Metodica Predării Baschetului În Școală

Ciorbă Ciocoiu
Constantin Dana Lucica
Metodologia predării
baschetului în școală
-3-
Chișinău -2021
Lucrarea în cauză este adresată atât studenţilor de la

învăţământ cu frecventează la cursurile de zi, cât şi celor de la
învățământ la distanţă. Aceasta reprezintă un suport de curs al
cărui conţinut abordează problemele teoretice, practice și
metodologie privind predarea baschetului în școală. Tot aici
sunt descries principalele reguli de joc și interpretarea acestora
în timpul desfășurării lui.
Lucrarea dată se axează pe principiile de bază ale
baschetului și pe metodologia clasică de învățare a jocului dat.
Autori:
Ciorbă Constantin, doctor habilitat în științe pedagogie,
profesor universitar
Ciocoiu Dana Lucica, doctor în educație fizică și sport,
conferențiar universitar
Recenzenți:
1. Ion Carp, doctor în științe pedagogie, profesor
universitar, Catedra Teoria și Metodica Educației
Fizice, Universitatea de Stat de Educație Fizică și Sport
din Chișinău
2. Bragarenco Nicolai, doctor în științe pedagogice,
lector universitar, Catedra Teoria și Metodica Jocurilor,
Universitatea de Stat de Educație Fizică și Sport din
Chișinău
Descrierea CIP a Camerei Naționale a Cărții
Ciorbă Constantin
Ciocoiu Dana Lucica
Metodologia predării baschetului în școală/ Constantin
Ciorbă.- Chișinău: Sn.- 2021 (Tipografia Garomont Studio
SRL). – 120 p.
ISBN 978- 746-
Bibliografia ……… 300 ex.
p. 138-140.
ISBN 978-9975-………………………….
-4-
CUPRINS
CAPITOLUL 1- Baschetul mijloc al educaţiei fizice şcolare

1.1 Consideraţii generale…………….............................. 7
CAPITOLUL 2- Tehnica jocului de baschet în şcoală
2.1 Aspecte metodice generale privind iniţierea - învăţarea
– fixarea - consolidarea- elementelor şi procedeelor
tehnice din jocul de baschet şcolar.…... 11
2.2 Etapele metodice generale privind instruirea tehnicii
jocului de baschet în şcoală.……………………...... 11
2.3 Greşelile de tehnică în jocul de baschet..................... 16
2.4 Etapele metodice de prevenire şi corectare a greşelilor
de tehnică în jocul de baschet………….. 19
2.5 Metodica procedeelor tehnice fără minge specifice
baschetului din conţinutul programelor şcolare........... 23
2.6 Metodica procedeelor tehnice cu minge specifice
baschetului din conţinutul programelor şcolare........... 35
CAPITOLUL 3-Tactica jocului de baschet în şcoală
3.1 Aspecte metodice privind iniţierea - învăţarea – fixarea
- consolidarea tacticii jocului de baschet din conţinutul
programelor şcolare................................................... 50
3.2 Etapele metodice generale de iniţiere- învăţare- fixare-
consolidare a tacticii în jocului de baschet în
şcoală.............................................................................. 44
3.3 Metodica învăţării acţiunilor tactice individuale,
colective elementare şi de echipă în atac/apărare din 57
conţinutul programelor şcolare..................................
CAPITOLUL 4 - Baschetul la învăţământul preşcolar
4.1 Consideraţii generale privind predarea jocului de
baschet la învăţământul preşcolar.............................. 68
CAPITOLUL 5 - Baschetul la învăţământul primar
baschet la învăţământul primar (clasa pregătitoare I-
IV)…………………………………………………….. 71
-5-
5.2 Competențele disciplinei baschet la învăţământul
primar....................... 71
5.3 Conţinutul programelor şcolare disciplina baschet la
învăţământul primar.................................................. 75
5.4 Metode utilizate în predarea jocului de baschet la
învăţământul primar........................................................ 79
5.5 Evaluarea jocului de baschet la învăţământul primar... 79
5.6 Particularităţile lecţiei cu temă din baschet la
învăţământul primar....................................................... 79
CAPITOLUL 6 - Baschetul la învăţământul gimnazial
baschet la învăţământul gimnazial.............................. 82
gimnazial.................................................................. 82
6.3 Conţinutul programelor şcolare la disciplina baschet
învăţământul gimnazial.............................................. 85
învăţământul gimnazial.............................................. 88
6.5 Evaluarea jocului de baschet la învăţământul
gimnazial................................................................... 89
6.6 Particularităţile lecţiei cu temă din baschet la
învăţământul gimnazial.................................................. 89
CAPITOLUL 7- ECHIPA REPREZENTATIVĂ ŞCOLARĂ
DE BASCHET
7.1 Pregătirea echipei reprezentative şcolare de baschet 92
ANEXE 98
CAPITOLUL 1. Baschetul mijloc al educaţiei

fizice şcolare
-6-
1. 1 Consideraţii generale
Jocul de baschet prin gradul crescut de atractivitate constituie

un mijloc principal al lecţiei de educaţie fizică, asigurând o eficienţă
crescută a acesteia. Realizează în totalitate obiectivele cadru ale
programei educaţiei fizice şcolare (Figura 1.1).
JOCUL SPORTIV
BASCHET
MIJLOC AL DISCIPLINĂ DISCIPLINĂ

EFS SPORTIVĂ ŞTIINŢIFICĂ
Realizează Competiţii Teoria şi metodica

funcţiile EFS şcolare baschetului
Figura 1.1 Argumente privind jocul de baschet - mijloc al EFS
Practicat în mod ştiinţific şi metodic, baschetul contribuie la

realizarea principalelor obiective şi sarcini ale educaţiei fizice
şcolare:
● Formarea deprinderilor motrice de bază şi specifice, a unor
cunoştinţe speciale de tehnică, tactică sportivă, noţiuni de
regulament.
● Asigurarea şi întărirea sănătăţii, recreere şi refacere
intelectuală
● Dezvoltarea calităţilor motrice sub aspectul lor general şi
specific.
● Dezvoltarea capacităţilor morale,volitive.
● Formarea capacităţii şi obişnuinţei de practicare
sistematică a exerciţiilor fizice.
Legat de valoarea formativă, se dezvoltă în principal
următoarele calităţi motrice (aptitudini psihomotrice)- Figura1.2 :
APTITUDINI PSIHOMOTRICE
-7-
Îndemânare Viteză Forţă Rezistenţă
Îndemânare în regim de viteză

Îndemânare în regim de viteză
Viteză în regim de forțăViteză în regim de rezistență
Figura 1.2. Aptitudini psihomotrice pe care le dezvoltă jocul

de baschet
În funcţie de evoluţia particularităţilor şi a nivelului de

cunoştinţe ale elevilor (din învăţământul primar şi gimnazial) care
desfăşoară lecţii cu teme din jocul de baschet, se realizează
metodica predării, învăţării şi consolidării principalelor procedee
tehnice şi acţiuni specifice jocului. Din punct de vedere a gradului
de dificultate a execuţiei procedeelor tehnice şi acţiunilor tactice, se
recomandă pentru învăţare atât utilizarea metodei globale (de
exemplu: pase, dribling, mişcare în teren, marcaj - demarcaj)
precum şi a metodei analitice (de exemplu: aruncările la coş din
deplasare).
După încheierea etapei de învăţare, exersările prevăzute în
scopul consolidării, se efectuează numai în condiţii apropiate de joc.
În acest scop procedeele tehnice se repetă în structuri simple,
combinate cu modificări de ritm, intensitate şi direcţie folosind
pentru acestea ambele braţe (ambidextrie).
Elevul trebuie să aplice procedeele tehnice şi acţiunile tactice
însuşite, în structuri simple prin:
� exersarea tehnicii fiecărui procedeu până la însuşirea
mecanismului de bază;
� exersarea acţiunilor individuale simple prin: demarcaj,
depăşire, pătrundere, marcaj, recuperare;
� exersarea de structuri tehnice cu două procedee: prindere
– pasare- dribling – oprire, oprire – pivotare, dribling –
aruncare, pas – aruncare, etc.
-8-
� aplicarea procedeelor tehnice şi acţiunilor tactice în jocuri
dinamice, pregătitoare, joc şcoală, ştafete;
� întreceri şi jocuri organizate în lecţii la nivelul şcolii sau
între şcoli.
Conceptul actual de model privind orientările şi tendinţele
de predare a jocului de baschet, impun organizarea şi planificarea
riguroasă a următorului flux tehnologic → iniţiere, învăţare,
consolidare, în vederea pregătirii eşalonului de bază a sportului de
performanţă.
Baschetul poate fi predat la nivel şcolar sub următoarele
forme:
⬥ lecţia de educaţie fizică;
⬥ lecţia de activităţi sportive (cercul sportiv).
Programele şcolare prevăd:
⬥ obiective cadru;
⬥ obiective de referinţă;
⬥ conţinuturi (mijloace);
⬥ probe de evaluare;
⬥ indicaţii metodice.
Bibliografie selectivă:
1. Ciocoiu, D.L.- Baschet. Identificarea posibilităţilor de mişcare

a segmentelor corpului prin abordarea jocului de
baschet.Editura Europlus, 2011, 134 p.
2. Ciocoiu, D.L.- Baschet-simplu, rapid, eficient în 14 lecţii.
Editura Fundaţiei Universitare “Dunărea de Jos, Galaţi, 2013,
p. 5-110.
3. Păcuraru A., Călin L., Prisecaru G. Metodica baschetului şi
voleiului şcolar –Galaţi: Fundaţiei Universitare “Dunărea de
Jos”, 2004, p. 21; p.81-125.
● http://www.ise.ro/wp-content/uploads/2017/01/Educatie-
fizica-si-sport.pdf
-9-
VERIFICAŢI-VĂ CUNOŞTINŢELE !
● Care sunt beneficiile practicarii jocului de baschet în

şcoală?
● Care sunt formele de praticare a jocului de baschet
şcolar?
● Care sunt în opinia dumneavoastră tendinţele de
predare a jocului de baschet în şcoală?
CAPITOLUL 2.Tehnica jocului de baschet în

şcoală
- 10 -
2. 1. Aspecte metodice generale privind iniţierea - învăţarea –
fixarea - consolidarea- elementelor şi procedeelor tehnice din
jocul de baschet şcolar
METODICA (DEX) - compartiment al didacticii generale

care studiază principiile, metodele şi formele de predare adaptate
specificului unei discipline.
METODIC (DEX) - organizat, sistematic, cu metodă, etc.
Instruirea tehnicii în jocul de baschet respectă o serie de
obiective de ordin metodic, principii didactice, metode şi forme de
predare specifice didacticii educaţiei fizice şi sportului :
a. principii didactice :
● principiul participării conştiente şi active;
● principiul intuiţiei;
● principiul accesibilităţii;
● principiul continuităţii;
● principiul însuşirii temeinice.
b. metode didactice:
● explicaţia (ca metodă verbală);
● demonstraţia (ca metodă intuitivă);
● observarea (ca metodă intuitivă);
● exersarea (ca metodă practică):parţială sau analitică
şi globală.
2.2 Etapele metodice generale privind instruirea tehnicii

jocului de baschet în şcoală
Specialiştii consideră metodica învăţării tehnicii jocului de
baschet ca fiind grupată în două mari etape (Figura 2.1):
� pregătire teoretică;
� pregătire practică.
- 11 -
Figura 2. 1. Etapele metodice generale de instruire
a tehnicii în jocul de baschet
A. PREGĂTIREA TEORETICĂ
o Prezentarea modelului optimal de execuţie.
o Caracteristici de execuţie.
o Utilizarea tactică.
o Greşeli frecvente.
o Demonstrare reală şi regizată a tehnicii de execuţie.
B. PREGĂTIREA PRACTICĂ
● Exerciţii pregătitoare.
● Exerciţii specifice.
1. Exerciţii analitice executate în condiţii optime obişnuite şi
variate.
a. formarea mecanismului de bază a deprinderii motrice şi
reprezentarea corectă a mişcării;
b. stereotipul dinamic;
c. instalarea şi stabilirea deprinderii motrice.
În această etapă se vor executa: exerciţii fără minge, cu minge,
de pe loc şi deplasare uşoară, de la distanţe mici şi unghiuri
favorabile.
2. Învăţarea procedeelor tehnice în cadrul unor structuri
complexe de exerciţii: → secvenţe de joc.
- 12 -
3. Învăţarea procedeelor tehnice în acţiuni apropiate de joc –
etapa complexelor de acţiuni tactice.
4. Predarea tehnicii în condiţiile efortului specific, alternează
efortul maximal cu cel submaximal.
Conţinutul etapelor metodice generale ale învăţării tehnicii
jocului de baschet şcolar sunt reprezentate în figura 2.2
Figura 2.2 Etapele metodice generale ale predării

tehnicii jocului de baschet şcolar
Învăţarea globală a jocului reprezintă principala direcţie de

instruire, astfel se urmăreşte permanent integrarea şi consolidarea
procedeelor tehnice în cadrul structurilor jocului.
Pentru creşterea eficienţei execuţiei procedeelor tehnice,
traseul privind iniţierea-fixarea, consolidarea, perfecţionarea şi
valorificarea acestora fie izolat, fie în situaţii complexe cu adversar,
necesită parcurgerea următoarelor secvenţe operatorii:
● exersarea ansamblului mişcării în condiţii simple;
● exersarea ansambului mişcării cu accent pe consolidarea
aspectului dominant (veriga de bază a mişcării);
● exersarea procedeului tehnic în condiţii apropiate de joc.
● exersarea ansamblului mişcării cu accent pe automatizarea
- 13 -
aspectelor dominante a componentelor (tehnic, tactic,
fizic, psihic) acestuia;
● exersarea procedeului tehnic conform cerinţelor calităţii
motrice dominante;
● exersarea ansamblului mişcării, cu accent pe constanţă şi
eficacitate;
● exersarea procedeului tehnic în condiţii de joc.
● Priorităţi metodice pentru predarea tehnicii baschetului

şcolar
1. Stabilirea pentru fiecare ciclu de învăţământ a conţinutului

pregătirii tehnice (precizarea clară a elementelor şi
procedeelor tehnice).
2. Stabilirea sistemelor de acţionare necesare fiecărui procedeu
tehnic.
3. Intensitatea execuţiilor şi dificultatea acestora creşte în funcţie
de nivelul învăţării.
4. Exersarea independentă a procedeelor tehnice în funcţie de
nivelul dificultăţii motrice.
5. Realizarea exersării în funcţie de etapa instruirii.
6. Individualizarea execuţiilor prin corectarea greşelilor dacă
există dificultăţi în funcţie de nivelul învăţării.
7. Evaluare periodică a pregătirii tehnice (probe şi norme de
control).
Bibliografie:
1. CIOCOIU D.L - Baschet. Identificarea posibilităţilor de
mişcare a segmentelor corpului prin abordarea jocului de
baschet. Europlus, Galaţi, 2011, p. 73- 74.
2. MOANŢĂ A.- Baschet. Metodică –Buzău: Alpha, 2005,
p.10-11.
*** http://dexonline.ro/lexem/metodic%C4%83/34066
VERIFICAŢI-VĂ CUNOŞTINŢELE!
- 14 -
● Care sunt etapele generale de instruire a
tehnicii jocului de baschet şcolar?
● Descrieţi etapele generale de instruire a

jocului de baschet şcolar.Exemplificaţi cu
un procedeu tehnic la alegere.
2.3 Greşelile de tehnică în jocul de baschet
- 15 -
Noţiunea de „greşeală motrică” în procesul de instruire la
disciplina baschet se referă la acele mişcări incorecte, care nu
corespund fazelor şi nivelului de execuţie eficientă a elementelor şi
procedeelor tehnice respective (Figura 2.3).
Figura 2.3 Definiţia grafică a greşelilor motrice
Greşelile sunt erori ocazionale care apar în execuţiile

fiecăruia.Acestea sunt reprezentate prin aruncările, prinderile, pasele
executate defectuos, care se instalează chiar şi în condiţiile unei
bune învăţări şi automatizări a tehnicii respective, datorită lipsei de
concentrare sau motivaţie a elevului.
Greşelile sunt considerate importante deoarece ele indică nivelul
de execuţie al elevului în comparaţie cu modelul optim. Aceste
informaţii sunt necesare în vederea corectării şi reprezintă o parte a
procesului de învăţare.
În jocul de baschet acestea pot fi diferenţiate în funcţie de :
A. Etapele formării deprinderilor motrice.
B. Fazele acţiunilor (execuţii tehnice în situaţii variate de joc).
A. Greşeli în etapele formării deprinderilor motrice
Autorul V.V. Belinovici, (1959) realizează o analiză destul
de completă a greşelilor care apar în etapele formării deprinderilor
motrice:
● Greşeli ale acţiunilor motrice separate (lipsa flexiei
genunchilor în timpul aruncării la coş de pe loc).
- 16 -
● Greşeli generale (neîntinderea braţului de aruncare şi lipsa
flexiei palmei la execuţia tuturor aruncărilor, etc.).
● Greşeli locale (apar în faza de iniţiere a elementelor şi
procedeelor tehnice, sunt destul de rare, dacă nu sunt
grosolane, nu constituie piedici în procesul învăţării).
● Greşeli complexe (mişcările care alcătuiesc procedeul tehnic
au o legătură cauză-efect. Astfel o greşeală constituie o
premisă pentru altele. Apar în momentul legării fazelor
componente a unui procedeu, datorită utilizării exagerate a
metodei analitice de învăţare).
● Greşeli neautomatizate (specifice etapei de iniţiere, se
instalează datorită execuţiilor cu o forţă excesivă care
determină încordare musculară şi o „încătuşare” a mişcărilor.
În esenţă acestea sunt de fapt particularităţi ale etapei iniţiale
de formare a deprinderilor, care se explică printr-o insuficientă
coordonare a eforturilor fizice, în scoarţa cerebrală nu s-au
format legături funcţionale durabile, ceea ce generează teama
de insucces a elevilor).
● Greşeli automatizate (sunt o consecinţă a repetărilor multiple
a mişcărilor incorecte. Au un caracter stabil şi se corectează
foarte greu.Va fi posibilă o corectare mai rapidă dacă elevul va
descoperi şi înţelege cauza insucceselor sale).
● Greşeli esenţiale (sunt cele care deformeză mecanismul de
bază al mişcării. Trebuie eliminate rapid, deoarece încetinesc
învăţarea procedeelor respective).
● Greşeli neesenţiale (sunt caracteristice pentru fazele separate
ale procedeelor tehnice.Se produc atunci când elevul şi-a
însuşit procedeul respectiv, dar îl execută cu unele greşeli,
învăţând din ele. Pot fi trecute cu vederea în condiţiile ca
acestea să nu se mai repete).
● Greşeli tipice (sunt greşelile cu frecvenţa cea mai mare la
execuţia unui procedeu. Pot fi considerate tipice toate greşelile
prezentate anterior şi pot fi prevenite de cadrul didactic din
timp).
- 17 -
● Greşelile atipice (sunt cele generate de stările sufleteşti-frica
de minge, de adversar, de competiţie, de nereuşită, cele
condiţionate prin perseverenţă- încăpăţânare, etc.)
B. Greşeli în fazele acţiunilor (execuţii tehnice în situaţii

variate de joc)
În concepţia altor autori (A. Păcuraru, 2002; A. Păcuraru, L.

