generale;
competenţe specifice;
conţinuturi (mijloace);
probe de evaluare;
indicaţii metodice.
Referitor la conţinut, jocul de baschet practicat în şcoală se
urmăreşte:
 PREGĂTIRE FIZICĂ
 Viteza de reacţie şi execuţie
o la stimuli vizuali;
o la stimuli auditivi;
o în acţiuni motrice singulare;
o în relaţie cu partener şi adversar;
o viteza de deplasare;
o pe direcţie rectilinie;
o cu schimbare de direcţie şi manevrarea mingii;
o în regim de îndemânare
 Îndemânare
o efectuarea acţiunilor tehnice cu mingea în regim de
coordonare şi ambidextrie;
o îndemânare specifică în acţiuni de atac, în cooperare cu
partenerii;
o îndemânare specifică în regim de viteză, manifestată în
relaţia 1 x 1.
 Forţa:
o forţă segmentară;
o forţă explozivă (detentă)
o forţă în regim de rezistenţă
 Rezistenţa:
o rezistenţa cardio-respiratorie la eforturi în regim aerob;
o rezistenţă în regim de viteză;
o rezistenţă specifică jocului de apărare şi acţiunii de
contraatac.
 PREGĂTIRE TEHNICO-TACTICĂ
Procedee tehnice şi acţiuni tactice folosite în atac:
o pasarea mingii cu una şi cu două mâini de la piept şi cu
pământul din deplasare;
o oprirea şi pivotarea în prezenţa unui adversar;
o dribling cu intensităţi variabile, cu schimbare de direcţie,
fente de privire şi de cap urmate de aruncări la coş (procedeu
de alergare sau adecvat situaţiei respective);
o aruncarea la coş din dribling, alergare şi săritură;
o demarcajul – intrarea în posesia mingii – depăşirea sau
pătrunderea în funcţie de situaţie;
o contraatac cu 1 – 2 vârfuri;
o recuperarea sub panou;
o sistemul de atac în semicerc şi cu un jucător pivot.
Procedee tehnice şi acţiuni tactice folosite în apărare:
o deplasări specifice jocului de apărare cu lucrul braţelor;
o marcajul normal şi agresiv;
o intercepţia;
o urmărirea la panou;
o sistemul de apărare om la om.
Joc bilateral: 2 x 2; 3 x 3; 4 x 4; 5 x 5, cu temă şi sub formă de întrecere.
 PREGĂTIRE TEORETICĂ
o regulamentul oficial al jocului de baschet;
o echipe şi sportivi reprezentativi pe plan local, naţional şi
internaţional;
o parametri de efort şi tehnicile elementare de determinare a
acestora.
 PREGĂTIRE PSIHOLOGICĂ
o pregătirea intelectuală (atenţie, percepţie, gândire, decizie);
o pregătirea afectivă (echilibru emoţional);
o pregătirea volitivă (calităţi de voinţă);
o formarea personalităţii şi dezvoltarea autoreglării.
Obiectivele jocului de baschet în şcoală
CLASELE I – IV
formarea deprinderii de aruncare, prindere şi conducere a
mingii cu aplicabilitate în exerciţii organizate sub formă de joc
şi întrecere.
CLASELE (V – VI) – IX – primul an de instruire

asimilarea elementelor şi procedeelor tehnice fundamentale în
atac – apărare cu aplicabilitate în joc cu efectiv redus şi reguli
simplificate.
CLASELE (VII – VIII) – X, XI, XII – al doilea an de instruire

capacitatea de integrare a cunoştinţelor şi deprinderilor motrice
specifice în organizarea şi practicarea competiţională
(necompetiţională) a jocului de baschet  joc bilateral 5 x 5.
Indicaţii metodice generale privind predarea jocului de

baschet în şcoală
Durata în lecţia de educaţie fizică de 10 – 15 – 20 minute;
Temele menţinute pe durata a 5 – 7 – 13 lecţii;
Iniţiere, învăţare prin exerciţii sub formă de întrecere, ştafete,
jocuri de mişcare şi jocuri pregătitoare;
Se insistă pe ambidextrie, structuri de exerciţii;
Joc simplificat ca regulament şi conţinut tehnico-tactic;
Prezenţa finalizărilor (aruncărilor) în fiecare lecţie;
Condiţii variate de execuţie: formaţii, unghiuri diferite,
circulaţii la ambele panouri sau pe 1 / 2 teren, cu aşezări pe
posturi;
Corectări permanente;
Exigenţă faţă de aplicarea principalelor reguli de joc.
Se impune din partea profesorului cunoaşterea inventarului

minimal al jocului de baschet, în vederea programării conţinuturilor
specifice.
Organizarea procesului de iniţiere în jocul de baschet se

realizează astfel:
I. Prima etapă se adresează învăţării tehnicii minimale cu minge

şi fără minge.
Acest conţinut minimal de tehnică, capătă treptat nuanţe de
tacticizare elementară, care necesită o serie de indicaţii metodice
suplimentare:
modalitatea tactică de pasare a mingii;
plasamentul atacantului în funcţie de poziţia apărătorului.
De asemenea, atenţia este îndreptată spre execuţia: opririi cu
minge (pentru a nu comite abaterea: dublu dribling) şi a plecării în dribling
(pentru a nu comite abaterea: paşi).
În procesul iniţierii şi învăţării conţinutului tehnico-tactic
individual, se va utiliza metoda globală.
II. Etapa a II-a a învăţării presupune cunoaşterea următorului

inventar minimal de tactică:
o atac: demarcaj, pătrundere, depăşire;
o apărare: marcajul sub diferite forme.
Pornind de la ideea că elevii trebuie iniţiaţi în învăţarea globală a
jocului de baschet şi nu în învăţarea izolată a elementelor şi procedeelor
tehnice, considerăm că traseul metodic de iniţiere în jocul de baschet este
următorul:
învăţarea analitică a procedeelor tehnice pentru formarea
mecanismului de bază şi realizarea stereotipului dinamic;
înlănţuirea procedeelor tehnice, care creează posibilitatea
consolidării acestora sub formă de structuri complexe.
III. Etapa a III-a – aplicarea structurilor complexe de procedee

tehnice corespunzător fazelor de joc.
IV. Etapa a IV-a – consolidarea şi îndreptarea spre performanţă.

Această etapă se caracterizează prin aplicarea creativă a structurilor
complexe în prezenţa adversarului, conform dinamicii efortului caracteristic
jocului de baschet.
3.2. ASPECTE PRACTICO-METODICE SPECIFICE EVALUĂRII

ÎN JOCUL DE BASCHET
Începând cu anul şcolar 1999 – 2000 s-a introdus noul „sistem

naţional şcolar de evaluare” la disciplina educaţie fizică. Criteriile de
evaluare prevăzute în sistemul naţional vizează nivelul realizării obiectivelor
cadru şi a standardelor finale de performanţă proprii fiecărui ciclu de
învăţământ, cât şi a obiectivelor de referinţă stabilite pentru fiecare clasă în
domeniul capacităţii motrice generale şi specifice practicării ramurilor de
sport prevăzute în programa şcolară.
În aplicarea sistemului de evaluare există două categorii de opţiuni:
opţiunile profesorului (în funcţie de baza materială,
specializarea acestuia etc.);
opţiunile elevului – poate opta pentru una din cele 2 – 3
variante de probe pentru fiecare capacitate sau competenţă.
FORME, TIPURI DE EVALUARE

Teoria şi practica pedagogică evidenţiază existenţa mai multor
forme şi tipuri de evaluare. În funcţie de criteriul adoptat se cunosc mai
multe clasificări care pot fi utilizate cu succes şi în verificarea conţinutului
tehnico-tactic a jocului de baschet:
o după volumul de informaţii, experienţe acumulate de elevi:
o evaluare parţială  se verifică un volum redus de
cunoştinţe şi achiziţii comportamentale (exemplu:
execuţia de probe tehnice izolate – pasa cu două mâni de
la piept, aruncare la coş din săritură, dribling cu
schimbări de direcţie etc.);
o evaluare globală  se verifică un volum mare de
cunoştinţe, priceperi, deprinderi, abilităţi (exemplu: joc
bilateral 5 : 5 pe 1 / 2 teren sau pe tot terenul etc.).
o în funcţie de perspectiva temporală
o evaluare iniţială (predictivă) care se face la începutul
unui program de instruire;
o evaluare finală (sumativă) care se realizează la
încheierea unei etape de instruire;
o după modul în care se integrează evaluarea în procesul
didactic:
o evaluare iniţială (predictivă) – se realizează la începutul
unui program de instruire (ex. prinderea şi pasarea
mingii cu două mâini de la piept, aruncarea la coş de pe
loc etc.);
o evaluare continuă (formativă) – se realizează pe tot
parcursul procesului instructiv-educativ;
o evaluare finală (sumativă) – la încheierea unei etape
mai lungi de instruire.
o în funcţie de factorii care realizează evaluarea:
o evaluarea internă (realizată de profesorul clasei);
o evaluarea externă (realizată de persoane diferite decât
cea care a asigurat activitatea de instruire).
METODE DE EVALUARE
Metodele utilizate în activitatea de evaluare sunt diverse, în ultima
perioadă realizându-se o distincţie între:
o metode tradiţionale – consacrate în timp şi utilizate foarte
des;
o metode complementare – s-au impus în practica şcolară în
ultimii ani.
În învăţământul preuniversitar pentru evaluarea jocului de baschet
sunt folosite următoarele metode:
o METODE TRADIŢIONALE  PROBELE PRACTICE 
se folosesc pentru a evalua capacitatea elevilor de a aplica
anumite cunoştinţe teoretice (exemplu: reguli de arbitraj) în
rezolvarea unor probleme practice (exemplu: jocul bilateral),
gradul de stăpânire a unor priceperi şi deprinderi (exemplu:
elementele şi procedeele specifice jocului de baschet).
o METODE COMPLEMENTARE  observarea sistematică
a activităţii şi comportamentului elevilor prin:
o fişa de evaluare individuală (Tabelul 4.1.);
o lista de control / verificare  permite profesorului să
constate la elevi prezenţa sau absenţa unor caracteristici sau
comportamente, fără ca pe moment să formuleze judecăţi de
valori asupra celor înregistrate (Tabel 4.2). Exemplu: în
cadrul unei lecţii cu temă din baschet – execuţia structurii
tehnico-tactice:
o pasarea mingii cu două mâini de la piept – alergare –
prindere – aruncare la coş din dribling.
Tabel 3.1. – Fişă individuală pentru înregistrarea rezultatelor

obţinute la susţinerea probelor de evaluare (ciclul primar)
Probe de evaluare Evaluare Cl. I Cl. a II-a Cl. a III-a Cl. a IV-a
Sistemul Naţional iniţială An şc …. An şc …. An şc …. An şc ….
Perf. Calif Perf. Calif Perf. Calif Perf. Calif
Elemente tehnice
izolate din minijocul
sportiv
Structuri simple de
joc
Date semnificative care pot influenţa notarea:

Starea de sănătate
Atitudinea faţă de procesul
de învăţământ
Aptitudini native
Tabel 3.2. – (Listă) Fişă de control după Barna A. şi Antohe G. (2001)

Model de evaluare
Elevul … Clasa …. Data …
DA NU
 a urmat instrucţiunile de lucru date înaintea activităţii
 a respectat etapele ce trebuiau parcurse în efectuarea
structurii tehnico-tactice
 a finalizat structura
 a lucrat independent, fără a solicita ajutor
 a sesizat eventualele greşeli, ale propriei execuţii
Prezintă avantajul că se realizează relativ uşor şi permite evaluarea

obiectivă, nu numai a structurilor tehnico-tactice ci şi a elementelor şi
procedeelor tehnice izolate.
PORTOFOLIUL
Este o metodă şi un instrument de evaluare complex, flexibil, prin
care profesorul urmăreşte progresul realizat de elev la o disciplină (în cazul
nostru jocul de baschet) în plan cognitiv, atitudinal, comportamental de-a
lungul unui semestru sau an şcolar. Exemplu: capacitatea de aplicare a
cunoştinţelor tehnico-tactice în jocul bilateral 5 x 5 pe tot terenul, cu
respectarea regulamentului.
Include rezultate obţinute prin celelalte metode şi tehnici de
evaluare:
o rezultate la probele de control;
o rezultate obţinute în campionatul şcolar;
o fişe de observare;
o casete video cu prestaţia practică a elevului în cadrul
activităţii competiţionale etc.
AUTOEVALUAREA.
Prin această metodă elevul conştientizează progresele şi achiziţiile

(exemplu: modul de însuşire a aruncărilor la coş din săritură), poate să-şi
raporteze performanţele la exigenţele şi sarcinile jocului (să execute
procedeul din unghiuri diferite şi să înscrie) şi să-şi elaboreze un stil propriu
de execuţie.
Se poate realiza sub o multitudine de forme; dintre cele care pot fi
folosite în jocul de baschet sunt autoaprecierea şi verbală şi autonotarea
controlată.
INSTRUMENTE DE EVALUARE
În educaţie fizică şi deci în jocul de baschet, evaluarea se

realizează prin probe şi norme de control.
Probe de control – un instrument de evaluare a unei deprinderi,
priceperi, capacităţi moştenite sau achiziţionate în demersul pregătirii.
Norme de control – un barem standardizat care este întotdeauna
conexată cu proba de control.
Dacă proba de control poate rămâne constantă, norma de control se
poate modifica de la un stadiu de pregătire la altul.
Probele de control şi criteriile de evaluare sunt stabilite de
profesor.
În jocul de baschet notarea elevilor se realizează astfel:
pentru executarea unor procedee tehnice separate vor fi
apreciaţi din nota maximală 8 (cl. V – IX);
pentru executarea unor structuri tehnico-tactice vor fi apreciaţi
din nota maximă 9 (cl. X – XI – XII);
pentru jocul bilateral vor fi apreciaţi din nota maximă 10.
Notă:
excepţie face învăţământul profesional: elevii care optează
pentru executarea unor procedee tehnice izolate, vor fi apreciaţi
din nota maximă 9, iar pentru joc bilateral de la nota 10;
în învăţământul primar notarea se realizează prin calificative:
FB, B, S, I. Din anul şcolar 1999 / 2000 s-a introdus
calificativul „excelent” care se acordă în următoarele condiţii:
o obţinerea calificativului general la sfârşitul anului şcolar de
„FB”;
o sportivi de performanţă;
o participarea la întrecerile sportive şcolare, unde au obţinut
premii şi distincţii.
Exemplu: clasa a VI-a
Varianta I:
execuţie izolată:
o pasa cu două mâini de la piept;
o aruncare la coş din dribling;
o dribling printre 5 obstacole folosind alternativ ambele braţe.
Criterii de apreciere pentru notă:
5 – cunoaşterea şi execuţia mecanismului de bază a celor 3
procedee, cu unele greşeli;
6 – execuţia corectă pentru unul din cele 3 procedee;
7 – execuţia corectă a două din cele 3 procedee;
8 – execuţia corectă a celor 3 procedee şi marcarea coşului.
Varianta II:
structura tehnico-tactică se apreciază din nota 9
Conţinutul structurii:
o ieşire la minge – prindere – oprire – pivotare – pasă cu
pământul – primire – aruncare la coş.
Criterii de apreciere pentru notă:
5 – cunoaşterea şi execuţia mecanismului de bază a
procedeelor cu unele greşeli;
6 – 7 – ieşire la minge – prindere – oprire într-un timp –

pivotare cu protecţia mingii – pasă – primire – aruncare la coş
desfăşurată cursiv (nota 7 se acordă când se înscrie coş);
8 – 9 – aceeaşi structură tehnică, finalizată însă cu aruncare la
coş din alergare desfăşurată cursiv (nota maximă 9 se acordă
când se înscrie şi coş).
Varianta III:
joc bilateral: 2 x 2, 3 x 3;
Criterii de apreciere:
eficienţa acţiunilor de finalizare;
precizia şi oportunitatea paselor;
marcajul şi demarcajul;
cooperarea cu partenerii;
încadrarea în prevederile regulamentului.
Se scade câte un punct din nota maximă pentru nerespectarea
uneia dintre cerinţele menţionate.
Se alege una din cele trei variante propuse.
Pentru realizarea unei evaluări corespunzătoare, profesorul trebuie

să desfăşoare următoarele activităţi:
o să stabilească probele de control pe cele două semestre la
disciplina baschet;
o să stabilească criterii de apreciere şi notare pentru probele
propuse;
o să prezinte elevilor fiecărei clase sistemul de evaluare
elaborat.
CAPITOLUL 4
BASCHETUL ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR
4.1. Finalităţile şi conţinutul jocului de baschet la ciclul primar

În ciclul primar educaţia fizică se situează, ca disciplină a planului
de învăţământ, printre obiectele primordiale, având în vedere rolul ei în
dezvoltarea fizică generală, a stării de sănătate, înzestrarea elevilor cu
deprinderi, priceperi, calităţi, cunoştinţe elementare, pe care le vor utiliza pe
parcursul tuturor ciclurilor de învăţământ. Trebuie specificat că aici la
clasele mici se pun bazele sportului de performanţă.
Practica a demonstrat că jocul de baschet se poate preda sub forma
unor elemente şi procedee tehnice simple de la cea mai fragedă vârstă
(aproximativ 9 – 10 ani).
Obiective instructiv-educative
învăţarea exerciţiilor din „şcoala mingii”;
învăţarea elementelor şi procedeelor tehnice de bază ale
jocului;
consolidarea elementelor şi procedeelor tehnice însuşite prin
jocuri de mişcare şi pregătitoare.
Conţinut:
ţinerea, prinderea şi pasarea mingii de pe loc şi din deplasare
cu o mână şi cu două mâini;
conducerea mingii prin rostogolire cu mâna dreaptă şi stângă,
simultan sau alternativ;
dribling de pe loc, din mers şi din alergare cu mâna dreaptă sau
stângă;
jocuri de mişcare (cl. I – IV):
o mingea zburătoare;
o ştafeta pe perechi;
o păsările călătoare;
o ştafeta pe numere.
Jocuri pregătitoare (cl. III – IV)
o cursa pe numere;
o leapşa în trei jucători;
o aruncă la ţintă;
o cine totalizează mai multe pase;
o huştiuluc.
Indicaţii metodice generale:
exerciţiile pentru însuşirea elementelor şi procedeelor simple,
se vor preda sub formă de joc şi întrecere;
se utilizează:
o structuri de exerciţii pentru formarea unor deprinderi şi
priceperi motrice de bază;
o exerciţii, formaţii pentru formarea deprinderilor specializate,
pase (în semicerc, cerc, linie, triunghi, pătrat), dribling
(diferite variante);
structuri:
o prindere – oprire – pasă – deplasare
o dribling – oprire – pasă
o dribling – pasă – deplasare
o prindere – aruncare – urmărire.
predarea elementelor şi procedeelor tehnice presupune
selectarea mijloacelor şi dozarea efortului; perioadele de lucru
vor fi scurte, cu pauze între repetări;
se vor schimba permanent formaţiile pentru menţinerea
atenţiei.
Abilităţile perceptiv-senzoriale, reflexele motorii şi posturale şi
abilităţile motorii au nevoie să fie angrenate şi dezvoltate prin jocuri cu
corpul şi diferite materiale. Cu cât mai multe gesturi şi mişcări vor fi
introduse, cu atât mai mult se vor dezvolta deprinderile motrice. Exerciţiile
şi jocurile trebuie să fie prezentate în forma generală, întrebând copiii: "Să
vedem cine poate ?"
Lecţia trebuie să se desfăşoare într-un climat relaxat. Învăţarea
analitică a fundamentelor tehnice trebuie evitată cu orice preţ, propunând în
loc executarea unor priceperi (deprinderi) motrice sub formă de jocuri şi
ştafete:
1. alergare;
2. sărituri;
3. aruncări şi prinderi.
Prezentăm în continuare câteva exemple de jocuri pregătitoare pentru
jocul de baschet, care pot fi utilizate în conţinutul proiectat din cadrul
documentelor specifice utilizate de profesorul de educaţie fizică şi care
respectă cerinţele praxiologice ale proiectării didactice de tip curricular.
(obiectiv-conţinut-evaluare)
Denumirea jocului: RAŢELE ŞI VÂNĂTORII
Obiectiv:
Îmbunătăţirea distanţei de aruncare cu 2 metri a mingii de baschet cu
o mână
Îmbunătăţirea preciziei de aruncare şi prindere a mingii de baschet
cu 2 repetări
Descriere grafică:
minge de baschet
copil cu rol de raţă
copil cu rol de vânător V
dispunerea suprafeţei de joc sub formă de dreptunghi, cu
dimensiuni variabile în funcţie de numărul celor care
participă.
V V
Descrierea jocului:
Jocul începe prin desemnarea copiilor ce vor reprezenta raţele şi
vânătorii. Vânătorii vor fi în număr de doi, aleşi prin tragere la sorţi, în timp
ce raţele vor fi restul copiilor din grupul respectiv.
Acţiunea propriu-zisă se derulează prin aruncarea mingii de baschet
de la un vânător la altul, cu scopul de a lovi raţele. Mingea trebuie aruncată
astfel încât să nu ofere posibilitatea raţelor de a prinde mingea.
Raţele se deplasează în spaţiul de joc cu scopul de a se feri de
loviturile vânătorilor şi de a încerca să prindă mingile aruncate de
vânători. Dacă o raţă prinde mingea vânătorului, acesta mai primeşte în
plus o viaţă.
Această viaţă poate fi folosită pentru propria persoană în cazul unei
atingeri, va putea rămâne în joc sau poate da o nouă viaţă unei alte raţe
pentru a o introduce în joc.
Dacă o raţă este lovită de minge, aceasta trebuie să iasă din spaţiul
de joc şi să realizeze 10 aruncări de pe loc, de la distanţa de 2 metri de
panou pe unghi de 450, cu deplasare de la un panou la altul pe lungimea
terenului de baschet.
Dacă o raţă este lovită a doua oară, ea este eliminată din spaţiul de
joc şi merge să realizeze aruncări la coş de pe loc până când jocul se încheie.
Jocul se desfăşoară în acest fel până când rămâne neatinsă o singură
raţă. Aceasta trebuie să precizeze vârsta pe care o are şi va fi încercată cu
atâtea lovituri cât este vârsta ei. (Exemplu: pentru vârsta de 10 ani se
execută 10 lovituri).
Dacă este atinsă până la finalizarea loviturilor, toate raţele au de
executat 10 sărituri cu genunchii la piept.
Dacă nu este atinsă ultima raţă, aceasta va alege următorii vânători,
iar vânătorii actuali vor avea de realizat 10 sărituri cu genunchii la piept.
Reguli ale jocului:

 raţa nu poate fi lovită de vânător decât de la bazin în jos;
 vânătorul nu poate arunca pentru a lovi o raţă decât din
spatele liniei roşii;
 raţa poate prinde mingea decât dacă aceasta nu a luat
contact cu solul înainte;
 raţa nu poate părăsi spaţiul de joc delimitat, în caz contrar
se consideră ca şi o atingere din partea vânătorului.
Variante:
jocul poate fi realizat şi cu două mingi, fiecare vânător
având posibilitatea să lovească;
zona de lovire a vânătorului poate fi limitată, spre
exemplu de la genunchi în jos;
deplasarea raţelor în teren să fie realizată într-un picior,
iar vânătorii să arunce cu minge de burete.
Proba de evaluare:
P1 – pe perechi faţă în faţă, efectuarea a 10 aruncări şi prinderi ale
mingii de baschet şi numărarea paselor şi prinderilor realizate corect;
P2 – individual, aruncarea mingii de baschet pe o traiectorie stabilită cu
măsurarea distanţei de aruncare.
Denumirea jocului: CAII ŞI CĂMILELE
Obiectiv:
Îmbunătăţirea vitezei de reacţie la semnal sonor şi a
atenţiei cu 2 puncte
Îmbunătăţirea driblingului multiplu cu o mână
Descriere grafică:
minge de baschet
copil cu rol de cămilă
copil cu rol de cal
dispunerea suprafeţei de joc sub forma unui teren de
baschet.
Descrierea jocului:
Jocul începe prin desemnarea copiilor ce vor reprezenta caii şi
cămilele, care vor fi într-un număr egal de jucători dispuşi faţă în faţă, la
distanţa de 1 metru faţă de linia ce separă cele două terenuri.(vezi figura de
mai jos)
Conducătorul jocului (profesorul sau un copil ales aleatoriu)

porneşte jocul prin nararea unei poveşti sau a unei întâmplări (fictive).
Subiectul discutat trebuie să includă neapărat cele două cuvinte cal şi
cămilă, alternativ la alegerea conducătorului jocului.
Exemplu poveste: Vara trecută în tip ce zburam pe o cămilă prin
jurul casei mele am văzut în casa vecinului meu un cal alb şi frumos cum nu
mai văzusem până atunci. Deşi mi se părea că semăna cu o cămilă ...............
În momentul în care conducătorul jocului pronunţă cuvântul cal,
echipa cailor va trebui să fugă până la linia de aruncări libere din terenul
propriu. Cealaltă echipă, a cămilelor, trebuie să o urmărească şi să încerce
să atingă cu mingea de baschet pe spate jucătorii din echipa cailor, fără a o
arunca din mână.
În cazul în care un cal este atins de o cămilă, acesta se va transforma
în cămilă şi va trece în echipa acestora. În cazul în care o cămilă scapă
mingea de baschet sau o aruncă spre un jucător din echipa adversă, acesta
trece automat în echipa cealaltă.
Variante:
jocul poate fi realizat şi cu două mingi ţinute de fiecare
jucător, atât cel care atinge cât şi cel care doreşte să
scape;
deplasarea spre panoul propriu se poate face şi prin

dribling cu o minge şi în dribling cu o minge, iar a doua
minge să fie ţinută;
dacă înainte de a ajunge la linia de aruncări libere un

jucător este atins cu mingea, mai poate scăpa doar dacă
marchează coş înaintea celui care l-a atins, în caz contrar
el devenind component al echipei adverse.
Reguli ale jocului:

jucătorul advers nu poate fi atins decât de la bazin în sus şi
din lateral;
jucătorul nu poate arunca pentru a lovi un adversar;
aruncarea la coş se efectuează din locul unde a fost atins, iar
următoarele aruncări în cazul unei nereuşite, din locul unde a
fost recuperată mingea;
Proba de evaluare:
P1 – pe perechi faţă în faţă, efectuarea a 10 deplasări alternative în

alergare după regulile jocului Caii şi cămilele. Pentru fiecare prindere a
adversarului şi trecere a liniei de aruncări libere fără a fi prins se
primeşte un punct, iar în caz contrar se scade câte un punct;
P2 – aceeeaşi probă, doar că deplasarea se face doar în dribling.

Denumirea jocului: OCUPĂ LOCUL
Obiectiv:
 Consolidarea elementelor de deplasare în teren cu două puncte
 Îmbunătăţirea driblingului multiplu cu o mână
Descriere grafică:
minge de baschet
copil
baschet.
Descrierea jocului:
Jocul se poate desfăşura în sală sau în aer liber pe suprafaţa unui
teren de baschet. Numărul participanţilor poate varia între 15 şi 30 de
copii. Toţi jucătorii se aşează în formaţie de cerc cu faţa spre interior, la
intervale de 1-2 lungimi de braţ, acest fapt fiind determinat de spaţiul şi
numărul participanţilor.
Un jucător va rămâne în afara cercului. Acesta în alergare uşoară
ocoleşte cercul şi la alegere atinge un copil pe umăr din cerc strigând
concomitent „HAI”. Cel care este atins fuge în jurul cercului în sens invers
sensului de deplasare al celui care atinge.
Scopul este de a ajunge în locul rămas gol pe circumferinţa
cercului înaintea celuilalt jucător.
Reguli ale jocului:

 cel care atinge va trece prin exteriorul celui atins atunci când se
întâlnesc într-un anumit punct, în caz contrar se mai efectuează o
tură suplimentară;
 la momentul aruncării la coş nu trebuie deviată traiectoria mingii
celuilalt, în caz contrar se acordă coş valabil;
 prima aruncare la coş se efectuează dintr-un loc bine stabilit pentru
fiecare, dacă se ratează mingea fiind recuperată aruncările următoare
fiind efectuate din locul unde a căzut mingea;
Variante:
la punctul de întâlnire a celor doi se pot realiza diverse
elemente specifice jocului de baschet (sărituri, piruete,
pivotări), iar deplasarea după momentul întâlnirii se poate
face prin în poziţie fundamentală;
jocul poate fi realizat şi cu efectuarea driblingului
multiplu în timpul deplasării pe circumferinţa cercului,
putând fiind realizate două ocoliri ale cercului
cei care stau pe circumferinţa cercului pot efectua diverse
elemente de deplasare în teren (sărituri, piruete, pivotări),
dar şi dribling simplu şi multiplu sau paseprin diferite
procedee;
Jocul mai poate fi realizat prin deplasare în dribling pe
circumferinţa cercului, apoi se aruncă dintr-o zonă bine
delimitată pentru fiecare, verde pentru cel care a atins şi
portocalie pentru cel atins, până se marchează coş şi apoi
se merge la locul rămas liber pe cerc;
Proba de evaluare:
P1 – pe lungimea terenului de baschet sprint (1 punct) până la mijlocul
terenului, piruetă (2 puncte), deplasare în poziţie fundamentală pe linia
de mijloc a terenului (3 puncte), dribling (4 puncte) şi aruncare la coş
din dribling (5 puncte), acelaşi lucru şi de pe partea opusă (5 puncte);
Denumirea jocului: FUGI ÎN CASĂ
Obiectiv:
1.Consolidarea elementelor de deplasare în teren cu 2 puncte
2. Îmbunătăţirea driblingului multiplu cu o mână
Descriere grafică:
minge de baschet
copil
baschet.
Descrierea jocului:
Jocul se poate desfăşura în sală sau în aer liber pe suprafaţa unui
teren de baschet. Numărul participanţilor poate varia între 10 şi 20 de
copii. Pe teren sunt marcate patru cercuri, unul cu o circumferinţă mai mare
dispus în centrul terenului şi celelalte trei de dimensiuni mai mici dispuse
aleatoriu pe toată suprafaţa de joc care reprezintă „CASA”.
Toţi jucătorii se aşează pe circumferinţa cercului mare cu faţa spre
interior, la intervale de 1-2 lungimi de braţ, cu câte o minge fiecare, acest
fapt fiind determinat de spaţiul şi numărul participanţilor. Un jucător
rămâne în interiorul cercului, cu minge şi acesta are rol de „vânător”.
Jocul începe realizarea driblingului pe circumferinţa cercului de

către jucători, iar vânătorul efectuează dribling pe loc. La semnalul sonor, al
profesorului sau conducătorul jocului, mingea trebuie prinsă din dribling şi
prin sprint să se ajungă cât mai repede în interiorul cercurilor mici. Scopul
este de a ajunge în interiorul cercurilor considerate „CASĂ”, înaintea
„vânătorului”.
Dacă un jucător de pe circumferinţa cercului este prins de vânător,
acesta îi ia locul şi devine vânător, făcându-se schimb de roluri. Dacă acest
lucru nu se întâmplă, vânătorul iniţial are acelaşi rol şi îşi continuă
activitatea.
Reguli ale jocului:
- vânătorul va atinge jucătorii doar pe umăr şi din lateral,
în altă situaţie atingerea nefiind valabilă;
- la momentul aruncării la coş nu trebuie deviată traiectoria
mingii celuilalt, în caz contrar se acordă coş valabil, iar
aceasta se efectuează până când se marchează coş
- jucătorii care intră în competiţie cu vânătorul, dacă nu au
intrat în cerc, efectuează prima aruncare de la linia de
aruncări libere, ulterior acestea se realizează din locul
unde este recuperată mingea.
Variante:
jocul se poate complica prin ştergerea unuia dintre cele
trei cercuri destinate jucătorilor, iar deplasarea de pe
circumferinţa cercului din mijloc poate fi realizată în
poziţie fundamentală, prin sărituri, pas fandat, etc.
jocul poate fi realizat şi cu efectuarea driblingului
multiplu în timpul deplasării spre cercuri, iar intrarea în
interiorul cercului poate fi înlocuită cu aruncarea de la
linia de aruncări libere şi apoi în caz de nereuşită de la
locul unde s-a recuperat mingea.
Proba de evaluare:
P1 – pe lungimea terenului de baschet sprint (1 punct) până la mijlocul
terenului, piruetă (2 puncte), deplasare în poziţie fundamentală pe linia
de mijloc a terenului (3 puncte), dribling (4 puncte) şi aruncare la coş
din dribling (5 puncte), acelaşi lucru şi de pe partea opusă (5 puncte);
Denumirea activităţii: “Marcheză mai multe coşuri”
Obiectiv: Utilizarea procedeelor tehnice care stimulează acţionarea în

echipă, acordarea de sarcini şi atribuţii în cadrul grupului de lucru.
Resurse: panouri de baschet, mingi de baschet, fluier, cronometru
Descriere: La fiecare panou (pot fi 2 sau mai multe panouri) se
formează echipe din câte trei coechipieri. Fiecare dintre aceştia are de
executat un număr de cinci aruncări libere, de la distanţa de 3 metri faţă de
panou. Nu există timp de execuţie, doar se contabilizează numărul de
aruncări marcate din totalul aruncărilor (15).
După finalizarea aruncărilor libere, se realizează joc bilateral între
echipele cu procentaje apropiate eliminatoriu, iar ulterior între câştigătoare
în sistemul fiecare cu fiecare, iar între învinse în acelaşi sistem.
În final se stabileşte clasamentul final la jocul pe echipe şi la jocul
pe aruncări libere. Locul ocupat se adună în cele două competiţii şi se
determină locul final ocupat.
Variante:
Numărul jucătorilor poate fi de 5 coechipieri, iar jocul
bilateral se desfăşoară pe tot terenul sau pe jumătate de
teren (la panourile de pe lateral).
Jocul de aruncări libere şi jocul bilateral să se
desfăşoare contratimp şi nu până la marcarea unui
anumit număr de puncte indiferent de perioadă.
Indicaţii metodice:
o La jocul contratimp aportul coechipierilor la aducerea mingii
este esenţial;
o La început jocul bilateral poate fi realizat şi fără dribling,
pentru a stimula marcarea coşului;
o Deplasarea în teren poate fi făcută iniţial doar fără minge,
pentru a evita abaterea de paşi;
o Mingea trebuie să circule mai mult decât jucătorii;
o Se poate utiliza iniţial, un inel cu dimensiuni mai mari şi la o
înălţime mai mică, adaptat la potenţialul celor care se joacă.
4.2. PROIECTAREA CONŢINUTULUI PRIN PROGRAME

SPECIFICE DE PREGĂTIRE
Continuăm prezentarea conţinutului jocului de baschet sub forma
descriptivă a unor programe adaptate după Dan Calancea la vârsta
specifică ciclului primar (6-10ani), care pot fi utilizate în conţinutul
proiectat din cadrul documentelor specifice utilizate de profesorul de
educaţie fizică şi care respectă cerinţele praxiologice ale proiectării
didactice de tip curricular.

http://www.dancalancea11.ro/, accesat la data de 20 10 2013
PROGRAM pentru - DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII MOTRICE

(adaptat după http://www.dancalancea11.ro/BaschetpentruJunioricap6.html, accesat la
data de 20 10 2013)
Dozare
Descriere tehnică Indicaţii metodice
orientativă
Cunoaşterea părţilor corpului,
Manevrarea mingii cu
prin mişcări executate de copii
antebraţul, spatele,
din diferite poziţii (stând, aşezat,
2 minute călcăiul, etc. sau fără
culcat facial şi dorsal, pe
minge rulare, rostogolire,
genunchi), executate cu şi fără
cumpănă, etc.
minge)
Variante de mers – pe vârfuri, pe Se insistă pe menţinerea
călcâie, pe partea interioară, 4 x 14 m echilibrului şi a poziţiei
exterioară şi a labei piciorului; trunchiului
Mers inainte–inapoi, alergare
Se urmăreşte aşezarea în
inainte–inapoi, alergare cu
4 x 14 m teren şi orientarea spaţio-
intoarcere la mijlocul terenului,
temporală
alergare cu spatele;
Se urmăreşte ca poziţia
vârfurilor să fie orientată
Deplasare laterală
2 x 28 m oblic pe direcţia
deplasării, iar contactul
cu solul să fie permanent
Se urmăreşte ca frânarea
Alergare cu schimbare de
2 x 28 m să se realizeze pe un
direcţie;
picior
Mers sau alergare, mânuind Viteza de execuţie se
mingea în jurul capului, creşte progresiv, se evită
2 x 28 m
trunchiului, picioarelor, atingerea cu diferite părţi
împingeri înainte şi în sus; ale corpului
Mers ţinând mingea în mâini, Se folosesc palmele
strângând-o, aruncând-o, 2 x 28 m pentru o manevrarea
rostogolind-o; eficientă
Mers cu mingea ţinuta între Se fac paşi mici şi mişcări
2x6m
glezne; lente, se poate şi sări
Culcat pe spate, ridicarea
Se ridică privirea la
picioarelor si pasarea mingii pe 2 x 10
început
sub genunchi;
Dozare
orientativă
Palma este deschisă,
Pasarea mingii dintr-o mână în degetele în formă de
2 x 10 pase
alta; cupă, pentru a favoriza
prinderea
Culcat facial, dribling cu mâna 2 x 10 Se lucrează cu ajutorul
dreaptă şi stânga; driblinguri degetelor
Culcat pe spate, mingea deasupra Se menţine controlul
2 x 10
gleznelor, ridicarea picioarelor şi mingii cu orice parte a
execuţii
rostogolirea mingii către piept; corpului
Ridică mingea sus, las-o să cadă Se menţine controlul
2 x 10
pe sol odată şi atinge-o cu capul, mingii cu orice parte a
execuţii
umărul, genunchiul, piciorul; corpului
Mingea ţinută între mâini: cu Palmele se poziţionează
2 x 10
schimbarea rapidă a poziţiei în lateral sau sus jos pe
execuţii
mâinilor; minge
Rostogolirea mingii în jurul
2x6 Se menţine controlul
picioarelor, mişcîndu-te în teren
execuţii mingii cu palma deschisă
(opt-uri);
Se fac paşi mici, sprijin
Sprijin pe o mână, dribling cu
2x6 pe podul palmei şi
cealaltă şi deplasare cu picioarele
execuţii menţinerea mingii cu
în cerc;
cealaltă palmă
Perechi pe spate culcat, cap la
cap, mingea între glezne,
2 x 10 Se vorbeşte la predarea
ridicarea picioarelor şi trimiterea
execuţii posesiei mingii
mingii celuilalt care o ia cu
mâinile şi o duce între glezne;
Perechi şezând spate în spate, Trunchiul se răsuceşte
2 x 10
înmânează mingea prin răsucirea până când are contact
execuţii
trunchiului; vizual cu partenerul
Perechi, unul culcat cu
mingea între glezne, ridică 2 x 10 Se vorbeşte la predarea
picioarele şi transmite mingea execuţii posesiei mingii
către celălalt care stă în picioare;
PROGRAM pentru - ORIENTAREA CORPULUI ÎN SPAŢIU ŞI

LATERALITATE
data de 20 10 2013)
Dozare
orientativă
Exerciţiu-joc pentru explorarea Se realizează jocul “Ce
terenului de baschet (linii 2 x 28 +15 fac eu să facă toţi” pe
laterale, de fund, cercuri), mers, m traseul marcat de terenul
alergare, sărituri, dribling; de baschet
Aruncarea mingii spre linia Se încearcă oprire într-un
laterală sau linia de fund şi 2x6 timp pentru a putea
încercare de prindere înainte de a execuţii realiza pivotare folosind
ieşi afară; picior la alegere
Mers în teren cu un ochi închis, Se pot adresa întrebări
doi ochi închişi, dribling, sărituri 28 + 15 m prind poziţia unde se află
în dribling; în teren coechipierii
Dribling urmând liniile terenului 2 x 28 + 15 Se va menţine controlul
plus cercurile; m mingii
Se realizează pasul fandat
Mers fandat cu trecerea mingii
2 x 14 m cu unghiul de 900 între
printre picioare;
coapsă şi gambă
Se schimbă înălţimea la
Dribling cu mâna preferată, mers,
4 x 28 m care se efectuează
alergare;
driblingul
Dribling şi sărituri pe două Se menţine controlul cu
picioare, un picior, cu depărtarea 3 minute palma desfăcută în formă
picioarelor, sau încrucişare; de cupă
Se amortizează cu palma
Dribling la perete cu o mână, cu
90 sec. desfăcută, se îndoaie
două mâini;
genunchii
Dribling în şezând cu 1, 2, 3, 4, 5 Se începe descrescător
1 minut
degete; pănă la 1
Aruncarea mingii în sus şi
prinderea ei cu aceeaşi mână, cu Se amortizează cu palma
mâna cealaltă sau cu ambele 90 sec. desfăcută, se îndoaie
mâini (din stând, şezând, culcat genunchii
pe spate);
PROGRAM pentru - PERCEPŢIA SPAŢIO-TEMPORALĂ

data de 20 10 2013)
Dozare
orientativă
Rostogolirea mingii cu o mână, Se menţine controlul cu
două mâini, dribling încercând să 90 sec. palma desfăcută în formă
evite obiectele din teren; de cupă
Mers, aruncarea mingii înainte şi Se efectuează oprire într-
prinderea ei imediat ce a atins 10 execuţii un timp la prinderea
solul; mingii (în urcare)
Aruncarea mingii în sus şi
Mingea se prinde în priză
prinderea ei după bătaia din
simetrică la piept, coatele
palme de câteva ori, în faţă, în 10 execuţii
sus, picioarele depărtate
spate, în faţă şi spate, între
la nivelul umerilor
picioare;
Aruncarea mingii în sus-prindere
Mingea se aruncă pe noua
după ce a atins solul, cu o mână, 10 execuţii
direcţie de prindere
cu 2 mâini, urmată de o pivotare;
Aruncarea mingii in perete, Mingea se prinde în priză
bataia palmelor in fata si prindere simetrică la piept, coatele
10 execuţii
fara ca mingea sa cada (aplauda sus, picioarele depărtate
la spate, atinge solul, pivotare); la nivelul umerilor
Driblingul se efectuează
În perechi ţinându-se de mână,
90 sec. în exterior, se ţin de mâna
dribling pe loc şi din mişcare;
din interior
Mingea are viteză care
Rostogoleşte mingea şi aleargă să
creşte progresiv sau
o prindă înainte de a ajunge la un 10 execuţii
distanţa de prindere se
jalon indicat;
reduce
Rostogoleşte uşor mingea şi Se poate realiza o
10 execuţii
aleargă în jurul ei; deplasare oblic laterală
Exerciţiu de aruncare în sus, se Mingea se aruncă la o
aplaudă, sărituri pe două picioare 10 execuţii înălţime 1-2 m, astfel
şi pe un picior; încât să fie prinsă
Cu spatele la un perete, aruncă
Poate fi realizată şi cu un
mingea în perete, pivotare şi 10 execuţii
partener
prinderea mingii;
Dozare
orientativă
Ritmul poate fi impus
Dribling cu impulsia unui ritm 1dreapta-1stânga,
90 sec.
impus sau aleatoriu; 2dr-2stg, 3dr-3stg,
1dr-2stg, 1dr-3stg., etc.
Aruncarea mingea în sus şi
încercare de trecere pe sub ea de Mişcare rapidă a corpului
5 execuţii
câte ori se poate (eventual peste peste un reper luat
un culoar sau o linie;
Viteză de rotaţie a
Se aruncă mingea de pământ şi se braţului în jurul mingii cu
încearcă trecerea cu un antebraţ 10 execuţii coborârea centrului de
în jurul ei; greutate pe căderea
mingii
Mers cu mingea la ceafă
(deasupra capului) urmată de o Se realizează o mişcare
10 execuţii
cădere pe spate şi prindere rapidă a braţelor
înainte să atingă solul;
Degetul pe care se învârte
Se roteşte mingea pe un deget; 5 execuţii
mingea se ţine încordat
Se prinde mingea cu două
Mers, trecând mingea dintr-o mâini la început, ulterior
10 execuţii
mână în alta; cu o mână, palma fiind
deschisă
Picioarele depărtate, bate mingea Mingea se bate pe linia
de pământ printre picioare, formată dintre tălpi, iar
10 execuţii
piruetă urmată de prinderea prinderea se face cu 2
mingii; mâini la piept
Mingea se bate pe linia
Pasa cu pământul printre picioare
formată dintre tălpi, iar
şi prindere la spate şi invers din 10 execuţii
prinderea se face cu 2
spate spre înainte;
mâini
PROGRAM pentru – DEZVOLTAREA ECHILIBRULUI

data de 20 10 2013)
Dozare
orientativă
Aruncă mingea înalt şi pivotează Piciorul pivot se sprijină
pe un picior (număra de câte ori 10 execuţii pe pingea, celălalt picior
pivotezi pe un picior); se ridică de pe sol
Dribling sărind pe un picior (pe Se driblează iniţial cu
10 sărituri
loc şi din deplasare); mâna îndemânatică
Se ţin mâinile în lateral
Rulare pe un picior cu sau mingea ţinută în faţă
5 repetări
menţinerea echilibrului; sau altă poziţie pentru
echilibru
Din stând cu picioarele depărtate, Aterizarea se face pe
ţinând mingea la piept, săritură toată talpa şi menţinerea
10 execuţii
cu întoarcere completă şi trunchiului pe verticală
aterizare în aceeaşi poziţie; fără oscilaţii
Dribling, la fluier, rostogolire pe Rostogolirea se face
sol, ridicare în picioare şi se 3 minute lateral fără a pierde
continuă driblingul; controlul mingii
Mers pe banca, prinderea mingii Pasa se execută cu 2
pasate de un coechipier şi pasă 10 pase mâini de la piept, coatele
înapoi; sus, privirea înainte
Dribling pe teren şi la fluier Sprijinul se realizează pe
5 execuţii
oprire menţinuta pe un picior; toată talpa
Se menţine direcţia de
Dribling în jurul (în interiorul,
3 minute deplasare cât mai aproape
exteriorul) cercului, alternativ;
de circumferinţa cercului
Aruncarea se realizează
Aruncare în interiorul cercului de la distanţe progresice
10 aruncări
ţinut de antrenor; 1, 2 3 m şi se foloses una
sau două mâini
Se aruncă atât din unghi
Aruncare la coş de pe o poziţie
10 aruncări de 45 cât şi perpendicular
neechilibrată;
pe panou
PROGRAM pentru – EDUCAREA COORDONĂRII

data de 20 10 2013)
Dozare
orientativă
Se rostogoleşte mingea încercând Ţinta poate fi minge în
să se atingă o ţintă fixă sau 10 atingeri mişcare, cerc, jalon,
mobilă număr desenat pe perete;
Se pasează mingea încercând să Cercul are un diametru de
fie introdusă printr-un cerc ţinut 10 aruncări 60 cm, pasa este cu două
de un coechipier; mâini de la piept
Se întrece cine ajunge
Pe perechi, fiecare cu o minge, se
primul al 5
încearcă atingerea spatelui,
5 atingeri Pot intra în joc 3 sau 4
genunchilor, mingii partenerului
coechipieri şi se elimină
şi se numără atingerile (leapşa);
la acumularea a 5 atingeri
Se menţine nivelul
Dribling pe loc şi din alergare cu
3 minute driblingului cu ambele
2 mingi alternativ;
mâini
Mers înapoi şi dribling cu două Se menţine controlul,
3 minute
mingi; deplasarea alternativ
Dribling pe loc cu picioarele Se driblează folosind
3 minute
depărtate desenând cifra 8; ambele mîini,
Pe perechi, A driblează către B
trece pe sub braţe, îl înconjoară şi Jucătorul B stă cu
driblează către poziţia de plecare, 4 repetări picioarele depărtate şi
oprire, pivotare şi pasă la B care braţele întinse lateral
execută la fel;
Stând cu mingea între palme şi Mingea se prinde în priză
bratele întinse în faţă, se lasă simetrică, coatele sus,
10 repetări
mingea să cadă, palmele se bat la picioarele depărtate la
spate şi se reprinde mingea; nivelul umerilor
Pe perechi, 2 mingi la pereche, A
pasează coechipierului B cu Se pasează la 1/3 faţă de
10 repetări
pământul, iar B către A cu două partener cu pământul
mâini de la piept;
Coatele sus, picioarele
Perechi, pase – toate procedeele; 10 repetări
depărtate, privirea sus
PROGRAM pentru – EDUCAREA COORDONĂRII

data de 20 10 2013)
Dozare
orientativă
Pe perechi, A stă în picioare cu
Braţele se întind, coatele
mingea şi B aşezat fără minge, A
10 execuţii sus la prindere, palmele
pasează lui B şi se aşează, B
conduc mişcarea
pasează lui A şi se ridică;
Perechi spate în spate cu Mingea nu se predă până
picioarele depărtate, A când partenerul nu o
înmânează mingea printre 10 execuţii prinde. Acest lucru se
picioare, B înmânează mingea transmite şi verbal prin
peste cap; cuvântul “EU”
Perechi spate în spate cu o minge
Coordonarea paşilor prin
ţinută între, mers înainte, înapoi 3 minute
comunicare verbală
lateral fără să scape mingea;
Pe perechi, faţă în faţă, fiecare cu
o minge, schimbarea mingilor Se evită mingea
10 execuţii
prin rostogolire, pasă cu coechipierului
pământul, aruncare;
Pe perechi, fiecare cu minge, A
aruncă mingea în sus şi B B transmite mingea cu o
10 execuţii
încearcă să o lovească cu mingea mână de la umăr
lui;
Se încearcă câr mai multe
Pe perechi, A driblează iar B îl
schimbări efectuate de
imită în oglindă şi apoi schimbă 3 minute
jucătorul A (mâna de
rolurile;
dribling, piruetă, fentă)
Perechi, A pasa lui B, iar B Pasa se execută cu
înainte de a prinde mingea bate 10 pase traiectorie mai înaltă la
din palme; început
Pe perechi, fiecare cu minge, A
Jucătorul B transmite
rostogoleşte mingea spre un
10 execuţii mingea cu o mână oferită
punct marcat (jalon) şi B încearcă
de jos
să o lovească cu mingea lui;
PROGRAM pentru – EDUCAREA RESPIRAŢIEI

data de 20 10 2013)
Dozare
orientativă
Se suflă continuu 3-4 sec.
Se umflă baloane printr-un pai; 2-3
– apnee 3 sec. şi apoi se
baloane
reia
Se inspira şi se expiră cu o 5 respiraţii Se inspira 2-3 sec. Şi se
singură nară, închizând cealaltă; de fiecare expiră forţat
Se suflă astfel încât să se împingă 5 m sau 1 Direcţia mingii nu este
o minge de ping-pong pe sol; minut rectilinie
Se inspiră pe nas şi se număra
Se pronunţă minim 3
tare fără să se expire cât este 3 repetări
numere
posibil;
Aşezat cu mâinile la spate, se
Expiraţia se realizează
inspiră într-un timp şi se expiră 6 execuţii
forţat
în doi timpi;
Stând cu o minge între călcâie: se
inspiră într-un timp concomitent
Se sincronizează
cu ridicarea braţelelor spre 8 execuţii
respiraţia cu mişcarea
înainte, se expiră concomitent cu
îndoirea picioarelor;
Stând culcat dorsal, mingea pe Se poate menţine mingea
piept: se inspiră şi se expiră astfel 10 execuţii pe piept cu un deget
încât mingea se ridică şi coboară; sau şi pe stomac
Suflă printr-un cornet o minge de
ping-pong urmărind un traseu 2 minute Mingea nu se atinge
prestabilit;
PROGRAM pentru – EDUCAREA MOBILITĂŢII

data de 20 10 2013)
Dozare
orientativă
Rotări, răsuciri de trunchi, Se execută pornind de la
extensii ale membrelor cap, membre superioare,
2x8
superioare şi inferioare, ţinând trunchi, membre
mingea în maini; inferioare
Jocuri exerciţiu pentru mânuirea Aruncări-prinderi, rotiri,
3 minute
mingii sau altor obiecte; răsuciri, pivotări
Jocuri - exerciţiu pentru
3 minute Joc Cine face ca mine
mobilitatea trunchiului, şoldului
Circuite care cuprind treceri pe Se poate ţine o minge sau
3 minute
sub bănci, lăzi, cercuri; mai multe în braţe
PROGRAM pentru – EDUCAREA REZISTENŢEI

data de 20 10 2013)
Dozare
orientativă
Cursă sub formă de întrecere cu
Se realizează impulsie
dribling folosind mâna 15-20 m
spre înainte
îndemânatică;
Se foloseşte mâna
Dribling în alergare trecând alternativ –corpul
10-15m
mingea printre jaloane; poziţionat între jalon şi
minge
Concurs de sărituri, ţinând ritmul
Sărituri pe ambele
şi ulterior ca variantă şi cu Contratimp
picioare sau pe un picior
dribling;
Pe perechi concurs de flotari şi Pasa se realizează cu o
Contratimp
pase între parteneri; mână din poziţia înaltă
Aruncări cronometrate: câte Poziţia de aruncare poate
aruncări pot fi făcute într-o 1 minut fi perpendicular pe coş
perioadă de timp; sau din unghi de 450
Dozare
orientativă
Pase contra cronometru (echipe Pasele pot fi cu două
de 2,3,4,5 jucători) câte pase se 2 minute mâini de la piept sau cu
pot da într-o perioadă de timp; pământul
Ştafetă cu dribling liniar sau
printre jaloane pe distanţa de 15- 3 minute Echipe de 4 jucători
20m;
Se protejează mingea şi
Joc-exerciţiu pentru mânuirea
3 minute se scade nivelul înalt-
ritmică a mingii;
mediu-jos
PROGRAM pentru – EDUCAREA FORŢEI EXPLOZIVE

data de 20 10 2013)
Dozare
orientativă
Câte 2 serii pe ambele
Dribling şi sărituri în acelaşi 6x10 picioare, apoi 2 pe
timp; repetări stângul, respectiv 2 pe
dreptul
Sărituri în interiorul şi în afara 3x10 Săriturile se fac pe
cercului; repetări ambele picioare
Se joacă relaţia 1x1 la un
Exerciţiu în perechi în atac şi în
5 schimburi panou, timp de atac 15
apărare, împotrivire şi rezistenţă;
secunde
Sprijin pe palme,
Pe perechi, roaba, priză la
6 x 10m deplasarea nu este
gambe;
contratimp
Săritură înaltă, săritură în Sărituri pe ambele
3x6
lungime, săritură în spate, picioare combinate cu
repetări
săritură joasă; săritură pe un picior
1- sărituri pe dreptul; 2-
Circuit care include dezvoltarea sărituri pe stângul; 3-
4staţiix20sec
puterii de desprindere pe Pauza 15sec
sărituri pe ambele
verticală; picioare; 4-exerciţiul în 4
timpi (coreeană)
PROGRAM pentru – EDUCAREA VITEZEI

data de 20 10 2013)
Dozare
orientativă
Alergare în dribling şi
schimbarea vitezei la semnal Se alternează sprinturile
2 minute
auditiv şi vizual (fluier, voce, cu alergarea în tempo2/4
liniile terenului);
Dribling în viteză cu start din
Se poate acorda
diferite poziţii (stând, aşezat, pe
5 repetări recompensă/pedeapsă
genunchi, culcat pe spate sau pe
pentru primul şi ultimul
burtă);
Pe perechi, fiecare cu o minge, Cel care pierde mingea
dribling şi se încearcă atingerea 3 minute execută 10 genuflexiuni,
(scoaterea) mingii celuilalt; apoi reintră
Se arată o comandă şi se
Jocuri-exerciţiu de reacţie la
2 minute spune alta, executându-se
semnal (vizual, tactil, auditiv).
ce se aude şi invers.
2x
Curse şi ştafete cu dribling; Pauză 1 Micul maraton
minut
PROGRAM pentru – EDUCAREA ANTICIPĂRII ŞI DECIZIEI

OPTIME
data de 20 10 2013)
Dozare
orientativă
Antrenorul bate un ritm, iar
Se lucrează în oglindă de
jucătorii caută să-l imite cu 3 minute
către antrenor
mâinile, picioarele, cu mingea;
Exerciţii: individual, perechi, pe Se transmite partenerului
grupe (cu mingea umflată tare, verbal condiţiile în care
5 minute
uşor, alunecoase, grele, uşoare, se desfăşoară ( Minge
mari, mici, aspre; moale, Sare mult, etc.)
PROGRAM pentru – EDUCAREA ANTICIPĂRII ŞI DECIZIEI

OPTIME
data de 20 10 2013)
Dozare
orientativă
Apărătorul stă la
Pase pe perechi cu un apărător la minim 3
intercepţie, pase cu două
mijloc; repetări
mâini de la piept
Joc 1x1 şi 3x3 cu un pasator fix minim 3 Pasatorul poate realiza
care ajută atacul; repetări pivotare
Se insistă pe ajutorarea în
Joc bilateral cu un număr inegal
10 minute apărare şi valorificarea
de jucători între atac şi apărare;
superiorităţii în atac
Se urmăreşte
Joc 1x1 din toate poziţiile pe o
5 minute valorificarea depăşirilor
suprafaţă delimitată de teren;
şi a pătrunderii
Dribling cu două mingi pe loc şi
Se insistă pe mişcarea de
din deplasare cu schimbarea
5 minute “pompare” a mîinii şi
alternativa a mânilor, direcţiei,
palma în formă de cupă
vitezei la semnal;
De asemenea ilustrăm în continuare programe care includ mijloace ce

pot fi utilizate în conţinutul proiectat din cadrul documentelor specifice
utilizate de profesorul de educaţie fizică şi care respectă cerinţele
praxiologice ale proiectării didactice de tip curricular. (obiectiv-conţinut-
evaluare)
Programele sunt alcătuite din exerciţii şi jocuri (cu şi fără minge),

astfel:
 Încălzirea generală fără minge;
 Încălzirea generală cu minge;
 Exerciţii şi jocuri pentru ameliorarea mobilităţii: „forţa de aruncare”,
şi „forţa de sprijin”;
 Jocuri şi exerciţii pentru ameliorarea forţei săriturii;
 Reacţie, viteză, agilitate
PROGRAM numărul 1 - Încălzirea generală fără minge
Nr. Descriere Organizare

1 Jocul reacţiei la semnal:
- “salt”, toţi elevii sar;
- „aşezat”, toţi elevii se aşează.
Dacă toţi copiii, dând ordinul
„salt”, se aşează, cel care l-a
imitat primul pe lider poate să-i
ia locul.
Variantă: acelaşi exerciţiu fără
acord prealabil. Cel care reuşeşte
să imite rapid ia locul liderului.
2 Mersul ca orbii:
A îl conduce pe B “orbul” de-a
lungul terenului de baschet
schimbând constant tipul de
mers şi de săritură.
3 Urmărirea prizonierului:
A şi B îşi dau mâna şi încearcă
să atingă pe C sau pe D.
V
„Prizonierul” îl înlocuieşte pe
cel care l-a atins. Remarcă:
V
adaptarea dimensiunilor
terenului se face conform vârstei
elevilor. ½, ¼ din teren
5 Urmărirea în linie:
Urmăritorii (în coloană)
încearcă să prindă elevii care
aleargă în cerc în jurul lor fără să
se îndepărteze de linia lor. Cel
care este “atins” ia locul
urmăritorului.
Variantă: Acelaşi exerciţiu dar
fiecare copil se deplasează în
dribling.
6
Galop lateral sărind pe deasupra V
V V
cerrcurilor. Cercurile sunt

dispuse în manieră de a trasa o V V
pistă cu obstacole pe teren.
7 Săritura pe suprafaţa unei
bănci de gimnastică, mers în doi
timpi şi săritura pe o suprafaţa V
delimitată pentru aterizarea cu

picioarele unite într-un cerc.
Variantă: modificarea distanţei
săriturilor şi se poate ţine o
minge în braţe
9 Săritură într-un picior pe o
bancă de gimnastică: înainte şi
înapoi, cu sau fără minge ţinută
11 Sărituri în doi
Se începe printr-o săritură în
încrucişată (foarfecă) înainte şi
înapoi. B începe printr-o săritură
în depărtare laterală. A şi B
revin întotdeauna la poziţia
iniţială (picioarele apropiate),
partenerii se ţin de umeri. Se
schimbă rolurile.
Variantă: diferite forme de
sărituri.
12 Atelaj:
Un jucător aflat în fandare,
îl ţine pe celălalt jucător de
şolduri. Acesta încearcă să
scape, în timp ce primul jucător
încearcă să-l oprească pe (nu
trebuie să facă apel la călcâie)
13 Cursa în atelaj:
Un jucător îl trage pe celălalt
cu un furtun de plastic, care are
picioarele deasupra unei pânze
groase.
Variante:
 Un jucător trage, iar celălalt
în dribling;
 Se pot trage doi coechipieri.
14 Împinge înainte:
Pe perechi faţă în faţă
jucătorii se ţin de umeri, cu
braţele întinse. Cei doi fac apel
pentru a sprinta înainte, fără să
îndoaie braţele (presiune în sens
opus).
15 Tandem ghemuit (în doi):

A se sprijină cu braţele pe
umerii partenerului. Amândoi
înaintează spre înainte în
ghemuit.
Variante:
 sărituri grupate înainte;
 mers în ghemuit cu spatele.
16 Mersul în şenilă:
Sprijin facial pe palme: se
ridică picioarele întinse între
braţe, se înaintează mâinile şi se
revine în sprijin facial.
17 Sprijin în doi:
(B îşi ţine braţele întinse pe
umerii lui A). A se dă înapoi
încet, B încearcă, cu corpul
drept, să ţină cât mai mult timp
posibil călcâiele la sol până la
înclinaţia extremă (picioarele
înainte).
Variantă: în poziţie extremă,
şoldurile la sol.
18 Luptă laterală
Sprijin pe braţe înapoi. Doi
elevi, cu mâinile pe aceeaşi linie,
încearcă, în această poziţie să se
împingă lateral.
19 Extensie de sprijin facial pe
braţe:
A este aşezat pe călcâie, B în
sprijin facial pe braţe, cu
picioarele pe umerii lui A. A
trece uşor la poziţia în genunchi
(tensiunea trunchiului).
20 Picioare contra picioare, în

spate la 40-50 cm distanţă, în
sprijin facial pe braţe.
- Cei doi executanţi încearcă să
sprijine călcâiele pe sol,
împingându-se înapoi pe mâini.
- Ei execută această mişcare a
tălpilor cât mai mult timp posibil
până ce posterioarele lor se
ating.
PROGRAM numărul 2 - Încălzire generală cu mingea

1 Cursa în slalom în jurul
mingiilor;
O minge la elev. La semnal
auditiv se vor atinge patru mingi,
apoi se continuă cursa în acelaşi
mod sau printr-o variantă.
(dribling ghemuit, dribbling cu
spatele, etc.)
2 Dribling liber în sală. La

fiecare întâlnire cu un partener:
rotaţie în jurul lui însuşi. Se
pasează mingea după rotaţie.
Variantele pasării:
- pasare din săritură,
- pasare în dribling printre
picioare.
3 Urmărirea în dribling printre
cercuri (a doua grupă,dribling):
A şi B driblează.A încearcă să-l
atingă pe B.Ei nu trebuie să
atingă niciodată cercurile.
Variantă: nu trebuie să se mai
sară pe deasupra cercurilor.
4 Jumătate din clasă ţine cercuri

verticale dispersate prin sală.Toţi
ceilalţi elevi au câte o minge şi
driblează liber prin sală. Atunci
când se află în faţa unui cerc,ei
trebuie să treacă prin interior
fără să înceteze driblatul.
5 Doi elevi se ating prin vârful

umerilor şi driblează cu mâna
din exterior.Atunci când pierd
contactul la nivelul umerilor,ei
pleacă pentru a încerca să înscrie
un coş.Care este elevul care
marchează primul două puncte?
6 Urmărirea în dribling:
Urmăritorii: au o minge sub
braţ. Fugarii: driblează.Se
schimbă rolul atunci când pierd
mingea sau sunt atinşi de un
urmăritor.5 sau 6 urmăritori
pentru 20 de elevi.
Variantă:-2 mingi pentru
urmăritorii care trebuie să le
ducă.
7 Prea mulţi jucători:
10 elevi,dintre care 6 au
minge,iar 4 nu. Aria jocului-
jumătate din sală.Elevii care nu
au minge încearcă să prindă de la
cei care o au fără să încalce
regulile baschetului.Ei se
străduiesc apoi să păstreze
mingea cât mai mult timp posibil
Variantă:schimbarea sectorului
atunci când mingea schimbă
mâna.
8 Dribling în coloană:
Se driblează urmând liniile
terenului de joc.
Exemplu: liniile de fund,
dribling lent; liniile laterale,
dribling rapid cu prioritate pe
mâna dreaptă.
Variante:
- schimbarea mingiilor prin
încrucişare cu partenerul;
- diferite moduri de dribling
pentru linii diferite (de exemplu,
schimbarea mâinii);
- căutarea propriilor forme de
dribling, schimbarea la fiecare
modificare de direcţie;
- renunţarea la propriul mod de
dribling schimbând cu partenerul
şi adoptarea celuilalt.
9 Mingea la ţintă în patru labe:
Trei-patru elevi la echipă.Se
merge în patru labe fără să se
atingă solul cu genunchii.Nu se
poate decât să se rostogolească
mingea (nu să se arunce).
Trebuie să se plaseze mingea
ţintele adverse.Nu se poate
arunca deasupra mingiei decât
făcând apel la patru extremităţi.
Terenul:de măsura unui teren
de volei.
Durata jocului:maximum 5
minute (efort intensiv).
10 Fenta:
Elevii încearcă să parcurgă o
lăţime a sălii driblând fără să fie
atinşi de un apărător.Apărătorii
pot să se deplaseze lateral şi
înapoi,dar niciodată îninte.
Variantă:apărătorii trebuie să
dribleze şi ei .
11 Fuga prin fentă:
Suprafaţa jocului limitată în
centrul sălii,toţi elevii
driblează.Un grup trebuie să
încerce să-l menţină pe celălalt
pe această suprafaţă.Cel ce
reuşeşte să să scape fără să fie
atins poate înscrie de două ori la
coş (maxim 2 puncte),apoi
revine în suprafaţa jocului pentru
o nouă încercare.
-Care este grupul care marchează
cât mai multe coşuri în intervalul
cel mai scurt?
-Se schimbă rolurile dacă x
puncte nu au fost marcate în
timpul dat.
-Care este grupul care marchează
x puncte cel mai rapid?
12 Apărarea mingii:
A trebuie să supravegheze două
mingi la distanţa de 1 m una faţă
de alta.B încearcă prin fentă să
atingă una din mingi fără să fie
el însuşi atins de A.
Restricţie: A nu se poate
deplasa lateral.
13 Dribling ritmat colectiv:
Adoptarea diferitelor ritmuri de
dribling şi formarea unei mici
înlănţuiri executată în grup.
Variante:
-A bate în mâinile sale un ritm,B
încearcă să-l urmeze driblând.
-A driblează într-un ritm,B
driblează în acelaşi ritm şi-l
urmează.
-Toată clasa încearcă să dribleze
după regulă.
-Driblarea pe ritmul unei melodii
simple,cunoscute.
-Intercalarea unor mişcări de
aruncare şi rostogolirea mingei.
PROGRAM numărul 3 - Educarea mobilităţii: “forţa de aruncare”,

“forţa de sprijin”