Călin, G. Prisecaru, 2004; A. Păcuraru, P. Ghervan, A. Acsinte,
2006, C. Ciorbă, I. Comarniţchi, 2007, Ciocoiu D.L, 2009, etc.),
greşelile de tehnică se pot instala în diferite etape, situaţii sau
momente (faze) specifice jocului:
● Greşeală de decizie (mişcare greşită datorită unei orientări
spaţio-temporale defectuoase).
● Greşeală de moment (neconcordanţa mişcării cu situaţia
respectivă).
● Greşeală de mişcare (execuţia unei mişcări defectuoase din
punct de vedere tehnic).

Este esenţial în procesul de iniţere - învăţare a componentelor
tehnico-tactice ale jocului de baschet ca profesorul să ofere
informaţii referitoare atât la aspectele corecte ale execuţiei, cât şi la
cele incorecte. Informaţiile pe care elevii le primesc referitor la
execuţia lor poartă denumirea de feed-back. În absenţa feed-
backului, învăţarea sistematică este imposibil de realizat.
Cauzele greşelilor
Cauzele care determină greşelile de tehnică sunt variate:
● înţelegerea greşită de către elevi a sarcinii motrice propuse;
● reprezentare greşită a modelului în planul mental al elevului;
● dezvoltarea insuficientă a unei calităţi motrice;
● lipsa armoniei între calităţile motrice;
● neîncrederea în forţele proprii, teama de accidente, etc.
● modul de organizare al lecţiei de învăţare;
- 18 -
● lipsa de individualizare în predare a unui element, de
înţelegere a nivelului de pregătire motrică şi intelectuală a
elevului;
● oboseala cauzată de o pregătire fizică insuficientă sau odihnă
necorespunzătoare;
● limitarea psihologică a sportivului, manifestată prin
propunerea unor obiective mici de îndeplinit care se
multumeşte cu nivelul scăzut de execuţie dobândit.
2.4 Etapele metodice de prevenire şi corectare a greşelilor

de tehnică în jocul de baschet
a. Prevenirea greşelilor de tehnică
Pregătirea elevilor în jocul de baschet trebuie astfel concepută

pentru a se elimina sau minimaliza posibiltatea comiterii greşelilor
în timpul procesului de învăţare a unei deprinderi.
Prevenirea greşelilor motrice constituie măsuri care facilitază

considerabil învăţarea componentelor fundamentale ale jocului de
baschet. Astfel se recomandă următoarele :
● Să se verifice dacă elevii au înţeles corect scopul general al
exerciţiului, structurii, etc.

● Să se stabilescă dacă elevii au înţeles corect execuţia tehnică
a acţiunii motrice în curs de învăţare.

● Alegerea pentru învăţare a mijloacelor simple, accesibile,
eficiente, atractive.
● Să se insiste asupra excutării îngrijite a exerciţiilor, fără a
tolera greşeli.
● Respectarea corelaţiei necesare între viteza mişcărilor şi cea
de execuţie.
● Continuarea exerciţiilor nereuşite, prin repetarea şi execuţia
cât mai corectă pentru a evita instalarea unei reprezentări

imprecise.
- 19 -
b. Corectarea greşelilor de tehnică
Capacitatea de a analiza greşelile comise de elevi şi
modalitatea de corectare, este la fel de importantă ca şi capacitatea
de a comunica aceste informaţii executanţilor. Dacă se înţeleg
principiile de bază ale unui element sau procedeu, cu siguranţă
cadrul didactic va asigura modalităţi de corectare eficiente. Analiza
unei deprinderi specifice jocului de baschet necesită din partea
cadrului didactic următoarele etape (Figura 2.4):
● Analiza tehnicii de execuţie a elevului.
● Compararea tehnicii elevului cu tehnica corectă

(„modelul”).
● Corectarea fiecărei a greşeli.
● Determinarea cauzelor greşelilor.
● Modalităţi de corectare a greşelilor.
Figura 2.4 Etapele corectării greşelilor de tehnică
Trebuie menţionat faptul că în procesul de corectare a

greşelilor pe parcursul instruirii, cadrul didactic utilizează o serie de
indicaţii metodice pozitive dar şi negative (Robert. W.Christina,
Daniel. M. Corcos, 1999).
I. indicaţii, sugestii metodice pozitive, reflectă ceea ce trebuie
să efectueze elevul.Se utilizează complimente, laude, aprecieri
pozitive, recompense, încurajări. Dacă sunt aplicate corespunzător,
sporesc încrederea şi intensificarea dorinţei de reuşită a elevului la
execuţia unui procedeu tehnic sau acţiune tactică.
- 20 -
Corectarea greşelilor presupune abordarea pozitivă individuală
şi constă în următoarele secvenţe de instruire:
● Secventa I -recunoaşterea efortului şi a execuţiilor
corecte.
● Secvenţa a II a-furnizarea unui feed-back corector simplu
şi precis (informaţiile cu privire la greşelile de execuţie şi
modul cum se pot corecta).
Greşelile majore de execuţie, dificile ca mod de explicaţie,
înţelegere, corectare pot fi abordate astfel:
1. explicatie şi demonstraţie între execuţia elevului (greşeala)
comparativ cu execuţia corectă (corectarea);
2. explicarea cauzei sau cauzelor greşelii (dacă acesta nu este
evidentă);
3. argumentele referitoare la recomandarea corectării (dacă
aceasta nu este evidentă).
Indiferent de complexitatea greşelii sau a corectării, elevul nu
trebuie asaltat cu informaţii detaliate sau exagerat de lungi.
Transmiterea informaţiilor trebuie realizată într-un ritm pe care
elevul să le poată înţelege şi aplica util în practică, contribuind astfel
la efectuarea corectării.
● Secvenţa a III-a verificarea capacităţii de înţelegere a
elevului privind feed-backul corector. Dacă elevul nu
înţelege informaţiile legate de corectarea mişcării, acesta va
continua să efectueze incorect exerciţiul.
● Secvenţa a IV-a motivarea elevului în vederea efortului
pentru consolidare.
II. indicaţii, sugestii metodice negative- reflectă în
special ceea ce nu trebuie să execute sportivul. Cadrul didactic
identifică greşelile elevilor dar nu utilizează informaţiile referitor la
modul corect de execuţie al acestora. Atitudinea faţă de elevi este
negativă şi nu apreciază eforturile reale ale acestora de a-şi corecta
greşelile. Abordarea acesta generează teama de nereuşită şi
neîncredere a elevilor.
- 21 -
Bibliografie :

baschet. Galaţi : Europlus, 2011, p. 73- 74.
2. CIOCOIU D. L- Concepte principia şi metode pentru
optimizarea pregătirii tehnice în jocul de baschet prin
utilizarea programelor de analiză video specializată.
Bucureşti : Didactică şi Pedagogică RA, 2014, p 41-44.
1. Ce tipuri de greşeli cunoaşteţi? Analizaţi tipurile de

greşeli. Exemplificaţi pe un procedeu tehnic şi o acţiune
tactică la alegere.
2. Care sunt în opinia voastră cauzele care determină
greşelile de tehnică ?
3. În opinia dumneavoastră ce alte modalităţi de corectare
a greşelilor de tehnică aţi utiliza în predarea jocului de
baschet ? Argumentaţi pentru un procedeu tehnic din
jocul de baschet.
- 22 -
2.5 Metodica procedeelor tehnice fără minge specifice
baschetului din conţinutul programelor şcolare
Din punct de vedere didactic tehnica jocului de baschet

prezintă două mari categorii (Figura 2.5) :
● Elemente şi procedee tehnice fără minge (mişcarea în
teren).
● Elemente şi procedee tehnice cu minge.
Semnele convenţionale utilizate în jocul de baschet sunt
reprezentate în Anexa 1.
Figura 2.5 Sistematizarea elementelor tehnice în jocul de

baschet
A. Jocul fără minge
- 23 -
ELEM PROCEDEELE
ENTUL TEHNICE
TEHNIC
1.Poziţia � înaltă
fundamental � medie
ă � joasă
2. � alergare normală
Deplasările � alergare specifică
(înainte, înapoi, lateral,
cu variaţii de ritm, cu
opriri, plecări bruşte
etc.)
3.Opririle � într-un singur timp
� în doi timpi
4. � cu frânare pe-un
Schimbările picior
de direcţie � cu frânare pe ambele
picioare
5. Săriturile � de pe loc
� cu elan
6. Pirueta � de pe loc
� din deplasare
7. Lucrul de
braţe şi jocul
de picioare
Definiţie
Tehnica jocului fără minge („mişcarea în teren”) reprezintă
ansamblul de deprinderi motrice (elemente şi procedee tehnice)
specifice ca formă şi conţinut care se referă la deplasările jucătorilor
în teren corespunzător fazelor de atac şi apărare.
A. POZIŢIA FUNDAMENTALĂ
Specifică majorităţii jocurilor sportive, poziţia fundamentală
a jucătorului de baschet favorizează toate celelalte execuţii tehnico-
- 24 -
tactice, determinate de fazele de atac şi apărare, reprezentând şi
poziţia iniţială a majorităţii procedeelor tehnice.
Caracteristici de execuţie:
● Gleznele şi genunchii sunt flexaţi sub un unghi care să
determine un plan format de umeri, genunchi şi vârfurile
picioarelor.
● Proiecţia centrului de greutate va cădea în interiorul bazei de
susţinere.
În faza de atac poziţia fundamentală (înaltă, medie) prezintă
următoarele caracteristici de execuţie:
▪ genunchii şi gleznele uşor flexate, oferă un echilibru bun
corpului.
▪ jucătorul este în posesia mingii;
▪ mingea ţinută la nivelul pieptului;
▪ privirea orientată spre coş.
În faza de apărare poziţia fundamentală (joasă) prezintă
următoarele caracteristici de execuţie:
▪ distanţa dintre tălpi depăşeşte proiecţia lăţimii umerilor;
▪ braţul de pe partea piciorului mai avansat este ridicat, celălat
lateral.
Greşeli frecvente:
● Depărtarea exagerată a picioarelor sau apropierea lor, modifică
nefavorabil baza de susţinere a corpului.
● Articulaţiile gleznelor şi ale genunchilor prea puţin flexate
determină o poziţie cu centrul de greutate prea ridicat sau o
aplecare exagerată a trunchiului.
● Greutatea corpului inegal repartizată pe ambele picioare.
● Crisparea musculaturii antagonice determină o atitudine rigidă
şi mai puţin mobilă.
Utilizare tactică
Poziţia fundamentală poate fi înaltă, medie, joasă, se utilizează în
funcţie de caracteristicile de execuţie ale procedeului tehnic (în
atac), sau de natura marcajului (în apărare).
Indicaţii metodice
- 25 -
Se acordă un număr mic de repetări în cadrul metodicii de
învăţare izolată, consolidarea realizându-se simultan cu celelalte
execuţii tehnice, unde apare ca poziţie de bază (în special la marcaj
– pentru apărare, la pivotare, oprire, „tripla ameninţare” – pentru
atac.
Poziţia fundamentală trebuie să asigura executantului :
● poziţie convenabilă, lejeră şi echilibrată;
● stabilitate şi posibilitate de trecere de la acţiuni tehnico -
tactice defensive la cele ofensive;
● un consum energetic minimal, pe parcursul desfăşurării
jocului.
Pentru învăţarea poziţiei fundamentale, exerciţiile vor urmări
găsirea poziţiei optime pentru stabilirea bazei de susţinere şi a
echibrului corpului.
B.DEPLASĂRILE
Consolidarea deplasărilor se realizează prin exerciţii ce
vizează în mod direct acţiunea tactică individuală, defensivă,
„marcajul”.
1. ALERGAREA SPECIFICĂ ÎNAINTE

● Acţiunea de impulsie reperzintă veriga principală.
● Contactul cu solul se realizează printr-o rulare calcâi-vârf.
● Braţele flexate din articulaţia coatelor (unghi de 90°) se
deplasează în direcţia alergării.
Greşeli frecvente:
● Tendinţa de a sări prin ridicarea tălpilor de pe sol.
● Se aleargă pe vârfuri, micşorându-se astfel stabilitatea.
Utilizarea tactică:
● Se foloseşte în tot timpul jocului, în circulaţie individuală,
în atac, cu precădere în demaraj.
- 26 -
2. ALERGAREA ÎNAPOI (CU SPATELE SPRE
DIRECŢIA DEPLASĂRII)
● Jucătorul se deplasează cu spatele spre direcţia de înaintare.
● Deplasarea picioarelor se efectuează prin alunecare.
● Contactul cu solul se efectuează prin rularea tălpii vârf-
călcâi.
● Membrele inferioare şi superioare realizează mişcări opuse
alergării obişnuite.
Greşeli frecvente:
● Se aleargă cu trunchiul lăsat pe spate, fapt care provoacă
dezechilibru.
● Se sare în timpul alergării.
Utilizare tactică:
● În retragerea din zona de atac în zona de apărare şi în general
în acţiunile de apărare (flotare, aglomerare).
● În urmărirea unui adversar care se îndreaptă spre coş şi se
află la o distanţă mai mare de acesta.
3. PASUL ADĂUGAT ÎNAINTE SAU ÎNAPOI

● Jucătorul se deplasează în poziţie fundamentală de apărare
(joasă).
● Piciorul dinapoi nu depăşeşte niciodată în deplasare pe cel
din faţă (pas adaugat înainte) şi invers pentru pasul adăugat
înapoi.
● Contactul cu solul se realizează pe toată talpa.
● Depărtarea corespunzătoare a tălpilor, asigură echilibru
corpului.
Greşeli frecvente:
● Deplasarea se face prin săritură.
● Se fac păşiri prea lungi.
- 27 -
● Se încrucişează picioarele.
● Nu se menţine o poziţie joasă cu centrul de greutate coborât.
Utilizare tactică:
● În acţiunile de apărare pentru apropierea sau depărtarea de
adversar.
● La retragerea pentru apărarea coşului.
● La scoaterea mingii de la adversar.
● În plasamentul pentru menţinerea unei distanţe convenabile
faţă de adversarul direct.
4. PASUL ADĂUGAT LATERAL ŞI ALERGAREA