1 Mingea între picioare, se
încearcă să se înainteze şi să se
dea înapoi fără să se piardă
mingea.
2 Mingea între picioare, se

încearcă să se înainteze şi să se
retragă prin mici salturi fără să
se piardă mingea.
3 Cu picioarele depărtate, se
încearcă să se trimită mingea
de la un picior la altul fără să se
ridice picioarele de la sol.
4 Rostogolirea mingei cu un
genunchi spre un partener.
Variante:
- oprirea mingii, apoi
retrimitere;
- pasă directă.
5 Un jucător driblează şi
încearcă să blocheze mingea
între corpul său şi al unui
partener în momentul când
aceasta sare fără să fi fost
atinsă în prealabil cu mâinile.
6 Doi elevi cu o minge: mingea
blocată spate în spate de cei doi
jucători care încearcă, prin
aplecarea trunchiului, să ajungă
să atingă solul cu mâinile fără
să piardă mingea.
Variante:
- picioarele rămân întinse;
- picioarele pot fi îndoite.
7 Poziţia aşezat, un picior
întins, celălalt îndoit. O minge
este aşezată sub piciorul întins
la înălţimea coapsei. Mâinile
sunt aşezate de o parte şi de
alta a coapsei piciorului întins.
Se ridică posteriorul, piciorul
alunecă înainte pe minge şi se
dă înapoi.
8 Sprijinirea pe spate:
Picioarele pe o minge,lipind-o
la de sol. Se rostogoleşte
mingea înainte îndoind
picioarele.
Variantă: poziţia aşezat, fără
„forţă de sprijin”.
9 Saltul în sprijin facial (o
minge la elev):
Sprijin facial pe minge,
îndepărtarea braţelor de pe
minge şi sprijinul pe sol,
repetarea exerciţiului.
Variantă:
- fără sprijin pe minge;
- aruncarea mingii cu două
mâini unui partener.
10 Rostogolirea mingii pe
picioare:
În echilibru poziţia aşezat,
sprijin înapoi pe palme, se
rostogoleşte o minge pe
picioarele îndoite şi întinse
alternativ. Mingea nu trebuie să
cadă niciodată (se lucrează fără
ajutorul mâinilor).
11 Sprijin culcat înainte pe braţe,
cu picioarele pe minge. Se
încearcă să se facă un tur pe
mâini în jurul mingii fără să se
piardă.
12 Rostogolirea mingii:
Mâinile rămân întotdeauna în
contact cu mingea.Stând în
genunchi,se împinge mingea
cât mai departe posibil înainte
şi să se ajungă să se atingă
solul cu vârful degetelor peste
minge.Aşezat pe minge,cu
corpul înclinat înainte,elevul
încearcă să atingă solul cu
partea din faţă a braţului fără să
desprindă mâinile de pe minge.
13 O minge pentru doi:
Doi parteneri în sprijin culcat
înainte aruncă mingea
(amândouă picioarele şi o mână
rămân întotdeauna în contact
cu solul).
Variantă: se încearcă să se
fenteze adversarul.
14 Echilibru în aşezat, sprijinit
pe braţe, cu picioarele îndoite,
se aruncă mingea cu picioarele
şi se prinde cu mâinile.
Variantă: aruncarea cu
picioarele şi prinderea cu
mâinile, apoi invers.
15 În poziţia culcat înainte, cu
mingea între mâini şi braţele
întinse, se rostogoleşte corpul
şi se trece pe spate, se pasează
mingea la picioare, trecând în
echilibru în aşezat, se roteşte
din nou corpul pe o axă
longitudinală, se pasează
mingea de la picioare la mâini
şi se rostogoleşte pe abdomen.
În timpul întregului exerciţiu,
nici tălpile, nici picioarele nu
trebuie să atingă solul.
16 În echilibru aşezat, sprijin în
spate pe braţe, cu picioarele
îndoite, se roteşte înapoi şi
înainte cu picioarele (cel mai
mare număr posibil de rotaţii)
fără să se piardă mingea.
17 Un jucător este întins pe

spate. Altul, la aproximativ 3m
distanţă, trimite mingea
împotriva primului, care ridică
partea corpului corespundentă
pentru ca mingea să poată
trece. În acest timp, cel care
lansează mingea îl înconjoară
pe pentru a opri mingea.
PROGRAM numărul 4 - Educarea forţei de săritură

1 Săritură într-un picior de-a
lungul unei linii în timp ce
piciorul liber urmărşte mingea. Se
schimbă piciorul la fiecare
schimbare de direcţie.
Variante:
- se caută un nou ritm de salt la
fiecare schimbare de direcţie
- la fiecare încrucişare cu sau fără
partener (încrucişare de linii) se
trece la progresia înainte şi la
progresia înapoi.
- pe perechi jucătorul A urcă,
jucătorul B reproduce (pe aceeaşi
linie).
2 Săritură dintr-o parte în cealaltă
a unui cerc, dintr-un picior pe
celălalt.
Variante:
- dribling cu două mâini;
- driblarea cu mână dreapta şi apoi
cu mâna stânga;
- driblarea alternativă cu mâna
dreapta şi apoi cu mâna stânga;
- executarea exerciţiului cu ochii
închişi.
3 Unirea celor două picioare şi
săritură. Se trece mingea dintr-o
mână în alta pe sub coapse.
4 Dans cazac cu mingea:

Sprijin răsturnat pe minge. Se
aruncă alternativ un picior înainte,
apoi celălalt.
5 Săritură cu picioarele depărtate

în interiorul şi în exteriorul unui
cerc în dribling.
Variante:
- dribling în interiorul/exteriorul
cercului;
- dribling în interior sau în
exterior alternativ;
- în funcţie de salturi (se driblează
în interior atunci când se sare la
exterior şi invers).
6 Se aruncă mingea în perete, se

aleargă în faţă şi se sare cu
picioarele depărtate pe deasupra
mingii care loveşte în sol.
Variante:
- se modifică distanţa faţă de
perete;
- se sare pe deasupra mingii şi se
prinde înainte ca aceasta să fi
atins solul;
- aceeaşi situaţie, dar odată ce
mingea a atins solul, salt în
ghemuit.
PROGRAM NUMĂRUL 5 – Educarea vitezei de reacţie şi agilităţii

1 Sprint în poziţia aşezat:
În doi, fiecare având câte o
minge. Cei doi parteneri îşi
rostogolesc în acelaşi timp şi
plecând de la aceeaşi linie, drept
înainte După ce şi-a lansat
mingea, fiecare încearcă să se
aşeze pe minge din partea opusă
pentru a o opri.
Variante: atingeri
suplimentare înainte de a se
aşeza, de exemplu să facă
înconjurul mingei o dată, să
atingă solul cu mâinile, să se
întindă pe burtă,etc.
2 Zigzag:
Cursă de urmărire.A aleargă
până la minge şi se preface că se
aşează deasupra.Acesta este
semnalul de plecare pentru B.B
încearcă să facă acelaşi lucru ca
A şi să-l prindă din urmă,fără ca
el să fie prins din urmă de C.
3 Salturi în ghemuit
În doi, cu o minge, se
încearcă să se realizeze pierderea
echilibrului partenerului sărind
întotdeauna în poziţia ghemuit.
Variante:
 săritură pe ambele tălpi;
 săritură pe talpa unui picior.
4 Elevul blochează mingea între
spatele său şi perete (spatele
întors la perete). Încearcă să
rostogolească mingea în sus şi în
jos de spatele său fără să o
piardă.
4.3. PROIECTAREA JOCULUI DE BASCHET ÎN CADRUL UNEI

UNITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
Unitatea de învăţare reprezintă o categorie de conţinut preluată din

programa şcolară de la nivelul clasei respective, unitară tematic, care
deserveşte unul sau mai multe obiective de referinţă, care se derulează pe
parcursul a mai multor lecţii şi presupune evaluare.
În programele de educaţie fizică distingem categorii de conţinuturi
obligatorii, alternative şi opţionale aferente realizării obiectivelor de
referinţă proprii fiecărei clase. Este foarte important să se înţeleagă că unele
categorii de conţinuturi contribuie relativ direct la realizarea unui obiectiv
de referinţă (deprinderile motrice de bază, aplicativ-utilitare şi sportive
elementare), pe când alte obiective de referinţă, ca cele vizând favorizarea
întreţinerii şi îmbunătăţirii stării de sănătate sau dezvoltarea trăsăturilor de
personalitate, sunt consecinţa demersului didactic prin utilizarea mai multor
categorii de conţinuturi.
Raţă G., şi Constantinescu E., (2004)* consideră că proiectarea

unităţilor de învăţare implică următoarele acţiuni:
1. Precizarea obiectivelor de referinţă specifice fiecărei unităţi de
învăţare (capacităţi, deprinderi, aptitudini, obişnuinţe, atitudini,
interese, motivaţii);
2. Analiza conţinutului unităţii de învăţare;
3. Stabilirea numărului de lecţii şi ordonarea conţinuturilor esenţiale
astfel încât să asigure realizarea obiectivelor;
4. Precizarea obiectivelor operaţionale ale unităţii de învăţare;
5. Precizarea unei dozări orientative;
6. Precizarea strategiei didactice şi condiţiilor de predare-învăţare-
evaluare
Pot să se constituie astfel în unităţi de învăţare şi alte conţinuturi din
programa şcolară, în funcţie de clasă, cum ar fi:
 capacitatea de organizare;
 dezvoltarea fizică armonioasă;
 calităţile motrice de bază.
*
Raţă G., Constantinescu E., 2004, Didactica predării educaţiei fizice şi sportului, Ed.
Alma Mater, Bacău
La elaborarea unităţii de învăţare se precizează:

 denumirea unităţii de învăţare;
 obiectivul de referinţă din programa clasei respective căruia i se
subordonează categoria respectivă de conţinut (deprinderi motrice,
calităţi motrice etc.);
 precizarea clasei pentru care se elaborează şi a numărului de lecţii
prevăzut pentru realizarea acesteia.
Proiectarea unităţilor de învăţare pe clase, pe deprinderi sau calităţi
motrice poate fi elaborată de fiecare învăţător sau în comisia metodică din
şcoală.
Alături de planul calendaristic semestrial, proiectarea unei unităţi de
învăţare este un document nou din punct de vedere pedagogic, pe care îl
prezentăm, de asemenea sub formă de exemplu, pentru dezvoltarea
combinată a vitezei şi îndemânării.
În ceea ce priveşte proiectarea conţinutului jocului de baschet în

cadrul unităţilor de învăţare propuse în viziune curriculară, se poate remarca
ca element de noutate prin aspectele care vizează:
 stabilirea la nivelul fiecărei unităţi de învăţare a unor obiective

operaţionale care să fie focalizate pe două direcţii: atât de nivel
comportamental, cât şi de performanţial;
 Proiectarea conţinutului într-o astfel de manieră permite realizarea

unor activităţi de învăţare de tip integrativ care respectă principiile
didactice ale accesibilităţii şi gradării progresive a sarcinilor de
lucru;
Exemplu: Echipă formată din doi copii. Au de realizat obiectivul de

a marca un număr de 6 aruncări dintr-un total de 10. Fiecare membru al
echipei are obligaţia de a efectua minim 4 aruncări. Celelalte două rămân la
latitudinea copiilor cine le efectuează pentru a putea realiza obiectivul
propus.
Astfel putem afirma că nu formăm în cadrul lecţei doar deprinderi şi
priceperi motrice, ci şi o latură morală şi cognitivă atât de necesară în
contextul vieţii cotidiene. (îndeplinirea sarcinilor, asumarea răspunderii,
spirit de echipă şi ajutor acordat fără condiţionare)
Comportament
Unitatea Condiţiile de realizare Performanţa standard
aşteptat
de învăţare
1 2 3
să execute pase cu fără pierderea
Joc sportiv - Minibaschet în număr de cinci pase
două mâini de la piept posesiei
să execute dribling pe distanţa de 10

Joc sportiv - Minibaschet în timp de 8 secunde
printre jaloane metri
de la distanţa de 3
să arunce la coş de pe Marcând un număr de
Joc sportiv - Baschet metri cu panoul,
loc 6 coşuri din 10
unghi de 450
 Este posibilă chiar şi extinderea timpului necesar instruirii printr-o temă pentru acasă, fapt care poate genera o
completare a timpului didactic alocat în cadrul şcolar, dar şi o modalitate de educare a spiritului de practicare
independentă a exerciţiului fizic.
Exemplu: Pănă la lecţia următoare să realizaţi driblingul cu trecerea mingii prin faţă utilizănd ambele mâini
(cross-over). Săptămâna aceasta în timpul liber să aruncaţi la coş 100 de aruncări / sau puteţi juca 30 de minute
baschet în parc sau la şcoală.
Prezentăm în continuare exemple de unităţi de învăţare, proiectate într-o manieră curriculară, la clasele I şi a
II-a, pe parcursul unui semestru, în continuarea exemplului de proiectare a obiectivului operaţional prezentat mai sus.
PROIECTAREA UNITĂŢILOR DE ÎNVĂŢARE - CLASA A II-A

MINIBASCHET
Număr de lecţii alocat : 12 CONŢINUTURI :

Ciclul tematic: 1 - pasarea şi prinderea mingii cu două mâini de pe loc
Perioada de aplicare: 1 octombrie- 9 noiembrie - pasarea cu o mână şi prinderea cu două mâini de pe loc
Durata de exersare: 15 min - dribling simplu şi multiplu de pe loc
- ştafete şi jocuri-concurs cuprinzând procedeele învăţate
OBIECTIV: să execute în jocul « Huştiuliuc » un număr de cinci pase fără pierderea posesiei;
să execute dribling printre jaloane pe distanţa de 10 m în 8 secunde.
Nr.
Competenţe Detalieri de Temă pentru
lec Activităţi de învăţare Resurse
specifice conţinut acasă
ţiei
deplasări în exersarea poziţiei fundamentale
poziţia alergare în coloană câte unul, la semnal, luarea mingi de Mimă în
Utilizarea
fundamentală; poziţiei fundamentale, cu faţa spre profesor; baschet, oglindă cu
deprinderilor
deplasare cu paşi adăugaţi în poziţie fluier, poziţia şi
motrice şi a
pasa în doi fundamentală, lucrând în ,,oglindă”: înainte, înapoi, jaloane, deplasarea
procedeelor tehnice
1-2 cu două mâini lateral, dreapta – stânga; baloane specifică
în activitatea de
de pe loc. coloană de gimnastică câte patru: deplasare în jocului de
pregătire şi în cea
poziţie fundamentală, cu paşi adăugaţi, cu baschet
competiţională
schimbarea rândurilor între ele, 1 cu 2 şi 3 cu 4;
pe perechi faţă în faţă, deplasare pe aceeaşi
direcţie în poziţie fundamentală, cu mişcări de braţe
Nr.
ţiei
pasa în doi pasa şi prinderea mingii cu două mâini de pe loc
Utilizarea
cu două mâini jocuri de mimă a poziţiei fundamentale şi de
deprinderilor
de pe loc. aruncare-prindere a mingii mingi de
motrice şi a
în perechi, pasa cu două mâini de pe loc, din baschet, Mimă în oglindă
procedeelor tehnice
poziţie fundamentală; fluier, cu poziţia şi
1-2 în activitatea de
recunoaşterea mişcărilor partenerului şi imitarea jaloane, deplasarea
pregătire şi în cea
acesteia baloane specifică jocului
competiţională.
Joc dinamic „Ce fac eu să facă toţi”. de baschet
pasa şi în perechi, pasa cu două mâini de pe loc;

prinderea pase din poziţia şezând în formaţie pe două
mingii cu două rânduri sau cerc; mingi de
mâini de pe loc câte doi faţă în faţă, pasă cu două mâini de pe baschet, Jonglerie cu o
Utilizarea şi din deplasare loc însoţită de pas înainte la aruncare şi pas înapoi la fluier, minge, cu două
deprinderilor prindere. Acelaşi lucru executat la perete; jaloane, mingi sau cu trei
motrice şi a copiii sunt împărţiţi în patru grupe cu faţa la baloane mingi sau alt
3-4 procedeelor tehnice perete în formaţie de coloană. Primii au câte o obiect
în activitatea de minge. Copiii care au mingea o pasează în perete cu
pregătire şi în cea două mâinişi anunţă unde va veni mingea (jos, la
competiţională mijloc, sus, pe dreapta, pe stânga), după care trece la
coada şirului, mingea ricoşată din perete este
recuperată de partenerul care urmează.
Acelaşi exerciţiu cu mingea care se poate prinde
după ce a căzut pe sol şi este prinsă după aceea.
Nr.
ţiei
dribling dribling de pe loc cu modificarea direcţiei de
simplu şi împingere a mingii în sol;
multiplu pe loc dribling din mers;
şi din deplasare. dribling din mers cu ocolire de obstacole;
Manifestarea în dribling printre obstacole cu schimbarea
întreceri a alternativă a braţului care execută mişcarea
trăsăturilor psihice din mers, copiii sunt pe patru coloane la distanţa de 2 m de
dominante, specifice dribling perete. Primii au câte o minge. La semnal primii
disciplinei sportive multiplu urmat copii aruncă mingea în perete cu două mâini, o mingi de
de aruncarea şi prind, se răsucesc, o dau următorilor după care trec baschet, Să execute
prinderea mingii la coada şirului. Câştigă grupa care termină mai tenis, volei, dribling cu
5-6
de pe loc. repede. fluier, mingea folosind
Utilizarea Copiii sunt pe patru coloane faţă în faţă la distanţă jaloane, ambele mâini
deprinderilor de 8 m. Primii copii dintr-o parte au câte o minge. baloane
motrice şi a La semnalul învăţătorului primii execută dribling din
procedeelor tehnice mers pe distanţă de 6 m, prind mingea cu două
în activitatea de mâini, o pasează celor din faţă şi trec la coada şirului
pregătire şi în cea din alergare, următorul continuă acţiunea. Câştigă
competiţională grupa care ajunge mai repede în vechea formaţie
Nr.
ţiei
Utilizarea pasa cu două ,,Mingea zburătoare”
deprinderilor mâini de la piept Copiii sunt împărţiţi în două grupe în formaţie de
motrice şi a în diferite cerc. Un copil de pe cerc are o minge de tenis. La
procedeelor tehnice formaţii (cerc, semnalul învăţătoarei mingea se aruncă cu două
în activitatea de coloană). mâini de la un copil la altul pe cerc pronunţându-i
pregătire şi în cea numele. Câştigă cercul care nu a scăpat mingea.
competiţională ,,Mingea în stea”
exerciţii şi Copiii sunt împărţiţi în două cercuri egale ca număr. mingi de
Să execute pase
Manifestarea în jocuri cu În mijlocul cercului stă un copil cu o minge. La tenis sau
cu mingea la
7-8 întreceri a deprinderea de semnalul învăţătoarei copilul din mijlocul cercului oină, fluier,
perete sau cu
trăsăturilor psihice aruncare şi pasează mingea la un copil de pe cerc care o prinde, jaloane,
partener
dominante, specifice prindere. o pasează înapoi şi aleargă în mijlocul cercului iar baloane
disciplinei sportive celălalt pasează mingea la următorul şi trece pe cerc.
Câştigă cercul care ajunge mai repede în vechea
formaţie.
copiii sunt pe grupe de doi cu faţa la perete,
primii au câte o minge. Primii elevi pasează mingea
în perete cu două mâini, iar următorul o prinde.
acelaşi exerciţiu cu lăsarea mingii să cadă jos.
Nr.
ţiei
pasa şi explicaţie, demonstraţie;
prinderea mingii pasa şi prinderea mingii cu două mâini din mers
cu două mâini înainte –înapoi, 6x8 m;
din mers înainte- pasa şi prinderea mingii cu două mâini din mers
înapoi, dreapta- dreapta – stânga, 6x6 m;
Utilizarea stânga. Joc:
deprinderilor ,,Cine ajunge mai repede în vechea formaţie” –
motrice şi a prin pasarea mingii înainte – înapoi sau dreapta –
procedeelor tehnice stânga.
în activitatea de pasa şi copiii sunt pe două rânduri faţă în faţă la distanţa
pregătire şi în cea prinderea mingii de 2 m. Pasa şi prinderea mingii cu două mâini de la
competiţională de pe loc. piept de pe loc;
Mingi de Jonglerie cu o
pasa cu două mâini de la piept şi prinderea cu
baschet, minge, cu două
Manifestarea în două mâini din mers înainte – înapoi, dreapta –
9-10 fluier, mingi sau cu trei
întreceri a stânga.
jaloane, mingi sau alt
trăsăturilor psihice ,,Cine nu scapă mingea”
baloane obiect
dominante, specifice ,,Mingea călătoare”
disciplinei sportive Copiii sunt pe patru coloane. În faţa coloanelor se
găseşte un copil cu o minge în mână la distanţa de 2
m. La semnalul învăţătorului acest copil aruncă
mingea unui copil din coloana lui, care o prinde şi îi
aruncă înapoi, apoi aleargă la coada şirului
respective, iar coloana înaintează până la linia de
aruncare. După ce a aruncat mingea la toţi copiii din
coloana lui, dă mingea primului copil din coloana lui
şi trece la coada şirului. Copilul care a primit mingea
iese în faţă şi procedează la fel ca cel care i-a predat
mingea. Se apreciază copiii care au prins mingea.
Nr.
ţiei
jocuri cu ,,Mingea în suveică” Copiii sunt aşezaţi pe patru
deprinderea coloane faţă în faţă la distanţa de 2 – 3 m între ele.
de aruncare şi Primii din fiecare coloană din stânga are câte o minge.
prindere. La semnal copiii care au mingea o aruncă primului
elev al grupei din faţa sa şi trece la spatele şirului său.
Utilizarea Copilul care a primit mingea procedează ca şi colegul
deprinderilor său. Câştigă echipa care a lucrat mai repede şi nu a
motrice şi a scăpat mingea. La reluarea jocului se poate cere
procedeelor tehnice elevilor ca după aruncarea mingii să se deplaseze în
în activitatea de alergare la spatele şirului la care au pasat mingea.
pregătire şi în cea ,,Concurs de pase” Copiii se împart în echipe de mingi de
patru aşezaţi în formaţie de pătrat, la distanţă de 2 m Să execute pase
competiţională pasa cu baschet,
două mâini; unul de altul. La semnal fiecare echipă începe să cu mingea la
11 fluier,
întreceri. paseze mingea în sensul dinainte stabilit. Câştigă perete sau cu
Manifestarea în jaloane,
grupa care nu a scăpat mingea. La anumite semnale se partener
întreceri a baloane
trăsăturilor psihice schimbă sensul de pasare a mingilor.
dominante, specifice ,,Pase în triunghi” Copiii se împart în trei
disciplinei sportive grupe. Pe sol se desenează trei cercuri la distanţă de 2
m între ele. La spatele fiecărui cerc se aşează elevii în
coloană, primul este în cerc. La semnal mingea se
pasează cu două mâini spre dreapta după care trece la
coada şirului unde a pasat (sau la propriul şir). Câştigă
grupa care nu a scăpat mingea.
Nr.
ţiei
Utilizarea faţă în faţă, câte doi pase cu două mâini de la
deprinderilor piept şi prinderea cu două mâini, contra timp.
motrice şi a joc: Ţine mingea”
procedeelor tehnice Să execute
în activitatea de Probă de evaluare: mingi de acţiuni motrice cu
pregătire şi în cea Pe echipe de câte patru se joacă „Huştiuliuc”, iar baschet, mingea de
competiţională fiecare echipă îşi numără cu voce tare pasele executate baschet timp de
consecutiv fără pierderea posesiei fluier, 30 de minute
12
Manifestarea în sărtămânal
întreceri a Probă de evaluare: cronometru,
trăsăturilor psihice Dribling printre jaloane pe distanţa de 10 m cu mâna
dominante, specifice îndemânatică jaloane,
disciplinei sportive
PROIECTAREA UNITĂŢILOR DE ÎNVĂŢARE - CLASA I

MINIBASCHET
Număr de lecţii alocat: 12 CONŢINUTURI:
Ciclul tematic: 1 - pasarea şi prinderea mingii cu două mâini de pe loc
Perioada de aplicare: 1 octombrie- 9 noiembrie - pasarea cu o mână şi prinderea cu două mâini de pe loc
Durata de exersare: 15 min - dribling simplu şi multiplu de pe loc
- ştafete şi jocuri-concurs cuprinzând procedeele învăţate
Nr. Competenţe Detalieri de Temă pentru

Activităţi de învăţare Resurse
lecţiei specifice conţinut acasă
deplasări în Joc de atenţie: alergare în coloană câte
poziţia unul, la semnal, luarea poziţiei fundamentale;
fundamentală; Joc dinamic “Cine nu greşeşte?”
deplasare cu paşi adăugaţi în poziţie
pasa în doi fundamentală, lucrând în ,,oglindă”: înainte,
să aplice în
cu două mâini înapoi, lateral, dreapta – stânga;
activităţile practice mingi de Mimă în oglindă cu
de pe loc. Joc dinamic “Cine ţine mingea mai mult
deprinderile baschet, poziţia şi
în aer?” aruncarea şi prinderea mingii
1-2 motrice corect fluier, deplasarea
comunicare pe perechi faţă în faţă, deplasare pe aceeaşi
însuşite. jaloane, specifică jocului de
prin mesaj direcţie în poziţie fundamentală, cu mişcări
baloane baschet
nonverbal active de braţe
pasa şi prinderea mingii cu două mâini de
pe loc
jocuri de mimă a poziţiei fundamentale şi
de aruncare-prindere a mingii
Joc dinamic „Ce fac eu să facă toţi”.
Nr.
ţiei
pasa şi Joc dinamic “Apără pământul”; copiii
prinderea sunt împărţiţi în două echipe. Fiecare dintre ele
mingii cu două trebuie să deplaseze prin aruncarea mingii o
mâini de pe loc minge de altă culoare într-o zonă marcată;
şi din deplasare pase din poziţia şezând în formaţie pe două
înlocuirea rânduri sau cerc;
sensului de câte doi faţă în faţă, pasă cu două mâini de
să persevereze în bază al pe loc însoţită de pas înainte la aruncare şi pas
exersarea cuvântului înapoi la prindere. Acelaşi lucru executat la Mingi de
Jonglerie cu o
deprinderilor perete; baschet,
minge şi cu două
3-4 formate anterior copiii sunt împărţiţi în patru grupe cu faţa fluier,
mingi de tenis sau
la perete în formaţie de coloană. Primii au câte jaloane,
cu alt obiect
o minge. Copiii care au mingea o pasează în baloane
perete cu două mâinişi anunţă unde va veni
mingea (jos, la mijloc, sus, pe dreapta, pe
stânga), după care trece la coada şirului,
mingea ricoşată din perete este recuperată de
partenerul care urmează.
Acelaşi exerciţiu cu mingea care se poate
prinde după ce a căzut pe sol şi este prinsă
după aceea.
Nr.
ţiei
dribling Joc dinamic “Leapşa cu dribling”;
simplu şi Individual se execută dribling şi pe o suparfaţă
multiplu pe loc dată se joacă leapşa cu atingere pe umărul
şi din deplasare. partenerilor de joc
dribling din mers;
să persevereze în Să pronunţe dribling din mers cu ocolire de obstacole;
exersarea clar şi corect dribling printre obstacole cu schimbarea
deprinderilor enunţuri alternativă a braţului care execută mişcarea
formate anterior. exerciţii şi jocuri de dicţie executate din mingi de
din mers, mers sau alergare, precedate sau înainte de a baschet, Să execute dribling
dribling realiza o acţiune motrică tenis, volei, cu mingea folosind
5-6
multiplu urmat exerciţii de reglare a intonaţiei din diferite fluier, ambele mâini
să aplice în de aruncarea şi forme de deplasare sau formaţii „Telefonul jaloane, (ambidextrie)
activităţile practice prinderea fără fir”, „Cine spune mai repede” baloane
deprinderile mingii de pe copiii sunt pe patru coloane faţă în faţă la
motrice corect loc. distanţă de 8 m. Primii copii dintr-o parte au
însuşite. câte o minge. La semnalul învăţătorului primii
execută dribling din mers pe distanţă de 6 m,
prind mingea cu două mâini, o pasează celor
din faţă şi trec la coada şirului din alergare,
următorul continuă acţiunea. Câştigă grupa
care ajunge mai repede în vechea formaţie
Nr.
ţiei
pasa cu două ,,Mingea zburătoare”
mâini de la piept Copiii sunt împărţiţi în două grupe în formaţie
să aplice în în diferite de cerc. Un copil de pe cerc are o minge de
activităţile practice formaţii (cerc, tenis. La semnalul învăţătoarei mingea se
deprinderile coloană). aruncă cu două mâini de la un copil la altul pe
motrice corect cerc pronunţându-i numele. Câştigă cercul care
însuşite nu a scăpat mingea.
exerciţii şi ,,Mingea în stea” Copiii sunt împărţiţi în două
să persevereze în jocuri cu cercuri egale ca număr. În mijlocul cercului stă
mingi de
exersarea deprinderea de un copil cu o minge. La semnalul învăţătoarei
tenis sau Să execute pase cu
deprinderilor aruncare şi copilul din mijlocul cercului pasează mingea la
7-8 oină, fluier, mingea la perete
formate anterior prindere. un copil de pe cerc care o prinde, o pasează
jaloane, sau cu partener
înapoi şi aleargă în mijlocul cercului iar celălalt
baloane
să manifeste pasează mingea la următorul şi trece pe cerc.
sociabilitate şi Câştigă cercul care ajunge mai repede în
spirit de vechea formaţie.
colaborare în copiii sunt pe grupe de doi cu faţa la
relaţia cu colegii perete, primii au câte o minge. Primii elevi
pasează mingea în perete cu două mâini, iar
următorul o prinde.
acelaşi exerciţiu cu lăsarea mingii să cadă
jos.
Nr.
ţiei
pasa şi pasa şi prinderea mingii cu două mâini din
prinderea mingii mers dreapta – stânga, 6x6 m;
cu două mâini Joc dinamic “Mingea frige” Mingea este
din mers pasată în diferite direcţii şi la înălţimi variate şi
înainte-înapoi, trebuie prinsă fără să fie scăpată
să aplice în
dreapta-stânga. pasa şi prinderea mingii cu două mâini din
activităţile practice
mers înainte –înapoi, 6x6 m;
deprinderile
pasa şi ,,Cine ajunge mai repede în vechea formaţie”
motrice corect
prinderea mingii copiii sunt pe două rânduri faţă în faţă la distanţa
însuşite.
de pe loc. de 2 m. Pasa şi prinderea mingii cu două mâini
de la piept de pe loc;
să aplice în
pasa cu două mâini de la piept şi prinderea cu mingi de
activităţile practice Jonglerie cu o
două mâini din mers înainte – înapoi, dreapta – baschet,
deprinderile minge şi cu două
9-10 stânga. fluier,
motrice corect mingi de tenis sau
Jocuri: ,,Cine nu scapă mingea”, ,,Mingea jaloane,
însuşite. cu alt obiect
călătoare” Copiii sunt pe patru coloane. În faţa baloane
coloanelor se găseşte un copil cu o minge în
să persevereze în
mână la distanţa de 2 m. La semnalul
exersarea
învăţătorului acest copil aruncă mingea unui
deprinderilor
copil din coloana lui, care o prinde şi îi aruncă
formate anterior
înapoi, apoi aleargă la coada şirului respective,
iar coloana înaintează până la linia de aruncare.
După ce aruncă mingea la toţi, dă mingea
primului copil din coloana lui şi trece la coada
şirului. Copilul care a primit mingea iese în faţă
şi procedează la fel ca cel care i-a predat mingea.
Se apreciază copiii care au prins mingea corect.
Nr.
ţiei
jocuri cu ,,Mingea în suveică” Copiii aşezaţi pe patru
deprinderea de coloane faţă în faţă la 2 – 3 m între ele. Primii
aruncare şi din fiecare coloană din stânga are câte o minge.
prindere. La semnal copiii care au mingea o aruncă
primului elev al grupei din faţa sa şi trece la
pasa cu două spatele şirului său. Copilul care a primit mingea
să aplice în
mâini; procedează ca şi colegul său. Câştigă echipa care
activităţile practice
întreceri. a lucrat mai repede şi nu a scăpat mingea. La
deprinderile
reluare se cere elevilor ca după aruncare să se
motrice corect
deplaseze la spatele şirului la care au pasat.
însuşite.
,,Concurs de pase” Copiii se împart în echipe
de patru aşezaţi în formaţie de pătrat, la distanţă mingi de
de 2 m unul de altul. La semnal fiecare echipă baschet, Să execute pase cu
11. începe să paseze mingea în sensul dinainte fluier, mingea la perete
stabilit. Câştigă grupa care nu a scăpat mingea. jaloane, sau cu partener
La anumite semnale se schimbă sensul de pasare. baloane
să persevereze în
,,Pase în triunghi” Copiii se împart în trei
exersarea
grupe. Pe sol se desenează trei cercuri la distanţă
deprinderilor
de 2 m între ele. La spatele fiecărui cerc se
formate anterior
aşează elevii în coloană, primul este în cerc. La
semnal mingea se pasează cu două mâini spre
dreapta după care trece la coada şirului unde a
pasat (sau la propriul şir). Câştigă grupa care nu
a scăpat mingea.
faţă în faţă, câte doi pase cu două mâini de la
piept şi prinderea cu două mâini, contra timp.
joc: Ţine mingea”
Nr.
Obiective de Detalieri de Temă pentru
referinţă conţinut acasă
ţiei
să aplice în pasa cu două Probă de evaluare:
activităţile practice mâini; Pe echipe de câte patru se joacă „Huştiuliuc”,
deprinderile întreceri. iar fiecare echipă îşi numără cu voce tare pasele
motrice corect executate consecutiv fără pierderea posesiei
însuşite. mingi de
Realizarea unei
Probă de evaluare: baschet,
echipe mixte care
12 să manifeste Dribling printre jaloane pe distanţa de 5 m cu fluier,
să participe la
sociabilitate şi mâna îndemânatică cronometru,
probele de evaluare
spirit de jaloane,
colaborare în
relaţia cu colegii.
CAPITOLUL 5
BASCHETUL ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL GIMNAZIAL
5.1. FINALITĂŢILE ŞI CONŢINUTUL JOCULUI DE BASCHET