LATERALĂ
● Jucătorul se deplasează în poziţie fundamentală de apărare
(joasă).
● Contactul permanent cu solul pe parcursul deplasării .
● Se va începe cu piciorul din direcţia deplasării.
● Depărtarea corespunzătoare a tălpilor, asigură echilibru
corpului.
Greşeli frecvente:
● Încrucişarea picioarelor şi trecerea greutăţii corpului pe un
singur picior de sprijin.
● Ridicarea centrului de greutate a corpului determină
dezechilibrări.
● Se execută sărituri în timpul deplasării.
● Se ridică picioarele de pe sol nerealizându-se alunecarea
acestora.
Utilizare tactică:
● În acţiunile de marcaj.
Indicaţii metodice generale
Succesiunea de învăţare a procedeelor de deplasare
cuprinde:
- 28 -
● alergarea normală în ritm variat;
● alergarea specifică înainte;
● alergarea specifică înainte-înapoi;
● deplasarea laterală (pasul adăugat lateral);
● deplasarea oblică (pasul adăugat înainte-înapoi);
● jocul de picioare.
Fiecare procedeu va fi executat separat.
o prin imitare: in grup(antrenorul demonstrând în oglindă)sau
pe perechi;
o la semnale: auditive sau vizuale;
o sub formă de concurs, pe distanţe limitate: ştafete cu procedee
izolate, ştafete cu procedee combinate;
o sub formă de complexe de procedee tehnice;
o jocul de picioare al apărătorului:
• pe perechi;
• individual.
C. SCHIMBĂRILE DE DIRECŢIE
1. SCHIMBARE DE DIRECŢIE CU FRÂNARE PE UN

PICIOR
Element important în realizarea acţiunii de demarcaj individual. Prin
acest element jucătorul îşi asigură trecerea de pe o direcţie de
alergare pe alta, fără a fi nevoit să se oprească. Din punct de vedere
al execuţiei există două procedee tehnice : schimbare de direcţie cu
frânare pe un picior şi cu frânare pe ambele picioare.Cel mai
eficient şi frecvent utilizat procedeu în joc, este cel cu frânare pe un
picior.
● Centrul de greutate al corpului este proiectat către
interiorul ocolirii şi pe noua direcţie.
● Păşirea pe noua direcţie se realizează prin ridicarea tălpii
de pe sol fără a fi ridicat şi centrul de greutate al corpului.
- 29 -
● Genunchii presează către exterior şi noua direcţie.
● Corpul este relaxat şi echilibrat.
Greşeli frecvente:
● Poziţia înaltă determină dezechilibrări în plan anterior.
● Piciorul din interiorul ocolirii se aşează depărtat pe noua
direcţie şi se întârzie pornirea.
Utilizare tactică:
● Pentru provocarea greşelilor de marcaj şi ca fente de
„ieşire la minge”.
● Element specific acţiunilor ofensive de demarcaj,
împotriva apărării individuale.
Indicaţii metodice generale:
● Schimbarea de direcţie cu frânare pe un picior este
procedeul de bază în predarea elementelor jocului de
baschet în şcoală.
D. SĂRITURILE
Săriturile utilizate în jocul de baschet diferă de cele din
atletism. Acestea urmăresc menţinerea unei poziţii cât mai
echilibrate în timpul săriturii, în vederea execuţiei unor procedee de
mare precizie. Consolidarea săriturilor se realizează în continuare cu
elementele specifice „urmăririi şi recuperărilor defensive şi
ofensive” şi a aruncărilor la coş din săritură sau volé. Pot fi
executate:
1. CU DESPRINDERE DE PE AMBELE PICIOARE
2. CU DESPRINDERE DE PE UN PICIOR
● Mecanismul de bază al săriturilor este: elanul, bătaia
(desprinderea), zborul, aterizarea.
● În timpul desprinderii este solicitată coordonarea dintre
membrele inferioare şi superioare.
- 30 -
● Se menţine o poziţie cât mai echilibrată în timpul săriturii.
● Aterizarea se efectuează pe treimea anterioară a tălpii
(pingea).
Greşeli frecvente:
● Lipsa coordonării între membrele inferioare şi superioare.
● Desprinderea se realizează dezechilibrat (corpul aplecat
înainte).
● Aterizare dezechilibrată.
Utilizare tactică:
● Urmărirea şi recuperarea mingii atât în atac cât şi în apărare.
● Execuţia aruncărilor la coş din săritură şi voleibalare.
E. OPRIRILE
a. OPRIREA ÎNTR-UN TIMP (PRIN SĂRITURĂ)
● Tehnica opririlor reprezintă acea mişcare de trecere a
executantului dintr-o stare dinamică, în stare statică.
● Execuţia opririlor, legat în mod direct de prevederile
regulamentare privind „înaintarea cu mingea” (regula paşilor).
● Existenţa unui moment de săritură, necesită păstrarea
echilibrului corpului.
Greşeli frecvente:
● În momentul săriturii pentru realizarea opririi, corpul se
aplecă înainte.
● Tălpile sunt depărtate pentru a asigura o bază de suţinere
corespunzătoare.
● La aterizare, picioarele nu sunt duse înaintea proiecţiei centru
lui de greutate pe sol.
● Lipsa flexiei genunchilor ce asigură amortizarea la aterizare.
- Oprirea reprezintă elementul component al acţiunii de „ieşire
la minge” în vederea recepţionării prinderii mingii.
- 31 -
- Sunt elemente specifice jocului de baschet, legate în mod
direct de prevederile regulamentare privind deplasarea cu
mingea.
- Oprirea se poate executa:
▪ într-un timp – prin săritură;
▪ în doi timpi – prin păşire.
- Consolidarea opririi, se va efectua în paralel cu învăţarea
prinderii mingii din dribling sau pasă şi a pivotării sub forma
unor structuri de joc.
F. PIRUETA
Este o pivotare fără minge dar piciorul pe care se realizează
întoarcerea poate fi ridicat în timpul execuţiei. Poate fi executată
de pe loc (din poziţia statică a atacantului sau ca element de
schimbare de direcţie) şi deplasare.
● Se menţine permanent poziţia fundamentală pe parcursul
execuţiei.
● Piciorul pe care se realizează întoarcerea poate fi ridicat în
timpul execuţiei.
Greşeli frecvente:
● Lipsa coordonării picioarelor cu braţele.
● Poziţie fundamentală înaltă pe parcursul execuţiei.
● Poziţie dezechilibrată în timpul întoarcerii.
Utilizare tactică:
● Se utilizează ca procedeu de execuţie la schimbarea de
direcţie.
● Plecările din blocaj.
● Blocajele defensive.
● Evitarea blocajelor de către apărător (în apărarea om la om).
- Acest element tehnic se utilizează de pe loc sau din deplasare
pentru schimbarea direcţiei de deplasare.
- 32 -
- Este necesar menţinerea echilibrului corpului.
G. LUCRUL DE BRAŢE ŞI JOCUL DE PICIOARE
Procedeele tehnice ale deplasării în teren, nu se regăsesc în

joc sub forma exerciţiilor izolate. Acestea se desfăşoară în cadrul
unor complexe de procedee, denumit „jocul de picioare”, urmat în
apărare şi de „lucrul de braţe”. Consolidarea jocului apărătorului
(jocul de picioare şi lucrul de braţe) se realizează în cadrul
asamblării cu elemente specifice din structura acţiunilor tactice:
demarcajul, marcajul şi a acţiunilor colective de apărare :
închiderea culoarului cu pătrundere, flotare, apărăre în zonă,etc.
● Se menţin caracteristicile de execuţie ale fiecărui procedeu
tehnic.
Greşeli frecvente:
● Încrucişarea picioarelor şi trecerea greutăţii corpului pe un
singur picior de sprijn.
● Ridicarea centrului de greutate a corpului (în special la
începători, tendinţa de întindere a articulaţiilor).
● Ridicarea picioarelor de pe sol astfel încât deplasarea nu se
realizează prin alunecarea acestora pe sol.
Utilizare tactică:
● „Lucrul de braţe” se utilizează în:
✧ interceptarea şi smulgerea mingii;
✧ închiderea pătrunderilor în apărarea zonă.
● “Jocul de picioare” se utilizează în:

✧ acţiunile defensive, pentru a asigura rapiditatea de
deplasare a jucătorului;
✧ acţiunile ofensive, ca mijloc de realizare a demarcajului.
Bibliografie :
- 33 -
2. CIORBĂ C. – Baschet. Curs grafic – Iaşi : PIM, 2016, p.
8, 10,77.
3. HÂNSA C., CĂLIN L. Baschet. Tehnică şi tactică –
Galaţi: Fundaţiei Universitare “Dunărea de Jos”, 2004, p
29-43.
1. Ce este tehnica jocului de baschet?

2. Care sunt elementele tehnice fără minge
(mişcarea în teren) specifice jocului de baschet
şcolar?
3. Precizaţi elementele tehnice fără minge
specifice fazelor de atac şi apărare în jocul de
baschet şcolar.
4. *Prezentaţi 7-8 exerciţii pentru realizarea
traseului metodic de iniţiere-învăţare-fixare-
consolidare a următoarelor procedee tehnice:
- fără minge : poziţie fundamentală medie, oprire
într-un timp, schimbare de direcţie cu frânare pe un

picior.
2.6 Metodica procedeelor tehnice cu minge specifice baschetului

din conţinutul programelor şcolare
- 34 -
DEFINIŢIE
Tehnica jocului cu minge reprezintă ansamblul de
deprinderi motrice (elemente şi procedee tehnice) specifice ca formă
şi conţinut care se referă la manevrarea mingii de către jucători în
teren, corespunzător fazelor de atac şi apărare.
Jocul cu minge
- 35 -
ELEMENTUL PROCEDEELE TEHNICE
TEHNIC
1. Ţinerea mingii � cu două mâini :
🠦 simetrică:
■ la piept
■ deasupra capului
■ în dreptul bazinului
🠦 asimetrică:
■ în dreptul umărului
� cu omână:
- apucat
- echilibru
2. Prinderea şi � cu o mână
protecţia mingii � cu două mâini
- de pe loc
- din alergare
- din săritură
3. Pasarea mingii � cu o mână (de pe loc, din

deplasare, din săritură)
■ de la umăr
■ din deplasare
■ pe la spate
■ peste umăr
■ semicârlig
� cu două mâini (de pe loc,
din deplasare, din săritură)
■ de la piept
■ cu pământul
4. Opririle � într-un timp
� doi timpi
5. Pivotarea � prin păşire
� prin întoarcere
� înainte (ofensivă)
� înapoi (defensivă
- 36 -
A. ŢINEREA MINGII
Din punct de vedere al execuţiei în conţinutul programelor
şcolare se regăsesc două procedee tehnice:
1. ŢINEREA MINGII CU DOUĂ MÂINI LA PIEPT
(PRIZA SIMETRICĂ
2. ŢINEREA MINGII CU DOUĂ MÂINI ÎN FAŢĂ
( ÎN PRIZĂ ASIMETRICĂ)
NOTĂ: Ţinerea în priză asimetrică, reprezintă punctul de plecare
în execuţia unor procedee tehnice care solicită execuţia unui singur
braţ în faza de finalizare (aruncarea la coş cu o mână de la umăr,
plecarea în dribling, pasa cu o mână, etc).
● Palma braţului care execută mişcarea, este situată pe
minge şi înapoia acesteia.
● Cotul este orientat înainte şi în jos, mai apropiat de corp.
● Flexia braţului pe antebraţ formând un unghi drept (90°).
Greşeli frecvente:
● Orientarea palmelor cu degetele spre înainte sau în jos.
● Degetele mari sunt mult apropiate sau mult depărtate.
● Coatele sunt exagerat depărtate, determinând o ţinere prea
din lateral a mingii.
● Podul palmelor ia contact cu suprafaţa mingii.
Utilizare tactică:
● Procedeu principal folosit în execuţia majorităţii
elementelor tehnice.
Indicaţii metodice:
În cadrul formării mecanismului de bază, primele execuţii
vor fi adresate direct numai ţinerii mingii. Învăţarea va începe cu
ţinerea simetrică a mingii cu două mâini în dreptul pieptului. Se va
insista asupra felului în care se aşează mâinile pe minge şi ţinerii ei
în dreptul pieptului. Ţinerea este strâns legată de protecţia mingii.
- 37 -
B. PRINDEREA MINGII
1. PRINDEREA MINGII CU DOUĂ MÂINI

● Corpul este relaxat în momentul prinderii mingii.
● Braţele amortizează prinderea mingii.
● Palmele sunt orientate cu degetele către direcţia de
transmitere a mingii.
● Contactul cu mingea se realizează cu faţa palmară a
degetelor.
2. PRINDEREA MINGII CU O MÂNĂ

● Executantul adoptă o poziţie fundamentală care să
faciliteze prinderea mingii.
● Palma braţului care urmează să efectueze prinderea mingii
este orientată spre direcţia de transmitere a mingii de către
pasator.
● Contactul cu mingea determină o cedare a articulaţiei
pumnului spre înapoi simultan cu flexia braţului din
articulaţia cotului.
Greşeli frecvente:
⬥ Contactul este luat direct cu palmele pe minge şi nu cu
degetele;
⬥ Amortizarea nu se face prin succesiunea mişcărilor de
autorezistenţă şi de cedare a degetelor, palmelor şi
braţelor.
Utilizare tactică:
⬥ în situaţia când mingea ajunge la înălţimea capului sau
mai sus, braţele sau braţul se întinde spre minge oblic în
sus şi spre înainte, iar când mingea ia contact cu degetele,
braţele se flexează şi o aduc la piept. Dacă mingea vine cu
- 38 -
viteză mare, amortizarea va trebui să fie accentuată printr-
o flexie exagerată a braţelor.
Prinderea mingii reprezintă elementul de dificultate pentru
începători, întâmpinarea mingii se execută cu braţele întinse şi
palmele orientate către direcţia din care vine mingea, iar
amortizarea prinderii prin lucrul de flexie din articulaţiile
superioare. Prinderea mingii trebuie însoţită permanent de ieşirea la
minge.
Cel care urmează să primească mingea este obligat:
- să privească spre minge din momentul în care aceasta
părăseşte mâinile coechipierului;
- să execute ieşire la minge;
- corpul să aibă o poziţie cât mai relaxată în momentul
prinderii mingii;
- să amortizeze, cu ajutorul braţelor, prinderea mingii.
C.PROTECŢIA MINGII
● Menţinerea poziţiei fundametale pe parcursul execuţiei.
● Trunchiul se apleacă înainte.
● Mingea este protejată prin „lucrul braţelor” în diferite
planuri..
- Traseul metodic al învăţării elementelor tehnice
enumerate anterior (ţinere, prindere, protecţie) trebuie
abordat în mod unitar.
- Consolidarea acestora trebuie să se realizeze simultan cu
învăţarea paselor, driblingului şi a aruncărilor la coş.
D. PASAREA MINGII
1. PASA CU DOUĂ MÂINI DE LA PIEPT DE PE LOC
- 39 -
● Menţinerea poziţiei fundametale şi prizei corecte pe
parcursul execuţiei.
● Mingea este împinsă înainte.
● Mişcarea de „biciuire” se efectuează prin lucrul din
articulaţia mâinilor.
Greşeli frecvente:
● Ţinerea incorectă a mingii.
● Mişcări suplimentare cu mingea, înainte de începerea
execuţiei.
● Ducerea coatelor lateral în timpul execuţiei.
● Pasarea mingii prea sus sau prea jos.
● Nu se imprimă mingii impulsul necesar din articulaţia
pumnului.
● În atacul poziţional.
● Împotriva apărării individuale mai puţin active.
2. PASA CU O MÂNĂ DIN DREPTUL UMĂRULUI DE

PE LOC
● Palma braţului de pasare constituie ultimul plan director
de al mişcării.
● Pasarea mingii se realizează prin întinderea energică a
braţului drept spre înainte, care se finalizează cu o mişcare
de biciuire din articulaţia mâinii.
Greşeli frecvente:
● Mingea se împinge în loc să se azvârle.
● Cotul braţului cu care se aruncă, nu este la nivelul
umărului şi în lateral, lucru care influenţează negativ
direcţia traiectoriei şi forţei de pasare.
● Palma rămâne blocată din articulaţia pumnului.
● Se foloseşte pe distanţe medii şi lungi.
- 40 -
● Pasă specială pentru contraatac.
3. PASAREA MINGII DIN DEPLASARE

● Între cele două păşiri, se păstrează o poziţie echlibrată de
ţinere a mingii.
● Pasarea mingii se transmite pe o poziţie viitoare, prin
întinderea energică a braţelor.
Greşeli frecvente:
● Nerespectarea regulii paşilor.
● Între cele două păşiri jucătorul nu păstrează o poziţie
stabilă de ţinere a mingii.
● Nu se ţine cont de direcţia şi viteza de deplasare a
partenerului căruia îi este adresată pasa.
● Execuţia paselor din deplasare se face în majoritatea
fazelor de joc.
● În atacul bazat pe circulaţii ale jucătorilor.
● În atacul rapid.
● În fazele de atac în superioritate numerică.
● Pe contraatac.
NOTĂ: Prinderea şi pasarea mingii din deplasare (dribling)
este condiţionată de cei doi timpi regulamentari.Cei doi timpi
regulamentari corespund celor doi paşi- stângul, dreptul- care se
execută în timpul prinderii mingii şi pasării acesteia .
- Pasele presupun obligatoriu prezenţa adversarului şi sunt
condiţionate de :
o poziţia şi viteza de deplasare a acestuia;
o specificul fazei de joc;
o plasamentul adversarului.
Eficienţa unei pase respectă următoarele indicaţii:
- 41 -
1. Mingea să fie transmisă în dreptul pieptului şi cu cât mai
puţin efect pentru a facilita prinderea ei.
2. Forţa de trimitere a pasei să corespundă distanţei şi
direcţiei de deplasare a partenerului.
3. Pasa să fie rapidă, precisă şi oportună.
4. Procedeul tehnic de pasare trebuie ales în funcţie de
situaţia tactică de joc.
5. Să se anticipeze acţiunea coechipierului şi mingea să fie
transmisă pe poziţia viitoare.
6. Pentru evitarea întreruperilor se recomandă pasele scurte.
a. Jucătorul care pasează trebuie:
- să transmită pasa coechipierului corect demarcat;
- să asigure protecţia mingii;
- să folosească pasele scurte;
- să lucreze cu ambele mâini.
b. Jucătorul care prinde mingea trebuie:
- să se demarce;
- să folosească momentul intrării în posesia mingii ca fază
iniţială pentru acţiunea viitoare.
E. OPRIRILE
1. OPRIREA ÎNTR-UN TIMP (PRIN SĂRITURĂ)
● Tehnica opririlor reprezintă acea mişcare de trecere a
executantului dintr-o stare dinamică, în stare statică.
● Execuţia opririlor este legată în mod direct de prevederile
regulamentare privind „înaintarea cu mingea” (regula
paşilor).
● Existenţa unui moment de săritură, necesită păstrarea
echilibrului corpului.
Greşeli frecvente:
● În timpul săriturii corpul se apleacă spre înainte.
- 42 -
● La aterizare, picioarele nu sunt flexate suficient.
● Greutatea corpului este repartizată inegal.
● Este elementul folosit atunci când jucătorul aflat în
posesia mingii doreşte să se oprească;
● Reprezintă un element component al acţiunii de „ieşire la
minge”.
- Învăţarea începe cu oprirea într-un timp, existând
posibilitatea alegerii piciorului de pivot.
- În etapa formării mecanismului de bază, opririlor trebuie
să li se acorde un număr mare de repetări.
- Oprirea este întotdeauna precedată de prinderea mingii
care se poate efectua prin: prindere din pasă sau dribling.
- Oprirea într-un timp este procedeul tehnic care se va preda
primul la începători deoarece oferă avantajul
executantului de a alege oricare dintre picioare pentru
pivotare.
- Consolidarea opririi, se va efectua în paralel cu învăţarea
prinderii mingii din dribling sau pasă şi a pivotării sub
forma unor structuri de joc.
F. PIVOTAREA
În conţinutul programelor şcolare se regăsesc două procedee
tehnice:
1. PIVOT PRIN PĂŞIRE
2. PIVOT PRIN ÎNTOARCERE
● Menţinerea permanentă a poziţiei fundamentale, simultan
cu protecţia mingii.
● Piciorul mobil se va deplasa fără a ajunge pe acceşi linie cu
piciorul pivot.
● Piciorul pivot rămâne permanent în contact cu solul şi
sprijinit pe treimea anterioară a tălpii (pingea).
- 43 -
Greşeli frecvente:
● Se execută întoarcerea pe călcâi şi nu pe pingea.
● Nu se flexează suficient genunchii şi gleznele.
● La întoarceri nu se blochează piciorul de pivot.
● Ajută la asigurarea unui echilibru corespunzător, la
protecţia mingii, ocuparea unei poziţii tactice de pasare,
aruncare la coş, dribling.
● În depăşire este utilizată ca fentă de plecare.
- Element tehnic folosit pentru protecţia mingii.
- Se însuşeşte în paralel cu celelalte elemente ale jocului de
baschet.
- În etapa de iniţiere, învăţarea se realizează fără minge.
⬥ În etapa de consolidare, predarea se va efectua în paralel
cu învăţarea şi consolidarea ţinerii, protecţiei, prinderii,
pasării mingii şi a opririlor.
G. ARUNCAREA LA COŞ
În conţinutul programelor şcolare se regăsesc următoarele
procedee tehnice:
1. ARUNCAREA LA COŞ DE PE LOC CU O MÂNĂ

DIN DREPTUL UMĂRULUI
Aruncările la coş de pe loc rămân procedeele de bază pentru
formarea mecanismului şi a stereotipului mişcării de aruncare la
coş, în etapa de iniţiere.
● Coordonarea braţelor cu picioarele.
● Braţul de aruncare continuă mişcarea în sus şi spre înainte,
care se finalizează prin impulsul dat de către articulaţia
pumnului.
- 44 -
● După elibererea mingii, greutatea trece pe piciorul din faţă.
Greşeli frecvente:
● Priza la minge nu este asimetrică.
● Degetele mâinii care aruncă nu acoperă o suprafaţă mai
mare a calotei.
● Nu se imprimă mingii, în partea finală a aruncării, mişcarea
de biciuire.
● Procedeul de bază folosit pentru aruncările de la distanţe
mici şi mijlocii.
● Reprezintă mecanismul de bază pentru aruncările cu o
mână, executate din deplasare şi din săritură.
2. ARUNCAREA LA COŞ CU O MÂNĂ DE SUS DIN
DRIBLING
● Executantul va da un impuls mai puternic mingii la ultima
bătaie.
● Respectarea celor două păşiri simultan cu protecţia mingii.
● Mingea părăseşte braţul în momentul maxim al săriturii,
întins cu palma în flexie, degetele răsfirate.
● Aterizarea se realizează pe ambele picioare.
Greşeli frecvente:
● Nu se respectă regula paşilor.
● Genunchiul de pe partea braţului de aruncare nu este
pendulat corespunzător.
● Braţul de aruncare nu se întinde complet.
● Lipsa de coordonare între braţe şi picioare.
● Finalizări din apropierea coşului sau de la distanţe mici faţă
de acesta.
3. ARUNCAREA LA COŞ DIN SĂRITURĂ

CU DESPRINDERE DE PE LOC
- 45 -
● Coordonarea braţelor cu picioarele.
● Mingea este recepţionată în momentul de zbor.
● Bătaia se efectuează pe două picioare.
● În momentul desprinderii, corpul este echilibrat.
● Braţul de aruncare continuă mişcarea în sus şi spre înainte,
care se finalizează prin impulsul dat de către articulaţia
pumnului.
Greşeli frecvente:
● Desprinderea se realizează dezechilibrat.
● Aruncarea propriu-zisă este executată înainte ca jucătorul,
aflat în săritură să fi atins punctul maxim de înălţare.
● Aterizare dezechilibrată.
● Procedee utilizate pentru aruncarea la coş de la distanţă şi
împotriva tuturor variantelor apărării (om la om, zonă).
H. DRIBLINGUL
1.DRIBLINGUL PE LOC ŞI DIN DEPLASARE

● Se execută cu ambele mâini şi fără controlul privirii.
Greşeli frecvente:
● Mingea este plesnită sau lovită şi nu împinsă.
● Împingerea mingii cu întreaga palmă.
● Conducerea mingii prea departe de corp.
● Privirea continuă a mingii.
● Trunchiul prea aplecat pe minge.
- 46 -
● La trecerea mingii din zona de apărare în atac, pe
contraatac, organizarea atacului, în superioritate numerică,
la depăşiri, ieşirea din zonele aglomerate,împotriva
apărărilor agresive.
- Este singurul element tehnic cu ajutorul căruia jucătorul se
poate deplasa, rămânând din punct de vedere tactic în
posesia mingii fără a comite infracţiunea „paşi”.
- Învăţarea driblingului se va efectua atât cu mâna
îndemânatică cât şi cu mâna cealaltă, obişnuind elevii să
privească înainte.
- Exerciţiile sub formă de concurs (ştafete) sunt cele mai
indicate pentru învăţarea driblingului.
I. FENTELE
● Mişcările segmentelor şi expresia feţei trebuie să fie
convingătoare.
● Segmentul angrenat în execuţie continuă, completează
mişcările celui anterior.
Greşeli frecvente:
● Lipsa de coordonare între braţe şi picioare.
● Element specific acţiunilor ofensive de demarcaj,
împotriva apărării individuale.
● Lipsa de sincronizare între faza de simulare şi acţiune
finală.
Utilizare tactică:
● Pentru provocarea greşelilor de marcaj.
● Pentru efectuarea depăşirii adversarului şi a finalizării.
Bibliografie :
- 47 -
baschet- Galaţi : Europlus, 2011, p. 51- 72.
12- 80
3. HÂNSA C., CĂLIN L. Baschet. Tehnică şi tactică –Galaţi:
Fundaţiei Universitare “Dunărea de Jos”, 2004, p 43-80.
1.Care sunt elementele tehnice cu minge specifice

jocului de baschet şcolar?
2. *Prezentaţi 7-8 exerciţii pentru realizarea traseului

metodic de iniţiere- învăţare-fixare-consolidare a
următoarelor procedee tehnice:
cu minge : pasa cu două mâini de la piept, pasa cu o
mână de la umăr, driblingul, aruncarea la coş de pe
loc cu o mână de la umăr, aruncarea la coş din
dribling, aruncarea la coş din săritură, pivotarea
prin păşire.
- 48 -
CAPITOLUL 3. Tactica jocului de baschet în
şcoală
3.1 Aspecte metodice privind iniţierea - învăţarea – fixarea -

consolidarea tacticii jocului de baschet din conţinutul
programelor şcolare
DEFINIŢIE
Tactica presupune rezolvarea situaţiilor de joc determinată de
adversari, coechipieri, obiectul de joc, prezenţa spectatorilor,
regulament, etc., pentru a marca un număr mare de puncte în coşul
advers.
C. Hânsa, L. Călin, (2004) afirmau că tactica reprezintă
totalitatea acţiunilor individuale şi colective ale jucătorilor unei
echipe organizate şi coordonate unitar şi raţional, în limitele
regulamentului de joc şi al sportivităţii, cu scopul realizării victoriei,
prin valorificarea calităţilor şi particularităţilor de pregătire ale
jucătorilor proprii, în concordanţă cu cele ale adversarilor.
Realizând o paralelă între componentele tehnică şi tactică
sintetizăm următoarele (Figura 3.1) :
Figura 3.1 Relaţia dintre componentele tehnică –tactică

în jocul de baschet şcolar
- 49 -
Desfăşurarea jocului de baschet presupune două faze: atac şi
apărare în care se succed elementelele şi procedeele tehnice dar şi
componentele tacticii (acţiunea individuală, combinaţia, schema,
circulaţia, sistemul de joc, concepţia tactică, planul, stilul de joc).
Tactica individuală reprezintă ansamblul de acţiuni
individuale folosite conştient de către un jucător, cu scopul
realizării unei sarcini de joc în atac sau apărare.
Tactica colectivă reprezintă ansamblul de acţiuni individuale
folosite conştient de mai mulţi jucători, cu scopul realizării unei
sarcini de joc în atac sau apărare.
Având în vedere că în jocul de baschet fazele de atac şi
apărare se succed foarte repede, acestea sunt legate între ele şi nu
pot fi disociate una de cealaltă. Fragmentarea jocului în atac şi
apărare, se realizează doar din punct de vedere didactic.
În ambele situaţii întâlnim:
⬥ acţiuni tactice individuale : - tactica
individuală.
⬥ acţiuni tactice colective : - tactica colectivă
elementară;
- tactica colectivă de echipă.
1. Atacul - situaţia tactică în care o echipă se află în posesia
mingii.
a. Principiile apărării: reguli generale prin care executantul
îşi coordonează acţiunile individuale şi colective de joc
din atac.
b. Fazele atacului:
- intrarea în posesia mingii;
- trecerea în terenul de atac (rapidă, lentă, prin
combinaţii);
- ocuparea dispozitivului de atac;
- finalizarea atacului;
- recuperarea la panou.
c. Sisteme de atac (contraatacul, sistemul de atac în semicerc).
- 50 -
d. Factorii sau mijloacele atacului- procedeele tehnice,
acţiunile individuale, elementare, colective utilizate în
atac.
- plasamentul în atac şi anticiparea acţiunilor;
- circulaţia jucătorilor: individuală, prin combinaţii);
- circulaţia mingii;
- organizarea atacului şi folosirea terenului de atac;
- depăşirea numerică sau superioritatea numerică;
- surpriza şi ritmul de joc.
e. Formele atacului: modalităţi de aplicare concretă pe baza
principiilor şi formelor la
organizarea sistemelor de joc din atac (lent, rapid).
2. Apărarea – situaţia tactică în care o echipă luptă pentru
intrarea în posesia mingii.
a. Principiile apărării: reguli generale prin care executantul
îşi coordonează acţiunile individuale şi colective de joc
din apărare.
b. Fazele apărării:
- echilibrul defensiv;
- pierderea posesiei de minge;
- oprirea lansării şi desfăşurării contraatacului;
- replierea;
- organizarea dispozitivului de apărare;
- apărarea propriu-zisă;
- urmărirea la panou.
c. Sisteme de apărare (apărarea om la om).
d. Factorii sau mijloacele apărării - procedeele tehnice,
acţiunile individuale, elementare, colective utilizate în
apărare.
- plasament în apărare;
- anticiparea acţiunilor;
- 51 -
- circulaţia jucătorilor (individuală, prin combinaţii).
e. Formele apărării-modalităţi de aplicare concretă pe baza
principiilor şi formelor în organizarea sistemelor de joc
din apărare (activă, pasivă).
3.2 Etapele metodice generale de iniţiere- învăţare-
fixare- consolidare a tacticii în jocul de baschet
În general însuşirea tacticii jocului de baschet se realizează în

trei etape:
1. Învăţarea, consolidarea şi perfecţionarea acţiunilor tactice
individuale.
2. Învăţarea, consolidarea şi perfecţionarea combinaţiilor de
2 şi 3 jucători (tactică colectivă elementară).
3. Învăţarea, consolidarea şi perfecţionarea tacticii colective
de echipă.
Metodica precizează două etape care completează traseul de
iniţiere-învăţare-consolidare a tacticii jocului de baschet (Figura
3.2):
- Descrierea acţiunii tactice

- Demonstrarea reală şi regizată
a acţiunii
- Caracteristici de execuţie
- Greşeli
PREGĂTIREA
- Material intuitiv
TEORETICĂ - Studiu individual
PREGĂTIREA
PRACTICĂ - Etapa condiţiilor izolate de joc
- Etapa condiţiilor apropiate de joc
- Etapa condiţiilor de joc
Figura 3.2 Etapele metodice privind traseul de iniţiere -

învăţare - consolidare a tacticii jocului de baschet şcolar
- 52 -
Tactica jocului de baschet este o componentă care se
bazează pe creativitatea elevilor, profesorilor şi atât timp cât aceasta
este subordonată cerinţelor, principiilor de organizare a jocului,
obţinerea succesului este garantat.
A. Etapele metodice de iniţiere- învăţăre-consolidare a
tacticii individuale
Autoarea A.Moanţă (2005), precizează că învăţarea acţiunilor

tactice individuale este legată de nivelul însuşirii elementelor
tehnice ce compun fiecare acţiune în parte. Acţiunile individuale de
atac nu pot fi învăţate şi consolidate decât în paralel cu cele din
apărare (relaţia atacant-apărător). Învăţarea acţiunilor individuale de
apărare necesită răbdare şi perseverenţă, deoarece acestea oferă mai
puţină satisfacţie personală. Acest lucru se explica prin faptul că
exerciţiile sunt mai solicitante din punct de vedere fizic iar lipsa
mingii constiutuie şi ea un factor motivaţional important pentru
executant.
Traseul metodic al învăţării şi consolidării tacticii individuale
este prezentat în figura 3.3.
pregătire fizică;
Etapa condiţiilor izolate de joc pregătire tehnică;
învăţarea propriu-zisă a acţiunii.
adversar pasiv;
Etapa condiţiilor apropiate de joc adversar semiactiv;
adversar activ.
joc şcoală;
Etapa condiţiilor de joc joc de verificare.
Figura 3.3 Traseul metodic de iniţiere - învăţare - consolidare

a tacticii individuale în jocul de baschet şcolar
B. Etapele metodice ale învăţării şi consolidării

tacticii colective elementare
- 53 -
Învăţarea acţiunilor tactice colective elementare au la bază
acţiunile individuale. Acestea reprezintă un reper în instruirea
acţiunilor colective din cadul sistemelor de atac şi apărare. Eficienţa
este evidentă dacă executantul care intră în combinaţie a asimilat un
bagaj tehnic bun şi are abilitatea de a valorifica deciziile personale
cu cele ale partenerului.
Autoarea A.Moanţă (2005), afirma că „scopul acestei
colaborări este este simplificarea situaţiilor de joc sau a jocului în
ansamblu” şi nu complicarea acestuia.
Traseul metodic al învăţării şi consolidării tacticii individuale
este prezentat în figura 3.4
determinarea elementelor; componente ale combinaţiei;

perfecţionarea acţiunilor individuale;
Etapa condiţiilor izolate de joc
formaţii de lucru.
exersarea combinaţiei fără adversar, pe compartimente.
lucru cu adversar;
Etapa condiţiilor apropiate de joc
joc 2 : 2, 3 : 3.
încadrarea combinaţiilor în sistem;