LA CICLUL GIMNAZIAL
Perioada ciclului gimnazial (clasele V – VIII) constituie cea mai
importantă verigă a educaţiei fizice şi sportive şcolare, deoarece se pun
bazele pregătirii fizice şi tehnice multilaterale, ceea ce presupune educarea
la un anumit nivel a tuturor calităţilor motrice şi înzestrarea elevilor cu un
bogat bagaj motric privind deprinderile de mişcare.
Pentru jocul de baschet, aceasta este prima etapă a învăţării
propriu-zise, etapă în care sunt programate elementele tehnico-tactice
fundamentale cele mai simple şi mai accesibile. Pe baza acestora se poate
juca baschet la două coşuri dar, cu regulament şi conţinut tehnico-tactic
simplificat.
CLASA A V-A
OBIECTIVE INSTRUCTIV-EDUCATIVE
Învăţarea procedeelor tehnice fără minge de atac, şi de apărare;
Învăţarea procedeelor tehnice cu minge: driblingul, oprire într-
un timp, pivotarea prin păşire, aruncare la coş de pe loc,
aruncare la coş din dribling, pasa cu două mâini de la piept.
Învăţarea acţiunilor tactice individuale: demarcaj, marcaj
agresiv. Învăţarea noţiunilor de regulament şi aplicarea lor şi a
elementelor tehnico-tactice învăţate în joc cu efectiv redus şi
joc bilateral (5 x 5 pe tot terenul).
CONŢINUT
Procedee tehnice de atac („jocul cu minge”)
o ţinerea, prinderea, protecţia şi pasarea mingii cu două mâini
de la piept, pasa cu pământul, de pe loc şi urmată de
deplasare;
o oprire într-un timp;
o pivotare prin păşire;
o aruncare la coş cu o mână de pe loc (băieţi) şi cu două mâini
de la piept (fete), aruncare la coş din dribling;
o dribling cu mâna dreaptă şi stângă de pe loc şi din deplasare,
cu ocolire de obstacole, cu variaţii de ritm cu piruete.
Procedee tehnice fără minge

o schimbare de direcţie;
o săriturile cu desprindere
o de pe loc;
o din deplasare.
Procedee tehnice de apărare
o poziţia fundamentală;
o deplasare cu paşi adăugaţi înainte, lateral, înapoi;
o lucrul de braţe şi jocul de picioare.
Acţiuni tactice individuale
o În atac: demarcaj şi depăşire;
o În apărare: marcaj agresiv.
Joc de baschet
o 3 x 3, 4 x 4 pe 1 / 2 teren;
o 5 x 5 pe tot terenul.
Regulament
o Regula paşilor;
o Regula dublu dribling;
o Angajare între doi;
o Greşeală personală;
o Repunerea mingii din afara terenului.
Probe şi criterii de evaluare
Evaluarea se realizează cu note de la 1 la 10.
o execuţia de procedee tehnice izolate (la alegere);
o structura: dribling – oprire – pivotare – pasă cu două mâini
de la piept – primire – aruncare la coş de pe loc;
o joc bilateral 2 x 2 la un panou.
CLASA A VI-A
consolidarea procedeelor tehnice de atac fără minge şi cu
minge în structuri;
consolidarea procedeelor tehnice de apărare;
învăţarea aruncării la coş din alergare, a paselor cu două mâini
de la piept din alergare şi a pivotării prin întoarcere;
învăţarea acţiunilor tactice individuale (demarcaj, depăşire,
marcaj, în joc cu efectiv redus, pe 1 / 2 teren;
formarea capacităţii de aplicare a regulamentului în joc
bilateral 5 x 5 pe 1 / 2 teren şi pe tot terenul.
CONŢINUT
Procedeele tehnice de atac
o dribling cu mâna dreaptă şi stângă, de pe loc, din mers şi din
alergare, cu ocoliri zigzag, cu piruetă, cu trecerea mingii pe
la spate;
o aruncarea la coş cu o mână de pe loc, din dribling şi din
alergare;
o prinderea şi pasarea mingii cu două mâini de la piept, pasa cu
pământul, cu două mâini de deasupra capului, pasa cu o
mână de la umăr, urmate de deplasare;
o pasa din alergare;
o oprirea într-un timp;
o pivotarea prin întoarcere.
Procedee tehnice de apărare
o poziţia fundamentală;
o deplasarea cu paşi adăugaţi înainte, înapoi, bilateral, lucrul de
braţe şi jocul de picioare;
o sărituri de pe loc şi din deplasare.
o în atac: demarcajul şi depăşirea;
o în apărare: marcajul agresiv.
Joc cu temă
o 3 x 3, 4 x 4, 5 x 5 pe 1 / 2 teren şi pe tot terenul.
Regulament
o regula paşilor;
o regula dublu dribling;
o angajarea în doi;
o repunerea mingii din afara terenului;
o aşezarea la aruncările libere;
o regulile de 3”, 5”;
o greşeala personală.
o execuţia unor procedee tehnice izolate – la alegere;
o structura: ieşire la minge – prindere – oprire – pivotare – pasă
cu pământul – primire – aruncare la coş din dribling;
o joc 3 x 3 la un panou.
CLASA A VII-A
consolidarea elementelor şi procedeelor tehnico-tactice însuşite
în structuri;
învăţarea pasei cu o mână de la umăr, cu o mână din dribling şi
pasa cu o mână pe la spate;
învăţarea acţiunii tactice individuale: pătrunderea;
formarea capacităţii de aplicare a regulamentului în jocul
bilateral 5 x 5 pe tot terenul.
CONŢINUT
o dribling cu mâna dreaptă, stângă, de pe loc, din mers şi din
alergare, cu ocolire, zigzag, piruetă;
o prinderea şi pasarea mingii cu două mâini de la piept, cu
pământul, de deasupra capului, cu o mână de la umăr, urmate
de deplasare;
o pase din alergare;
o pivotare prin întoarcere;
o aruncare la coş cu o mână de pe loc şi din dribling;
o aruncare la coş din alergare.
o în atac: demarcajul, pătrunderea şi depăşirea;
o în apărare: marcajul normal, marcajul agresiv.
Joc cu temă
Regulament
o regula paşilor;
o angajarea între doi;
o valoarea coşului;
o execuţia unor procedee tehnice izolate;
o structura: dribling – oprire – pasa – alergare – prindere –
aruncare la coş din alergare;
CLASA A VIII-A
consolidarea elementelor şi procedeelor tehnice şi a acţiunilor
tactice individuale însuşite anterior;
învăţarea aruncării la coş din săritură;
învăţarea acţiunii tactice individuale: marcaj agresiv şi la
intercepţie;
învăţarea acţiunii tactice colective: dă şi du-te;
formarea capacităţii de aplicare a regulamentului în condiţiile
de joc;
formarea deprinderilor de auto-organizare şi auto-arbitraj.
CONŢINUT
o dribling cu mâna dreaptă şi stângă, schimbări de direcţie;
o prinderea şi pasarea mingii cu două mâini de la piept, cu
pământul pasă de deasupra capului, cu o mână de la umăr,
urmate de deplasare;
o pivotare prin întoarcere;
o aruncarea la coş cu o mână de pe loc şi din dribling;
o aruncare la coş din alergare;
o aruncare la coş din săritură.
o în atac: pătrunderea şi depăşirea;
o în apărare: marcajul normal şi marcajul agresiv.
Acţiuni tactice colective
o în atac: dă şi du-te;
Joc cu temă
Regulament
o regula paşilor;
o angajare între doi;
o valoarea coşului;
o regulile de 3”, 5”, 8”, 24”;
o structură: pase în trei din alergare cu schimb de locuri (criss-
cross) şi aruncare la coş din dribling sau la alergare;
o joc 3 x 3 pe tot terenul.

5.2. PROIECTAREA CONŢINUTULUI PRIN PROGRAME
SPECIFICE
Prezentăm în continuare exemple de documente de planificare care
proiectează într-o manieră curriculară, conţinutul jocului de baschet la
clasele a V-a şi a VI-a, pe parcursul unui semestru.
Plan calendaristic semestrial I – II Clasa a V-a
UNITĂŢI SEM. I SEM. II
Competenţe DETALIERI
DE NR. NR.
ÎNVĂŢARE specifice DE CONŢINUT SĂPT SĂPT
ORE. ORE
a. Procedee tehnice
1.3 Să realizeze folosite în atac:
acţiuni motrice cu  prinderea, ţinerea şi
grad progresiv de pasarea mingii cu
complexitate şi două mâini de la
solicitare la efort. piept, de pe loc şi
urmată de deplasare;
2.1 Să aplice  deplasări şi schimbări
procedeele de direcţie;
tehnice şi  driblingul simplu şi
acţiunile tactice multiplu;
Baschet însuşite, în  aruncarea la coş de pe
structuri simple loc, cu două mâini de
la piept şi din
2.2 Să realizeze deplasare cu o mână;
acţiuni motrice  oprirea într-un timp;
specifice  pivotarea prin păşire
ramurilor de sport şi întoarcere;
şi să se integreze b. Procedee tehnice
14 6-12 12 31-36
în acţiunile folosite în atac:
desfăşurate sub  poziţia fundamentală;
formă de  deplasări cu paşi
întrecere adăugaţi;
 „lucrul de braţe şi
4.1 Să se jocul de picioare”;
integreze şi să c. Acţiuni tactice folosite
acţioneze eficient în atac:
într-un grup  demarcajul;
prestabilit  depăşirea;
 „dă şi du-te”;
4.2 Să-şi d. Acţiuni tactice folosite
depăşească în apărare:
inhibiţia şi să  marcajul adversarului
execute cu şi fără minge;
structurile  urmărirea la panou.
motrice stabilite e. Joc bilateral 2x2 şi
3x3 la un panou; 5x5 la
două panouri.
Proiectarea unităţii de învăţare

Baschet, clasa a V-a
OBIECTIV propus: Băieţi şi Fete - Să realizeze o execuţie a procedeelor
tehnice de nota 9.
Numar de lecţii alocate: 26. Timp de exersare 15-30’
Conţinuturi cuprinse în instruire:
poziţii şi deplasări pe teren;
ţinerea, prinderea şi pasarea mingii;
driblingul, oprirea într-un timp;
aruncarea la coş cu două mâini de la piept sau cu o
mână;
jocuri pregătitoare;
oprirea şi pivotarea;
marcajul normal;
demarcajul şi depăşirea;
jocuri cu efective reduse la coş;
joc bilateral la un panou.
Nr. Competenţe Detalieri Exemple de activităţi de învăţare Evalu

lecţiei specifice de conţinut are
 exersarea poziţiei fundamentale şi a Predic
Poziţia
1.3 Să deplasării cu paşi adăugaţi; tivă
fundamentală
realizeze  demonstraţii;
şi deplasările
acţiuni  exersarea ţinerii, prinderii şi pasării
specifice
1 motrice cu mingii cu două mâini;
Prinderea şi
structuri şi  demonstraţii;
pasarea
eforturi  explicaţii - corectări;
mingii
diferite  ştafete cuprinzând procedeele
Întreceri
predate;
Driblingul  exersarea driblingului pe loc, din Obser
Pasa cu două mers, şi din alergare (în ritm vare
1.3 Să mâini de pe moderat); siste
realizeze loc şi din  exersarea pasei cu două mâini de la mati
acţiuni deplasare piept de pe loc şi cu deplasare; că
2-3 motrice cu Structura  demonstraţii;
structuri şi compusă din  corectări;
eforturi dribling şi  dribling intercalat cu pase din
diferite pasarea alergare;
mingii  ştafete cuprinzând procedeele
Întreceri predate.
Nr. Competenţe Detalieri

Exemple de activităţi de învăţare Evaluare
lecţiei specifice de conţinut
 exersarea driblingului de pe loc, alternativ, cu mâna dreaptă Observare
şi cea stângă; sistematică
2.1. Să aplice Driblingul
 exersarea driblingului din alergare moderată;
procedee tehnice şi Pasa cu două mâini
4  structură cuprinzând: pasă, driblingul intercalat cu deplasări
acţiuni tactice însuşite din alergare
variate;
în structuri simple Întreceri
 demonstraţii, corectări;
 jocuri pregătitoare (folosind driblingul şi pasa).
Aruncarea la coş cu  exersarea aruncării la coş cu două mâini de pe loc; Tema la grupa
2.1. Să aplice
două mâini de pe loc  demonstraţii, corectări;
procedee tehnice şi
5-6 Driblingul  ştafete cuprinzând: dribling, pasă, aruncare la coş;
acţiuni tactice însuşite
Structură tehnico-  joc bilataral 2x2, 3x3 la un coş, cu temă: efectuarea;
în structuri simple
tactică obligatorie a trei pase înainte de aruncare.
 exersarea driblingului şi a opririi într-un timp; Observare
 demonstraţii, corectări; sistematică
1.3. Să realizeze  exersarea procedeelor tehnice de apărare: poziţia
Oprirea din dribling
acţiuni motrice cu fundamentală în apărare, deplasarea cu paşi adăugaţi şi
7 Aruncarea la coş
structuri şi eforturi lucrul de braţe;
Procedee de apărare
diferite  exersarea aruncării la coş de pe loc, cu două mâini de la
piept;
 ştafete şi jocuri cu temă.
Driblingul şi oprirea  exersarea structurii: dribling, oprire într-un timp, aruncare Observare
într-un timp la coş cu două mâini; permanentă
2.1. Să aplice
Aruncarea la coş cu  demonstraţii;
8-9 două mâini  exersarea procedeelor de apărare (deplasări cu paşi adăugaţi
Procedee de apărare pe direcţii diferite, însoţite de lucru cu braţe);
în structuri simple
individuală  joc de baschet la un coş 2x2, 3x3 cu respectarea regulii de
Întreceri paşi şi fault.
Nr. Detalieri
Competenţe specifice Exemple de activităţi de învăţare Evaluare
lecţiei de conţinut
 exersarea pasei cu 2 mâini de la piept de pe loc: în Observare
2.2. Să realizeze acţiuni perechi, triunghi, zig-zag de pe loc şi din deplasare; sistematică
Pasa
motrice specifice  exsersarea driblingului din alergare, oprire într-un timp şi
Driblingul
10-12 ramurilor de sport şi să se aruncare la coş;
Aruncarea la coş
integreze în acţiunile sub  demonstraţii, corectări;
Joc bilateral
formă de întrecere  aplicarea procedeelor însuşite în joc bilateral la un coş,
3x3, respectând regulile de fault şi paşi.
2.2. Să realizeze acţiuni  exsersarea structurii: pase în doi din deplasare, oprire, Observare
motrice specifice aruncare la coş cu 2 mâini; sistematică
13-14 ramurilor de sport şi să se Joc bilateral  corectări;
integreze în acţiunile sub  ştafete cu efective mici;
formă de întrecere  joc 3x3 cu respectarea regulilor: paşi, dublu dribling.
 exersarea poziţiei fundamentale şi a deplasărilor Predictivă
(alergare, schimbări de direcţii, exerciţii specifice
Deplasări în poziţie
deplasărilor în apărare);
fundamentală
1.3. Să realizeze acţiuni  corectări generale şi individualizate;
Pasa în doi din
15 motrice cu structuri şi  exersarea pasei în doi din alergare-oprire şi aruncarea la
alergare
eforturi diferite coş cu una sau două mâini (opţional);
Aruncare la coş din
 ştafete cu dribling şi aruncare la coş;
alergare
 joc bilateral 3x3 la un coş, respectând regulile: fault,
paşi, dublu dribling.
 exersarea opririi cu mingea într-un timp şi pivotarea Observare
Oprirea cu mingea şi înainte-înapoi, prin păşire; sistematică
1.3. Să realizeze acţiuni
pivotarea  exersarea driblingului alternativ cu mâna dreaptă şi cu
16 motrice cu structuri şi
Aruncarea la coş cea stângă;
eforturi diferite
precedată de dribling  exersarea aruncării la coş precedată de dribling şi oprire;
 ştafetă cu procedee tehnice specifice.
Nr. Detalieri
 exersarea pasei cu două mâini sau cu o mână (opţional); Observare
 exersarea structurii: dribling alternativ cu mâna dreaptă şi sistematica
Pasa cu două mâini
stângă – oprire, pivotare – pas (pe grupe de 4-5 elevi);
2.1. Să aplice procedee Driblingul
 exersarea aruncării la coş de pe loc cu mâini de la piept sau
tehnice şi acţiuni Oprire – pivotare
17 cu o mână de la umăr de la diferite distanţe şi unghiuri faţă
tactice însuşite în Aruncare la coş de
de coş;
structuri simple pe loc
 jocuri bilateral la un coş 3x3 în condiţii de autoorganizare şi
Joc bilateral
autoarbitrare cu respectarea regulilor de: paşi, fault, dublu
dribling.
 exersarea marcajului normal în apărare; Observare
 exersarea marcajului; sistematica
 depăşirea adversarului cu dribling şi schimbări de direcţie;
2.1. Să aplice procedee
Poziţiile de apărare  aruncare la coş prin procedeu opţional, de pe loc sau
tehnice şi acţiuni
18-19 Demarcajul precedat de dribling;
tactice însuşite în
Aruncarea la coş  corectări individuale;
structuri simple
 joc bilateral cu aplicarea procedeelor tehnico-tactice
însuşite 3x3 la un panou;
 arbitraj realizat de elevi prin rotaţie.
 exersarea pasei cu două mâini de pe loc, în formaţie de Autoeva
triunghi cu un adversar la mijloc, cu sarcină de intercepţie; luare
Pasa cu doua mâini  pase în doi din deplasare;
tehnice şi acţiuni
20 Aruncarea la coş  exersarea aruncării la coş precedată de dribling şi oprire
tactice însuşite în
Joc bilateral într-un timp;
structuri simple
 joc bilateral 3x3 cu respectarea regulilor stabilite;
 arbitraje realizate de elevi prin rotaţie.
Nr. Detalieri
 exersarea pasei în trei din deplasare în prezenţa unui Observare
adversar semiactiv; sistematică
 demonstraţii repetate;
Pasa din deplasare  joc 4x4 în afara panoului „cine ţine mai mult mingea”;
tehnice şi acţiuni tactice
21 Structură tehnică  structura: dribling – oprire – aruncarea la coş cu două
însuşite în structuri
Întreceri mâini;
simple
 ştafetă cu aruncare la coş: cine marchează mai multe
coşuri în timpul stabilit. Fiecare jucător execută dribling şi
aruncă la coş până marchează (întrecere pe echipe)
2.2. Să realizeze acţiuni Structuri tehnico –  exersarea structurilor: dribling, aruncare la coş – deplasare Observare
motrice specifice tactice cuprinzând – reprimire – oprire – aruncare la coş; sistematică
22 ramurilor de sport şi să se procedurile tehnice  joc bilateral la un coş, 3x3 la un coş respectând regulile:
integreze în acţiunile sub însuşite fault, paşi, dublu dribling;
formă de întrecere Joc bilateral  arbitraj realizat de elevi prin rotaţie.
 exersarea procedeelor tehnice în următoarele structuri: Observare
2.2. Să realizeze acţiuni alergare – prindere – aruncare la coş; dribling printre sistematică
motrice specifice Structuri tehnico- jaloane – pasă – reprimire – aruncare la coş;
23 ramurilor de sport şi să se tactice simple  demonstraţii;
integreze în acţiunile sub Joc bilateral  pase în doi din alergare - aruncare la coş – recuperare;
formă de întrecere  joc bilateral 4x4 la un coş, 5x5 la două coşuri;
 arbitraj de către elevi prin rotaţie.
2.2. Să realizeze acţiuni Formarea grupelor  exersarea probei de evaluare potrivit opţiunii elevilor; Evaluare
motrice specifice pentru cele 3 variante  evaluarea la cerere pe parcursul celor trei lecţii; sumativă
24-26 ramurilor de sport şi să se de evaluare  joc bilateral cu reguli stabilite în regim de autoorganizare (opţional)
integreze în acţiunile sub Evaluări opţionale şi autoarbitraj.
formă de întrecere Joc bilateral
PLAN CALENDARISTIC SEMESTRIAL - CLASA A VI-A
UNITĂŢI SEM. I SEM. II

DETALIERI
DE COMPETENŢE SPECIFICE DE CONŢINUT NR. SAPTA NR. SAPTA
ÎNVĂŢARE ORE. MANA ORE MANA
a. Procedee tehnice folosite în atac:
1.3. Să realizeze acţiuni motrice cu  prinderea, ţinerea şi pasarea mingii cu
structuri şi eforturi diferite două mâini de la piept, de pe loc şi urmată
de deplasare;
2.1. Să aplice procedee tehnice şi  deplasări şi schimbări de direcţie;
acţiuni tactice însuşite în structuri  driblingul simplu şi multiplu;
simple  aruncarea la coş de pe loc, cu două mâini
de la piept şi din deplasare cu o mână;
2.2. Să realizeze acţiuni motrice  oprirea într-un timp;
specifice ramurilor de sport şi să se  pivotarea prin păşire şi întoarcere.
integreze în acţiunile sub formă de b. Procedee tehnice folosite în apărare:
Baschet întrecere  poziţia fundamentală; 21-27
18 1-9 22
 deplasări cu paşi adăugaţi; 32-36
3.2. Să desfăşoare activităţile  „lucrul de braţe şi jocul de picioare”.
practice fără a periclita integritatea c. Acţiuni tactice folosite în atac:
corporală a partenerilor şi a  demarcajul – depăşirea;
adversarilor  „dă şi du-te” – pătrunderea.
d. Acţiuni tactice folosite în apărare:
4.1. Să se integreze şi să acţioneze  marcajul adversarului cu şi fără minge;
într-un grup constituit spontan  urmărirea la panou.
e. Joc bilateral
4.2. Să manifeste iniţiativă şi  2x2 si 3x3 la un panou;
perseverenţă în ameliorarea  5x5 la două panouri.
capacităţilor proprii
Proiectarea unităţii de învăţare

Baschet, clasa a VI-a
OBIECTIV propus: Băieţi şi Fete - Să realizeze o execuţie a procedeelor
tehnice de nota 10;
Număr de lecţii alocate: 40. Timp de exersare 25-30’
 demarcajul;
 pasa de pe loc şi din deplasare;
 depăşirea;
 oprirea într-un timp şi pivotare;
 aruncarea la coş de pe loc cu una sau două mâini;
 joc bilateral cu efectiv redus la un coş 3x3; 4x4;
 oprirea şi pivotarea;
 dribling variabil (ritm – intensitate);
 aruncarea la coş din dribling;
 pătrunderea;
 joc bilateral 3x3 la un coş şi 5x5 la două coşuri.
Nr. Competenţe Detalieri Evalu

Exemple de activităţi de învăţare
lecţiei specifice de conţinut are
1-3 Jocuri  exersarea globală a unor jocuri Predic
1.3. Să realizeze pregătitoare, pregătitoare, ştafete cu tivă
acţiuni motrice cu ştafete cu pasă elemente de baschet sau jocuri
structuri şi de pe loc şi din la un panou 3x3;
eforturi diferite deplasare  arbitraje realizate de elevi prin
Driblingul şi rotaţie.
aruncarea la coş
4  exersarea pasei cu două mâini Obser
de la piept de pe loc şi din vare
deplasare; siste
 exersarea driblingului cu mati
1.3. Să realizeze Pasa de pe loc şi ocoliri de obstacole şi aruncare că
acţiuni motrice cu din deplasare la coş cu o mână (din
structuri şi Driblingul şi apropierea panoului);
eforturi diferite aruncarea la coş  demonstraţii, corectări;
Joc bilateral  joc 3x3, 4x4 cu teme:
aruncarea la coş cu o mână,
recuperare;
 respectarea regulilor paşi,
fault, arbitraj prin rotaţie.
Nr. Detalieri
5 Pasa cu una şi două  exersarea pasei în 2-3 jucători vizitând corectitudinea,
mâini precizia şi viteza de execuţie; Observare
tehnice şi acţiuni tactice
Driblingul şi oprirea  exersarea structurii: dribling alternativ cu mâna dreaptă şi sistema
însuşite respectând regulile
într-un timp stângă – oprire într-un timp şi aruncare la coş; tică
cunoscute.
Aruncarea la coş  ştafete cuprinzând procedeele tehnice de bază.
6-8  exersarea structurii: dribling cu ocolire de obstacole –
oprire într-un timp pivotare prin păşire (înainte – înapoi);
Driblingul – oprirea –
 demonstraţii repetate;
2.1. Să aplice procedee pivotarea
 exersarea deplasărilor cu paşi adăugaţi în toate direcţiile
tehnice şi acţiuni tactice Poziţii şi deplasări în Autoeva
şi lucrul activ al braţelor;
însuşite respectând regulile apărare luare
 aruncare la coş cu două mâini sau cu o mână, corelată cu
cunoscute. Aruncarea la coş
distanţa faţă de coş;
Întreceri
 întreceri: aruncare la coş „Cine marchează mai multe
coşuri din 10 încercări”
9-11  exersarea aruncării la coş în perechi, crescând viteza de
2.1. Să aplice procedee Aruncarea la coş din deplasare şi execuţie în prezenţa unui apărător;
Observare
tehnice şi acţiuni tactice dribling, cu pase în doi  corectări individuale;
sistema
însuşite respectând regulile din alergare  joc bilateral la unul sau două panouri 3x3, 4x4, la un coş
tică
cunoscute. Joc bilateral sau 5x5 la două coşuri, respectând principalele reguli;
 arbitraje efectuate de elevi prin rotaţie.
12  exersarea pasei în doi din deplasare alternată cu 2-3
2.2. Să se integreze în
Pasa în doi intercalată driblinguri şi aruncare la coş (crescând viteza de
activităţi de practicare a
cu dribling şi aruncare execuţie) în prezenţa unui adversar;
ramurilor de sport la nivelul
la coş  joc bilateral 4x4, 5x5 cu temă: marcaj – demarcaj şi Observare
şcolii şi în timpul liber
Joc bilateral minimum 3 pase înainte de aruncarea la coş. Respectarea sistema
3.2. Să desfăşoare
Aplicarea prevederilor regulilor de paşi si fault; tică
activităţile practice fără a
regulamentare în  echiparea adecvată temperaturii atmosferice;
periclita integritatea
întreceri  măsuri individuale de autoprotejare şi protecţia
partenerilor şi adversarilor
adversarilor, respectând strict regula de fault.

13-15 Pasa  exersarea deprinderilor de pasare şi dribling cu indici crescuţi de Predictivă
1.3. Să realizeze Driblingul rapiditate;
acţiuni motrice cu Marcajul şi  joc pregătitor „Cine ţine mai mult mingea?”;
grad progresiv de demarcajul  aruncarea la coş cu o mână de pe loc;
complexitate şi Aruncarea la coş  ştafetă cu dribling şi aruncare la coş „Cine marchează mai multe
solicitare la efort. din alergare coşuri în 3 minute?”.
Întreceri
16-20  exersarea fragmentară, a aruncării la coş din dribling: prinderea Observare
mingii pe piciorul drept şi efectuarea pasului sărit; desprinderi sistemati
1.3. Să realizeze Aruncarea la coş
repetate pe piciorul stâng cu aruncare la coş; că
acţiuni motrice cu din dribling
 demonstraţii;
grad progresiv de Marcajul şi
 exersarea marcajului şi demarcajului în perechi (schimbări de
complexitate şi demarcajul
direcţie cu ritm de deplasare diferenţiat);
solicitare la efort. Joc bilateral
 joc cu temă: marcaj normal – demarcaj – şi reguli de joc: fault;
 arbitraj efectuat de elevi prin rotaţie.
21-25  exersarea aruncării la coş din dribling, forma globală, cursivă sau Autoeva
1.3. Să realizeze fragmentară (pe 2 grupe valorice); luare
acţiuni motrice cu Aruncarea la coş  demonstraţii şi corectări individualizate;
grad progresiv de din dribling  ştafetă cu aruncare la coş din dribling. Se apreciază cu un punct
complexitate şi Întreceri în plus execuţia corectă a pasului sărit şi cu două puncte coşul
solicitare la efort. marcat;
 câte un arbitru la fiecare grupă.
26-30 1.3. Să realizeze Aruncarea la coş  exersarea aruncării la coş din dribling (global sau fragmentar) Observare
acţiuni motrice cu din dribling folosind exerciţii pregătitoare (după caz); sistemati
grad progresiv de Marcajul şi  exersarea marcajului normal şi a demarcajului cu aruncare la coş ca
complexitate şi demarcajul 3 contra 2 apărători semiactivi (se realizează sub formă de
solicitare la efort. Întreceri întrecere).

31-32 2.1. Să aplice Structuri cuprinzând  exersarea structurii: pasă – deplasare – reprimire – oprire – Tema la
procedee tehnice şi 3-4 procedee tehnico- aruncare la coş din dribling; grupa
acţiuni tactice însuşite tactice  joc bilateral la un coş, cu temă (marcaj – demarcaj);
respectând regulile. Joc bilateral  respectarea regulilor de paşi şi fault.
33-35  exersarea structurilor: prindere – aruncare la coş din dribling; Tema la
2.1. Să aplice
Structuri variate, dribling – oprire – pivotare – aruncare la coş; grupa
compuse din diferite  joc bilateral 3x3 la un coş, cu tema: pivotarea şi transmiterea
succesiuni oportună a pasei; apărare promptă, evitând contactul cu
respectând regulile
Joc bilateral adversarul;
cunoscute.
 arbitraje realizate de elevi prin rotaţie.
36 2.1. Să aplice  exersarea demarcajului prin schimbare de direcţie şi a Observare
Demarcajul şi
procedee tehnice şi pătrunderii, în relaţie de 2x2; sistemati
depăşirea
acţiuni tactice însuşite  exersarea structurii: dribling – oprire – pivotare – pasă – ca
Structuri cuprinzând
respectând regulile demarcaj – reprimirea mingii şi aruncarea la coş;
oprirea şi pivotarea
cunoscute.  joc bilateral 3x3, 4x4 în condiţii de autoarbitraj.
37 2.1. Să aplice Dribling variabil  exersarea driblingului cu intensităţi variabile; Tema la
procedee tehnice şi Pătrunderea  pasă în doi din deplasare în prezenţa unui adversar; grupa
acţiuni tactice însuşite Aruncarea la coş din  pătrundere şi aruncare la coş din dribling;
respectând regulile. dribling Întreceri  joc 5x5 la două coşuri cu temă: pătrundere şi aruncare la coş.
38-40  exersarea pe grupe valorice a uneia din cele 3 variante stabilite Sumativa
Pe parcursul a 6 lecţii
2.2. Să se integreze în prin sistemul de evaluare;
activitatea va avea o
activităţi de practicare  susţinerea eşalonată (la cerere) a probei de evaluare pentru
tematică comună,
a ramurilor de sport la care a optat fiecare elev;
cuprinzând efectuarea
nivelul şcolii şi în  prezentarea scalei de evaluare şi a cerinţelor atitudinale care
variantei opţionale de
timpul liber concură la stabilirea notei;
evaluare
 joc bilateral 3x3 sau 5x5, respectând regulamentul de joc;
Joc bilateral
 concluzii asupra valorii rezultatelor înregistrate.
5.3. Proiectarea conţinutului jocului de baschet în lecţie

Proiectarea didactică a lecţiei exemplificată mai jos implică o presupoziţie de ordin orientativ şi flexibil al
oricărei structuri de conţinut, atât în ceea ce priveşte proiectarea, cât mai ales realizarea efectivă.
În practică, exemplul propus a fi utilizat are la bază modele de elaborare a scenariilor didactice (Colibaba,
2007), scenarii care sunt aplicate în cazul altor discipline care fac parte din Planul-cadru de învăţământ şi pe care
încercăm să le adaptăm şi în cazul lecţiei de educaţie fizică.
PROIECT DIDACTIC OPERAŢIONAL
DATA: TEME:
ŞCOALA: 1. Aruncarea la coş din săritură
ORA: O1 Să arunce la coş cu o mână din săritură
CLASA: O2 Să menţină trunchiul pe verticală
LOC DE DESFĂŞURARE: Sală sport în timpul săriturii
(L=40m/L=17m) 2. Combinaţia „dă şi du-te”
EFECTIV: 20 elevi (B= 11/ F=9) O3 Să transmită pasa la momentul potrivit
O4 Să realizeze demarcajul înainte de a primi mingea
 Resurse necesare:
o conţinuturi: elemente tehnice învăţate anterior: oprirea, demarcajul, ţinerea prinderea şi pasarea
mingii, aruncarea la coş de pe loc;

Colibaba-Evuleţ, D. (2007) Praxiologie şi proiectare didactică în Educaţie fizică şi sport, Ed. Universitaria Craiova
o resurse psihologice: dorinţa şi plăcerea de a juca baschet, conduita ludică, spirit de întrecere, educarea
voinţei şi perseverenţei;
o condiţii materiale: teren cu 6 panouri, 14 mingi, 8 jaloane, fluier, 10 pieptăraşe (5 culoare roşie-5
culoare verde);
o timp didactic alocat: 15’+10’=25 minute / din 50 min;
o resurse umane: elevii scutiţi vor ajuta la pregătirea traseului pentru lecţie.
 Strategii:
o Metode: demonstraţia, explicaţia, exersarea, conversaţia, joc didactic.
o Materiale: 6 panouri, 14 mingi, fluier, 10 pieptăraşe, 8 jaloane.
o Mijloace (exerciţii): algoritm de exerciţii
 Scenariu didactic
Strategia didactică
Moment
Nr Do Eva
crt
didactic Ce face profesorul Ce face elevul Formaţii Me luare
şi durată za Ob
de lucru tode
re
* îi adună * se adună OOOOO
Organiza
* verifică starea de sănătate * se aliniază 2´
rea
1. şi echipamentul * înştiinţează privind starea O
clasei
de sănătate în linie pe un
2´
rând
* Explică regulile jocului * Ascultă regulile jocului şi * ex
Captarea „Faci ce zic, nu ce arăt.” întrebă dacă nu au înţeles. plica
atenţiei * duce mâna la gură * trebuie să ducă mâna la 3´ ţia
2. ceafă
3´ * duce mâna la şold * trebuie să ducă mâna la
genunchi
Moment
Nr Do Eva
crt
şi durată za Ob
de lucru tode
re
Reactualizar * urmăreşte poziţia tălpilor în * execută alergare uşoară,
ea cunoştin momentul opririi, poziţia oprire, pivotare şi aruncare la
ţelor pingelei în timpul pivotării, a coş de pe loc. Predicti
3. braţului şi a mâinii în timpul explica vă
8´ aruncării. ţia
* urmăreşte poziţia braţului în * execută pase, fără dribling,
timpul paselor, a trunchiului pe jumătate de teren, la semnal 8’
şi a picioarelor paralel şi pe sonor realizează oprire şi
toată talpa. pivotare. conver pre
* urmăreşte poziţia * execută pase din deplasare, saţia dictivă
trunchiului şi a picioarelor în pe lungimea terenului,
timpul deplasării, momentul finalizate cu aruncare la coş de
de oprire într-un timp şi pe loc precedată de oprire într-
poziţia braţului după un timp exerci
aruncare. ţiul
* îndrumă pe cei care nu * execută dribling cu mâna
execută corect aruncarea să stângă, oprire, pivotare la 1800,
realizeze acest procedeu de la dribling cu mâna dreaptă,
1 m de panou pe un unghi de oprire şi aruncare la coş de pe
450. loc.
Anunţă * precizează că vor învăţa * ascultă care sunt temele şi explica
temele şi aruncarea la coş din săritură şi formulează întrebări despre ţia
4. obiectivele combinaţia tactică „dă du-te”. ceea ce se va învăţa.
1’30’’ * enunţă obiectivele pentru 1’30
fiecare temă a lecţiei.
Moment
Nr Do Eva
crt
şi durată za Ob
de lucru tode
re
Aruncarea la coş din săritură
* corectează execuţia * execută aruncare la coş de pe
aruncării prin distanţa de 1m, loc din trei poziţii delimitate.
numai de pe ► 450. * execută desprindere de pe explica
* corectează poziţia loc şi simularea aruncării la ţia
trunchiului prin plasarea unui coş, cu aterizare pe locul de
obstacol în faţă sau înapoia bătaie.
elevului. Marchează poziţia
5. iniţială a tălpilor pe sol. * execută desprindere de pe conver Formati
* corectează prin marcarea loc şi aruncare la coş din trei saţia vă
locului de plasare a mingii la poziţii marcate.
aruncarea cu panoul şi pe
poziţia mâinii după aruncare,
aruncare fără panou. * prinde mingea oferită de exerci
* corectează poziţia de profesor, execută oprire într-un ţiul
prindere a mingii prin oferirea timp, desprindere şi aruncare
ei la nivelul pieptului. la coş din săritură.
Urmăreşte ca mingea să fie
eliberată în punctul maxim.
Moment
Nr Do Eva
crt
şi durată za Ob
de lucru tode
re
Combinaţia de doi jucători „dă şi du-te”
* marchează locul de primire * pasă pe colţ, schimbare de
al mingii de pe colţ (3m de direcţie, pătrundere pe „poarta
panou pe un ► 450), cere din faţă”, oprire într-un timp şi
viteză de execuţie între aruncare la coş de pe loc.
momentul pasei şi al reprimirii * pase cu partener până la
mingii. linia de 6,25m din terenul
explica
* urmăreşte şi indică advers. Cel plasat în dreapta
ţia
momentul pasării mingii execută oprire, fentă de
printr-un semnal auditiv. dribling, fentă de aruncare,
Marchează traiectoria pasă la partenerul deplasat pe Formati
5. pătrunderii demarca colţ, pătrunde, prinde pasa
conver vă
jului prin „poarta din spate” a retrans
saţia
apărătorului. misă de pe colţ şi aruncare la
Indică modul de pasare de pe coş din alergare.
colţ. (cu două mâini, cu  Pase în doi din
pământul, pe la spate). deplasare cu
exerci
demarcare după pasă,
ţiul
* demonstrează şi cere celui cu adversar semiactiv
care pasează să execute fente şi activ. (minim 5
înainte de a pasa. Urmăreşte pase). Numără cu
ca momentul pasei să fie voce tare pasele
realizat la timp. reuşite.
Moment
Nr Do Eva
crt
şi durată za Ob
de lucru tode
re
Realizarea * numără aruncările la coş * pasă pe colţ, pătrundere,
feed-back- reuşite şi pasele transmise şi oprire într-un timp, aruncare la Su
6. ului recepţionate corect coş din săritură 3x mativă
4’
* indică momentele când * joc 2x2 la un panou, * con O3
jocul se realizează cu sau fără aruncarea la coş se realizează versaţia şi
Realizarea dribling prin semnal sonor. numai din săritură. O4
retenţiei Intervine cu indicaţii privind Contabilizează punctele * exerci Formati
7.
poziţia trunchiului în timpul marcate şi realizează autoarbi 5’ ţiul vă
5’ aruncării, momentul pasei şi traj. O1
al demarcajului.
* realizează arbitrajul şi * joc 6x6, fără dribling * exer O3

Realizarea
intervine cu indicaţii. * joc 5x5 5’ ciţiul O4 Formati
8. transferului
O1 vă
5’
* indică ca temă urmărirea * recepţionează mesajul şi
Aprecieri meciului de baschet dintre întreabă dacă au nelămuriri.
Recomandări Dinamo şi Asesoft. * dia Sumati
9.
1’ 30’’ * face aprecieri despre * transmit dificultăţile de 1’ logul vă
comportamentul elevilor în execuţie pentru anumite 30
lecţie. exerciţii
CAPITOLUL 6
BASCHETUL ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL LICEAL ŞI UNIVERSITAR DE
NEPROFIL
6.1. FINALITĂŢILE ŞI CONŢINUTUL JOCULUI DE

BASCHET LA CICLUL LICEAL
Educaţia fizică în învăţământul liceal, reprezintă o etapă de
pregătire superioară a tinerilor. Astfel sarcinile pe linia jocului de baschet,
capătă un caracter mai specializat – adică realizarea unor competenţe
specifice, derivate din competenţele generale ale ciclului gimnazial,
consolidarea elementelor şi procedeelor tehnico-tactice, dar şi învăţarea de
noi procedee şi acţiuni tactice, necesare aplicării lor într-un joc tot mai
complex.
CLASA A IX-A
Învăţarea procedeelor tehnice de atac fără minge şi cu minge,
oprirea într-un timp, pivotarea prin păşire şi întoarcere, pasa cu
două mâini de la piept, cu o mână de la umăr de pe loc şi din
deplasare, driblingul, aruncarea la coş din dribling şi din
săritură;
Consolidarea procedeelor tehnice de apărare;
Învăţarea acţiunilor tactice individuale de atac: demarcajul,
depăşirea, recuperarea ofensivă şi marcajul normal;
Formarea capacităţii de aplicare a procedeelor tehnico-tactice
învăţate în joc cu efectiv redus şi reguli simplificate 3 x 3, 4 x
4 şi în joc bilateral 5 x 5;
Învăţarea noţiunilor de regulament.
CONŢINUT
o dribling de pe loc, din mers şi din alergare, cu ocolire,
piruetă, zigzag, execuţie cu mâna dreaptă şi stângă;
o aruncarea la coş cu o mână de pe loc şi din dribling;
o aruncarea la coş din săritură;
pământul, cu două mâini de deasupra capului, cu o mână de
la umăr, urmate de deplasare;
o pivotare prin întoarcere.
o în atac: demarcajul, depăşirea şi pătrunderea;
o în apărare: marcajul normal.
Joc cu temă
Regulament
o regula paşilor;
o regula dublului dribling;
o angajarea între doi;
o repunere din afara terenului;
o greşeala personală şi tehnică;
o regulile de 3, 5 şi 8 secunde;
o structura: dribling – oprire – pivotare – pasă – prindere –
dribling – aruncare la coş din dribling;
Notarea se realizează cu note de la 1 la 10.
CLASA A X-A
Consolidarea procedeelor tehnice de atac şi apărare în structuri;
Consolidarea aruncărilor la coş din alergare şi săritură;
Învăţarea acţiunii tactice colective: dă şi du-te, încrucişare
simplă;
Învăţarea noţiunilor despre contraatac şi de apărare împotriva
contraatacului;
Formarea deprinderilor de autoorganizare şi autoconducere a
jocului bilateral cu respectarea principalelor reguli.
CONŢINUT
o dribling – variante;
o aruncarea la coş cu o mână de pe loc, din dribling, şi săritură;
pământul, pasa cu două mâini de deasupra capului, pasa cu o
mână de la umăr, urmate de deplasare;
o pivotare prin întoarcere.
o în atac: demarcajul, depăşirea şi pătrunderea;
o în apărare: marcajul normal, agresiv şi la intercepţie.
o în atac: dă şi du-te, încrucişare simplă.
Acţiuni tactice colective de echipă
o în atac: contraatacul.
Joc cu temă
Regulament
Abateri:
o paşi, dublu dribling, angajare între doi, repunerea mingii din
afara terenului, regulile 3, 5 şi 8 secunde;
Greşeli:
o personală, tehnică.
o structura: pasă – alergare – prindere – aruncare la coş din
alergare;
CLASA A XI-A
Consolidarea procedeelor tehnice de atac şi apărare în structuri
de exerciţii pe tot terenul şi în relaţii de adversitate;
Consolidarea aruncărilor învăţate;
Consolidarea contraatacului, a atacului în superioritate
numerică şi apărare în inferioritate numerică (2 x 1, 3 x 2, 1 x
2, 2 x 3);
Învăţarea apărării agresive pe 1 / 2 teren şi pe tot terenul;
CONŢINUT
o dribling cu schimbări de direcţie, piruetă, cu trecerea mingii
pe la spate, execuţie cu mâna dreaptă şi stângă;
o aruncare la coş cu o mână de pe loc, aruncare la coş din
alergare, din dribling, din săritură;
o pasarea mingii cu două mâini de la piept, pasa cu pământul,
pasa de deasupra capului, pasa cu o mână de la umăr, urmate
de deplasare;
o pivotarea prin întoarcere şi păşire.
o în atac: demarcajul, depăşirea şi pătrunderea, urmărirea
mingii;
o în apărare: marcajul normal, agresiv şi recuperarea defensivă.
o în atac: dă şi du-te, încrucişare simplă şi atacul în
superioritate numerică;
o în apărare: apărare în inferioritate numerică.
o în atac: contraatacul;
o în apărare: apărare împotriva contraatacului.
Joc cu temă
Regulament
Abateri: paşi, dublu dribling, angajare între doi, repunere din
afara terenului, regulile de 3, 5, 8 şi 24 secunde;
o greşeli: personală şi tehnică.
o structură: tehnico-tactică – la alegere;
o joc 3 x 3 pe tot terenul cu marcaj agresiv.
CLASA A XII-A
Consolidarea procedeelor tehnice de atac şi de apărare prin
structuri de exerciţii desfăşurate pe 1 / 2 teren şi pe tot terenul
în relaţie de adversitate;
Consolidarea acţiunilor tactice individuale: depăşire,
pătrundere, marcaj, demarcaj;
Consolidarea acţiunilor tactice colective: încrucişarea simplă şi
dă şi du-te;
Consolidarea contraatacului;
Consolidarea atacului în superioritate numerică şi apărarea în
inferioritate numerică;
Învăţarea sistemului de atac 2 – 1 – 2;
CONŢINUT
o aruncarea la coş cu o mână de pe loc, din alergare, din
dribling, din săritură;
o pasa din alergare;
o pasarea mingii cu două mâini de la piept, pasa cu pământul,
pasa de deasupra capului, cu o mână de la umăr, pasă oferită,
urmate de deplasare;
o dribling cu mâna dreaptă şi mâna stângă, din alergare, cu
schimbare de direcţie, cu piruetă, cu trecerea mingii pe la
spate;
o pivotarea prin întoarcere şi păşire.
o în atac: demarcajul şi pătrunderea;
o în apărare: marcajul normal şi marcajul agresiv.
o în atac: dă şi du-te, încrucişare simplă, atac în superioritate
numerică;
o în apărare: apărare în inferioritate numerică.
o în atac: contraatacul, sistemul de atac 2 – 1 – 2;
o în apărare: om la om.
Joc cu temă
o 1 x 1, 2 x 2, 3 x 3, 4 x 4, 5 x 5 pe 1 / 2 teren şi pe tot terenul.
Regulament
o Abateri: paşi, dublu dribling, angajare între doi, repunerea
mingii din afara terenului, regulile de 3, 5, 8 şi 24 secunde;
o Greşeli: personală, tehnică;
o Noţiuni legate de completarea foii de arbitraj.
o structura: tehnico-tactică la alegere
o joc 5 x 5 pe tot terenul cu temă: contraatacul şi marcajul
agresiv.
Caracterul eterogen al colectivelor claselor a IX-a, sub aspectul

cunoştinţelor, al capacităţilor şi al atitudinilor dobândite la disciplina
Educaţie fizică în ciclul gimnazial impune adoptarea succesivă de către
cadrul didactic a următoarelor măsuri:
 evaluarea predictivă a nivelului de pregătire a elevilor, realizată
înaintea abordării ciclurilor tematice vizând capacitatea de practicare
a probelor atletice, a jocurilor sportive pentru care se poate realiza
instruirea în liceul respectiv şi a ramurilor gimnasticii;
 constituirea şi parcurgerea unor cicluri de iniţiere/consolidare a
deprinderilor specifice a minimum trei jocuri sportive dintre cele
prevăzute în programa şcolară, pentru care există condiţii de
practicare în liceul respectiv atât în aer liber cât şi în sală;
Pentru formarea capacităţii de organizare, asigurarea dezvoltării
fizice armonioase, consolidarea şi extinderea fondului de deprinderi motrice
de bază şi utilitar-aplictive, dezvoltarea calităţilor motrice, se vor folosi
conţinuturi specifice şi unitare pentru toţi elevii clasei.
Pe parcursul semestrului al II-lea, având la bază observaţiile şi datele
înregistrate, se poate acţiona diferenţiat, pe grupe de nivel valoric deschise,
pentru dezvoltarea calităţilor motrice.
Deşi în procesul didactic s-a urmărit instruirea în mai multe probe şi
discipline sportive, cât şi dezvoltarea formelor de manifestare a forţei
tuturor lanţurilor/grupelor musculare, elevul va opta la evaluările
semestriale, doar pentru: unul dintre jocurile sportive.
Aceste sugestii metodico-organizatorice vor asigura, pe de o parte,
posibilitatea elevilor de a opta pentru practicarea în clasa a X-a a unor
probe/discipline sportive în deplină cunoştinţă de cauza, iar pe de altă parte,
vor facilita cadrului didactic constituirea în anul următor de grupe omogene
valoric, create pe relaţia ofertă-opţiune şi de tratare diferenţiată a acestora.
În finalul semestrului al II-lea, cadrul didactic va prezenta elevilor
oferta sa de instruire pentru clasa a X-a şi va solicita elevilor precizarea
opţiunilor.
Pentru liceele care nu beneficiază de sală de sport recomandăm
includerea jocului de baschet în planificarea anuala în semestrul I în luna
octombrie, iar în semestrul al II-lea în perioada mai–iunie.
Pentru unităţile de învăţământ cu sală de sport recomandăm
includerea jocului de baschet în planificarea anuală pe perioada întregului an
de învăţământ.
Având ca obiectiv practicarea în condiţii regulamentare a
probelor/disciplinelor sportive pentru care a optat, noi recomandăm
următoarele competenţe a fi utilizate în proiectarea didactică:
 acomodarea cu obiectul de joc;
 executarea pasei cu două mâini din priză simetrică;
 menţinerea poziţiei fundamentale joase în timpul deplasărilor;
 executarea triplei flexii înainte de aruncarea la coş;
 execuţia mişcării de biciuire la pasă şi la finalizare;
 aterizare echilibrată la prinderea mingii cu oprire;
 driblingul să fie executat lânga corp;
 să execute pasa şi aruncările din deplasare fără să comită abaterea de
paşi;
 să execute recuperarea la coş din punctul maxim al săriturii;
 să execute variaţie de ritm după schimbarea de direcţie;
 executarea depăşirii în condiţii de adversitate fără comiterea abaterii
de paşi;
EVALUARE
Semestrul I
1. Executarea structurii din unghi de 45˚: autolansare a mingii-
prindere-oprire-dribling-oprire-aruncare la coş.
2. Joc bilateral 3x3 pe ½ teren
Semestrul II
1. Executarea structurii: dribling-oprire-pasă-deplasare-prindere-
oprire-dribling-aruncare la coş din dribling.
2. Joc bilateral 5x5 pe tot terenul.
În clasa a X-a, cu care se finalizează învăţământul obligatoriu, vor fi

valorificate cunoştinţele, deprinderile, priceperile, capacităţile şi atitudinile
dobândite în anii şcolari anteriori, în activităţi de învăţare care să determine
manifestarea competenţelor prevăzute pentru ciclul inferior al liceului, la
disciplina Educaţie fizică.
În acest sens, profesorul va prezenta elevilor şi va realiza practic cu
aceştia modele variate de “încălzire”, de influenţare selectivă şi globală a
aparatului locomotor, de dezvoltare a calităţilor motrice (izolate şi
combinate) de prevenire şi corectare a atitudinilor corporale deficiente,
angrenându-i şi pe elevii care le manifestă în conceperea, conducerea şi
organizarea exersării. Aceste componente ale instruirii se vor realiza cu
întreaga clasă.
Pe baza opţiunilor exprimate de elevi, la finalul clasei a IX-a, cadrul
didactic va organiza în clasa a X-a instruirea în probele/disciplinele sportive
pe grupe de opţiuni, după caz, separate după criteriul sexului sau mixte. La
nivelul acestor grupe, instruirea va urmări aprofundarea şi extinderea
cunoştinţelor şi a competenţelor pregătirii fizice şi tehnico-tactice, dându-se
o pondere crescută activităţilor de exersare globală, inclusiv sub formă de
întrecere, în regim de autoorganizare, cu îndeplinirea de către elevi (prin
rotaţie) a rolurilor de arbitru, căpitan de echipă, şef de grupă.
În aceste domenii de instruire opţională, cadrul didactic, spre
deosebire de varianta de lucru frontal cu întreaga grupă, va îndeplini rolul de
organizator, mediator, consiliind alternativ fiecare grupă şi pe componenţii
acestora.
După caz în cadrul fiecărei grupe opţionale, se pot constitui
subgrupe de nivel valoric, periodice şi deschise, pentru care se stabilesc
trasee particulare de instruire.
Cadrul didactic are posibilitatea să planifice jocul de baschet în
perioade diverse în funcţie de baza materială pe care o are la dispoziţie şi
fără a neglija tradiţia liceului în care-şi desfăşoară activitatea didactică.
Când beneficiază de teren în aer liber şi de sală de sport este obligat
să planifice jocul de baschet pe toată perioada anului de învăţământ. Atunci
când are la dispoziţie doar terenul de baschet din aer liber planifică sezonier
jocul de baschet.
Pentru competenţele specifice din programa şcolară – practicarea în
condiţii regulamentare a probelor/disciplinelor sportive pentru care a optat
recomandăm următoarele:
 sa execute corect elementele şi procedeele tehnice în condiţii de
întrecere şi joc;
 să realizeze coordonarea braţelor şi picioarelor atât la aruncările la
coş de pe loc cât şi la cele din deplasare (din dribling şi din alergare);
 să manifeste precizie la finalizări;
 să execute corect acţiunile tehnico-tactice în condiţii de întrecere;
 să evite comiterea de greşeli personale la efectuarea acţiunilor
tehnico-tactice de apărare;
 să coordoneze prinderea mingii din alergare cu oprire şi finalizare
din săritură;
 să execute contraatacul în viteză;
 să coordoneze acţiunile proprii cu cele ale coechipierului cu care
realizează combinaţia tehnico-tactică de 2 şi chiar 3 jucători;
 să realizeze cu eficienţă crescuta combinaţia ”dă şi du-te” în cadrul
sistemului de atac;
 să se autoarbitreze şi să respecte regulamentul jocului.
Pentru realizarea competenţelor specifice propuse mai sus programa
şcolară recomandă mijloace de instruire cum ar fi:
 din alergare opriri în poziţie fundamentală la semne şi semnale
diferite;
 exerciţii din şcoala mingii;
 dribling cu schimbări de direcţie la semne şi semnale diferite;
 “Micul maraton” în dribling;
 suveica simplă şi dublă;
 concurs de aruncări la coş de pe loc;
 concurs de aruncări la coş din dribling pe echipe sau grupe;
 pase în doi din deplasare cu finalizare cu aruncare la coş din
alergare;
 pase-n doi cu schimb de locuri în dribling;
 pase-n trei şi patru cu schimb de locuri cu finalizare;
 structuri de procedee tehnice;
 exerciţii pretactice: pentru pătrundere, pentru depăşire, pentru
combinaţia tehnico-tactică “dă şi du-te”;
 relaţia 1 contra 1;
 jocul de relaţie 2 contra 2 şi 3 contra 3 la un panou;
 învăţarea sistemului de atac.
EVALUARE
Semestrul I
1. Executarea structurii: dribling-oprire-pasă-deplasare-prindere-
oprire-fentă de aruncare-fentă de depăşire-aruncare la coş din dribling.
2. Joc bilateral 5x5 pe teren redus (la panourile de pe lăţimea
terenului)
Semestrul II
1. Executarea structurii: dribling-pasă din deplasare-schimbare de
direcţie-pătrundere-finalizare cu aruncare la coş din alergare.
2. Joc bilateral 5x5 pe tot terenul
Educaţia fizică la clasele a XI-a şi a XII-a, clasele terminale ale

învăţământului liceal, va urmări realizarea competenţelor generale şi a
competenţelor specifice, precum şi asigurarea contribuţiei specifice la
atingerea finalităţilor învăţământului liceal.
La aceste niveluri de învăţământ, se extinde organizarea procesului
didactic pe principiul ofertei profesorului şi al opţiunilor individuale ale
elevilor sau ale grupurilor de elevi, precum şi al parcurgerii traseelor
particulare de învăţare, cu precădere pentru elevii cuprinşi în clasa a XI-a,
proveniţi din alte unităţi şcolare.
Competenţa generală nr. 1 şi competenţele specifice subordonate
acesteia, în special 1.1., 1.2, şi, parţial 1.3, 1.4 se realizează cu întreaga
clasă, sub directa conducere a profesorului, particularizând unele categorii
de conţinuturi, în funcţie de domeniile de specializare ale elevilor.
Competenţa generală nr. 2 şi competenţa specifică 2.1 se realizează diferit
faţă de cele anterioare, astfel, instruirea elevilor pentru practicarea probelor
disciplinelor sportive are la bază oferta profesorului şi opţiunile individuale
ale elevilor, care se centralizează, constituindu-se grupe omogene, separate
pe sex sau mixte.
La nivelul acestor grupe, se va urmări aprofundarea şi extinderea
cunoştinţelor, a componenţelor pregătirii fizice şi tehnico-tactice, dându-se
pondere crescută activităţilor de exersare globală, preponderent sub formă
de întrecere, în regim de autoorganizare şi autoarbitraj, cu îndeplinirea de
către elevi, prin rotaţie, a rolurilor de şef de grupă, arbitru, căpitan de
echipă, după caz.
În această formă de organizare a instruirii opţionale, spre deosebire
de varianta de lucru cu clasa, profesoul va îndeplini rolul de coordonator,
oferind consiliere alternativă grupelor constituite şi componenţilor acestora.
După caz, la jocurile sportive, fiecărei grupe valorice, stabile sau
periodice, i se atribuie sarcini de instruire adecvate.
Cunoscut fiind că instruirea elevilor, la disciplina Educaţie fizică se
realizează preponderent în domenii stabilite pe bază de ofertă şi opţiune, se
impune ca şi sistemul de evaluare să conţină instrumente diversificate,
conform structurii grupelor constituite, elevii având posibilitatea să opteze
pentru probele de evaluare pe care le va susţine (minimum două semestrial).
În vederea sprijinirii elevilor pentru continuarea practicării
exerciţiilor fizice în activitatea independentă, profesorul va furniza elevilor
interesaţi variante de programe, în special de întreţinere fizică pentru
dezvoltarea forţei, a mobilităţii, pentru practicarea jogging-ului, deplasarea
pe role, etc..
Pe parcursul ciclului superior al liceului, la solicitarea elevilor,
profesorul, în funcţie de condiţiile materiale existente, poate asigura
instruirea elevilor şi în discipline sportive alternative, menţionate în
programa şcolară de Educaţie fizică, înlocuind astfel o disciplină sportivă
obligatorie, cum ar fi jocul sportiv sau gimnastica, în perioadele când
acestea sunt planificate.
Pentru obiectivul de referinţă 2.1, valorificarea cunoştinţelor şi a
deprinderilor tehnico-tactice însuşite, în rezolvarea eficientă a situaţiilor
specifice disciplinelor sportive în întreceri/concursuri propunem câteva
competenţe operaţionale: să integreze procedeele tehnice în structuri de
procedee, să realizeze acţiuni de întrajutorare în cadrul sistemului de
apărare, să execute corect combinaţiile tehnico-tactice şi să aplice corect
regulile jocului, etc..
Pentru conţinuturile şi obiectivele cuprinse în programa clasei a XI-a
recomandăm utile următoarele mijloace de instruire:
 jocuri pregătitoare pentru perfecţionarea paselor, driblingului şi
aruncărilor la coş;
 pase-n doi cu schimbarea locurilor în dribling;
 din formaţie de suveică pase-n doi pe tot terenul;
 pase-n trei cu două mingi;
 exerciţii pe jumătate de teren şi pe tot terenul pentru: pase, dribling
şi finalizare cu aruncare la coş din dribling, din alergare şi din
săritură;
 consolidarea acţiunilor tehnico-tactice: depăşirea, pătrunderea,
demarcajul;
 consolidarea combinaţiilor tehnico-tactice de 2 jucători pentru atac şi
pentru apărare;
 joc 1x1, 2x2 la un panou sau la panourile laterale;
 concurs de aruncări libere, aruncări de la semidistanţă şi distanţă de
pe loc şi din săritură;
 exerciţii de contraatac;
 joc 3x3 pe ½ teren, joc 5x5 pe tot terenul.
EVALUARE
Semestrul I
1. Executarea structurii: de la linia de fund a terenului de baschet
execută dribling cu schimbări de direcţie – pasă la jucătorul situat în cercul
central în terenul de apărare – deplasare – prindere – oprire – dribling – pasă
din deplasare la un jucător aflat în prelungirea liniei de aruncări libere -
deplasare – prinderea mingii – aruncare la coş din alergare.
2. Joc bilateral (5x5 pe tot terenul)
Semestrul II
1. Executarea combinaţiei “dă şi du-te” (executantul va fi pe rând
pătrunzător şi apoi pasator) – din cercul de la centrul terenului dribling –
pasă – deplasare – schimbare de direcţie – pătrundere – prinderea mingii –
aruncare la coş din alergare.
2. Ieşire la minge – prinderea mingii – fentă de aruncare – angajarea
pătrunzătorului.
CLASA a XII-a
Educaţia fizică la clasele a XI-a şi a XII-a, clasele terminale ale
învăţământului liceal, va urmări realizarea competenţelor generale şi a
competenţelor specifice, precum şi asigurarea contribuţiei specifice la
atingerea finalităţilor învăţământului liceal.
La aceste niveluri de învăţământ, se extinde organizarea procesului
didactic pe principiul ofertei profesorului şi al opţiunilor individuale ale
elevilor sau ale gruprurilor de elevi, precum şi al parcurgerii traseelor
particulare de învăţare, cu precădere pentru elevii cuprinşi în clasa a XI-a,
proveniţi din alte unităţi şcolare.
Competenţa generală nr. 1 şi competenţelor specifice subordonate
acesteia, în special 1.1., 1.2, şi, parţial 1.3, 1.4 se realizează cu întreaga
clasă, sub directa conducere a profesorului, particularizând unele categorii
de conţinuturi, în funcţie de domeniile de specializare ale elevilor.
Competenţa generală nr. 2 şi competenţa specifică 2.1 se realizează diferit
faţă de cele anterioare, astfel, instruirea elevilor pentru practicarea probelor
disciplinelor sportive are la bază oferta profesorului şi opţiunile individuale
ale elevilor, care se centralizează, constituindu-se grupe omogene, separate
pe sex sau mixte.
La nivelul acestor grupe, se va urmări aprofundarea şi extinderea
cunoştinţelor, a componenţelor pregătirii fizice şi tehnico-tactice, dându-se
pondere crescută activităţilor de exersare globală, preponderent sub formă
de întrecere, în regim de autoorganizare şi autoarbitraj, cu îndeplinirea de
către elevi, prin rotaţie, a rolurilor de şef de grupă, arbitru, căpitan de
echipă, după caz.
În această formă de organizare a instruirii opţionale, spre deosebire
de varianta de lucru cu clasa, profesoul va îndeplini rolul de coordonator,
oferind consiliere alternativă grupelor constituite şi componenţilor acestora.
După caz, la jocurile sportive, fiecărei grupe valorice, stabile sau
periodice, i se atribuie sarcini de instruire adecvate.
Cunoscut fiind că instruirea elevilor, la disciplina Educaţie fizică se
realizează preponderent în domenii stabilite pe bază de ofertă şi opţiune, se
impune ca şi sistemul de evaluare să conţină instrumente diversificate,
conform structurii grupelor constituite, elevii având posibilitatea să opteze
pentru probele de evaluare pe care le va susţine.
Probele de evaluare a elevilor (minimum două semestrial) vor viza:
1. dezvoltarea forţei segmentare – exprimată printr-un cuplu de două
probe, vizând două segmente corporale diferite, altele decât probele
susţinute în clasa anterioară;
2. proba atletică aleasă dintre cele două practicate opţional;
3. un exerciţiu liber ales la una dintre ramurile gimnasticii sau o săritură
la un aparat de gimnastică;
4. randamentul în jocul sportiv practicat opţional sau efectuarea unei
structuri tehnico-tactice stabilite de către profesor.
În vederea sprijinirii elevilor pentru continuarea practicării
exerciţiilor fizice în activitatea independentă, profesorul va furniza elevilor
interesaţi variante de programe, în special de întreţinere fizică pentru
dezvoltarea forţei, a mobilităţii, pentru practicarea jogging-ului, deplasarea
pe role, etc.
Pe parcursul ciclului superior al liceului, la solicitarea elevilor,
profesorul, în funcţie de condiţiile materiale existente, poate asigura
instruirea elevilor şi în discipline sportive alternative, menţionate în
programa şcolară de Educaţie fizică, înlocuind astfel o disciplină sportivă
obligatorie, cum ar fi jocul sportiv sau gimnastica, în perioadele când
acestea sunt planificate.
Pentru obiectivul de referinţă 2.1, valorificarea cunoştinţelor şi a
deprinderilor tehnico-tactice însuşite, în rezolvarea eficientă a situaţiilor
specifice disciplinelor sportive în întreceri/concursuri propunem câteva
competenţe operaţionale: să integreze procedeele tehnice în structuri de
procedee, să realizeze acţiuni de întrajutorare în cadrul sistemului de
apărare, să execute corect combinaţiile tehnico-tactice şi să aplice corect
regulile jocului, etc..
Pentru conţinuturile şi obiectivele cuprinse în programa clasei a XII-
a recomandăm utile următoarele mijloace de instruire:
 dribling cu schimbări de direcţie, cu variaţii de ritm;
 pase din deplasare cu încrucişare în dribling;
 exerciţii cu desfăşurare pe tot terenul cu finalizare cu aruncare la coş
din alergare, din dribling;
 concursuri de aruncări libere, din dribling;
 ştafete cu structuri de procedee tehnice;
 relaţia 1x1x1 fără minge şi cu minge;
 jocuri pregătitoare pentru învăţarea tacticii colective;
 joc de relaţie 2x2, 3x3 la un panou;
 pase-n trei cu şi fără schimbarea locurilor;
 consolidarea depăşirii, pătrunderii şi combinaţiei de doi jucători “dă
şi du-te”;
 consolidarea marcajului şi demarcajului în jocul de relaţie la un
panou;
 încadrarea acţiunilor şi combinaţiilor tactice în sistemul de atac cu
un pivot;
 joc 5x5 bilateral cu temă.
EVALUARE
Semestrul I
1. Executarea structurii: pase-n trei cu schimb de locuri.
Semestrul II
1. Executarea structurii: deplasare – prinderea mingii din alergare şi
finalizare cu aruncare la coş din alergare; pasă lungă de contraatac. Elevul
trece prin cele două situaţii: de vârf de contraatac şi de pasator.
6.2. BASCHETUL ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL SUPERIOR DE NEPROFIL
Recunoscută ca parte componentă a procesului instructiv-educativ de

pregătire multilaterală a tinerilor specialişti, disciplina Educaţie fizică este
prezentă în planurile de învăţământ ale facultăţilor şi profilelor de
învăţământ superior cu obiective bine precizate:
 cuprinderea tuturor studenţilor în practicarea sistematică şi
organizată a exerciţiilor fizice şi a sporturilor preferate;
 îmbunătăţirea continuă a stării de sănătate, a vigorii fizice;
 însuşirea elementelor de bază în practicarea unor probe şi ramuri de
sport;
 modelarea stărilor psiho-comportamentale în vederea adaptării în
practica vieţii sociale;
În vederea realizării obiectivelor stabilite şi a îndeplinirii
răspunderilor ce-i revin învăţământului superior, activitatea de educaţie
fizică şi sport, organizată cu studenţii, cuprinde o gamă largă şi diversificată
de forme de desfăşurare şi manifestare, dintre care menţionăm următoarele:
 lecţii practice de educaţie fizică şi sport;
 lecţii de antrenament, pe ramuri de sport;
 lecţii de cultură fizică medicală;
 lecţii de gimnastică aerobică; lecţii de fittnes;
 activitatea de performanţă;
 practicarea independentă a exerciţiilor fizice şi a sporturilor
preferate;
 întreceri sportive organizate (competiţii interne pe facultăţi, la nivel
de centru universitar sau pe ţară).
Unităţile de învăţământ superior organizează lecţii cu profil
predominant pe una din ramurile sportive care se bucură de o largă audienţă
în rândul studenţilor. Aceştia au posibilitatea practicării exerciţiilor fizice pe
bază opţională în funcţie de baza materială de care dispune unitatea
respectivă.
Lecţiile organizate astfel, pe ramură de sport au următoarele
obiective:
 lărgirea şi perfecţionarea nivelului de motricitate generală şi
specifică, prin promovarea în pregătire a unor mijloace selecţionate
din ramura de sport preferată;
 însuşirea şi perfecţionarea principalelor elemente tehnice şi a
acţiunilor tehnico-tactice fundamentale;
 însuşirea principalelor probleme organizatorice şi a prevederilor
regulamentare, specifice ramurii respective;
 asigurarea tonicităţii psihofizice, a bucuriei de mişcare şi cultivarea
deprinderilor de practicare independenta a sportului preferat;
 depistarea şi selecţia elementelor dotate pentru echipele
reprezentative universitare.
Lecţiile organizate la acest nivel cu grupele constituite pe ramuri de
sport, vor putea fi conduse de către oricare dintre cadrele didactice,
indiferent de aprofundarea ramurii de sport din timpul pregătirii
profesionale în unităţile de profil.
Conţinutul programei de baschet