Etapa condiţiilor de joc joc şcoală.
Figura 3.4 Etapele metodice de iniţiere - învăţare – consolidare

a tacticii colective elementare în jocul de baschet şcolar
Învăţarea combinaţiilor tactice din atac se vor realiza în paralel

cu cele din apărare. În etapa condiţiilor izolate de joc primele
acţiuni care vor fi predate sunt cele din atac De asemenea învăţarea
impune disciplină din partea executanţilor care trebuie să
sincronizeze şi să coordoneze combinaţiile ce se efectuează între 2-3
jucători. Exerciţiile utlizate vor fi apropiate situaţiilor tactice din
timpul jocului, deşi învăţarea acţiunilor tactice colective elementare
- 54 -
necesită un volum mare de exersare, acestea crează satisfacţie
elevilor.
C. Etapele metodice al învăţării şi perfecţionării tacticii
colective de echipă (sistemele de joc)
Tactica colectivă de echipă presupune abordarea unui sistem
organizat de joc şi anume:
- aşezare pe posturi a executanţilor (în funcţie de disponibiltăţile
tehnico-tactice);
- circulaţie de jucători (în atac –ofensivă cu direcţie spre coş, în
apărare - împiedicarea adversarului pentru situaţii de contraatac,
atac în superioritate, etc);
- circulaţie de minge (se execută în adâncime, din om în om, să
fie variată, etc);
- implementarea unui plan de joc (gândire tactică).
Traseul metodic al învăţării şi consolidării tacticii colective
de echipă este prezentat în figura 3.5
în funcţie de particularităţile elevilor;
Etapa alegerii sistemului de joc gradul de adaptabilitate a sistemului;
încadrarea sistemului conform cerinţelor programei şcola
Etapa pregătirii bazelor sistemului pregătirea teoretică;

pregătirea fizică;
pregătirea tehnică;
pregătirea tactică;
pregătirea psihologică.
etapa condiţiilor izolate;

Etapa învăţării propriu-zisă a sistemului
etapa condiţiilor apropiate de joc;
etapa condiţiilor de joc.
Figura 3.5 Etapele metodice de iniţiere-învaţare –consolidare

a tacticii colective de echipă în jocul de baschet şcolar
Circulaţia de minge se efectuează în raport cu sarcinile ce
revin fiecărui elev în momentul intrării în posesia mingii dar şi în
- 55 -
funcţie de poziţiile adversarilor din terenul de joc. Elementele
componente din sistemele de joc se vor exersa prin exerciţii
complexe executate în regimul calităţilor motrice solicitate de
acestea.
Majoritatea acţiunilor de finalizare se realizează în atacul
poziţional.Desfăşurarea atacului poziţional necesită din partea
atacanţilor cunoştinţe de tactică individuală şi colectivă.
Pregătirea tacticii colective de echipă în apărare (om la om) se
va exersa în fiecare lecţie şi recomandam stimularea elevilor prin
recompense Se va utiliza relaţia atac-apărare prin joc 2x2, 3x3, 4x4,
5x5.
Bibliografie :
2. CIORBĂ C. – Baschet. Curs grafic – Iaşi : PIM, 2016,
p.81-82, 95
3. HÂNSA C., CĂLIN L. Baschet. Tehnică şi tactică –
Galaţi: Fundaţiei Universitare “Dunărea de Jos”, 2004, p.
90-92.
4. MOANŢĂ A. – Baschet.Metodică- Buzău : Alpha, 2005,
p.63-65, 93-95.
● Care este deosebirea dintre acţiune tactică şi procedeu tehnic?

● Precizaţi relaţia dintre componentele tehnică şi tactică în
jocul de baschet şcolar.
● Care sunt acţiunile tactice individuale specifice jocului de baschet
şcolar?
● Care sunt acţiunile tactice colective elementare specifice jocului de
baschet şcolar?
● Care sunt acţiunile tactice colective elementare de echipă specifice
jocului de baschet şcolar?
- 56 -
4. 6.4. SEMNE CONVENŢIONALE UTILIZATE
ÎN JOCUL DE BASCHET
3.3 Metodica învăţării acţiunilor tactice individuale, colective

elementare şi de echipă în atac/apărare din conţinutul
programelor şcolare
A. Metodica învăţării acţiunilor tactice individuale
Învăţarea acţiunilor tactice individuale de atac este legată de

nivelul de însuşire a procedeelor tehnice ce compun fiecare acţiune
în parte. Toate procedeele tehnice sunt valorificate în joc sub forma
acţiunilor individuale şi colective de atac.
Conţinutul tacticii individuale a jocului de baschet este

prezentat în tabelul 3.1 după cum urmează:
Tabel 3.1
Conţinutul tacticii individuale din jocul de baschet
FAZA FAZA DE
DE ATAC APĂRARE
� demarcaj � marcaj
� pătrundere � intercepţia
� depăşire � capacul
� recuperare � recuperare
a ofensivă a defensivă
A1.Tactica individuală în faza de atac
o Demarcajul
Acţiunea tactică individuală demarcajul este specifică doar fazei de
atac, atunci când executantul nu este în posesia mingii. În
demarcajul individual, atacantul foloseşte o gamă variată de
- 57 -
procedee tehnice: porniri bruşte, plecări false, alergări cu schimbări
de ritm şi de direcţie, piruete, opririle şi fentele.
Sugestii metodice:
Se urmăresc aspectele:
- provocarea greşelilor şi valorificarea lor;
- câştigarea priorităţii de culoar şi plan;
- desprinderea să fie hotărâtă, energică şi să favorizeze primirea
mingii;
- stăpânirea elementelor şi principiilor de mişcare în teren
(„jocul fără minge”);
- se învaţă în paralel cu acţiunea tactică individuală de apărare
marcajul din primele lecţii.
o Pătrunderea reprezintă un procedeu special dedemarcaj.

Este acţiunea tactică efectuată de atacantul fără minge. Se
poate executa cu primirea mingii sau fără primirea acesteia.
Pătrunderea are un caracter agresiv, atacantul prin acţiunea sa
favorizează primirea mingii, ce trebuie să-i fie pasată pe poziţie
viitoare la întâlnire.
Sugestii metodice:
- se recomandă în cazul pătrunderilor ca ceilalţi jucători să
efectueze circulaţie de compensaţie (laterală);
- să se efectueze în arc de cerc, deoarece favorizează luarea
primului plan faţă de apărător;
- cel care pătrunde trebuie să fie întotdeauna cu faţa spre
coechipierul care se găseşte în posesia mingii;
- învăţarea va începe pe partea mâinii îndemânatice, la început
cu aruncarea la coş din dribling sau alergare cu o mână de
sus şi apoi cu procedee speciale: oferită, semicârlig etc.
o Depăşirea reprezintă acţiunea tactică individuală de atac,

prin care jucătorul aflat în posesia mingii, execută un
- 58 -
complex de procedee pentru a se demarca şi a finaliza
acţiunea cu minge.
Sarcina principală în realizarea depăşirii o constituie

obţinerea de către atacantul posesor a mingii a priorităţii de acţiune
şi imediat după aceasta, a priorităţii de plan, faţă de adversarul
direct.
În funcţie de alegerea piciorului de pivotare:

● păşire cruciş – dacă pleacă pe partea cu piciorul pivot;
● păşire deschisă – dacă pleacă pe partea opusă piciorului de
pivotare.
În funcţie de plecarea în dribling :
o plecare directă – pe culoarul de pătrundere sau partea liberă
care corespunde mâinii de dribling;
o plecarea cu pas încrucişat (în „cross”)- mâna care execută
driblingul corespunde piciorului de pivotare;
o plecarea cu întoarcere (rulare)- se realizează pe piciorul liber
de către executanţii care sunt poziţionaţi cu spatele spre
apărător, pivotând spre piciorul din interior, prin rularea călcâi
–talpă-vârf.
Sugestii metodice:
● intrarea în posesia mingii să se efectueze prin oprire într-un
timp, pe ambele picioare, pentru a se putea alege piciorul de
pivotare în funcţie de situaţia tactică;
● protecţia corectă a mingii;
● depăşirea propriu-zisă trebuie să înceapă cu deplasarea
segmentelor corpului (picior şi trunchi) şi apoi cu mingea;
● plecarea în dribling va trebui să fie întotdeauna precedată de
fentă;
● plecarea în dribling, care trebuie făcută într-un ritm cât mai
rapid, necesită o tehnică corectă pentru a evita abaterea
de ,,paşi” la plecare.
- 59 -
● păstrarea permanentă a unui câmp vizual al ansamblului de joc.
o Recuperarea ofensivă (recuperarea mingii în atac)
Recuperarea în atac este mult mai dificilă decât cea în
apărare, deoarece presupune obţinerea primului plan în lupta cu
apărătorul, care prin poziţia lui defensivă este favorizat, găsindu-se
între atacant şi coş.
Sugestii metodice:
● plasament favorabil;
● prioritate de plan;
● protecţia corectă a mingii;
● elevii trebuie să stâpănească prinderea şi controlul mingii,
driblingul oprirea, pivotul, pirueta, etc.
● învăţarea acţiunii de recuperare începe cu recuperarea
aruncărilor proprii şi apoi ale copechipierilor;
● trebuie permanent ca profesorul să stimuleze elevii care
recuperează mingea, realizându-se responsabilizarea elavului
pentru propriile aruncări dar şi ale ale colegilor.
● se învaţă şi se consolidează simultan cu predarea aruncărilor la
coş dar şi în etapele următoare ale instruirii;
● exerciţiile vor viza : precizia în aruncare, fixarea reperelor,
prioritatea de plan, capacitatea de apreciere a unghiurilor de
ricoşare, închiderea culoarului de urmărire a adversarului.
A2.Tactica individuală în faza de apărare
Primele noţiuni de apărare (marcajul individual) se transmit

jucătorilor odată cu abordarea formelor incipiente de joc, urmând ca
tehnica defensivă să fie abordată în paralel cu procedeele tehnice de
atac şi oferind informaţii din elementele mişcării în teren, a regulilor
de marcaj etc.
Pentru a putea acţiona tactic în apărare, jucătorii vor trebui să
parcurgă toate procedeele tehnice din ,,joc fără minge al
apărătorului”, şi anume:
- 60 -
- poziţia fundamentală medie şi joasă;
- deplasările cu paşi adăugaţi şi alergarea laterală;
- schimbările de direcţie, opriri – porniri bruşte;
- fentele, lucrul cu braţele şi jocul de picioare.
o Marcajul reprezintă acţiunea tactică individuală utilizată

doar în apărare. Se poate realiza la atacantul cu minge sau
fară minge.
Formele marcajului sunt:

- normal – se foloseşte în general în situaţia când jucătorul
nu este posesia mingii;
- agresiv – formă activă a marcajului ce se caracterizează
prin micşorarea distanţei faţă de adversar şi lucru activ de
braţe şi picioare;
- diferenţiat – o acţiune de marcaj (normal sau agresiv) în
care apărătorul acţionează conform situaţiilor de posesie a
mingii;
- special (la intercepţie, din lateral, din faţă).
Sugestii metodice:
- învăţarea marcajului se realizează în următoarea ordine:
▪ poziţia apărătorului
▪ deplasările apărătorului
▪ plasamentul apărătorului
- învăţarea să înceapă cu formele active (agresiv pe jumătate de
teren sau pe tot terenul);
- se predă simultan cu acţiunea de tactică individuală de atac
demarcajul.
Având în vedere că marcajul se efectuează în funcţie de
situaţiile de joc, învăţarea lui va începe cu marcajul normal, forma
activă, marcajul diferenţiat.Pentru învăţarea şi consolidarea
marcajului se va utiliza jocul pe jumătate de teren cu sau fără
- 61 -
aruncări la coş. („Cine ţine mingea mai mult”?, Joc fără dribling,
etc.).
o Intercepţia
Sugestii metodice:
Realizarea intercepţiei este favorizată de:
- distanţa mare dintre pasator şi primitor;
- poziţia ocupată în teren de atacant;
- apărările activ- agresive;
- poziţia fundamentală şi plasamentul apărătorului.
o Recuperarea defensivă (urmărirea mingii în apărare).
Sugestii metodice:
- executantul trebuie să stăpânească prinderea, protecţia
mingii în priză înaltă, pasele, pirueta şi blocajul defensiv;
- exerciţiile vor viza : fixarea reperelor, prioritatea de plan,
capacitatea de apreciere a unghiurilor de ricoşare, închiderea
culoarului de urmărire a adversarului;
- exerciţiile sunt identice cu cele de la recuperarea ofensivă
deoarece se învaţă în paralel.
B. Metodica învăţării acţiunilor tactice colective

elementare
(combinaţii de 2-3 jucători)
Conţinutul tacticii colective elementare a jocului de

baschet este prezentat în tabelul 3.2 :
Tabel 3.2
Conţinutul tacticii colective elementare a jocului de baschet
- 62 -
FAZA DE FAZA DE
ATAC APĂRARE
� dă şi du-te � repartizarea
adversarilor
� încrucişare � închiderea
culoarului de
pătrunderilor şi
depăşirilor
� blocaj-ieşire � alunecarea
din blocaj
� atacul în � flotarea
superioritate � aglomerarea
numerică � schimbul de
� dublajul adversar
� triunghiul de
săritură
� apărare în
înferioritate
numerică
B1. Tactica colectivă elementară (combinaţii de 2-3 jucători)
Combinaţiile necesare rezolvării cerinţelor baschetului şcolar

sunt următoarele:
o Dă şi du-te reprezintă cea mai simplă combinaţie între doi
jucători din atac, în care un jucător pasează mingea unui
coechipier, pătrunde, primeşte mingea şi finalizează.
La început se consolidează procedee tehnice izolate (pasa cu două
mâini de la piept, cu pamântul,aruncarea la coş din dribling,
săritură, fentele de pas) apoi se asamblează în structuri.
Utilizare tactică:
● împotriva oricărui sistem de apărare, dar în special împotriva
apărării om la om.
Sugestii metodice :
- 63 -
- combinaţia este prezentă încă din primele complexe tehnico-
tactice;
- în etapa învăţării se va urmări:
▪ anticiparea acţiunii de către cel care efectuează
angajarea;
▪ dublarea acţiunii finale;
▪ recuperarea.
▪
B2. Tactica colectivă elementară în faza de apărare
Mijloacele tactice colective elementare aplicate în jocul de

apărare sunt următoarele:
o Repartizarea adversarilor (fiecăre apărător primeşte un
adversar şi sarcini precise pentru faza de apărare).
o Închiderea pătrunderilor – reprezintă colaborarea în
apărare, dintre doi jucători prin apropierea şi micşorarea
distanţei dintre ei, în scopul opririi atacantului din traseul său
spre coş. În literatura de specialitate această acţiune este este
denumită „închiderea culoarului de depăşire”.
Sugestii metodice:
- selecţionarea, unor exerciţii de apărare cât mai atractive.
- utilizarea multor exerciţii sub formă de întrecere (care să
creeze un climat de afirmare a personalităţii jucătorului
apărător);
- elaborarea unor exerciţii cu un conţinut tactic de atac şi
apărare, în paralel.
- primele noţiuni de apărare (combinaţii) se transmit
jucătorilor încă din primele lecţii ale învăţării
combinaţiilor de atac sau a acţiunilor individuale
(exemplu: simultan pătrunderea şi depăşirea se învaţă şi
închiderea culoarului de pătrundere).
- 64 -
- se vor utiliza jocuri cu temă: realizarea combinaţiei şi a
diferitelor sarcini date echipei în atac şi apărare.
C. Metodica învăţării acţiunilor tactice colective de echipă

(sisteme de joc)
Conţinutul tacticii colective de echipă a jocului de baschet

este prezentat în tabelul 3.3:
Tabel 3.3
Conţinutul tacticii colective de echipă a jocului de baschet
FAZA DE ATAC FAZA DE

APĂRARE
� contraatacul � împotriva
contraatacului
� sistem de atac poziţional: � om la om
– atacul în semicerc � zonă
(“potcoavă”) � combinată
– atacul cu unul sau doi
jucători pivoţi
– atacul cu unul sau doi
jucători centru
– atacul cu un jucător pivot sau
centru
C1. Tactica colective de echipă (sisteme de joc) în atac

o Contraatacul- primul sistem de atac, recomnadat la
inceputul instrurii.
Este necesar în etapele învăţării jocului de baschet, să se
formeze copiilor deprinderea de a declanşa contraatacul din orice
situaţie de intrare în posesia mingii. Acesta reprezintă o formă
relativ uşoară de a înscrie puncte în jocul de baschet.
Un executant intră în posesia mingii în următoarele situaţii
de joc:
- 65 -
● după coş marcat;
● din intercepţie;
● din recuperarea mingii la panou;
● din angajare 1 / 1;
● după aruncări libere.
Reguli de bază în contraatac:

1. Demarcaj permanent.
2. Circulaţia mingii pe drumul cel mai scurt.
3. Circulaţia elevilor să se realizeze în adâncime, iar atacanţii să
nu fie poziţionaţi pe linie cu apărătorii.
4. Aruncările la coş să fie executate în viteză.
5. Asigurarea echilibrului defensiv.
6. Conţinut.
Conţinutul pregătirii contraatacului :
✧ fizic: viteza de deplasare şi reacţie, rezistenţa în regim de
viteză, forţă – viteză.

✧ tehnic:elemente de mişcare în teren, pasa de la umăr, cu
pământul, aruncările la coş din deplasare şi săritură, dribling.

✧ tactic: demarcaj – pătrundere, urmărire – recuperare, atac în
superioritate numerică.
● Posturile jucătorilor:lansator, intermediar;vârf.
● Variantele contraatacului:
- cu un singur vârf;
- cu două vârfuri;
- cu un vârf şi un intermediar;
- cu două vârfuri şi cu un intermediar.
Sugestii metodice :
Eficienţa contraatacului presupune următoarele :
- trecerea rapidă din faza de atac în cea de apărare;
- 66 -
- surprinderea adversarului (circulaţia jucătorilor - trecere
rapidă şi determinarea superiorităţii numerice;
- circulaţie de minge – cu dribling, pasă lungă, pase scurte prin
intermediar);
- crearea superiorităţii numerice în toate fazele contraatacului;
- exerciţii selectate vizează : educarea capacităţii de anticipare,
utilizarea culoarelor de desfăşurare;
- utilizarea culoarelor de desfăşurare a contraatacului.
Sistemul de atac în semicerc (potcoavă) reprezintă cel mai

simplu sistem de atac poziţional, utilizat în pregătirea jocului de
baschet în special la începători (Figura 3.6).
Figura 3.6 Poziţionarea jucătorilor-

sistemul de atac în semicerc
Caracteristicile sistemului:
– toţi executanţii sunt la distanţă de coş;

– distanţele mici dintre executanţi facilitează circulaţia mingii;
– datorită aşezării se creează o zonă liberă în apropierea
coşului;
– asigură un echilibru defensiv puternic cu 2 – 3 executanţi;
– recuperarea la panou este mai dificilă;
– sunt folosite frecvent acţiunile tactice individuale (depăşirea,
pătrunderea, etc.) şi combinaţiile tactice: (dă şi du-te, etc).
Sugestii metodice:
- 67 -
Jucătorii plasaţi pe colţurile terenului au următoarele sarcini:
– este necesară cunoaşterea tehnicii procedeelor de aruncare la
coş de pe loc şi din săritură;
– să se angajeze colegii de pe partea opusă a terenului;
– să stăpânească pătrunderile şi depăşirile;
– să participe la recuperare.
C2. Tactica colective de echipă (sisteme de joc) în apărare

Sistemul de apărare presupune organizarea şi coordonarea
acţiunilor individuale şi colective a tuturor apărătorilor, în scopul
formării unui grup omogen împotriva adversarilor.
Jocul de baschetul utilizează trei sisteme de apărare:
- om la om
- zonă
- combinată
În baschetul şcolar este utilizată varianta de apărare om la om.
● Caracteristici:
- atenţia apărătorului este orientată în principal asupra
atacantului;
- se poate aplica pe orice porţiune de teren;
- are caracter activ, obligă adversarul să joace mingea;
- acţionează pentru intrarea în posesia mingii, aşteaptă
greşelile atacantului şi le provoacă.
● Reguli de bază:
– orice apărător trebuie să se afle permanent între coş şi
adversar;
– fiecărui apărător i se repartizează la începutul jocului
un adversar.
APĂRAREA OM LA OM NORMALĂ
- 68 -
⬥ este utilizată de începători şi prezintă două forme:
✧ pasivă – marcajul atacanţilor se realizează după
retragerea în apărare;
✧ activă – se apropie de apărarea om la om agresivă,
distanţa de marcaj se micşorează, apărătorul executând

lucru activ de braţe şi picioare.
Apărarea om la om normală este prezentată în figura 3.7.
Figura 3.7 Apărarea om la om cu normală
b. APĂRAREA OM LA OM AGRESIVĂ
- marcajul atacanţilor este foarte strâns, se încearcă intrarea în
posesia mingii (Figura 3.8).
Figura 3.8 Apărarea om la om agresiv
- se execută:
✧ pe jumătate de teren;
✧ pe tot terenul;
● necesită o bună pregătire fizică, în special rezistenţă în

regim de viteză în lucrul de braţe şi jocul de picioare.
● Avantaje:
- destabilizează atacul.
- 69 -
● Dezavantaje:
– consum energetic mare;
– acumularea unui număr de greşeli personal foarte mare.

Bibliografie :

83- 115
3. MOANŢĂ A. – Baschet.Metodică- Buzău : Alpha, 2005,
p.63-174.
1. Prezentaţi traseul metodic de iniţiere - învăţare-

consolidare :
- acţiune tactica individuală de atac (demarcaj)/ apărare
(macaj)
- acţiune tactica colectivă elementară de atac (dă şi du-te),
apărare (1x2)
- acţiune tactică colectivă de echipă (siseme de joc)- atac
(contraatacul), apărare (om la om).
- 70 -
CAPITOLUL 4. Baschetul la învăţământul
preşcolar
4. 1 Consideraţii generale privind predarea jocului de

baschet
la învăţământul preşcolar
Disciplina Educaţie fizică şi sport este cea prin care se

influenţează în şcoală, dezvoltarea fizică, se realizează învăţarea
deprinderilor motrice, dezvoltarea capacităţii de efort şi favorizarea
integrării în mediul natural şi social, precum şi celelalte finalităţi
asumate.
Competenţele ca ansambluri de cunoştinţe, deprinderi şi
atitudini se formează de la cele mai fragede vârste.
Conform curriculumu-lui pentru învăţământul preşcolar
elaborat de MECT (2008)” grădiniţa, ca serviciu de educaţie
formală asigură mediul care garantează siguranţa şi sănătatea
copiilor şi care, ţinând cont de caracteristicile psihologice ale
dezvoltării copilului, implică atât familia cât şi comunitatea în
procesul de învăţare.
Ca note distinctive ale educaţiei timpurii prezentăm
următoarele:
● copilul este unic şi abordarea lui trebuie să fie holistică
(comprehensivă din toate punctele de vedere ale dezvoltarii
sale);
● la vârstele mici este fundamental să avem o abordare
pluridisciplinară (îingrijire, nutriţie şi educaţie în acelaşi
timp);
- 71 -
● adultul/educatorul, la nivelul relaţiei “didactice”, apare ca
un partener de joc, matur, care cunoaşte toate detaliile
jocului şi regulile care trebuie respectate;
● activităţile desfăşurate în cadrul procesului educaţional
sunt adevărate ocazii de învăţare situaţională;
● părintele nu poate lipsi din acest cerc educaţional, el este
partenerul-cheie în educaţia copilului, iar relaţia familie –
grădiniţă - comunitate este hotărâtoare.”
Cadrul didactic dispune de libertatea de a alege strategiile
didactice care răspund cel mai bine exigentelor educaţiei centrate pe
copil. În acest sens, respectarea particularităţilor individuale, a
ritmului propriu de învăţare şi valorificarea potenţialului fiecărui
copil reprezintă cerinţe de baza.
Recomandările metodologice privind aplicarea acestor strategii
vizează, în special, următoarele aspecte:
● Dezvoltarea copilului necesită un mod integrat de
abordare de către cadru didactic a activităţilor
desfăşurate în creşe şi grădiniţe. Jocul, modul natural de a
învăţa al copilului, reprezintă un exemplu concludent de
activitate integrata, interdisciplinară.
● Un alt mod de a integra experienţele de învăţare ale
copiilor corespunzătoare jocului de baschet dezvoltare îl
constituie activităţile tematice. Proiectarea unor astfel de
activităţi se realizează prin jocuri pregătitoare (aruncare la
ţintă, conducere a mingii, etc) ce constituie un sprijin
pentru copil în înţelegerea integrata a lumii înconjurătoare
şi în cazul nostru a terenului, materialelor şi instalaţiilor
specifice jocului de baschet.
● Învăţarea prin cooperare (utilizarea grupurilor mici de 3–
5 copii şi a învăţării in pereche) reprezintă un mod natural
prin care copiii învaţă unii de la alţii şi prezintă un mare
avantaj din punct de vedere al dezvoltării socio-emotionale
a copilului.
- 72 -
F.R.B (2007) a găsit argumente pentru utilizarea jocului de
baschet ca mijloc al educaţiei fizice în grădiniţe. Jocul de baschet
practicat de preşcolari prezintă multiple valenţe formative şi
contribuie la formarea personalităţii acestora.
Aspecte metodice şi organizatorice de bază:
- se formează deprinderi elementare specifice jocului de
baschet;
- jocul reprezintă forma fundamentală de învăţare;
- structura optimă de instruire a grupei este de 10-15 copii;
- instruirea respectă particularităţile copilului pentru acestă
vârstă;
- se utilizează minipanouri cu înălţimea de 1,5m şi mingi de
baschet nr.5, sau mingi asemănătoare;
- mijloacele se pot realiza fără minge sau cu minge
utilizându-se următoarele elemente şi procedee tehnice:
● mişcarea în teren : alergare înainte, înapoi, sărituri,
opriri;
● dribling : cu mâna dreaptă/ stângă;
● pasa : cu două mâini de la piept;
● prinderea : cu două mâini la piept;
● aruncarea la coş : cu două mâini de pe loc;
● apărare:om la om (poziţionarea copilului în situaţii cu
minge şi fără minge);

Baschetul la acestă vârstă are ca scop :
- stăpânirea mingii – acesta este un obiect necesar din punct
de vedere al copilului;
- înţelegerea jocului de baschet;
- învăţarea regulilor simple de joc.
Evaluarea preşcolarilor în jocul de baschet este de trei
tipuri :
● iniţială – ce achiziţii are copilul ?
● continuă- progresele sau insuccesele copilului;
● finală – nivelul atins, durabilitatea componentelor
evaluate.
- 73 -
Bibliografie :
***Programă şcolară pentru disciplina -EDUCAŢIE FIZICĂ

ŞI SPORT –Clasa pregătitoare, Ministerul Educaţiei,
Cercetării, Tineretului şi Sportului, Bucureşti, 2012.
*** Curriculum pentru învăţământul preşcolar (3-6/7 ani),
Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, Bucureşti, 2008.
*** Curriculumul educaţiei copiilor de vîrstă timpurie şi
preşcolară (1-7 ani) în Republica Moldova, Institutul de Ştiinţe ale
Educaţiei Ministerul Educaţiei şi Tineretului al Republicii Moldova,
Chişinău, 2006.
1. Care sunt elementele şi procedeele tehnice specifice baschetului care

pot fi însuşite de elevii învăţământului preşcolar?
2. Precizaţi aspectele metodice şi organizatorice de bază privind

iniţierea în jocul de baschet la învăţământul preşcolar.
- 74 -
primar
5.1. Consideraţii generale privind predarea jocului de baschet la

învăţământul primar (clasa pregătitoare, I – IV)
Programa şcolară specifică disciplinei Educaţie fizică şi sport

este documentul oficial care precizează conţinutul procesului de
instruire, diferenţiat pe cicluri de instruire şi ani de studiu. Noul
model de proiectare curriculară, al programei este centrat pe
competenţe. Structura programei şcolare include următoarele
elemente: - Notă de prezentare - Competenţe generale - Competenţe
specifice şi exemple de activităţi de învăţare - Conţinuturi - Sugestii
metodologice.
La învăţământul primar, educaţia fizică se situează, ca
disciplină a planului de învăţământ, printre obiectele primordiale,
având în vedere rolul ei în: dezvoltarea fizică generală, a stării de
sănătate, înzestrarea elevilor cu deprinderi, priceperi, calităţi,
cunoştinţe elementare, pe care le vor utiliza pe parcursul tuturor
ciclurilor de învăţământ. Trebuie specificat că aici, la clasele mici,
se pun bazele sportului de performanţă. Acestă etapă este extrem de
importantă în evoluţia viitoare a jocului de baschet, deoarece acest
ciclu de învăţământ este considerat ca fiind cel al achiziţiilor
fundamentale. Menţionăm că se va ţine cont şi de particularităţile de
vârstă şi individuale a copiilor, de treptele dezvoltării acestora, de
ritmul lor de învăţare.
Conţinutul lecţiilor cu teme din baschet se poate realiza după
următorul traseu metodic ce include şi etapele:
a. acomodarea cu mingea ;
b. iniţierea în elementele de bază ale jocului bilateral;
- 75 -
c. noţiuni de regulament simplificate
5.2 Competențele disciplinei baschet la

învăţământul primar
Competenţele generale ale disciplinei Educaţie fizică se

referă la achiziţiile elevului pentru întregul ciclu primar.
● COMEPETENȚE GENERALE :
- dezvoltarea capacităţii motrice generale şi specifice

disciplinei în concordanţă cu particularităţile de vârstă şi
sex, nivel de pregătire;
- formarea fondului de deprinderi motrice de bază şi
specifice jocului (iniţierea, învăţarea, consolidarea
procedeelor tehnice simple);
- valorificarea în concursuri, întreceri, competiţii sportive a
pregătirii elevilor;
- întărirea motivaţiei pentru practicarea jocului de baschet;
- manifestarea spiritului de echipă şi întrecere, în funcţie de
acceptarea unui
sistem de reguli;
- formarea obişnuinţei de practicare independentă a jocului
de baschet.
● COMPETENȚE SPECIFICE: Clasa I
Competenţele specifice sunt derivate din competenţele generale,

reprezintă etape în dobândirea acestora şi se formează pe durata
unui an şcolar.
1. Formarea fondului de deprinderi motrice specifice

jocului de baschet.
- 76 -
Competențe specifice Exemple de activităţi de
La sfârşitul clasei I elevul învăţare
va fi capabil : Pe parcursul clasei I se
recomandă următoarele
activităţi:
- să-şi însuşească - identificarea
mecanismul de mecanismului de
bază al deprinderilor bază al procedeelor
motrice tehnice din
(elemente şi procedee demonstraţie şi
tehnice) explicaţie;
specifice jocului de - exersare parţială şi
baschet. globală;
- ştafete, jocuri dinamice
şi
pregătitoare;
- exerciţii de corectare,
etc.
2. Manifestarea spiritului de echipă şi întrecere, în funcţie

de un sistem de reguli acceptate.
La sfârşitul clasei I elevul învăţare
va fi capabil: Pe parcursul clasei I se
activităţi:
- să respecte regulile - jocuri şi întreceri cu
simple de reguli simple,
organizare şi individuale şi pe echipe;
desfăşurare a - activităţi practice de
activităţilor practice. exersare şi
întrecere cu respectarea
regulilor
stabilite.
● COMPETENȚE SPECIFICE : Clasa a II-a
- 77 -
1. Formarea fondului de deprinderi motrice specifice
jocului de baschet.
- 78 -
La sfârşitul clasei a II-a învăţare
elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a II-a
se recomandă
următoarele activităţi:
- să aplice în activităţile - jocuri dinamice şi
practice pregătitoare;
deprinderile motrice - exersare în relaţie cu
(elementele alte
şi procedeele tehnice) procedee tehnice
specifice (structuri de
jocului de baschet. procedee tehnice).
- adoptări de poziţii şi
execuţii de
- să execute procedeele mişcări la diferite
formate anterior în funcţie semnale;
de posibilităţile - jocuri şi ştafete care
individuale în condiţii solicită viteză şi elemente
complexe şi să le de forţă;
însuşească pe cele noi - execuţia rapidă a
corect. procedeelor
tehnice sub formă de
întrecere;
- repetarea sistematică a
fiecărei
procedeu tehnic însuşit;
- combinaţii de procedee
tehnice
însuşite, executate în
jocuri şi
ştafete;
- exersarea unor acţiuni
motrice în “serii”
intrecalate cu pauze de
revenire parţială;
- jocuri şi ştafete cu
durată şi
număr mare de repetări.
- 79 -
2. Manifestarea spiritului de echipă şi întrecere, în funcţie de
un sistem de reguli acceptate.
Competențe specifice Exemple de activităţi
La sfârşitul clasei a II-a elevul va fi de învăţare
capabil: Pe parcursul clasei a
II-a se recomandă
- să recunoască regulile simple - activităţi în diferite
stabilite pentru organizarea şi formaţii de
desfăşurarea activităţilor practice; lucru;
- să manifeste iniţiativă în colaborarea - activităţi practice de
faţă de colegi pe parcursul activităţilor exersare;
practice. - jocuri, ştafete şi
concursuri.
● COMPETENȚE SPECIFICE :Clasa a III-a
1. Formarea fondului de deprinderi motrice