În vederea organizării acestui gen de lecţii, cu profil orientat
predominant pe o ramură de sport, au fost concepute programe simetrice de
pregătire pentru principalele ramuri de sport solicitate de studenţi, pentru
care o mare parte din instituţiile de învăţământ superior dispun de condiţii
corespunzătoare de organizare (atletism, baschet, fotbal, handbal, fitness,
volei, badminton, înot, tenis de masă şi tenis de câmp).
Dat fiind caracterul său dinamic şi spectacular, rezultate obţinute de
echipele de club din România pe plan european în ultimii ani, a transmisiilor
televizate cât şi gama largă de mijloace tehnico-tactice prezente în joc,
baschetul se înscrie printre ramurile de sport ce se bucură de audienţa unui
mare număr de tineri: studenţi şi studente.
La intrarea în facultate un număr considerabil de studenţi se prezintă
cu un bagaj de priceperi şi deprinderi motrice specifice jocului de baschet
care doresc perfecţionarea şi deconectarea prin practicarea acestei ramuri de
sport în primii ani de studenţie.
Alături de aceştia există o a doua categorie de studenţi care doresc
să-şi însuşească elementele de bază, fundamentale, în vederea practicării
jocului de baschet, ca mijloc de recreere şi pregătire generală.
Programa jocului de baschet ca disciplină în planul de învăţământ
cuprinde:
1. Perfecţionarea motricităţii generale şi specifice (dezvoltarea

vitezei, a forţei, detentei, rezistenţei, îndemânării, mobilităţii).
2. Învăţarea, consolidarea şi perfecţionarea principalelor elemente

şi procedee tehnice
 poziţia fundamentală şi deplasările în teren;
 pasa cu două mâini de la piept directă şi cu pamântul, de pe loc şi
din deplasare;
 pasa cu o mână de la umăr de pe loc şi din deplasare;
 pasa din săritură;
 aruncarea la coş de pe loc cu două mâini de la piept şi cu o mână de
deasupra capului;
 aruncarea la coş din dribling, din alergare şi din săritură cu o mână
de deasupra capului;
 dribling de pe loc şi din deplasare;
 dribling cu mâna dreaptă şi cu mâna stângă;
 dribling cu schimbări de direcţie;
 oprirea într-un timp şi în doi timpi;
 pivotarea cu păşire şi prin întoarcere.
3. Învăţarea, consolidarea şi perfecţionarea acţiunilor tehnico-

tactice individuale de atac şi de apărare
 marcajul şi demarcajul;
 depăşirea;
 pătrunderea;
 urmărirea şi recuperarea mingii la panou.
4. Învăţarea, consolidarea şi perfecţionarea combinaţiilor tehnico-

tactice colective de atac şi de apărare
 combinaţia “dă şi du-te”;
 încrucişarea simplă şi dublă;
 blocaj – “ieşire din blocaj”;
 contraatacul direct cu dribling şi pasă;
 contraatacul cu vârf şi intermeediar;
 atacul în superioritate numerică;
 schimbarea de adversar;
 apărarea în inferioritate numerică.
5. Învăţarea şi perfecţionarea unui sistem de atac şi de apărare

 atacul împotriva apărării “om la om”;
 atacul cu jucător pivot;
 apărarea “om la om” normală şi agresivă;
 apărarea în zonă.
Recomandări metodico-organizatorice
Pentru asigurarea cerinţelor minimale de trecere cât mai repede la
jocul bilateral, ca principal mijloc de pregătire, succesiunea învăţării şi
consolidării trebuie să înceapă cu driblingul, pasa şi aruncarea la coş.
Consolidarea procedeelor tehnice se realizează în cadrul unor
structuri de procedee tehnice, în exerciţii cu desfăşurare pe jumătate de
teren.
Acţiunile tehnico-tactice individuale în atac vor fi învăţate şi
consolidate numai în paralel cu corespondenţele lor în apărare (marcajul cu
demarcajul, depăşirea cu marcajul la jucătorul cu minge care a driblat sau
care urmează să dribleze, etc).
Folosirea jocurilor pregătitoare pentru învăţarea jocului de baschet.
Jocul bilateral cu desfăşurare pe tot terenul va fi precedat de exerciţii
pretactice în condiţii schimbătoare de desfăşurare.
Regulamentul jocul va fi însuşit pe parcursul lecţiilor cu profil de
baschet.
Tratarea diferenţiată a grupei de studenţi se va realiza în funcţie de
sex şi de nivelul de pregătire al studenţilor, iar la grupele de iniţiere se va
apela şi la individualizare.
Pondere mare în instruirea studenţilor va avea jocul de relaţie 1x1,
2x2, 3x3 la un panou şi jocul şcoală 4x4 şi 5x5 pe tot terenul.
6.3. PROIECTAREA CONŢINUTULUI ÎN DOCUMENTELE SPECIFICE DE PLANIFICARE
PROIECTAREA UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE - BASCHET

clasa a IX a
An şcolar:
Liceul:
Profesor: Model propus Păunescu Marius
Număr de lecţii: 10
Perioada: 24 septembrie - 23 noiembrie 2013
Timp alocat în lecţie: 10-20 min
 poziţia fundamentală (înaltă, medie, joasă), poziţii şi deplasări specifice (alergare cu spatele şi lateral);
 pasare şi prindere (cu două mâini de la piept, de pe loc şi deplasare);
 dribling alternativ cu ritmuri şi înălţimi variate;
 procedee de aruncare la coş de pe loc şi deplasare: de pe loc: cu o mână de sus, din deplasare: cu o mâna de
sus din dribling/alergare, din săritură cu desprindere de pe loc, cu prinderea mingii din dribling/pasă, oprire
(într-un timp), pivotare (prin păşire).
Acţiuni tactice în atac: Acţiuni tactice în apărare:
demarcaj; - marcajul adversarului cu şi fără minge;
pătrundere; - urmărirea la panou;
depăşire; - intercepţia;
“dă şi du-te” ; - apărare “om la om” în jumătatea proprie.
contraatac.
Joc bilateral: la 1 panou şi la 2 panouri
Nr. Competenţe Eva

Conţinut Exemple de activităţi de învăţare Dozaj Resurse
lecţie specifice luare
 demonstraţii, explicaţii, precizări, corectări;
 de pe loc se execută poziţia fundamentală, se
trece pe rând în poziţie fundamentală înaltă,
1.2. Utilizarea medie, joasă;
terminologiei de  din mers la semnal, se execută uşoară săritură
specialitate în cu aterizare în poziţia fundamentală;
relaţionarea cu  din poziţie fundamentală sărituri cu
partenerii de Poziţia fundamentală schimbarea alternativă a piciorului din faţă;
activitate (înaltă, medie, joasă)  idem cu atingerea genunchilor şi gleznelor
partenerului („leapşa”);
3.2. Utilizarea  din alergare, la semnal, aterizare în poziţie
deprinderilor fundamentală;
Mingi
motrice şi a  idem, din dribling;
EP
1. procedeelor  jucătorii aşezaţi pe două şiruri: dribling din 35’
EF
tehnice în acţiuni aleargare, săritură la panou şi aterizare în
Marcaje
motrice poziţie fundamentală.
complexe şi în
forme adaptate de Deplasări: Deplasări:
întrecere/concurs  alergare specifică  alergare normală – ca cea din atletism;
înainte;  deplasare cu paşi adăugaţi (înainte, înapoi,
4.1. Relaţionarea  alergare cu oblic înapoi şi lateral);
optimă în grupuri spatele;  ştafete cu procedee izolate: elevii împărţiţi în
diferite  pas adăugat grupe de trei, execută deplasare cu paşi
înainte/înapoi; adăugaţi lateral (dreapta – stânga) între două
 alergare laterală; linii paralele trasate la patru metri distanţă;
pas adăugat lateral. câştigă grupa care a realizat mai repede 10
lungimi (cinci spre dreapta, 5 spre stânga);
Nr. Competenţe Eva

 ştafete cu procedee izolate: elevii împărţiţi în
4.1. Relaţionarea
grupe de trei, execută deplasare cu paşi
optimă în grupuri
adăugaţi lateral (dreapta – stânga) între două
diferite
linii paralele trasate la patru metri distanţă;
câştigă grupa care a realizat mai repede 10
4.2. Aplicarea
Deplasări: lungimi (cinci spre dreapta, 5 spre stânga);
prevederilor
 alergare specifică  ştafetă cu procedee combinate - elevii împărţiţi
regulamentare ale
înainte; în grupe egale ca număr, la semnal:
disciplinelor
- sprint pe lungimea terenului,- oprire (loc marcat)
sportive
 alergare cu - deplasare cu paşi adăugaţi lateral
practicate Mingi
spatele; - retragere cu spatele folosind pasul adăugat înapoi
- deplasare cu paşi adăugaţi lateral; EP
4.3. Rezolvarea 35’
 pas adăugat - sub forma complexelor de procedee tehnice de EF
sarcinilor
înainte/înapoi; deplasare .
metodice şi Marcaje
- jocul de picioare al apărătorului:
organizatorice din
 alergare laterală; - pe perechi;
cadrul activităţilor
- individual în reprize (4 x 15 – 30” pauză);
de educaţie fizică
 pas adăugat - paşi adăugaţi înainte, sprint, oprire, retragere în
şi sport
lateral. alergare cu spatele;
- idem cu paşi adăugaţi lateral, dreapta – stânga;
5.1. Selectarea
 lucru de braţe şi joc de picioare, la fluier sprint
modelelor de
până la semn, oprire şi continuarea jocului de
reuşită din
braţe şi picioare, la fluier retragere în alergare
lumea sportului
cu spatele.
Nr. Competenţe Eva

 Exerciţii pregătitoare de jonglerie cu mingea.
- trecerea mingii în jurul capului, şoldurilor,
1.2. Utilizarea
genunchilor, gleznelor, printre picioare, în
terminologiei de
formă de „8”.
specialitate în
 Exerciţii de pe loc – controlul „prizei” corecte:
relaţionarea cu
- ridicarea mingii de pe sol, controlul „prizei”
partenerii de
corecte şi mişcării din articulaţia pumnilor;
activitate
- preluarea mingii din mâinile partenerului şi
controlul ţinerii ei;
4.1. Relaţionarea
- prinderea şi controlul prizei corecte după
optimă în grupuri
minge
diferite
Pasare şi prindere (cu aruncată în sus;
2 mâini de la piept, de - idem după ricoşarea ei în sol.
2. 4.2. Aplicarea 35’ mingi EF
pe loc şi din  Exerciţii din deplasare.
prevederilor
deplasare) - transportul mai multor mingi;
regulamentare ale
- minge ţinută cu două mâini de la piept,
disciplinelor
cealaltă condusă cu piciorul;
sportive
- idem, cealaltă ţinută între glezne, deplasare
practicate
prin sărituri cu deprindere pe două picioare.
 Ştafete.
- conducerea mingii rostogolite pe sol;
5.1. Selectarea
- cu mâna dreaptă, cu mâna stângă – alternativ
modelelor de
şi simultan.
reuşită din
- „culesul” mingilor;
lumea sportului
- „minge pe pod” (pe deasupra capului);
- „minge prin tunel” (picioarele depărtate).
Nr. Competenţe Eva

Pasa de pe loc
1.2. Utilizarea  de pe loc imitarea pasei cu două mâini de la
terminologiei de piept, se insistă asupra mişcării finale „de
specialitate în biciuire” efectuate din articulaţiile mâinilor;
relaţionarea cu  Executarea pasei în formaţii cu căpitan (linie,
partenerii de semicerc, cerc, şir);
activitate  Executarea pasei pe perechi, triunghi, pătrat,
cerc.
4.1. Relaţionarea Pasa din deplasare:
optimă în grupuri  din mers şi apoi uşoară alergare, săritură,
diferite imitarea prinderii mingii, aterizare pe ambele
Pasare şi prindere (cu
picioare, pasă;
2 mâini de la piept, de
2. 4.2. Aplicarea  exerciţii şi formaţii pentru învăţarea şi 35’ mingi EF
pe loc şi din
prevederilor consolidarea pasei din deplasare;
deplasare)
regulamentare ale  pe perechi, faţă-n faţă (distanţă de 3 – 4 m),
disciplinelor alergare pe loc cu numărarea celor două păşiri
sportive între prinderea şi pasarea mingii;
practicate  elevii, aşezaţi în şir, aleargă spre profesor,
primesc şi repasează mingea, deplasare la coada
şirului;
5.1. Selectarea  pase în doi, trei elevi care se deplasează înainte
modelelor de (primele execuţii din mers, apoi din alergare);
reuşită din  suveica simplă şi dublă;
lumea sportului  pase în trei cu două mâini de la piept, din
deplasare
Nr. Competenţe Eva

1.2. Utilizarea
terminologiei de Exerciţii imitative:
specialitate în  imitarea aruncării la coş de loc cu o mână
relaţionarea cu de sus (cu şi fără minge)
partenerii de
activitate Exerciţii cu minge:
 de pe loc aruncare la coş din apropiere (2
4.1. Relaţionarea m) din unghi de 45°;
optimă în grupuri  schimbarea unghiului de aruncare: 4
Mingii
diferite unghiuri de bază;
Aruncarea la coş de pe  mărirea distanţei de aruncare: 3 – 5 m;
Jaloane
3. 4.2. Aplicarea loc, cu o mână de sus  execuţii cu panou şi fără panou. 40’ EF
prevederilor
Pieptăraşe
regulamentare ale Structuri complexe de procedee tehnice:
disciplinelor  formaţie pe două şiruri: un şir care
sportive execută aruncări la coş de pe loc şi un şir
practicate care urmăreşte şi pasează. Se vor folosi
minimum două mingi.
5.1. Selectarea Joc 3 x 3 cu temă: finalizare cu aruncare la coş de

modelelor de pe loc.
reuşită din
lumea sportului
Nr. Competenţe Exemple de activităţi de învăţare Eva

Conţinut Dozaj Resurse
Oprire într-un timp
 Exerciţii fără minge executate din mers,
1.2. Utilizarea
alergare, de voie, la semnal sau diferite semne:
terminologiei de
- sărituri uşoare cu aterizare în poziţie
specialitate în
fundamentală;
relaţionarea cu
- idem cu schimbarea planului de aterizare.
partenerii de
 Exerciţii cu minge
activitate
- aruncarea mingii în sus şi înainte – oprire;
- prindere de minge ricoşată din sol, din pasă,
4.1. Relaţionarea
din dribling – oprire;
optimă în grupuri
 Structuri complexe de procedee tehnice:
diferite
- alergare, prindere, oprire, dribling, pase;
Oprire (într-un timp, - dribling, oprire, pasă; mingi
4. 4.2. Aplicarea 40’ EF
prin săritură) - dribling, pasă, prindere, oprire, pasă; pieptăraşe
prevederilor
- dribling, oprire, pasă, deplasare cu
regulamentare ale
schimbare de direcţie, reprimirea mingii, oprire,
disciplinelor
aruncare la coş din săritură, deplasare la urma
sportive
şirului 2.
practicate
- elevul 2: ieşire la minge, prindere, oprire,
pasă, deplasare pentru recuperare, dribling la
urma celuilalt şir
5.1. Selectarea
- joc 2 : 2, 3 : 3 pe ½ teren, cu tema: jucătorul
modelelor de
care intră în posesia mingii să execute structura:
reuşită din
prindere – oprire – pasă (dribling sau aruncare
lumea sportului
la coş).
Nr. Competenţe Exemple de activităţi de învăţare Eva

Conţinut Dozaj Resurse
Aruncarea la coş din săritură
Exerciţii imitative:
- săritură de pe loc cu imitarea aruncării la coş
1.2. Utilizarea din săritură;
terminologiei de - alergare, oprire într-un timp şi săritură cu
specialitate în imitarea aruncării la coş din săritură.
relaţionarea cu Exerciţii cu minge:
partenerii de - de pe loc, desprindere în săritură şi aruncare la
activitate coş din apropiere (2 m) din unghi de 45°;
- aruncarea mingii în sus şi înainte, alergare,
4.1. Relaţionarea prindere, oprire într-un timp şi aruncare la coş
optimă în grupuri din apropiere (2 m) din săritură;
diferite - dribling, oprire într-un timp, desprindere,
Aruncarea la coş din aruncare la coş din săritură;
mingi
4.2. Aplicarea săritură - idem cu: schimbarea unghiului de aruncare: 4 40’ EF
pieptăraşe
prevederilor unghiuri de bază; mărirea distanţei de aruncare
regulamentare ale - 3 – 5 m; execuţii cu panou şi fără panou.
disciplinelor Structuri complexe de procedee tehnice:
sportive - formaţie pe trei şiruri: un şir care urmăreşte
practicate (2), un şir care pasează (3) şi un şir care execută
aruncări la coş din săritură. Se vor folosi
minimum două mingi;
5.1. Selectarea - fentă de pasă şi aruncări la coş din săritură;
modelelor de - alergare, prinderea mingii, oprire, fentă de
reuşită din aruncare, dribling, oprire, aruncare la coş din
lumea sportului săritură;
- aruncare la coş din săritură, cu adversar;
- joc 3x3 cu temă: finalizează din săritură
jucătorul liber.
Nr. Competenţe Conţinut Exemple de activităţi de învăţare Dozaj Resurse Eva

1.2. Utilizarea Dribling
terminologiei de  dribling pe loc, din mers, din alergare:
specialitate în - cu mâna dreaptă, stângă;
relaţionarea cu - înalt, mediu, jos;
partenerii de - spre înainte, cu spatele, ghemuit.
activitate  dribling cu ocolire de obstacole, (jaloane);
Dribling alternativ cu  dribling cu trecerea mingii pe la spate, printre
3.2. Utilizarea ritmuri şi înălţimi picioare, cu schimbare de direcţie, piruete.
deprinderilor variate Ştafetă:
motrice şi a  dribling din alergare, în linie dreaptă;
procedeelor  dribling din alergare printre jaloane.
tehnice în acţiuni Aruncarea la coş din deplasare
Mingii
motrice  demonstraţii, explicaţii, precizări, corectări;
complexe şi în  din mers bătaie pe piciorul stâng, păşire peste
5. 40’ Pieptăraşe EF
forme adaptate de bancă cu piciorul drept în faţă, aterizare pe
întrecere/concurs piciorul drept, păşire cu stângul odată cu
înălţarea pentru a atinge cu mâna dreaptă plasa
4.1. Relaţionarea coşului;
optimă în grupuri  idem din uşoară alergare;
diferite Aruncarea la coş din  alergare, prinderea mingii printr-o păşire mai
deplasare (din lungă pe piciorul drept, păşire pe stângul cu
4.2. Aplicarea alergare) desprindere în săritură şi aruncare la coş.
prevederilor Succesiunea prinderii mingii este următoarea:
regulamentare ale  minge luată din mâinile profesorului (elev);
disciplinelor  minge uşor aruncată de profesor;
sportive  minge aruncată în sus şi înainte de executant;
practicate  două şiruri, aruncare la coş din alergare

1.2. Utilizarea
terminologiei de Structuri complexe de procedee tehnice (aruncare
specialitate în la coş din dribling şi alergare):
relaţionarea cu
partenerii de  aruncarea mingii în sus şi înainte,
activitate alergare, prindere, oprire, dribling şi
aruncare la coş;
3.2. Utilizarea
deprinderilor  dribling, oprire, pivot, pasă, alergare,
motrice şi a prindere, aruncare la coş din dribling;
procedeelor
tehnice în acţiuni  exerciţii complexe cu desfăşurare pe tot Mingii
complexe şi în Aruncarea la coş din terenul;
5. forme adaptate de deplasare (din 40’ Pieptăraşe EF
concurs alergare)  joc 2 : 2, 3 : 3 pe ½ teren, cu temă:
jucătorul care intră în posesia mingii să
4.1. Relaţionarea execute structura: prindere - dribling -
optimă în grupuri aruncare la coş din deplasare (sau pasă).
diferite
4.2. Aplicarea
prevederilor
regulamentare ale
disciplinelor
sportive
practicate

1.2. Utilizarea Exerciţii imitative (fără minge) executate pe loc,
terminologiei de apoi din alergare cu oprire la semnal
specialitate în  din semicerc elevii execută individual pivotul;
relaţionarea cu  piruete fără minge;
partenerii de  păşiri înainte, înapoi, lateral etc., cu revenire în
activitate poziţia fundamentală;
 ştafete: alergare cu oprire în dreptul diferitelor
3.2. Utilizarea semne sau la semnale.
deprinderilor Exerciţii cu mingea
motrice şi a  de pe loc, din poziţia fundamentala, prindere,
procedeelor pivot prin păşire înapoi – înainte pasă;
Mingii
tehnice în acţiuni  idem cu pivotare prin întoarcere;
complexe şi în Pivotare  idem cu schimbarea locului de ţinere a mingii
Jaloane
6. forme adaptate de ofensivă/defensivă (elemente de protecţie); 40’ EF
concurs (prin păşire)  pivotare cu execuţia diferitelor fente: de
Pieptăraşe
aruncare, de pasă, de plecare în dribling.
4.1. Relaţionarea  aruncarea mingii în sus şi spre înainte,
optimă în grupuri alergare, prinderea mingii, oprire, pivot, pasă;
diferite  pivotare, aruncare la coş, recuperare şi
deplasare în dribling la urma şirului - dribling,
4.2. Aplicarea oprire, pivotare, aruncare la coş, recuperare,
prevederilor deplasare la urma şirului opus.
regulamentare ale  joc 3 : 3 pe ½ teren, cu tema: jucătorul care
disciplinelor intră în posesia mingii să execute structura:
sportive prindere-oprire-pivotare-pasă (dribling sau
practicate aruncare la coş).

1.2. Utilizarea Etapa condiţiilor apropiate de joc:
terminologiei de  lucru în perechi (atacant-apărător);
specialitate în  atacantul – sarcini;
relaţionarea cu  merge în zona de atac pe ½ din teren;
partenerii de  acelaşi lucru din alergare;
activitate  demarcaj cu circulaţie individuală în atac;
 apărător;
Demarcajul şi
3.2. Utilizarea  marcaj activ pe toată suprafaţa; mingii
7. marcajul jucătorului EP
deprinderilor  marcaj cu plasament între adversar şi coş, pe pieptăraşe
cu minge
motrice şi a linia imaginară care uneşte adversarul şi coşul;
procedeelor Etapa condiţiilor de joc:
tehnice în acţiuni  joc 1 contra 1, 2 contra 2 şi 3 contra 3 la un
complexe şi în panou, cu marcaj activ şi semiactiv;
forme adaptate de
concurs
4.1. Relaţionarea Etapa condiţiilor apropiate de joc:

optimă în grupuri  aruncare proprie la coş, urmărirea mingii,
diferite recuperare - din diverse unghiuri (cu şi fără
adversar);
35’
4.2. Aplicarea  aruncarea altui jucător, recuperare (cu şi fără
Recuperarea mingii în mingii
8. prevederilor adversar). EF
atac şi apărare pieptăraşe
regulamentare ale Etapa condiţiilor de joc:
disciplinelor  joc bilateral 1x1, 2x2, 3x3 pe ½ din teren, cu
sportive temă
practicate

1.2. Utilizarea Etapa condiţiilor izolate de joc:
terminologiei de  aruncarea la coş din dribling;
specialitate în  fentă de aruncare la coş, depăşire pe dreapta,
relaţionarea cu apoi invers;
partenerii de  fentă de depăşire spre stânga şi depăşire pe
activitate dreapta, apoi invers;
Depăşirea
 fentă dublă de depăşire, cu schimbarea
3.2. Utilizarea direcţiei în timpul driblingului de depăşire;
a. păşire cross: pleacă
deprinderilor Etapa condiţiilor apropiate de joc: Mingii
pe partea cu piciorul
motrice şi a  depăşire, fără marcaj; marcaj întârziat; cu 35’
9. pivot; EF
procedeelor marcaj semi-activ; cu marcaj activ fără a Pieptăraşe
tehnice în acţiuni stânjeni execuţiile cu mingea;
b. păşire deschisă:
complexe şi în  idem, cu lupta pentru câştigarea mingii;
pleacă pe partea opusă
forme adaptate de  cu marcaj normal la atacantul executant;
piciorului de pivotare.
concurs  lucru pe perechi atacant – apărător: atacantul
va primi mingea de la apărător şi va executa
4.1. Relaţionarea complexul tehnic al acţiunii de depăşire în
optimă în grupuri condiţii de adversitate.
diferite Etapa condiţiilor de joc:
 joc bilateral 3x3 pe ½ din teren, cu temă;
4.2. Aplicarea Evaluare sumativă Evaluarea următoarei structuri:
prevederilor executarea structurii din unghi de 45°:
Mingii
regulamentare ale autolansare a mingii-prindere-oprire-dribling-
50’
10. disciplinelor oprire-aruncare la coş ES
Pieptăraşe
sportive Evaluarea procedeelor învăţate, în joc:
practicate joc bilateral: 3x3 pe ½ din teren;
PROIECT DIDACTIC
Data: 22 05 2013 TEME:

Şcoala: Universitatea din Piteşti 1. Aruncarea la coş din alergare
Ora: 14 2. Depăşirea
Durată: 100 minute 3. Dribling multiplu din deplasare
Disciplina: Baschet OBIECTIVE:
Anul: I O1 Consolidare cu accent pe ritmul celor doi paşi
Loc de desfăşurare: Sala sport (L = 28m/l = 14m) O2 Învăţare cu accent pe respectarea regulii paşilor
Efectiv: 16 băieţi şi a plecării în dribling cu piciorul corespunzător
O3 Consolidare cu accent pe controlul mingii cu
ambele mâini şi a vitezei de deplasare
RESURSE:
Conţinuturi: oprirea, ţinerea, prinderea şi pasarea mingii, aruncarea la coş de pe loc, pivotarea, pirueta.
Resurse psihologice: plăcerea de a juca baschet, conduita ludică, spirit de întrecere, voinţă şi perseverenţă;
Condiţii materiale: 2 panouri, 12 mingi, 8 jaloane, fluier, cronometru, 12 baloane, 10 pieptăraşe;
Timp didactic alocat: 15 + 25 + 15 = 70 minute;
STRATEGII: tip algoritmică
Metode: demonstraţia, explicaţia, exersarea, joc didactic.
Materiale: 2 panouri, 16 mingi, 10 jaloane, fluier, cronometru, 10 pieptăraşe, 16 baloane.
Mijloace: algoritm de exerciţii pentru învăţarea depăşirii şi consolidarea aruncări la coş.
Momente Strategia didactică

Nr. Evalua
didactice şi Activitatea profesorului Activitatea elevului Formaţii de Do Meto
crt. Ob re
durată lucru zare de
Îi adună Se adună
Organizarea
Verifică starea de Se aliniază conver
1 colectivului 2’
sănătate Comunică probleme de sănătate saţia
2 - în linie pe un
Prezenţa şi echipament
rând
 Enunţă numele Recepţionează numele jocului
jocului „Leapşa” explica
 Explică că  Încearcă să se ferească de ţia
Captarea
alergarea se defăşoară pe colega care o atinge prin: fente,
2 atenţiei 3’
jumătate de teren, schimbări de direcţie, alergare joc
3’
atingerea se face pe cu spatele, sprint, deplasare didac
umăr, iar scopul este să laterală tic
nu fie atins
 Prezintă grafic exerciţiul,  Deplasare în poziţie 2x
urmăreşte contactul cu fundamentală paralel cu linia de
solul să fie pe toată talpa fund, sprint, deplasare în poziţie explica
la deplasarea laterală, fundamentală pe linia de centru, ţia
Forma
călcâiul să fie sus la alergare cu spatele
Reactualiza tivă
alergarea cu spatele
rea cunoştin
3.  Prezintă grafic exerciţiul,
ţelor
urmăreşte poziţia braţului  Pleacă în dribling de la
15’ Predic
în timpul aruncării şi a centrul terenului şi execută 6x exerci
tivă
tălpilor la oprire oprire într-un timp la 2m de ţiul O3
panou, aruncare la coş de pe loc

Nr. Evalua
didactice şi Activitatea profesorului Activitatea elevului Formaţii de Do Meto
crt. Ob re
durată lucru zare de
 Prezintă pe tablă grafic Dribling paralel cu linia de
exerciţiul, corectează margine, piruetă în colţ, schimbă
poziţia trunchiului în mâna de dribling, dribling paralel
timpul piruetei, a cu linia de fund, oprire într-un 6x explica
Reactualiza articulaţiei mâinii după timp, aruncare la coş de pe loc ţia
Forma
rea cunoştin aruncare  Pase în doi din deplasare pe
3. O3 tivă
ţelor  Prezintă exerciţiul lungimea terenului, oprire într-
15’ grafic, corectează un timp şi aruncare la coş de pe exerci
poziţia braţelor, loc 6x ţiul
trunchiului în timpul
pasării şi a tălpilor pe
direcţia de deplasare
 Prezintă temele:  Ascultă şi întreabă dacă au
Aruncarea la coş din nelămuriri faţă de obiective:
alergare consolidarea ritmului celor doi
 Depăşirea paşi,
explica
Anunţarea  Driblingul multiplu din învăţarea regulii paşilor
ţia
temelor şi a deplasare şi a plecării în dribling cu piciorul
4 2’
obiectivelor corespunzător
conver
2’ Consolidare controlului mingii cu
saţia
ambele mâini şi a vitezei de În semicerc
deplasare

Nr. Activitatea Evalua
didactice şi Activitatea elevului Formaţii de Do Meto Obiec
crt. profesorului re
durată lucru zare de tive
 Prezintă grafic  Din stând, pas mare cu
exerciţiul, ţine dreptul, prinderea mingii, pas O1
mingea pentru mic cu stângul, aruncare la coş, 5x
fiecare, corectează recuperarea mingii
ritmul paşilor
Exerci
Dirijarea  Prezintă exerciţiul,  Din mers mingea oferită, pas
ţiul
învăţării urmăreşte primul pas mare cu dreptul, pas cu stângul O1
55’ şi poziţia mingii în şi aruncare la coş 5x
timpul paşilor
Conver
5  Urmăreşte momentul Forma
saţia
primului pas,  Din alergare uşoară de la tivă
Aruncarea la contactul pe toată centrul terenului, prinderea
coş din talpa, aterizarea pe mingii, pas cu dreptul, stângul 5x O1
alergare locul de bătaie şi aruncare la coş
Demon
15’  Urmăreşte ritmul
straţia
paşilor şi poziţia  Din alergare, schimbare de 5x
trunchiului în timpul direcţie, piruetă, aruncare la coş
săriturii din alergare O1

Nr. Evalua
didactice şi Activitatea profesorului Activitatea elevului Formaţii Do Meto Obiec
crt. re
durată de lucru zare de tive
Depăşirea  Urmăreşte ca paşirea şi  Din stând pas cu piciorul drept 5x O2 Forma
25’ driblingul să fie realizate pe lângă jalon şi dribling Exerci tivă
simultan  Din mers, oprire într-un timp, ţiul
 Urmăreşte momentul pas cu deschidere dreapta şi 5x
opririi şi plecării în dribling Conver O2
dribling  Din alergare, oprire într-un saţia
 Urmăreşte sincronizarea timp, depăşire cu deschidere
dintre dribling şi păşire dreapta, dribling, aruncare la 5x
 Prezintă grafic exerciţiile coş din dribling
şi corectează abaterea Execută aceleaşi exerciţii cu Demon O2
paşilor, a deschiderii sau deschidere spre partea stângă, straţia
protecţia mingii cross dreapta şi cross stânga 20’
 Urmăreşte poziţia palmei  Dribling cu mâna dreaptă pană
Conver
şi trunchiului la centru, dribling cu mâna 3x
saţia
 Prezintă grafic exerciţiul, stângă până la linia de fund
urmăreşte ca driblingul  Dribling de la centru până la
Demon O3
să fie executat cu mâna linia de 3 p, piruetă, dribling cu 3x
straţia
din exterior, trunchiul să stânga, aruncare din dribling,
Dribling
protejeze mingea recuperare, dribling alternativ şi
multiplu din
 Corectează poziţia aruncare la coş de pe loc.
deplasare Exerci O3
trunchiului la trecerea  Dribling printre jaloane cu 5x Format
15’ ţiul
printre jaloane schimbarea mâinii cu care ivă
 Urmăreşte poziţia mingii driblează
şi numără genuflexiunile  Dribling în jumătatea terenului joc
pentru cei care pierd de volei, încearcă să scoată 2x
didac O3
mingea din spaţiul mingea din dribling tic
indicat