specifice jocului de baschet
- 80 -
La sfârşitul clasei a III-a elevul învăţare
va fi capabil: Pe parcursul clasei a III-a
se recomandă următoarele
activităţi:
- să aplice deprinderile sportive - identificarea procedeelor
elementare, specifice jocului de tehnice
baschet în condiţii de întrecere. din explicaţii şi
demonstraţii;
- exersarea elementelor şi a
procedeelor tehnice
specifice;
- participarea la întreceri
sub formă de ştafete şi
jocuri pregătitoare;
- practicarea jocului de
baschet cu reguli
simplificate.
de un sistem de reguli acceptate
- 81 -
La sfârşitul clasei a III- învăţare
a elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a III-a se
activităţi:
- să aplice regulile - aplicarea în condiţii concrete
cunoscute, în de activitate motrică a regulilor

desfăşurarea stabilite;
întrecerilor individuale - colaborare la stabilirea
şi colective. sistemului de reguli, pentru
diferite activităţi;
- urmărirea modului de
respectare a regulilor şi
sancţionarea nerespectării
acestora;
- activităţi practice pe perechi,
grupe, echipe, cu îndeplinirea

de roluri de conducere şi de
subordonare;
- participarea la întreceri, în
relaţie cu adversarii.
-să-şi adapteze - participare la întreceri cu
comportamentul, în parteneri de niveluri
relaţie cu partenerii şi cu competitive variate;
adversarii, în funcţie de - încurajări ale coechipierilor,
regulile stabilite. aprecieri şi recunoaşterea
meritelor învingătorilor.
2. Formarea obişnuinţei de practicare independentă a

jocului de baschet
- 82 -
La sfârşitul clasei a III-a învăţare
elevul va fi capabil : Pe parcursul clasei a III-a
activităţi:
- să practice constant, în mod - exemplificări de
independent, exerciţiile fizice activităţi recomandate
recomandate, în funcţie de pentru exersarea
interesele şi posibilităţile independentă;
proprii. - exersări independente,
individual şi pe grupe, pe
parcursul lecţiilor;
- receptarea modelelor de
activităţi motrice care

pot fi practicate
independent;
- îndeplinirea unor roluri
de organizator;
- conducător, căpitan de
echipă, arbitru.
● COMPETENȚE SPECIFICE : Clasa a IV-a
1. Formarea fondului de deprinderi motrice

specifice
jocului de baschet
- 83 -
Competenţe specifice Exemple de activităţi de
La sfârşitul clasei a IV-a învăţare
elevul va fi capabil : Pe parcursul clasei a IV-a
se recomandă
- să-şi consolideze - exersarea globală a
procedeele tehnice de bază procedeelor tehnice;
ale jocului de baschet; - întreceri / concursuri
- să aplice procedeele sportive;
tehnice în cadrul - jocuri dinamice, ştafete,
întrecerilor. parcursuri aplicative.

de un sistem de reguli acceptate
Competenţe specifice Exemple de activităţi de

La sfârşitul clasei a IV-a învăţare
elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a IV-
a se recomandă
- să aplice regulile de - jocuri şi întreceri
organizare/ autoorganizare individuale şi pe
şi echipe;
desfăşurare a activităţilor - arbitraje;
practice, întrecerilor - identificarea
individuale şi colective. cerinţelor de
organizare/
autoorganizare în
prezenţa cadrului
didactic.
- să adopte un comportament
adecvat în relaţiile cu - jocuri, ştafete,
partenerii întreceri.
şi adversarii.
- 84 -
Programa şcolară pentru învăţământul primar în jocul de
baschet prevede exerciţii simple, jocuri motrice şi pregătitoare prin
care se dezvoltă în general simţul mingii şi se formează deprinderile
de prindere, aruncare, conducere (dribling), pasare, toate executate
pe diferite traiectorii, distanţe, spaţiu de lucru:
● exerciţii din şcoala mingii: prindere, ţinere,
pasare,conducerea mingii prin rostogolire, variante de
aruncări (împingeri, lansări),cu una sau ambele mâini, de pe
loc,din deplasare, la distanţă sau la ţintă fixă (sol, perete,
panou).
● exerciţii şi structuri simple pentru iniţierea, învăţarea
elementelor şi procedeelor tehnice de bază ale jocului:
pasarea mingii cu două mâini de la piept, dribling cu mâna
dreaptă şi stângă, aruncarea la coş de pe loc, oprirea într-un
timp.
● jocuri de mişcare;
● jocuri pregătitoare;
● joc pe teren redus 1x1, 2x2, 3x3, 5x5 baschet, cu reguli
simplificate.
CLASA PREGĂTITOARE
Este necesar să precizăm, conform programei de educaţie

fizică în vigoare, predarea la clasele pregătitoare trebuie să ţină
cont de particularităţile copiilor. Profesorilor le revine sarcina de a
utiliza demersuri (metode, materiale mijloace) accesibile şi atractive
privind organizare şi conţinutul orei de educaţie fizică.
Jocul este metodă, mijloc şi formă de organizare, efectuat sub
formă de întrecere, adaptat capacităţilor motrice şi psihice ale
elevilor.
- 85 -
O atenţie deosebită se va acorda formelor de deplasare
(individuală şi în grup), formaţiilor variate de lucru (cerc, coloană,
linie, semicerc). Materialele şi instalaţiile specifice baschetului
(adaptate vârstei) oferă posibilitatea elevilor din clasa pregătitoare
de a lua primul contact cu fundamentele tehnico-tactice simple ale
jocului.
O serie de jocuri pot crea premise pentru acomodarea şi
iniţierea în baschet (“ Mingea pe pod”, “Mingea prin tunel”, Prinde
mingea”, “Mingea călătoare”, “Culesul cartofilor”, “Bucheţelele”,
“Joc cu umbra”, “Lumina roşie şi verde”, “Baschet pentru pitici”,
“Cursa broscuţelor”, etc). Astfel elevii au posibiltatea de
îmbunătăţire a coordonării mişcărilor segmentelor corpului,
coordonarea ochi - mână, capacitatea de concentrare, atenţie,
orientare spaţio-temporală, de respecta reguli simple, de a dobândi o
serie de cunoştinţe (culori, cifree, materiale sportive, etc). În paralel
cu activitatea motrică se va folosi limbajul de specialitate, adaptat
nivelului de înţelegere specific vârstei (ca mijloc de formare a
imaginii mentale şi de valorificare a cunoştinţelor însuşite).
Mijloacele se pot realiza fără minge sau cu minge utilizându-
se următoarele elemente şi procedee tehnice:
● mişcarea în teren : alergare înainte, înapoi, sărituri,
opriri;
● dribling : cu mâna dreaptă/ stângă;
● pasa : cu două mâini de la piept;
● prinderea : cu două mâini la piept;
● aruncarea la coş (zone fixe, instalaţii improvizate :

într-un cos de rufe, într-o găleata de plastic sau într-o
cutie de carton) : cu două mâini de pe loc;
CLASA I
� Procedee tehnice folosite în atac:
- Ţinerea mingii (priză simetrică).
- Prinderea cu două mâini la piept.
- Pasarea mingii cu două mâini de la piept de pe loc.
- 86 -
Dribling cu variaţii de ritm pe loc, mers, mâna dreaptă, stângă.
-
- Aruncarea mingii cu două mâini de pe loc la ţintă fixă.
- Oprirea într-un timp.
� Procedee tehnice folosite în apărare:
- Poziţia fundamentală în apărare.
- Deplasările cu paşi adăugaţi.
- Săriturile cu desprindere pe două picioare, de pe loc şi din
deplasare.
� Joc bilateral:
- 1 x1 , 2 x 2 pe ½ teren sau tot terenul.

REGULAMENT : paşi, greşeală personală, repunerea mingii.
CLASA A II-A
- Ţinerea mingii (priză simetrică, asimetrică).
- Pasarea mingii cu două mâini de la piept de pe loc şi urmată de
deplasare.
- Dribling cu variaţii de ritm, alternativ, pe loc, mers, deplasare-
mâna dreaptă, stângă.

- Aruncarea la coş de pe loc.
- Poziţia fundamentală în apărare;
- Deplasările cu paşi adăugaţi;
- Săriturile cu desprindere pe două picioare, de pe loc şi din
deplasare.
� Joc bilateral:
- 1 x1 pe ½ teren sau tot terenul.

- 2 x 2 , 3x3 pe ½ teren sau tot terenul.
REGULAMENT : paşi, greşeală personală, repunerea mingii
CLASA A III-A
- 87 -
Ţinerea mingii (priză simetrică, asimetrică).
-
- Pasarea mingii cu două mâini de la piept de pe loc din deplasare.
- Pasarea mingii cu o mână.
- Dribling cu trecerea mingii prin diferite planuri.
- Aruncarea la coş din dribling.
- Săriturile cu desprindere pe un picior.
� Acţiuni tactice folosite în atac:
- Demarcajul.
� Acţiuni tactice folosite în apărare:
- Marcajul normal.
� Joc bilateral:
- 1 x1 pe ½ teren sau tot terenul.

- 2 x 2 , 3x3 , 4x4 pe ½ teren sau pe tot terenul.
REGULAMENT : dublu dribling, coş reuşit şi valoarea lui.
CLASA A IV-A
- Ţinerea mingii (priză simetrică, asimetrică).
- Pasarea mingii cu două mâini de la piept din deplasare.
- Pasarea mingii cu o mână de la umăr din deplasare.
- Dribling cu variaţii de ritm, alternativ.
- Aruncarea la coş din dribling.
- Deplasările cu paşi adăugaţi lateral, înainte, înapoi.
- 88 -
- Săriturile cu desprindere pe un picior.
- Demarcajul;
- Marcajul normal.
� Joc bilateral:
- 5x5 pe ½ teren sau pe tot terenul.
REGULAMENT: jucător în afara terenului, minge în afara
terenului.

Metodele utilizate în cadrul procesului instructiv-educativ
pentru discipina baschet la învăţământul primar sunt următoarele .
● Metode expozitive- explicatia, descrierea.
● Metode interactive-dialogul.
● Metode de explorare directă- observarea execuţiei

colegilor .
● Metode de explorare indirectă –demonstraţia
(nemijlocită, mijlocită).
● Metode practice- demonstrative- exerciţiul (exersarea)
–parţială, globală.
● Metoda ludică – jocul.
● Metode de evaluare:
- tradiţionale (notarea, aprecierea - probe practice),
- complementare (observarea sistematică a comportamentului

elevilor, portofoliul).
● Metode de corectare- intervenţia verbală (pozitivă,
negativă), intervenţia prin gesturi, semne.
5.5 Evaluarea jocului de baschet la învăţământul

primar
- 89 -
Evaluarea vizează nivelul de însuşire calitativă şi cantitativă a
fundamentalelor tehnico-tactice din jocul de baschet realizat de
elevii învăţământului primar într-o anumită etapă de instruire.
Forme, tipuri de evaluare în jocul de baschet :

● Evaluare iniţială (predictivă)- se realizează la începutul
unui program de instruire şi are ca scop cunoşterea

nivelului de pregătire al elevilor.
● Evaluare continuă (formativă)- se realizează pe tot
parcursul procesului instructiv-educativ.
● Evaluare finală (sumativă) –se efectuează la încheierea
unei etape mai lungi de instruire (ciclu tematic al
unităţilor de învăţare, sau evaluare semestrială).
5.6 Particularităţile lecţiei cu temă din baschet

la învăţământul primar
Lecţia de educaţie fizică la învăţămîntul primar în care una
din teme este specifică jocului de baschet prezintă următoarele
particularităţi :
● durata – 50 min;
● tipurile de lecţie utilizate – predominant învăţare şi
consolidare;
● numărul temelor de lecţie este de două, la începutul
clasei I, se poate planifica o singură temă (iniţiere-
învăţare);
● structura lecţiei cuprinde toate verigile, dar cu durată
variabilă;
● organizarea şi desfăşurarea lecţiei are la bază jocul;
● procedeul de exersare frecvent utilizat este cel frontal dar
şi cel pe grupe, perechi.
Bibliografie :
- 90 -
1. CIOCOIU D.L – Baschet Bazele teoretice şi metodice ale
baschetului-Note de curs, Galaţi, 2011.
***Programă şcolară pentru disciplina -EDUCAŢIE FIZICĂ

ŞI SPORT –Clasa pregătitoare, Ministerul Educaţiei,
Cercetării, Tineretului şi Sportului, Bucureşti, 2012.
*** Curriculum pentru învăţământul preşcolar (3-6/7 ani),
Ministerul Educaţiei,
Cercetării şi Tineretului, Bucureşti, 2008.
*** Curriculumul educaţiei copiilor de vîrstă timpurie şi
preşcolară (1-7 ani) în Republica Moldova, Institutul de Ştiinţe ale
Educaţiei Ministerul Educaţiei şi Tineretului al Republicii
Moldova, Chişinău, 2006.
Programe şcolare :
▪ http://programe.ise.ro/Portals/1/2013_CP_I_II/54_Educatie
%20fizica_CP_II_OMEN.pdf
▪ –programa EF clasa pregatitoare, clasa I şi a II-a
▪ http://programe.ise.ro/Portals/1/Curriculum/2014-
12/26Educatie%20fizica_clasele%20a%20III
a-a%20IV-a.pdf – Programa EFS – clasele a III-a şi a IV-a
▪ http://programe.ise.ro/Portals/1/Curriculum/2014-12/PSP-1-
2/03%20-%20BASCHET%20cls.1-2%20(F3).pdf
▪ http://programe.ise.ro/Portals/1/Curriculum/2014-12/PSP-3-
4/03%20-%20BASCHET%20cls.3-4.pdf
▪ https://www.frbaschet.ro/public/storage/pages/Regulamente/
REGULAMENT%20FESTIVAL%20MINIBASCHET
%20BABYBASCHET%202019.pdf
- 91 -
1. Care sunt elementele şi procedeele tehnice specifice

baschetului care pot fi însuşite de elevii învăţământului
primar?
2. Precizaţi aspectele metodice şi organizatorice de bază

privind predarea jocului de baschet la învăţământul
primar.

gimnazial

baschet la învăţământul gimnazial
Programa şcolară pentru disciplina Educaţie fizică şi sport

este un document oficial care descrie oferta curriculară pentru
învăţământul gimnazial (clasele a V-a – a VIII-a). “Acesta este
elaborată din perspectiva modelului de proiectare curriculară centrat
pe competenţe. Structura programei şcolare include, pe lângă nota
de prezentare, următoarele elemente: - Competenţe generale -
Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare -
Conţinuturi - Sugestii metodologice. Disciplina are repartizată
pentru învăţământul gimnazial 2 ore pe săptămână, pe parcursul
fiecărui an şcolar…Programa școlară are un caracter concentric, în
sensul valorificării competențelor specifice formate în anul/anii
anteriori de studiu (a unora dintre conținuturile necesare formării/
- 92 -
consolidării deprinderilor) şi pentru a favoriza fenomenul de
transfer în învăţare ”
http://programe.ise.ro/Portals/1/Curriculum/2017-progr/78-BASCHET%20-%205-
8%20PSP.pdf
Predarea educaţiei fizice la învăţământul gimnazial este
destul de dificilă deoarece organismul elevilor este în continuă
transformare (pubertate).Perioada învăţământului gimnazial (clasele
V – VIII) constituie cea mai importantă verigă a educaţiei fizice şi
sportive şcolare.
În jocul de baschet, aceasta este prima etapă a învăţării
propriu-zise, etapă în care sunt programate elementele tehnico-
tactice fundamentale. Pe baza acestora se poate juca baschet la două
coşuri, dar cu regulament şi conţinut tehnico-tactic
simplificat.Profesorul de educaţie fizică trebuie să abordeze diferit
instruirea elevilor din clasa a V-a şi a VI-a comparativ cu cea din
clasele a VII-a, a VIII-a .

gimnazial
Competenţele generale ale disciplinei Educaţie fizică se

referă la achiziţiile elevului pentru întregul ciclu gimnazial.
● COMPETENȚE GENERALE:
● dezvoltarea capacităţii motrice generale şi specifice disciplinei în
concordanţă cu particularităţile de vârstă şi sex, nivel de

pregătire;
● asimilarea procedeelor tehnice şi acţiunilor tactice specifice
disciplinei baschet, necesarepracticării jocului în condiţii

regulamentare la şcoală şi activitatea extraşcolară;
● valorificarea în concursuri, întreceri, competiţii sportive a
pregătirii elevilor;
● întărirea motivaţiei pentru practicarea jocului de baschet;
● manifestarea spiritului de echipă şi întrecere, în funcţie de
acceptarea unui sistem de reguli.
- 93 -
●Competențe specifice Clasa a V- a
Competenţele specifice sunt derivate din competenţele
generale, reprezintă etape în dobândirea acestora şi se formează pe
durata unui an şcolar.