Nr. Evalua
didactice şi Activitatea profesorului Activitatea elevului Formaţii Do Meto Obiec
crt. re
durată de lucru zare de tive
 Numără aruncările la  Dribling cu mâna dreaptă,
O1
coş marcate, numărul de oprire într-un timp, deschidere
depăşiri efectuate corect dreapta, dribling cu mâna
şi numărul de greşeli la dreaptă, oprire într-un timp,
Realizarea efectuarea driblingului cu cross dreapta, aruncare la coş
Con O2
6. feed-back- ambele mâini din dribling, recuperare, dribling Suma
ver
ului cu mâna stângă, oprire într-un tivă
saţia
8’ timp, deschidere stânga, dribling 10’
cu mâna stângă, oprire, cross
O3
stânga, aruncare la coş din
alergare.
 Asigură arbitrajul şi  Joc bilateral 3x3, la ambele 10’ O1

respectarea regulilor. panouri, cu temă precizată,
Punctează cu 1 punct aruncarea la coş se face doar din Exerc
Realizarea orice formă de depăşire şi alergare şi orice depăşire este iţiul
Predic
7 retenţiei şi a cu 2 puncte aruncarea din punctată O2
tivă
transferului alergare joc
10’ didac
tic O3

Nr. Activitatea Evalua
didactice şi Activitatea elevului
crt.
durată
profesorului Formaţii de Do Meto Obiec re
lucru zare de tive
 Ajută la  Umflă un balon şi
asigurarea încearcă să marcheze coş
Revenirea materialelor şi cu ajutorul acestuia
organismu numără coşurile
8 lui după 4’
reuşite
efort
4’
 Nominalizează  Prezintă eventuale

comportamentul şi dificultăţi ale exerciţiilor
îndeplinirea
Aprecieri şi obiectivelor Con
9 Concluzii 3’ ver
3’ În semicerc saţia
CAPITOLUL 7
ASPECTE METODICE PRIVIND INSTRUIREA ECHIPEI
REPREZENTATIVE ŞCOLARE
Cercul de baschet – este o activitate prin care, datorită

posibilităţilor de organizare a şcolii (liceului) respective, elevii talentaţi îşi
aprofundează pregătirea în jocul de baschet.
Se organizează în funcţie de:
 baza didactico-materială;
 aptitudinile, înclinaţiile, dorinţele elevilor;
 disponibilităţile şi specializarea cadrului didactic;
 posibilităţi de finanţare;
 tradiţia şcolii.
Conţinutul acestor ore de pregătire este asemănător cu cel al
grupelor de începători şi avansaţi din antrenamentul sportiv şi se
organizează pe grupe valorice de pregătire, grupa de bază → echipa
reprezentativă.
Cerinţa de bază a activităţii sportive de performanţă la nivelul
şcolii generale, ca eşalon al bazei de masă a sportului de performanţă, o
reprezintă problema selecţiei şi depistării elevilor talentaţi în vederea
formării echipei de minibaschet (clasele V – VI) a reprezentativei şcolii
generale (clasele VII – VIII) şi reprezentativa liceului (clasele IX – XII).
Concepţia privind selecţia şi pregătirea elevilor în jocul de baschet,
nu este o acţiune de moment, ci un proces evolutiv, în care operaţiunile se
desfăşoară din mers, chiar în timpul pregătirilor. Operaţiunea de moment
dezvăluie doar disponibilităţile celui investigat, concretizate în starea de
sănătate, comportament motric general şi puternica lui motivaţie de a
practica baschetul.
Din punct de vedere al metodologiei selecţiei prezentăm
următoarele cerinţe:
1. concepţie clară privind selecţia elevilor pentru cercul sportiv;
2. criterii precise de selecţie;

Berceanu, D.; Moanţă, A. coord. (2006) Concepţia unitară de joc şi pregătire pe nivele formative, FRB, Colegiul
Central al Antrenorilor
3. sistem de probe şi norme de control care obiectivizează
selecţia;
4. existenţa unui calendar competiţional prin care să se verifice
stadiul de pregătire → avansarea elevilor spre o etapă
superioară.
În depistarea elevilor profesorul de educaţie fizică se pot folosi
următoarele metode:
observarea sistematică a elevilor la lecţiile de educaţie fizică;
organizarea de jocuri speciale cu caracter de depistare;
urmărirea comportamentului elevilor în afara programului
şcolar.
Cea de a doua etapă este selecţia preliminară, cu durată de 4 – 6
săptămâni, timp în care procesul de pregătire se îmbină cu cel de selecţie , şi
în funcţie de trecerea unor probe de control specifice vârstei, elevii sunt
selecţionaţi.
Ce-a de-a treia etapă este selecţia relativ stabilă, ultima etapă de
formare a grupelor de elevi începători cu durată de 2 – 3 luni. Periodic sunt
efectuate verificări prin probe de control, rezultatele obţinute determină
trierea elevilor şi în final formarea grupei cu care se începe efectiv procesul
de pregătire în baschet.
Spre deosebire de cluburile sportive şcolare, selecţia la acest nivel
este mai puţin exigentă în ceea ce priveşte modelul somatic şi motric.
Recomandăm testarea elevilor prin următoarele probe motrice
specifice:
1. deplasare înainte – înapoi, laterală 12 – 14 m;
2. detentă de pe loc;
3. pase în doi în 30 secunde;
4. dribling printre jaloane;
5. aruncări libere (pentru clasele VII – XII).
Deoarece condiţiile de selecţie sunt foarte diferite şi particulare
fiecărei şcoli, prezentăm câteva criterii care stau la baza cerinţelor selecţiei
pentru baschet:
1. asigurarea unei medii ridicate a staturii echipei:
o 2 – 3 jucători care se vor situa la nivelul celor mai înalţi elevi
din şcoală;

Berceanu, D.; Moanţă, A. coord. (2006) Concepţia unitară de joc şi pregătire pe nivele formative, FRB, Colegiul
Central al Antrenorilor
o 8 – 10 jucători vor fi selecţionaţi cu prioritate, pe criteriul
motricităţii generale şi specifice.
În componenţa echipei este necesar să intre:
o 8 – 9 jucători care să constituie formaţia de bază a
reprezentativei;
o 5 – 6 jucători de perspectivă care, în anul următor, să poată
înlocui pe cei promovaţi într-un eşalon superior al
baschetului.
Pe posturi recomandăm următoarea orientare:
o 2 jucători pivoţi înalţi cu mobilitate, buni finalizatori de sub
coş, de la semidistanţă şi activi la recuperările ofensive;
o 5 jucători extreme:
o să finalizeze de la distanţă, semidistanţă, de sub coş;
o să paseze (pase decisive la angajarea pivoţilor);
o să pătrundă;
o să participe la asigurarea echilibrului defensiv, jucători
de „capcană” şi de intercepţie;
o să participe pe contraatac (ca vârfuri sau intermediar).
o 4 jucători fundaşi din care:
o 2 fundaşi ofensivi (depăşiri, pătrunderi în zonele
vulnerabile din apropierea coşului), buni aruncători de la
distanţă şi semidistanţă, activi pe contraatac (ca
intermediari sau vârf), jucători de intercepţie foarte buni
apărători;
o 2 jucători coordonatori de joc cu rapiditate, supleţe,
inteligenţă, cu capacitate de comparaţie, analiză, sinteză,
abstractizare, generalizare etc., cu foarte bună
motricitate îndeosebi în dribling şi execuţia paselor
decisive, buni aruncători de la distanţă şi semidistanţă,
activi în trecerea rapidă a mingii din zona de apărare în
zona de atac, agresivi în jocul de apărare, jucători de
intercepţie, „capcană” şi de colaborare în apărare
(flotări, aglomerări).
Pregătirea echipei reprezentative de şcoală generală (clasa VII –

VIII, 13 – 15 ani)
Din multitudinea criteriilor de selecţie prezentăm orientativ din

criteriul somatic valorile taliei şi din criteriul de dezvoltare a motricităţii
generale viteza, detenta, rezistenţa.
Tabel 4.1 - Date privind
talia la vârsta 13 – 15 ani Tabel 4.2 - Date privind dezvoltarea
(după T. Predescu şi A. motricităţii (după T. Predescu şi A.
Moanţă 2001) Moanţă 2001)
Sexul Vârsta Talia (cm) Vârsta Talia (cm)
13 1,70 Proba
1,70 – 1,75 13 14 15 13 14 15
Fete 14
15 1,75 – 1,80 Viteză (30 m/sec.) 4,8 4,7 4,6 5,0 4,9 4,8
13 1,68 Detentă (cm) 48 50 55 34 36 40
Băieţi 14 1,75 – 1,80 Rezistenţă (800 m / 3,05 – 3,00 3,30 – 3,15
15 1,75 – 1,90 min.)
CONDIŢII DE PREGĂTIRE:
Lecţiile se vor desfăşura în aer liber şi în sală în funcţie de
perioadă şi obiectivele instruirii.
Durata de lucru: 90 – 100 min.
Ciclul săptămânal: 1 – 2 lecţii.
MODELUL JOCULUI:
rezolvarea situaţiilor de atac rapid 2 x 2, 3 x 3, 4 x 4;
recuperarea mingii ca urmare a aruncării la coş, sau intercepţie
şi lansarea contraatacului;
se vor folosi sisteme de atac: 2 – 1 – 2, 4 + 1;
se va utiliza apărarea om la om agresivă pe tot terenul.
OBIECTIVELE INSTRUIRII:
dezvoltarea fizică armonioasă a organismului în creştere;
consolidarea şi perfecţionarea deprinderilor tehnico-tactice
specifice jocului în atac şi apărare, la in nivel cât mai apropiat
de modelul jocului;
învăţarea unor procedee tehnice şi acţiuni tehnico-tactice noi;
însuşirea şi aprofundarea cunoştinţelor legate de sistemele de
joc (atac – apărare) regulament, realizarea încălzirii
(antrenament – meci) şi recuperarea după efort;
educarea combativităţii, a stăpânirii de sine, a relaţiilor de
grup;
formarea obişnuinţei de practicare independentă a jocului în
timpul liber.
CONŢINUTUL INSTRUIRII:
Pregătirea fizică:
o dezvoltarea vitezei de reacţie, de execuţie, repetare şi
deplasare;
o dezvoltarea detentei la nivelul membrelor superioare şi
inferioare;
o dezvoltarea forţei la nivelul musculaturii membrelor
inferioare, superioare, abdomen, spate;
o dezvoltarea îndemânării generale şi specifice;
o dezvoltarea elasticităţii musculare şi a mobilităţii articulare;
o dezvoltarea capacităţii de adaptare la eforturile aerobe,
anaerobe şi mixte.
Pregătirea tehnică:
o Consolidarea şi perfecţionarea procedeelor tehnice
fundamentale;
o În atac:
o aruncările la coş din dribling, din alergare şi din săritură;
o driblingul în viteză specific contraatacului, cu schimbări
de direcţie, cu piruetă, cu trecerea mingii prin faţă, pe la
spate, printre picioare, cu variaţii de ritm pentru
realizarea depăşirii;
o oprirea, pivotarea şi protecţia mingii;
o prinderea şi pasarea mingii cu două mâini, cu o mână de
pe loc, din deplasare, în funcţie de situaţia şi faza de joc;
o În apărare:
o deplasarea şi alergarea laterală;
o tehnica jocului de picioare şi lucrului de braţe împotriva
atacantului cu şi fără minge.
ÎNVĂŢAREA DE NOI PROCEDEE:
în atac:
o pase speciale:
o cu o mână de jos din dribling, pe la spate, în cârlig, din
lateral, de pe loc şi din deplasare;
o voleibalarea:
o cu trimiterea mingii către coş sau coechipier, executată
de pe loc, din deplasare sau săritură, cu o mână sau
ambele mâini;
în apărare:
o urmărirea la panou prin voleibalare.
PREGĂTIREA TACTICĂ:
consolidarea şi perfecţionarea acţiunilor tactice individuale şi
colective însuşite anterior;
învăţarea de acţiuni tactice noi:
o în atac:
o învăţarea încrucişării simple;
o blocajul şi ieşirea din blocaj;
o învăţarea sistemului de contraatac (cu pas margine – pas
centru – dribling – aruncare la coş);
o învăţarea procedeelor specifice posturilor: pivot,
extremă, fundaş ofensiv, fundaş defensiv, conducător de
joc;
o învăţarea sistemului de atac: 2 – 1 – 3, 4 + 1;
o în apărare:
o învăţarea sistemului de apărare agresivă om la om pe tot
terenul şi 1 / 2 teren, a marcajului la intercepţie, a
alunecării, schimbului de atacanţi şi a marcajului dublu
(„capcană”) împotriva jucătorilor cu minge;
o blocajul defensiv.
PREGĂTIREA PSIHOLOGICĂ:
pregătire intelectuală (atenţie, percepţie, gândire, decizie);
pregătire volitivă (calităţi de voinţă);
pregătire afectivă (echilibru emoţional);
dezvoltarea autoreglării.
PREGĂTIREA TEORETICĂ:
aprofundarea regulamentului de joc;
însuşirea cunoştinţelor teoretice despre efectuarea încălzirii
(generale, specifice), mijloace de refacere după efort,
alimentaţie etc.
Pregătirea echipei reprezentative de liceu

În învăţământul liceal dorinţa de mişcare, de afirmare a tinerilor
care stăpânesc bagajul motric necesar practicării jocului de baschet, se
realizează prin selecţionarea, pregătirea şi participarea acestora în
competiţiile de la acest nivel → cu echipa liceului.
Selecţia va avea ca element de referinţă indicatorii prevăzuţi la
modelele somatice şi motrice stabilite pentru eşalonul de copii avansaţi din
cluburile sportive. Astfel, selecţia este efectuată corespunzător, dacă elevii
aleşi se apropie de valoarea acestor indicatori.
Prezentăm orientativ valorile taliei şi din criteriul de dezvoltare a
motricităţii generale → viteza, detenta, rezistenţa.
CONDIŢII DE PREGĂTIRE:
Lecţiile se vor desfăşura în aer liber şi în sală în funcţie de
perioada şi obiectivele pregătirii.
Durata de lucru: 90 – 110 min.
Ciclul săptămânal: 2 – 3 lecţii.
MODELUL JOCULUI:
lansarea şi rezolvarea contraatacului, cu respectarea sarcinilor
pentru fiecare post (recuperator – jucător lateral – jucător care
driblează);
să-şi însuşească şi să aplice un sistem de atac împotriva
apărărilor agresive om la om şi zonă.
OBIECTIVELE INSTRUIRII:
integrarea cunoştinţelor şi deprinderilor specifice în
organizarea şi practicarea competiţională a jocului;
dezvoltarea calităţilor motrice şi creşterea capacităţii de
manifestare a acestora în execuţiile tehnico-tactice;
învăţarea de procedee tehnice → şi acţiuni tehnico-tactice noi;
dezvoltarea capacităţii de organizare şi autoorganizare.
CONŢINUTUL INSTRUIRII:
Pregătirea fizică:
o dezvoltarea indicilor de manifestare a vitezei sub toate
formele ei;
o dezvoltarea detentei la nivelul membrelor superioare şi
inferioare;
o dezvoltarea îndemânării generale şi specifice;
o dezvoltarea elasticităţii musculare şi a mobilităţii articulare;
o dezvoltarea capacităţii de adaptare la efortul de rezistenţă
specifică şi anduranţei;
Pregătirea tehnică:
o perfecţionarea procedeelor tehnice de atac şi de apărare
specifice postului şi rolului jucătorilor în sensul creşterii
eficienţei în special al aruncărilor la coş din acţiune şi libere;
Pregătirea tactică:
o perfecţionarea acţiunilor individuale în relaţia 1 : 1; 2 : 2; 3 :
3;
o În atac:
o perfecţionarea acţiunilor tactice de 2 – 3 jucători: „dă şi
du-te”, încrucişare, blocaj şi ieşire din blocaj, dublarea
depăşirii, contraatacul şi atacul rapid 2 x 2, 3 x 3,
sisteme de atac în diferite variante de distribuire;
o învăţarea atacului împotriva apărării om la om şi zonă;
o învăţarea atacului împotriva apărării pressing zonă;
o În apărare:
o perfecţionarea acţiunilor individuale de apărare 1 x 1, 2
x 2, 3 x 3;
o perfecţionarea sistemului de apărare om la om pressing
pe tot terenul (marcaj dublu şi la intercepţie) şi sistemul
om la om normal pe 1 / 2 teren (alunecare,
schimbarea atacanţilor, închiderea tuşei şi a depăşirii,
blocaj defensiv);
o învăţarea sistemului de apărare în zonă (2 – 1 – 2
şi 1 – 2 – 2) şi pressing zonă (1 – 2 – 2, 3 – 2 şi 1 – 2 – 1
– 1).
PREGĂTIREA PSIHOLOGICĂ:
pregătirea intelectuală (atenţie, percepţie, gândire, decizie);
pregătirea volitivă (calităţi de voinţă);
pregătirea afectivă (echilibru emoţional);
dezvoltarea autoreglării.
PREGĂTIREA TEORETICĂ:
aprofundarea regulamentului de joc;
cunoştinţe teoretice despre efectuarea încălzirii (generale,
specifice), mijloace de refacere după efort, alimentaţie etc.;
cunoştinţe privind organizarea şi desfăşurarea unei competiţii;
informaţii privind cerinţele şi exigenţele sportului de
performanţă.
Latura managerială a profesorului de educaţie fizică în pregătirea

echipelor reprezentative şcolare
Pornind de la definiţia managementului care este „acea parte a
procesului de conducere care cuprinde planificarea, luarea deciziilor şi
coordonarea activităţilor unui grup de indivizi care lucrează pentru un scop
comun” se poate afirma că pregătirea echipei reprezentative şcolare, de către
profesorul de educaţie fizică, este un proces managerial destul de complex.
Din multitudinea problemelor de management ale profesorului de
educaţie fizică, în această situaţie ca antrenor, de importanţă majoră este
„conducerea de pe margine” a elevilor în timpul competiţiei. Este un aspect
important deoarece echipa se află într-o permanentă reorganizare, în funcţie
de observaţiile sale variabile (fiecare adversar având o caracteristică
proprie). Ca antrenor trebuie să rezolve următoarele cerinţe:
să stăpânească metodologia şi tehnologia procedeelor de
antrenament din disciplina respectivă;
să depisteze, selecţioneze şi să pregătească elevii în vederea
promovării în număr cât mai mare în eşalonul de performanţă;
să posede cunoştinţe şi capacitatea de a organiza şi conduce
competitiv elevii, în competiţiile la care participă, indiferent de
gradul şi nivelul acestora: amicale sau oficiale;
să cunoască particularităţile, manifestările organismului din
punct de vedere fiziologic, psihologic, biochimic etc. în efortul
specific ramurii de sport respective.

Balaiş, F.; Mereuta, C; Hânsa, C. (2001) Managementul sportului, Galaţi, Ed. Academia, 2001
ŞEDINŢA DE PREGĂTIRE A MECIULUI.

Profesorul este necesar să cunoască faptul că şedinţa de pregătire a
jocului completează lecţiile de antrenament, sistematizează şi consolidează
conştient elementele pregătite. Aceasta se organizează la ultimul
antrenament sau cu 24 ore înaintea meciului, şi nu poate înlocui pregătirea
specifică realizată prin antrenament.
Şedinţa este condusă de antrenor şi cuprinde două părţi:
organizatorică şi tehnică.
Partea organizatorică prevede:
o locul şi ora prezentării la sala de competiţie;
o mijlocul de locomoţie (când este cazul);
o echipamentul.
Partea tehnică prevede:
o caracterizarea echipei adverse cu particularităţile individuale
şi colective;
o nivelul pregătirii fizice;
o particularităţi de ordin tehnic şi tactic: tehnică avansată sau
rudimentară, stilul de joc, precizie, eficacitate, joc organizat
sau întâmplător;
o particularităţi de ordin psihologic: combativitate, calm,
situaţii care determină demobilizarea etc.;
o informaţii legate de aplicarea planului tactic şi sarcinile din
apărare şi atac.
ACTIVITATEA ÎNAINTE DE MECI

În funcţie de programarea meciului elevii vor fi prezenţi la locul
competiţiei cu o oră înainte de desfăşurare, pentru a se echipa, încălzi şi a
primi ultimele indicaţii date de profesor care urmăresc:
mobilizarea psihologică şi reamintirea tacticii echipei (atac –
apărare);
repetarea planului de joc special al echipei şi cel presupus că-l
vor adopta adversarii;
precizarea sarcinilor individuale şi colective.
ÎNCĂLZIREA.
Reprezintă un segment important „partea de spectacol” dinaintea
meciului cu rol de angrenare psihologică în ambianţa disputei care va urma.
Este pregătită la antrenamente şi se desfăşoară identic pentru toate
meciurile.
Încălzirea poate fi:
generală (10 – 15 min): exerciţii pentru angrenarea marilor
funcţiuni, variante de alergare, sărituri, exerciţii de
„stretching” (de întindere musculară şi articulară);
specifică (20 – 25 min): execuţii de pase, aruncări la coş,
dribling, relaţii 1 x 1, 2 x 2, 3 x 3 etc.
Tabel 4.3. – Exemplu de încălzire pentru joc

Conţinut Dozare Indicaţii metodice şi
organizatorice
1. Micul maraton – atingerea de 2 ori În linie pe două rânduri. Se
fiecărei linii cu braţul drept, lucrează pe 1 / 2 teren.
2. Deplasări cu schimbări de 2 L + 2 Pe perechi (apărător – atacant). Se
direcţie l execută fără minge.
3. 10 sărituri cu atingerea 2 x 10 Aterizare elastică; lovirea
palmelor partenerului sărituri palmelor se realizează în punctul
cel mai înalt al săriturii.
4. Complex de influenţare 6 min. Execuţie individuală.
selectivă a aparatului
locomotor
5. Dribling – aruncare la coş 3 min. Două şiruri la centrul terenului
precedată de prinderea lateral dreapta (cu mingi) şi stânga
mingii din dribling (urmăreşte şi recuperează);
6. Idem cu pasarea mingii cu 3 min. deplasare la şirul opus.
două mâini de la piept
7. Idem cel cu minge atacant, 3 min.
celălalt apărător
8. Aruncări libere 3 x 2 ar. Colectivul împărţit în 2 grupe.
9. Aruncări de la 6,75 m 2 x 3 ar. 4 grupe, aruncări de pe posturi.
10. Voleibolări cu minge 2 min. 2 şiruri în faţa panoului, aruncarea
deplasare la şirul propriu sau mingii în panou – sprint la centru.
opus Să nu atingă mingea solul.
Prin încălzire se urmăreşte:

să se realizeze o adaptare progresivă a organismului la efort;
activitatea din timpul încălzirii să nu provoace o oboseală prea
mare, ci să creeze numai o stare funcţională optimă;
reglarea alternanţei dintre efort şi odihnă (mers, alergare
uşoară, exerciţii de relaxare);
să nu se prelungească în mod exagerat încălzirea, deoarece ea
trebuie să pregătească organismul pentru efort şi nu să
constituie efortul propriu-zis.
 ACTIVITATEA ÎN TIMPUL JOCULUI

Prin regulament profesorul este autorizat să dea indicaţii
jucătorilor săi, solicitând minute de întrerupere sau înlocuirile de jucători.
Înlocuirile şi minutele de întrerupere au ca scop:
înlocuirea unui jucător accidentat sau epuizat fizic, sau care a
comis 5 greşeli personale;
întărirea apărării;
creşterea eficienţei în atac;
ruperea ritmului de joc al adversarilor etc.
Momentul în care profesorul poate influenţa destul de mult
comportamentul jucătorilor este în partea de final a meciului, în special în
situaţiile de rezultat aproximativ egal.
Recomandăm ca finalul de meci să facă parte din managementul
procesului de pregătire. După părerea unor specialişti acesta să fie antrenat
40 – 50 min / săptămânal (în cazul echipelor şcolare 15 – 20 min /
săptămână).
E. ACTIVITATEA DUPĂ TERMINAREA MECIULUI

Indiferent de rezultatele obţinute, jocul este sursă de acumulare a
experienţei atât pentru profesori cât şi pentru elevi, necesară viitoarelor
întâlniri.
Profesorului îi revin următoarele responsabilităţi:
să adreseze mulţumiri arbitrilor, oficialităţilor şi profesorului
care a condus echipa adversă, indiferent de rezultatul obţinut;
va adresa jucătorilor câteva fraze rapid în vestiar pentru a
calma spiritele după o înfrângere sau a-i felicita pentru victorie;
va pregăti (calcula) sau solicita pregătirea statisticilor şi a
diverselor observaţii cu privire la jocul desfăşurat, pe care le va
prezenta la primul antrenament.
Sistemul competiţional şcolar

Începând cu anul şcolar 1999 – 2000 s-au introdus şi competiţii la
clasele I – IV care se desfăşoară în baza Calendarului sportiv al M.E.N.
elaborat pentru fiecare an şcolar. În funcţie de condiţiile existente, fiecare
inspectorat îşi întocmeşte un calendar propriu.
Competiţiile la acest nivel se desfăşoară pe următoarele etape:
o clasă;
o şcoală;
o localitate;
o judeţ;
o interjudeţean.
În ţara noastră sistemul competiţional şcolar se desfăşoară astfel
(T. Predescu şi A. Moanţă 2001):
Tabel 4.4. – I. Activitate sportivă cu caracter de masă
Competiţia Sistem de desfăşurare

 Campionatul şcolii  etape de clasă;
 interclase;
 faza pe şcoală.
 Ziua sportului preferat  interclase;
 fază finală pe şcoală.
 Cupe  etape pe clase;
 faza interclase;
 faza finală pe şcoală.
 Jocuri organizate cu ocazia  interclase;
zilelor festive  faza finală pe şcoală.
 Întâlniri amicale şi tradiţionale  interclase;
 interşcoli.
 Jocuri organizate în perioada  intergrupe;
vacanţelor  interşcoli.
Tabel 4.5. – II. Activitate sportivă cu caracter de performanţă

Competiţia Sistem de desfăşurare
 Campionatul municipal de  faza pe şcoală;
minibaschet (D-l Goe joacă  faza pe municipiu (oraş);
baschet)
 Turneul final de babybaschet şi  pe echipe;
minibaschet (f + m Under 10 ani;  faza finală cu înscrieri;
Under 12 ani)
 Campionatul şcolilor generale  faza pe şcoală;
 faza pe localitate;
 faza pe judeţ; interjudeţ;
 zonă;
 finală, pe ţară
 Campionatul liceelor  faza pe şcoală;
 faza pe localitate;
 pe judeţ; interjudeţ;
 zonă;
 finală – pe ţară.
Regulamentul unei competiţii şcolare
Competiţia „reprezintă momentul esenţial al activităţii sportivului
… obiectul fundamental al activităţii sportive” (Balaiş, Hânsa, 2001).
Pentru organizarea unei competiţii se întocmeşte regulamentul care cuprinde
în general:
denumirea şi scopul competiţiei;
organizarea concursului (cine organizează);
locul şi data de desfăşurare;
adresa organizatorului;
condiţiile tehnice (calitatea terenului, aparatura şi materialele
de concurs utilizate);
sistemul de disputare a întrecerilor;
condiţii de stabilire a rezultatului şi clasamentului;
termen de înscriere – unde şi când se fac;
data, ora şi locul şedinţei tehnice;
condiţii administrativ – organizatorice;
premii.
Exemplu de regulament:
Regulamentul „CUPA LALELOR” la baschet masculin
Scopul – pregătire – verificare → popularizarea disciplinei sportive;
Organizare – „Cupa Lalelor” este organizată de Colegiul Naţional
„Alexandru Odobescu” cu sprijinul Direcţiei Judeţene Pentru Sport Argeş;
Locul şi data de desfăşurare – jocurile se vor desfăşura pe un singur teren
la baza sportivă a liceului, pe suprafaţă cu parchet în zilele de 17 – 19
Aprilie a.c.

Balaiş, F.; Mereuta, C; Hânsa, C. (2001) Managementul sportului, Galaţi, Ed. Academia
Sistem de desfăşurare – sistem turneu, fiecare cu fiecare numai tur; se va
juca după regulamentul F. R. B., clasamentul se va întocmi acordându-se 2
puncte pentru joc câştigat şi 1 punct pentru joc pierdut. În cazul egalităţii la
puncte în clasament, departajarea se face după victoria directă, coşaverajul
echipelor aflate la egalitate.
Prezentăm exemple de Tabele Berger pentru campionate care
cuprind între 3 şi 16 echipe.
Campionat cu 3 & 4 Echipe
Etapa\
1 1:4 2:3
2 4:3 1:2
3 2:4 3:1

Etapa\
1 1:6 2:5 3:4
2 6:4 5:3 1:2
3 2:6 3:1 4:5
4 6:5 1:4 2:3
5 3:6 4:2 5:1

Etapa\
1 1:8 2:7 3:6 4:5
2 8:5 6:4 7:3 1:2
3 2:8 3:1 4:7 5:6
4 8:6 7:5 1:4 2:3
5 3:8 4:2 5:1 6:7
6 8:7 1:6 2:5 3:4
7 4:8 5:3 6:2 7:1


Etapa\
1 1:10 2:9 3:8 4:7 5:6
2 10:6 7:5 8:4 9:3 1:2
3 2:10 3:1 4:9 5:8 6:7
4 10:7 8:6 9:5 1:4 2:3
5 3:10 4:2 5:1 6:9 7:8
6 10:8 9:7 1:6 2:5 3:4
7 4:10 5:3 6:2 7:1 8:9
8 10:9 1:8 2:7 3:6 4:5
9 5:10 6:4 7:3 8:2 9:1

Etapa\
1 1:12 2:11 3:10 4:9 5:8 6:7
2 12:7 8:6 9:5 10:4 11:3 1:2
3 2:12 3:1 4:11 5:10 6:9 7:8
4 12:8 9:7 10:6 11:5 1:4 2:3
5 3:12 4:2 5:1 6:11 7:10 8:9
6 12:9 10:8 11:7 1:6 2:5 3:4
7 4:12 5:3 6:2 7:1 8:11 9:10
8 12:10 11:9 1:8 2:7 3:6 4:5
9 5:12 6:4 7:3 8:2 9:1 10:11
10 12:11 1:10 2:9 3:8 4:7 5:6
11 6:12 7:5 8:4 9:3 10:2 11:1

Etapa\
1 1:14 2:13 3:12 4:11 5:10 6:9 7:8
2 14:8 9:7 10:6 11:5 12:4 13:3 1:2
3 2:14 3:1 4:13 5:12 6:11 7:10 8:9
4 14:9 10:8 11:7 12:6 13:5 1:4 2:3
5 3:14 4:2 5:1 6:13 7:12 8:11 9:10
6 14:10 11:9 12:8 13:7 1:6 2:5 3:4
7 4:14 5:3 6:2 7:1 8:13 9:12 10:11
8 14:11 12:10 13:9 1:8 2:7 3:6 4:5
9 5:14 6:4 7:3 8:2 9:1 10:13 11:12
10 14:12 13:11 1:10 2:9 3:8 4:7 5:6
11 6:14 7:5 8:4 9:3 10:2 11:1 12:13
12 14:13 1:12 2:11 3:10 4:9 5:8 6:7
13 7:14 8:6 9:5 10:4 11:3 12:2 13:1

Etapa\
1 1:16 2:15 3:14 4:13 5:12 6:11 7:10 8:9
2 16:9 10:8 11:7 12:6 13:5 14:4 15:3 1:2
3 2:16 3:1 4:15 5:14 6:13 7:12 8:11 9:10
4 16:10 11:9 12:8 13:7 14:6 15:5 1:4 2:3
5 3:16 4:2 5:1 6:15 7:14 8:13 9:12 10:11
6 16:11 12:10 13:9 14:8 15:7 1:6 2:5 3:4
7 4:16 5:3 6:2 7:1 8:15 9:14 10:13 11:12
8 16:12 13:11 14:10 15:9 1:8 2:7 3:6 4:5
9 5:16 6:4 7:3 8:2 9:1 10:15 11:14 12:13
10 16:13 14:12 15:11 1:10 2:9 3:8 4:7 5:6

11 6:16 7:5 8:4 9:3 10:2 11:1 12:15 13:14
12 16:14 15:13 1:12 2:11 3:10 4:9 5:8 6:7
13 7:16 8:6 9:5 10:4 11:3 12:2 13:1 14:15
14 16:15 1:14 2:13 3:12 4:11 5:10 6:9 7:8
15 8:16 9:7 10:6 11:5 12:4 13:3 14:2 15:1

Etapa\
1 1:18 2:17 3:16 4:15 5:14 6:13 7:12 8:11 9:10
2 18:10 11:9 12:8 13:7 14:6 15:5 16:4 17:3 1:2
3 2:18 3:1 4:17 5:16 6:15 7:14 8:13 9:12 10:11
4 18:11 12:10 13:9 14:8 15:7 16:6 17:5 1:4 2:3
5 3:18 4:2 5:1 6:17 7:16 8:15 9:14 10:13 11:12
6 18:12 13:11 14:10 15:9 16:8 17:7 1:6 2:5 3:4
7 4:18 5:3 6:2 7:1 8:17 9:16 10:15 11:14 12:13
8 18:13 14:12 15:11 16:10 17:9 1:8 2:7 3:6 4:5
9 5:18 6:4 7:3 8:2 9:1 10:17 11:16 12:15 13:14
10 18:14 15:13 16:12 17:11 1:10 2:9 3:8 4:7 5:6
11 6:18 7:5 8:4 9:3 10:2 11:1 12:17 13:16 14:15
12 18:15 16:14 17:13 1:12 2:11 3:10 4:9 5:8 6:7
13 7:18 8:6 9:5 10:4 11:3 12:2 13:1 14:17 15:16
14 18:16 17:15 1:14 2:13 3:12 4:11 5:10 6:9 7:8
15 8:18 9:7 10:6 11:5 12:4 13:3 14:2 15:1 16:17
16 18:17 1:16 2:15 3:14 4:13 5:12 6:11 7:10 8:9
17 9:18 10:8 11:7 12:6 13:5 14:4 15:3 16:2 17:1


Etapa\
1 1:20 2:19 3:18 4:17 5:16 6:15 7:14 8:13 9:12 10:11
2 20:11 12:10 13:9 14:8 15:7 16:6 17:5 18:4 19:3 1:2
3 2:20 3:1 4:19 5:18 6:17 7:16 8:15 9:14 10:13 11:12
4 20:12 13:11 14:10 15:9 16:8 17:7 18:6 19:5 1:4 2:3
5 3:20 4:2 5:1 6:19 7:18 8:17 9:16 10:15 11:14 12:13
6 20:13 14:12 15:11 16:10 17:9 18:8 19:7 1:6 2:5 3:4
7 4:20 5:3 6:2 7:1 8:19 9:18 10:17 11:16 12:15 13:14
8 20:14 15:13 16:12 17:11 18:10 19:9 1:8 2:7 3:6 4:5
9 5:20 6:4 7:3 8:2 9:1 10:19 11:18 12:17 13:16 14:15
10 20:15 16:14 17:13 18:12 19:11 1:10 2:9 3:8 4:7 5:6
11 6:20 7:5 8:4 9:3 10:2 11:1 12:19 13:18 14:17 15:16
12 20:16 17:15 18:14 19:13 1:12 2:11 3:10 4:9 5:8 6:7
13 7:20 8:6 9:5 10:4 11:3 12:2 13:1 14:19 15:18 16:17
14 20:17 18:16 19:15 1:14 2:13 3:12 4:11 5:10 6:9 7:8
15 8:20 9:7 10:6 11:5 12:4 13:3 14:2 15:1 16:19 17:18
16 20:18 19:17 1:16 2:15 3:14 4:13 5:12 6:11 7:10 8:9
17 9:20 10:8 11:7 12:6 13:5 14:4 15:3 16:2 17:1 18:19
18 20:19 1:18 2:17 3:16 4:15 5:14 6:13 7:12 8:11 9:10
19 10:20 11:9 12:8 13:7 14:6 15:5 16:4 17:3 18:2 19:1
Programul competiţiei
18 Aprilie ora 17 şedinţa tehnică la Colegiul „Alexandru
Odobescu”;
19 Apr. ora 9 – Etapa I (1 – 6, 5 – 2, 4 – 3)
19 Apr. ora 17 – Etapa a II-a (2 – 1, 3 – 5, 6 – 4)
20 Apr. ora 9 – Etapa a III-a (2 – 6, 1 – 3, 5 – 4)
20 Apr. ora 17 – Etapa a IV-a (3 – 2, 4 – 1, 6 – 5)
21 Apr. ora 9 – Etapa a V-a (3 – 6, 2 – 4, 1 – 5)
21 Apr. ora 15 – Finale.
Condiţii de înscriere şi participare

La competiţie pot participa echipele reprezentative a liceelor din
Piteşti. Înscrierea se face la Colegiul „Alexandru Odobescu”, Str. Vasile
Parvan, nr. 1, până la data de 10 Aprilie a.c. Echipele pot fi formate din 12
jucători, şi 1 antrenor (total 13 persoane).
Titluri şi premii
Locurile I, II şi III vor fi premiate cu diplome, cupe, echipament şi bani.
Se vor acorda diplome:
o celui mai bun marcator (coşgeterul);
o premii pentru spontaneitate (echipei şi jucătorilor);
o celui mai tânăr jucător, care are cel mai mare număr de
minute jucate.
Condiţii administrativ – organizatorice:

cheltuielile de transport vor fi suportate de către echipele
participante;
cheltuielile privind premiile (după caz masa, cazarea) vor fi
suportate de organizatori.
Comisia de organizare şi de arbitri

1. Preşedinte 1. _________________
2. Secretar 2. _________________
3. Membru 3. _________________
4. Membru 4. _________________
5. Membru 5. _________________
Prezentăm exemple de Sistem competiţional eliminatoriu pentru campionate cu 16 şi 32 de echipe.

În cazul turneelor eliminatorii când numărul de echipe participante

nu este multiplu de 2 (exemplu 4, 8, 16, 32, etc.), se realizează un tur
preliminar până când se ajunge la numărul optim de echipe (2 1, 2, 3, s.a.m.d. ).
Numărul meciurilor din etapa preliminară se determină astfel:

Nr. echipe înscrise – Nr. multiplu de 2 = Nr. Meciuri preliminare
Exemplu 21 - 16 = 5 meciuri preliminare
Etapa ECHIPE la
SEMIFI
MECI prelimi startul SFERTURI FINALA
NALĂ
nară competiţiei
1
1 2
2
Învingător 1
3
2 4
4 Învingător
5 1
3 6
6 Învingător
Învingător 2
7 1
4 8
8
9
5 10
10 Învingător 3
Învingător
11 stă 11
2
12 stă 12
Învingător 4
13 stă 13
14 stă 14
Învingător 5
15 stă 15 Învingător
16 stă 16 3
Învingător 6
18 stă 18 2
Învingător 7
20 stă 20 4
Învingător 8
21 stă 21
În final oferim un extras preluat din programa şcolară pentru clasele

cu profil vocaţional, care consider că poate să ofere unui profesor care
pregăteşte o echipă reprezentativă şcolară, o imagine graduală a
conţinuturilor cuprinse în instruire pentru diferite nivele formative. Astfel
apare o structură care urmăreşte traseul Începători – Avansaţi –
Performanţă.

Programa
DISCIPLINA SPORTIVĂ: BASCHET

NIVEL VALORIC: ÎNCEPĂTORI
COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI

COMPETENŢE
CONŢINUTURI
SPECIFICE
1.1. Utilizarea corectă a PROCEDEE TEHNICE DE BAZĂ

principalelor noţiuni specifice a) în apărare:
domeniului  poziţia fundamentală: înaltă, medie, joasă
 deplasare laterală cu paşi adăugaţi, către dreapta şi
către stânga
 deplasare cu paşi adăugaţi, către înainte şi către înapoi
1.3. Folosirea corectă a
 alergare laterală către dreapta şi către stânga
terminologiei de specialitate
 oprirea şi pivotarea
 schimbarea direcţiei din alergare laterală şi deplasare
laterală cu paşi adăugaţi
 săriturile pe un picior din deplasare şi pe ambele
3.1. Integrarea în diferite picioare, de pe loc şi din deplasare
grupuri, constituite în funcţie b) în atac:
de cerinţele activităţii de  în jocul fără posesia mingii:
pregătire - poziţia fundamentală
- alergare de viteză
3.2. Îndeplinirea unor sarcini - schimbarea tempoului alergării
specifice activităţii de - oprirea şi pivotarea
pregătire, prin coordonare cu - alergare laterală
ceilalţi membri implicaţi - schimbările de direcţie din alergarea normală şi
laterală
3.3. Manifestarea unui
- săriturile pe un picior din deplasare şi pe ambele
picioare de pe loc şi din deplasare
comportament bazat pe fair-
 în jocul cu posesia mingii:
play faţă de antrenori,
parteneri, adversari şi arbitri - pasele de pe loc şi din deplasare:
 cu o mână şi cu ambele mâini
 de la piept, de jos, de sus, din lateral, din
4.2. Aplicarea deprinderilor cârlig
motrice şi a procedeelor  directe şi cu pământul
tehnice de bază în acţiuni  la diferite distanţe şi către diferite direcţii
motrice complexe şi forme
- driblingul pe loc şi în deplasare:
adaptate de întrecere/ concurs
 cu variaţia înălţimii şi a tempoului alergării,
4.3. Integrarea în acţiuni cu fiecare mână
tactice individuale/ colective,  cu viteză maximă, cu fiecare mână
în condiţii de pregătire/ - driblingul cu schimbarea direcţiei:
întrecere

cu trecerea mingii prin faţă

cu trecerea mingii prin spate
4.4. Susţinerea eforturilor 
cu trecerea mingii printre picioare
generale şi specifice impuse de 
cu piruetă
activitatea de pregătire şi de 
cu fiecare mână
întreceri - aruncările la coş:
 din dribling şi din alergare: cu fiecare mână, de
sus, de jos, în cârlig
4.5. Manifestarea în întreceri a
 de pe loc cu o mână, din faţă şi de deasupra
trăsăturilor psihice dominante,
capului
specifice disciplinei sportive
din săritură
PROCEDEE TEHNICE SPECIFICE,
RECOMANDATE INDIVIDUAL
5.2. Selectarea modelelor de  de manevrare
reuşită din lumea sportului  de finalizare
practicat ACŢIUNI TACTICE SPECIFICE
Acţiuni tactice individuale de atac:
 demarcarea pentru intrarea în posesia mingii
 pătrunderea
 fenta de pasare, de depăşire şi de aruncare
 depăşirea şi aruncarea la coş sau pasarea mingii
 recuperarea după aruncarea la coş nereuşită, proprie şi
a coechipierilor
Acţiuni tactice individuale de apărare:
 marcajul între atacant şi coş
 marcajul între atacant şi minge
 marcajul agresiv al jucătorului fără minge
 marcajul agresiv al jucătorului cu minge
 închiderea tuşei
 blocarea în afară şi urmărirea la panou
Acţiuni tactice colective în atac:
 dublarea depăşirii
 încrucişarea, simplă şi dublă
 dă şi du-te pe direcţia de pasare
 să şi du-te pe direcţia opusă pasării
 blocajul la jucătorul cu şi fără minge
Acţiuni tactice colective în apărare:
 închiderea depăşirii
 alunecarea
 schimbarea atacanţilor
 apărarea om la om agresivă pe jumătate de teren şi pe
tot terenul
 urmărirea la panou
 retragerea în apărare
Sisteme de joc:
a) în apărare:
 om la om pe jumătate de teren şi temporar pe tot
terenul
b) în atac:
 atac poziţional, în diferite variante de aşezare a
jucătorilor pe posturi cu finalizări din:
- pătrundere
- depăşire
- dublarea depăşirii.
 atacul rapid în relaţie 3x3 şi 4x4
contraatacul 2x1 şi 3x2
TRĂSĂTURI PSIHICE DOMINANTE

 perseverenţă
 eliminarea sentimentului de teamă faţă de adversar
 atenţie distributivă
 curaj
 colaborare şi întrajutorare
 combativitate
 dorinţă de victorie
 autocontrol privind regulile de joc

NIVEL VALORIC: AVANSAŢI

COMPETENŢE SPECIFICE CONŢINUTURI
1.1. Folosirea terminologiei de PROCEDEE TEHNICE DE BAZĂ

specialitate în relaţionarea cu a) în atac:
partenerii de activitate  aruncările la coş:
- din dribling
- din alergare
- din săritură
 driblingul specific contraatacului pentru realizarea
depăşirii:
- cu schimbări de direcţie
- cu variaţia tempoului alergării
 oprirea din dribling, pivotarea şi protejarea mingii
3.1. Acţionarea eficientă în diferite  prinderea mingii pasată cu pământul, pasele şi
grupuri, constituite în funcţie de protejarea lor, cu o mână şi cu ambele mâini, de pe
cerinţele activităţilor de pregătire loc şi din alergare, în raport de situaţia şi faza de
şi competiţională joc (contraatac, atac rapid, atac poziţional)
 procedee tehnice noi:
- pasarea de la locul prinderii mingii
- pasele speciale, pe la spate, în cârlig, din dribling, de
3.2. Realizarea de sarcini specifice pe loc şi din alergare
activităţii de pregătire şi - voleibolarea cu o mână şi cu ambele mâini, de
competiţională, prin colaborare cu pe loc şi din alergare, cu săritură pe un picior
ceilalţi membri implicaţi şi pe ambele picioare, cu trimiterea mingii
către coş sau către un partener
3.3. Manifestarea unui b) în apărare:
comportament bazat pe fair-play  intervenţia la minge, cu trimiterea acesteia către un
faţă de antrenori, parteneri, partener, în afara panoului sau în afara terenului
adversari şi arbitri de joc
 urmărirea prin voleibolare
4.2. Utilizarea deprinderilor PROCEDEE TEHNICE SPECIFICE,

motrice şi a procedeelor tehnice în RECOMANDATE INDIVIDUAL
activitatea de pregătire şi în cea  de manevrare
competiţională  de finalizare
ACŢIUNI TACTICE SPECIFICE
a) în apărare:
4.3. Iniţierea de acţiuni tactice
 schimbarea atacanţilor
individuale/ colective, în
 marcajul în zonă
activitatea de pregătire şi în cea
 marcajul dublu împotriva jucătorului cu mingea
competiţională
 marcajul în inferioritate numerică în toate fazele
contraatacului echipei adverse
4.4. Susţinerea eforturilor generale  blocarea în afară şi urmărirea colectivă la panou
şi specifice impuse de activitatea  apărarea agresivă om la om pe jumătate de teren şi
de pregătire şi cea competiţională pe tot terenul, utilizând marcajul la intercepţie,
alunecarea, schimbul de atacanţi şi marcajul dublu
împotriva atacantului cu mingea
 apărarea în zonă, normală şi pressing, pe jumătate
de teren şi pe tot terenul, în diferite variante de
distribuţie a jucătorilor
b) în atac:
 acţiuni tactice individuale specifice posturilor de
pivot, centru, extremă, fundaş ofensiv şi fundaş
5.2. Raportarea la modelele de defensiv
reuşită din lumea sportului  blocajul şi plecarea din blocaj
practicat  încrucişarea simplă şi dublă
 circulaţia în formă de „opt”
 contraatacul în relaţia 3x2
 atacul cu un tandem
 combinaţii tactice la momente fixe
 strategii pentru diferite situaţii favorabile sau
nefavorabile, în funcţie de scor şi timpul de joc
ACŢIUNI TACTICE INDIVIDUALE
 depăşirea

 tenacitate
 eliminarea sentimentului de teamă faţă de adversar
 concentrare
 atenţie distributivă
 iniţiativă
 curaj
 stăpânire de sine
 combativitate
 dorinţă de afirmare

NIVEL VALORIC: PERFORMANŢĂ

COMPETENŢE SPECIFICE CONŢINUTURI
1.1. Utilizarea terminologiei PROCEDEE TEHNICE SPECIFICE POSTULUI

specifice în diferite situaţii de  eficienţa procedeelor tehnice de atac şi de apărare
comunicare şi în special precizia aruncărilor la coş din acţiune
3.1. Relaţionarea adecvată în şi libere
diferite grupuri, constituite în PROCEDEE TEHNICE SPECIFICE,
funcţie de cerinţele activităţilor de RECOMANDATE INDIVIDUAL
pregătire şi competiţională  de finalizare
3.2. Rezolvarea sarcinilor specifice ACŢIUNI TACTICE SPECIFICE
activităţilor de pregătire şi  acţiuni tactice individuale de atac şi de apărare în
competiţională, prin interacţiunea relaţia 1x1
optimă cu ceilalţi membri implicaţi  strategii pentru situaţii speciale în funcţie de scor şi
timpul de joc
3.3. Manifestarea unui ACŢIUNI TACTICE COLECTIVE
comportament bazat pe fair-play  acţiuni tactice colective în relaţiile 2x2, 2x3, 4x4,
faţă de antrenori, parteneri, 5x5
adversari şi arbitri SISTEME DE JOC
4.2. Valorificarea potenţialului  combinaţii tactice noi în cadrul sistemelor de joc
tehnic în activitatea de pregătire şi utilizate în atac şi apărare
în cea competiţională  combinaţii tactice pentru repunerea mingii în joc
4.3. Iniţierea şi finalizarea de
acţiuni tactice individuale/  tenacitate
colective, în condiţii de pregătire/  concentrare
de concurs/ de competiţie  atenţie distributivă
4.4. Susţinerea eforturilor generale  iniţiativă
şi specifice impuse de activitatea  curaj
de pregătire şi cea competiţională  stăpânire de sine
 combativitate
 dorinţă de performanţă
5.2. Aprecierea obiectivă a  disciplina tactică
nivelului valoric al unor competiţii
la care participă
2.2. Folosirea mijloacelor PROTECŢIE INDIVIDUALĂ

electronice pentru culegerea  tehnici de reechilibrare
informaţiilor necesare dezvoltării  modalităţi de atenuare a şocurilor
capacităţii motrice generale şi  cunoştinţe teoretice despre:
specifice disciplinei sportive - importanţa „încălzirii”
- respiraţia cu caracter de refacere
- tehnicile de acordare reciprocă a ajutorului/
sprijinului în execuţii
2.1. Utilizarea mijloacelor şi

metodelor specifice şi nespecifice
domeniului pentru propria RANDAMENT SPORTIV
 factorii care condiţionează performanţa
dezvoltare fizică
 cauzele care reduc randamentul
2.2. Folosirea mijloacelor
 criterii de apreciere a randamentului
electronice pentru culegerea
 specificul autocaracterizării şi evaluării
informaţiilor necesare dezvoltării
randamentului
capacităţii motrice generale şi
 personalizarea echipamentului de concurs
 caracteristicile materialelor şi echipamentului de
4.4. Susţinerea eforturilor generale
concurs performante
şi specifice impuse de activitatea
 criterii de analiză
de pregătire şi cea competiţională
 specificul analizei de caz şi a autoanalizei
4.6. Valorificarea factorilor care
favorizează randamentul sportiv
1.2. Aplicarea prevederilor PREVEDERI REGULAMENTARE

regulamentare ale disciplinelor  regulament de concurs
sportive practicate  principalele abateri de la prevederile regulamentare
şi consecinţele acestora
 semnificaţia comenzilor, semnalizărilor arbitrilor şi
3.1. Relaţionarea adecvată în a aparaturii de specialitate
diferite grupuri, constituite în REGULI DE COMPORTAMENT
funcţie de cerinţele activităţilor de  relaţii specifice de subordonare
pregătire şi competiţională  caracteristicile rolurilor de responsabil de grupă şi
arbitru
3.3. Manifestarea unui  comportamentul în concurs
comportament bazat pe fair-play  situaţiile critice din concurs
faţă de antrenori, parteneri,  relaţiile cu oficialii concursului
adversari şi arbitri  criteriile de evaluare a arbitrajelor
 greşeli frecvente
SUGESTII METODOLOGICE pentru echipele de performanţă
Lecţia de antrenament sportiv este o creaţie a fiecărui cadru didactic

de specialitate, ce trebuie să reflecte cunoştinţele şi competenţele sale
profesionale, capacitatea, deosebit de importantă, de a se adapta condiţiilor
concrete de desfăşurare a activităţii didactice şi particularităţilor elevilor,
ajutându-se de o serie de îndrumări/ sugestii metodologice, oferite prin
această programă, astfel:
 utilizarea judicioasă a bazei materiale şi a resurselor materiale şi
financiare;
 alegerea celor mai potrivite mijloace, procedee metodice şi metode,
în funcţie de particularităţile de vârstă, sex şi nivel de pregătire;
 abordarea activităţilor de învăţare din punctul de vedere al centrării
procesului educativ pe formarea competenţelor prevăzute de
programă;
 prezentarea de către cadrul didactic a conţinuturilor care vor fi
abordate, a cerinţelor şi criteriilor de evaluare şi a repartizării acestor
conţinuturi pe semestre;
 eliminarea din relaţia cadru didactic-elev a oricărei forme de
agresare verbală sau fizică asupra elevului;
 înţelegerea antrenamentului sportiv ca un proces de adaptare şi
readaptarea permanentă la stimuli progresiv crescuţi ca intensitate,
complexitate şi volum, cu precădere pe linia factorilor care
condiţionează în cea mai mare măsură capacitatea generală de
performanţă;
 asigurarea continuităţii procesului de pregătire sportivă de-a lungul
întregului an, în învăţământul sportiv integrat şi suplimentar
vacanţele şcolare constituindu-se în prilejuri de intensificare a
pregătirii;
 analiza atentă şi responsabilitatea profesorului antrenor în
determinarea specializării sportivului pe probă sau post, astfel încât
să asigure acestuia posibilităţi maxime de valorificare a potenţialului
personal;
 asigurarea unui volum optim de concursuri pentru fiecare grupă de
nivel, astfel încât pregătirea să fie motivată şi obiectivizată
sistematic prin rezultatele din competiţii.
Deoarece structurile de învăţământ sportiv integrat şi suplimentar au
fost create în sensul atingerii scopului de afirmare în sportul de performanţă
a elevilor cu aptitudini sportive deosebite, sugestiile metodice prezentate

anterior pot fi completate de o serie de aspecte, cum ar fi:
 desfăşurarea permanentă a unei activităţi de selecţie a copiilor şi
elevilor cu aptitudini, prin observare şi evaluări obiective a unui
număr cât mai mare de subiecţi, punând accent corespunzător pe
modelul de selecţie specific fiecărei discipline sportive, pe
componentele fizico-motrice cu un pregnant caracter de determinare
genetică, cum ar fi dimensiunile longitudinale ale corpului,
conformaţia scheletului, indicii de viteză de reacţie şi de execuţie,
capacităţile coordinative şi predominanţa unor caractere
temperamentale;
 asigurarea pe parcursul procesului de pregătire sportivă a unei selecţii
continue, având ca termen obiectiv pentru promovare în grupe de
nivel superior vârsta psihologică şi fiziologică, parametrii motrici
condiţionanţi ai performanţei şi nivelul performanţei obţinute în
concurs;
 stabilirea conţinuturilor pregătirii tehnico-tactice în concordanţă cu
evoluţia actuală a acestora pe plan mondial;
 stabilirea unor trasee individuale, de pregătire sportivă cu precădere
pentru elevii cu caracteristici atipice vârstei sub aspectul înălţimii,
lungimii segmentelor etc., dar deosebit de eficiente pentru disciplina
sportivă respectivă;
 asigurarea progresivă, pe măsura creşterii solicitării din antrenamente
şi concursuri, a mijloacelor de susţinere energetică, de recuperare şi
de refacere;
 asigurarea sistematică a controalelor medico-sportive, în funcţie de
rezultatele cărora să se adapteze procesul de instruire;
 sprijinirea materială (alimentaţie, echipament performant, distincţii) a
elevilor cu performanţe sportive deosebite.
Proiectarea didactică atât în învăţământul sportiv integrat cât şi la
cluburile sportive şcolare, poate fi realizată sub forma eşalonării anuale a
unităţilor de învăţare, a planificărilor calendaristice semestriale şi a
proiectării unităţilor de învăţare la grupele de începători şi sub forma
planului de pregătire anual şi a planurilor de pregătire pe etapă la
grupele de avansaţi şi de performanţă.
La grupele de performanţă şi înaltă performanţă, în afara
documentelor prezentate în alineatul anterior se recomandă şi elaborarea
planului de perspectivă multianual, cât şi a planurilor individuale de
pregătire pentru elevii cu perspective deosebite.
BIBLIOGRAFIE
1. Badiu, G.; Carastoian, L., (1995), Exerciţii şi jocuri de mişcare pentru

clasele I-IV, Imprimeria Alma, Galaţi;
2. Balaiş, F.; Mereuta, C; Hânsa, C. (2001) Managementul sportului,
Galaţi, Ed. Academia;
3. Barna, A., Antohe, G. (2001) Curs de pedagogie – Teoria instruirii
curriculum-ului şi evaluării, Ed. Logos, Galaţi;
4. Botkin, J. W.; Maliţa, M., (1981), Orizontul fără limite al învăţării,
Bucureşti, Ed. Politică;
5. Cârstea Gh., (2000), Teoria şi metodica educaţiei fizice, Ed. An Da,
Bucureşti;
6. Colibaba-Evuleţ D., (1998), Jocuri sportive, teorie şi metodică, Ed.
Universitaria Aldin, Bucureşti;
7. Colibaba-Evuleţ D., (2010), Praxiologie şi proiectare curriculară în
educaţie fizică şi sport, Ed. Universitaria Craiova;
8. Colibaba-Evuleţ D., (2003), Structura proiectelor didactice de tip
curricular, Buletin Ştiinţific - Curricula Specifică Învăţământului
Superior - FEFS Piteşti, volumul II, pag 1;
9. Cojanu, F., (2008), Proiectarea didactică curriculară în educaţie fizică şi
sport la ciclul primar, Teză de doctorat, Universitatea din Piteşti;
10. Cojocariu V., (2004), Teoria şi metodologia instruirii, E.D.P.,
Bucureşti;
11. Coman, S., (1995) Educaţia fizică şi metodica predării ei la clasele I-
IV, Ed. Spiru Haret, Iaşi;
12. Cristea, G., (2003) Managementul lecţiei, Ed. Didactică şi
Pedagogică., R.A. Bucureşti;
13. Cucoş, C., (2002), Pedagogie, Ed. Polirom, Iaşi;
14. Curriculum naţional pentru învăţământul obligatoriu, (1998),
MEN, CNC, Bucureşti;
15. Dârjan, C., (1998) – Baschet-metodica instruirii juniorilor, Ed.
Fundaţiei ”România de mâine”, Bucureşti;
16. Dictionnaire actuelle de l’education, (1993) Guerin;
17. Dicţionarul Explicativ al Limbii Române, (2004), powerd by
Softwin, Litera Internaţional;
18. Dragomir P., Scarlat E., (2004), Educaţie fizică şcolară, Ed. Didactică
şi Pedagogică, Bucureşti;
19. Dragnea A. (2002) – Teoria Sportului, Ed. FEST, Bucureşti;
20. D’Hainaut, L., (1982), Programe de învăţământ, (trad), Ed. Didactică
şi Pedagogică, Bucureşti;
21. De Landsheere, G. şi V., (1982), Definirea obiectivelor educaţiei

(trad.), Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti;
22. Fleancu, L. (2007) Concepte moderne de pregătire fizică în baschet la
nivelul echipelor de juniori, Ed. Universitaria, Craiova ;
23. Fleancu, L. (2007) Concepte de dezvoltare a calităţilor motrice şi
evaluare tehnico-tactică în baschet, Ed. Universitaria, Craiova ;
24. Gâda, T., Gâda M., Mihăilescu L., Folea E., (2006), Ghidul
studentului practicant, Ed. Pământul, Piteşti;
25. Ghidurile metodologice de aplicare a programelor de educaţie
fizică şi sport (2000) (2001) MEC-SNEE;
26. Hânsa, C. (2003) Baschet – Jocuri pregătitoare, Ed. Cartea
Universitară, Bucureşti;
27. Hânsa, C. (2003) Învăţarea jocului de baschet, Ed. Fundaţia
Universitară „Dunărea de Jos”, Galaţi;
28. Hrişcă,A., Predescu,T., Popescu, A., (1985) – Baschetul la copii şi
juniori, Ed. Sport-Turism, Bucureşti.
29. Jinga, I.; Istrate, E., (2001), Manual de pedagogie, Ed. All, Bucureşti;
30. Mager, R.F., (1962), Preparing Instructional Objectives, Fearon, Palo
Alta, California, SUA;
31. Mihăilă, I.; Popescu, C., (2006), Handbal. Îndrumar practico-meodic,
Ed. Universitaria Craiova;
32. Moanţă, A., (2005) – Baschet metodică, Ed. Alpha, Bucureşti;
33. Mohammed, A. S., (1986), Interdisciplinaritatea şi ştiinţele umane,
Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, Colecţia Idei contemporane;
34. Nicolescu, B., (2000), TRANSDISCIPLINARITATE - Manifest, Ed.
Polirom, Iaşi, România, traducere de Horia Vasilescu, ediţie îngrijită de
Magda Cârneci;
35. Niculescu, M., (2006), Didactică, Note de curs, Piteşti;
36. Niculescu, I., (2003), Jocuri Dinamice, Editura Universităţii din
Piteşti;
37. Pop,H., Roman,Gh., (2001) – Baschetul în şcoală, Ed. Quo Vadis,
Cluj-Napoca;
38. Pop,H., Roman, Gh., (2007) – Baschetul în învăţământul gimnazial şi
liceal, Ed. Napoca Star, Cluj-Napoca;
39. Predescu,T., Moanţă,A., (2001) Baschetul în şcoală. Instruire-
învăţare. Ed. Semne, Bucureşti;
40. Raţă G.; Constantinescu E., (2004), Didactica predării educaţiei
fizice şi sportului, Ed. Alma Mater, Bacău;
41. Roman, Gh., (2007) – Antrenamentul sportiv, Ed. Napoca Star, Cluj-
Napoca;
42. Sabău, E., şi colab. (1989), Educaţia fizică la preşcolari, Ed. Sport-
Turism, Bucureşti;
43. Sabău, E., (2003), Jocurile de mişcare, Ed. Arvin Press, Bucureşti;
44. Scarlat, E., (1993), Lecţia de educaţie fizică, Ed. Editis, Bucureşti;
45. Sistemul naţional de evaluare la disciplina educaţie fizică şi sport,
(1999), M.Ed.C.T.;
46. Văideanu, G., (1985), Expose de quelques concepts foundamentaux,
UNESCO;
47. UNESCO, Reunion sur la methodologie de la reforme des programes
scolaires, Doc. ED. 76/Conf. 640/3;
48. Vlăsceanu, L., şi colaboratori, (2002), Şcoala la răscruce. Schimbare
şi continuitate în Curriculum-ul învăţământului obligatoriu, Ed.
Polirom, Iaşi;
49. Vlăsceanu, L., (1998), Învăţarea şi noua revoluţie tehnologică,
Bucureşti, Ed. Politică;
50. Vlăsceanu, L., (1988), Proiectarea pedagogică, Curs de pedagogie,
T.U.B., Bucureşt

Bachet

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Bachet

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Prescripţii metodologice ale proiectării jocului de baschet în educaţia fizică şcolară 1

Prescripţii metodologice ale

Pornind de la un deziderat al educaţiei contemporane, remarcăm

Cuvânt înainte ..................................................................................... pag 3

CAPITOLUL I – Jocul de baschet, componentă a sistemului de ştiinţa

CAPITOLUL II – Aspecte descriptive ale tehnicii şi tacticii jocului de

CAPITOLUL III – Baschetul în educaţia fizică şcolară ................ pag 45

CAPITOLUL IV – Baschetul în învăţământul primar .................. pag 60

CAPITOLUL V – Baschetul în învăţământul gimnazial ............. pag 112

CAPITOLUL VI – Baschetul în învăţământul liceal şi universitar de

CAPITOLUL VII – Aspecte metodice privind instruirea echipei

BIBLIOGRAFIE .............................................................................. pag 202

JOCUL DE BASCHET, COMPONENTĂ A SISTEMULUI

1.1. Introducere în problematica jocului de baschet ca o

1.2. BASCHETUL – CARACTERISTICI ŞI TENDINŢE ACTUALE

Istoricul baschetului din România şi al Federaţiei Române de Baschet

(Departamentul de Imagine si Comunicare al FR Baschet)

Caracteristici ale jocului de baschet

Tendinţe actuale ale jocului de baschet

Baschetul în lecţia de educaţie fizică

În cadrul orelor de educaţie fizică, profesorul prezintă elevilor şi îi instuieşte

Indicaţii metodice generale

Baschetul în lecţia de activităţi sportive

Putem astfel afirma că obiectivul primordial al jocului de baschet

ASPECTE DESCRIPTIVE ALE TEHNICII ŞI TACTICII JOCULUI

2.1. TEHNICA JOCULUI DE BASCHET

Aspecte spaţio-temporale Aspecte dinamico-energetice

Sistematizarea elementelor şi procedeelor tehnice

Tehnica în jocul de baschet se împarte în:

A. Jocul fără minge

 cu frânare pe-un picior

 cu două mâini – simetrică: la piept;

2. Prinderea şi protecţia mingii

 din săritură – cu desprindere de pe loc;

 după distanţă – din apropierea coşului – 2 m;

 după execuţie – cu două mâini, cu o mână;

 înalt – pe loc – ofensiv

CU MÂNA DREAPTĂ, CU dribling – pasă – deplasare –

- DE PE LOC, DIN ALERGARE, aruncarea mingii în sus –

Figura nr. 2.1. – SCHEMAGENERALĂ DE ÎNLĂNŢUIRE A

ACŢIUNI CARE ACŢIUNI

ARUNCARE Din deplasare

2.2. TACTICA JOCULUI DE BASCHET

 principiul atacării coşului advers;

 intrarea în posesia mingii;

5. FACTORII SAU MIJLOACELE ATACULUI

 plasamentul în atac şi anticiparea acţiunilor;

BAZELE TACTICII ÎN APĂRARE

Definiţie: apărarea – situaţia tactică în care o echipă luptă pentru

 principiul apărării coşului;

 apărarea om la om → caracter individual;

Apărările cu caracter pasiv se desfăşoară pe o suprafaţă limitată în

Tactica colectivă reprezintă ansamblul de acţiuni individuale folosite

Conţinutul tacticii individuale

 circulaţia jucătorilor cu minge şi  scoaterea mingii de la

 triplă ameninţare  intercepţia

Conţinutul tacticii colective elementare

Conţinutul tacticii colective de echipă (sisteme de joc)

Traseul metodic al învăţării tacticii în jocul de baschet

B. PREGĂTIREA  Etapa condiţiilor izolate de joc

Traseul metodic al învăţării şi perfecţionării tacticii individuale

 pregătire fizică specială

Traseul metodic al învăţării şi perfecţionării tacticii colective

 Etapa condiţiilor  lucru cu adversar