La sfârşitul clasei a V-a învăţare
elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a V-a se
activităţi:
- să aplice procedeele - exersarea tehnicii
tehnice şi acţiunile fiecărui procedeu până la
tactice însuşite, în însuşirea mecanismului
structuri simple. de bază;
- exersarea de structuri
tehnice cu 1-2 procedee;
- exersarea acţiunilor
tactice individuale
simple;
- aplicarea procedeelor
tehnice şi acţiunilor
tactice însuşite în jocuri
dinamice şi pregătitoare;
- ştafete, întreceri.
- să realizeze elemente şi - participarea la întreceri
procedee tehnice desfăşurate în cadrul
specifice jocului de lecţiilor, sub formă de
baschet şi să le jocuri dinamice,
integreze în activităţile pregătitoare şi ştafete.
desfăşurate sub formă
de întrecere.
● Competențe specifice Clasa a VI- a
- 94 -
învăţare
La sfârşitul clasei a VI-a Pe parcursul clasei a VI-a se
elevul va fi capabil: recomandă următoarele
activităţi:
- să aplice procedeele - exersarea procedeelor
tehnice şi acţiunile însuşite în structuri
tactice însuşite, variate;
respectând regulile - jocuri pregătitoare,
cunoscute. concursuri, întreceri.
- să se integreze în - întreceri şi concursuri cu
activităţi de practicare a reguli adaptate,
jocului de baschet la organizate în lecţii şi la
nivelul clasei, şcolii şi în nivelul şcolii.
timpul liber.
● Competențe specifice Clasa a VII- a
- 95 -
învăţare
La sfârşitul clasei a VII-a Pe parcursul clasei a VII-a
elevul va fi capabil: se
activităţi:
- să integreze procedeele - însuşirea procedeelor
tehnice învăţate în tehnice şi acţiunilor
acţiuni tactice simple. tactice noi;
- exersarea procedeelor
tehnice în structuri
tehnico-tactice;
individuale şi colective
simple;
- aplicarea procedeelor
tehnice şi acţiunilor
tactice în condiţii de
întrecere cu reguli
adaptate.
- să aplice eficient - exersarea globală a
cunoştinţele şi jocului de baschet, cu
deprinderile însuşite în adaptarea distanţelor,
practicarea globală a efectivelor, duratei şi a
jocului de baschet cu regulilor de practicare.
respectarea
principalelor reguli.
● Competențe specifice Clasa a VIII- a
- 96 -
La sfârşitul clasei a VIII-a învăţare
elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a VIII-a
activităţi:
- să utilizeze adecvat - repetarea unor structuri
procedeele tehnice şi care au conţinuturi
acţiunile tactice în tehnico-tactice variate;
condiţii de întrecere. - crearea şi rezolvarea de
situaţii complexe prin
întreceri.
- să aplice eficient - concursuri şi jocuri
cunoştinţele şi bilaterale arbitrate.
deprinderile însuşite în
practicarea globală a
jocului de baschet, cu
respectarea
regulamentului oficial.

învăţământul gimnazial
CLASA a V-a

- Prinderea, ţinerea şi pasarea mingii cu două mâini de la piept,
de pe loc şi urmată de deplasare.
- *Pivotarea prin păşire şi întoarcere.
- Dribling mediu.
- Aruncarea la coş cu două mâini de la piept (fete) cu o mână
de la umăr (pentru băieţi).
- *Aruncarea la coş din dribling.

- 97 -
- Schimbarea de direcţie cu frânare pe un picior.
- Săriturile cu desprindere de pe loc şi din deplasare.
- *Lucrul de braţe şi jocul de picioare.
- Demarcajul.
- Depăşirea.
- Marcajul normal.
� Joc de baschet cu aplicarea procedeelor învăţate, cu reguli
adaptate:
- 2 x 2 şi 3 x 3 la un panou;
- *5 x 5, la două panouri.
REGULAMENT: paşi, dublu dribling, greşeală personală,
repunerea mingii.
CLASA a VI-a
-Prinderea, ţinerea şi pasarea mingii cu două mâini de la piept,

din deplasare.
-Oprirea într-un timp*oprirea în doi timpi.
-Pivotarea prin păşire şi întoarcere.
-Dribling cu variaţii de ritm.
-Aruncarea la coş de pe loc cu o mână din faţă sau cu două
mâini de la piept.
-Aruncarea la coş din dribling.
-Deplasări specifice în poziţie fundamentală.

-Lucrul de braţe şi jocul de picioare.
- Demarcajul.
- Depăşirea.
- *Pătrunderea.
-Marcajul normal.
-*Marcajul agresiv.
- 98 -
� Joc de baschet cu aplicarea procedeelor învăţate şi
respectarea regulilor greşeală personală şi dublu dribling,
paşi, repunerea mingii.
- 2 x 2 şi 3 x 3 la un panou;
- *5 x 5, la două panouri.
REGULAMENT : paşi, dublu dribling, greşeală personală,
repunerea mingii.
CLASA a VII-a
- Pasa cu două mâini de la piept, de pe loc şi din deplasare

(directă şi cu pământul).
- Pasa cu o mână din dreptul umărului.
- Oprirea într-un timp şi pivotarea prin întoarcere.
- *Dribling alternativ.
- Aruncarea la coş din alergare.
- *Aruncarea la coş din săritură.
- Deplasări cu paşi adăugaţi, înainte, înapoi şi lateral.

- Lucrul de braţe şi jocul de picioare.
- Culegerea mingii de pe sol.
- *Scoaterea mingii din dribling.
- Demarcajul.
- Pătrunderea.
- Depăşirea.
- *Dă şi du-te.
- Marcajul normal.
- Marcajul agresiv.
- *Intercepţia.
� Joc bilateral cu aplicarea regulilor: paşi, dublu dribling şi
greşeală personală, 3”,5”,8”,”24”:

- 2x 2 şi 3 x 3 la un panou;
- 5 x 5 la două panouri.
- 99 -
REGULAMENT paşi, dublu dribling, greşeală personală,
repunerea mingii, 3”, 5”, 8”, 24”.
CLASA a VIII-a
-Pasa cu una şi două mâini, între 2-3 jucători, din deplasare cu

şi fără schimbarea
locurilor.
-*Pasa lungă de contraatac.
-Dribling alternativ.
-Oprirea într-un timp şi doi timpi, urmată de pivotare.
-Aruncarea la coş, din alergare şi din săritură.
-Poziţia fundamentală şi deplasările specifice.

-Scoaterea mingii din dribling.
-*Smulgerea mingii de la adversar.
-*Capacul.
- Demarcajul.
- Pătrunderea.
- Depăşirea.
- Recuperarea.
- “Dă şi du-te”.
- *Atacul cu aşezare în semicerc.
- *Contraatacul.
-Marcajul adversarului.
-Urmărirea la panou.
-Intercepţia.
-*Sistemul de apărare om la om.
� Joc bilateral:5X5 pe tot terenul.
REGULAMENT: valoarea coşului, greşeli de echipă.
- 100 -
învăţământul gimnazial
Metodele utilizate în cadrul procesului instructiv-educativ

pentru disciplina baschet la învăţământul gimnazial sunt
următoarele :
� Metode expozitive- explicatia, descrierea.
� Metode interactive-dialogul.
� Metode de explorare directă- observarea execuţiei
colegilor .
� Metode de explorare indirectă –demonstraţia
(nemijlocită, mijlocită).
� Metode practice-demonstrative- exerciţiul (exersarea) –
parţială, globală.
� Metoda ludică – jocul.
� Metode de evaluare
- tradiţionale (notarea, aprecierea -probe practice);
- complementare (observarea sistematică a
comportamentului elevilor,
portofoliul, autoevaluarea).
� Metode de corectare- intervenţia verbală (pozitivă,
negativă), intervenţia prin gesturi, semne.
6. 5 Evaluarea jocului de baschet la învăţământul gimnazial
La învăţământul gimnazial evaluarea se realizează prin notare.

Fiecare cadru didactic în funcţie de condiţiile materiale şi
particularităţile elevilor elaborează scale proprii de notare de la 5-
10.
1. Evaluare predictivă( iniţială)
2. Evaluare formativă( continuă)
Primul ciclu tematic:
▪Instrumente de evaluare- probe practice-(observarea
sistematică ) Exemplu:( clasa a- V-a)
- 101 -
o pasa cu două mâini şi driblingul;
o aruncarea la coş cu două mâini de pe loc.
Al doilea ciclu tematic:
▪ Instrumente de evaluare- investigaţie, observare
sistematică.
- dribling oprirea într-un timp;
- aruncarea la coş cu două mâini;
- aplicarea prevederilor regulamentare în jocul bilateral.
3. Evaluare sumativă (finală)
Se realizează la finalul celui de-al doile ciclu tematic (sem.2)
Instrumente de evaluare- probe practice.
Varianta A
Executarea procedeelor tehnice izolat.Apreciere din nota
maximă 8.
- driblingul alternativ cu mâna dreaptă şi cea stângă-2p;
- aruncarea la coş cu două mâini din dreptul pieptului (fete)
şi o
mână de la umăr (băieţi)-4p;
- pasa cu două mâini de la piept urmată de deplasare -2p.
Varianta B
Executarea unei structuri tehnico-tactice.Apreciere din nota
maximă 9.
- dribling-oprire într-un timp -aruncarea la coş cu două
mâini din dreptul pieptului (fete) şi o mână de la umăr
(băieţi).
-dribling-3p
-oprire într-un timp- 2p
-aruncare la coş – 4 p
Varianta C
Joc bilateral.Apreciere din nota maximă 10.
- joc bilateral 3x3 pe ½ teren.
Cerinţe: - aruncarea la coş (oportunitatea execuţiei)-2p;
- colaborarea cu partenerii -3p;
- 102 -
- aplicarea regulilor de joc: paşi, dublu dribling,
- greşeală personală-2p.
6. 6 Particularităţile lecţiei cu teme din jocul de baschet

la învăţământul gimnazial
Lecţia de educaţie fizică la învăţămîntul gimnazial în care una
din teme este din jocul de baschet prezintă următoarele
particularităţi :
● Durata 50 minute.
● Ponderea tipului de lecţie este de învăţare, consolidare,
verificare şi mixte.
● Numărul temelor 2-3.
● Este de preferat ca desfăşurarea lecţiilor de baschet să se
realizeze în aer liber.

● Se impune tratarea diferenţiată (sex, nivel de pregătire),
chiar demixtarea.
● Prezenţa permanentă a jocului şi a întreceri.
● La clasele V-VI-jocul reprezintă principalul mijloc (are
caracter complex, solicitant, noţiuni de regulament

avansate).
● La clasele VII-VIII organizarea concursurilor,
competiţiilor de baschet.
● Materialele şi instalaţiile sunt adaptate particularităţilor de
vârstă.
● Utilizarea parcursurilor aplicative mai dificile.
● Se pot utiliza toate procedeele de exersare : frontală, pe
perechi, pe grupe, etc.

● Este necesară formarea capacităţii de a efectua
independent elementele şi procedeele predate în cadrul
lecţiile.
Bibliografie :
● http://programe.ise.ro/Portals/1/Curriculum/2017-progr/75-
Educatie%20fizica%20si%20sport.pdf
- 103 -
● http://programe.ise.ro/Portals/1/Curriculum/2017-progr/78-
BASCHET%20-%205-8%20PSP.pdf
1. Care sunt elementele şi procedeele tehnice

specifice baschetului care pot fi însuşite de elevii
învăţământului gimnazial?
2. Precizaţi aspectele metodice şi organizatorice

de bază privind predarea jocului de baschet la
învăţământul gimnazial.
- 104 -
CAPITOLUL 7. ECHIPA REPREZENTATIVĂ
ŞCOLARĂ DE BASCHET
7.1 Pregătirea echipei reprezentative şcolare de baschet
Lecţia de ansamblu sportiv (disciplina baschet) – este

o activitate prin care, datorită posibilităţilor de organizare a şcolii
(liceului) respective, elevii talentaţi îşi aprofundează pregătirea în
jocul de baschet.
Se organizează în funcţie de:
● baza didactico-materială;
● aptitudinile, înclinaţiile, dorinţele elevilor;
● disponibilităţile şi specializarea cadrului didactic;
● posibilităţi de finanţare;
● tradiţia şcolii.
Conţinutul acestor ore de pregătire este asemănător cu cel al

grupelor de începători şi avansaţi din antrenamentul sportiv şi se
organizează pe grupe valorice de pregătire, grupa de bază → echipa
reprezentativă. Selecţia şi pregătirea elevilor se realizează
permanent, criteriile fiind mai puţin exigente comparativ cu cele ale
sportului de performanţă.
Din punct de vedere al metodologiei selecţiei prezentăm
următoarele cerinţe:
1. Concepţie clară privind selecţia elevilor pentru cercul sportiv;
2. Criterii precise de selecţie;
- 105 -
3. Sistem de probe şi norme de control care obiectivizează
selecţia;
4. Existenţa unui calendar competiţional prin care să se verifice
stadiul de pregătire → avansarea elevilor spre o etapă superioară.
În depistarea elevilor profesorul de educaţie fizică poate
utiliza următoarele metode:
● observarea sistematică a elevilor la lecţiile de educaţie
fizică;
● organizarea de jocuri speciale cu caracter de depistare;
● urmărirea comportamentului elevilor în afara programului
şcolar.
Cea de a doua etapă este selecţia preliminară, cu durată de 4
– 6 săptămâni, timp în care procesul de pregătire se îmbină cu cel de
selecţie şi în funcţie de trecerea unor probe de control specifice
vârstei, elevii sunt selecţionaţi.
Ce-a de-a treia etapă este selecţia relativ stabilă, ultima
etapă de formare a grupelor de elevi începători cu durată de 2 – 3
luni. Periodic sunt efectuate verificări prin probe de control,
rezultatele obţinute determină trierea elevilor şi în final formarea
grupei cu care se începe efectiv procesul de pregătire în baschet.
Recomandăm testarea elevilor prin următoarele probe
motrice specifice:
● deplasare înainte – înapoi, laterală 12 – 14 m;
● detentă de pe loc
● pase cu două mâini de la piept (30 secunde);
● dribling printre jaloane;
● aruncări libere.
Deoarece condiţiile de selecţie sunt foarte diferite şi

particulare fiecărei şcoli, prezentăm câteva criterii care stau la baza
cerinţelor selecţiei pentru baschet:
● asigurarea unei medii ridicate a staturii echipei:
✧ 2 – 3 jucători care se vor situa la nivelul celor mai înalţi
elevi din şcoală;
- 106 -
✧ 8 – 10 jucători vor fi selecţionaţi cu prioritate, pe
criteriul motricităţii generale şi specifice.
● În componenţa echipei este necesar să intre:
✧ 8 – 9 jucători care să constituie formaţia de bază a
reprezentativei;
✧ 5 – 6 jucători de perspectivă care, în anul următor, să
poată înlocui pe cei promovaţi într-un eşalon superior al

baschetului.
● Pe posturi recomandăm următoarea orientare:
✧ 2 jucători pivoţi înalţi cu mobilitate, buni finalizatori de
sub coş, de la semidistanţă şi activi la recuperările

ofensive;
✧ 5 jucători extreme:
● să finalizeze de la distanţă, semidistanţă, de sub coş;

● să paseze (pase decisive la angajarea pivoţilor);
● să pătrundă;
● să participe la asigurarea echilibrului defensiv, jucători de
„capcană” şi de intercepţie;
● să participe pe contraatac (ca vârfuri sau intermediar).
✧ 4 jucători fundaşi din care:
● 2 fundaşi ofensivi (depăşiri, pătrunderi în zonele

vulnerabile din apropierea coşului), buni aruncători de la
distanţă şi semidistanţă, activi pe contraatac (ca
intermediari sau vârf), jucători de intercepţie foarte buni
apărători;
● 2 jucători coordonatori de joc cu rapiditate, supleţe,
inteligenţă, capacitate de comparaţie, analiză, sinteză,
abstractizare, generalizare etc., cu foarte bună motricitate
în special la dribling şi execuţia paselor decisive,buni
aruncători de la distanţă şi semidistanţă, activi în trecerea
rapidă a mingii din zona de apărare în zona de atac,
agresivi în jocul de apărare, jucători de intercepţie,
„capcană” şi de colaborare în apărare (flotări, aglomerări).
- 107 -
●CONDIŢII DE PREGĂTIRE:
Lecţiile se vor desfăşura în aer liber şi în sală în funcţie de
perioadă şi obiectivele instruirii.
● Durata de lucru: 90 – 100 min.
● Ciclul săptămânal: 1 – 2 lecţii.
● MODELUL JOCULUI:
⬥ rezolvarea situaţiilor de atac rapid 2 x 2, 3 x 3, 4 x 4;
⬥ recuperarea mingii ca urmare a aruncării la coş sau
intercepţie şi lansarea contraatacului;
⬥ se vor folosi sisteme de atac: 2 – 1 – 2, 4 + 1;
⬥ se va utiliza apărarea om la om agresivă pe tot terenul.
● OBIECTIVELE INSTRUIRII:
⬥ dezvoltarea fizică armonioasă a organismului în creştere;

⬥ consolidarea şi perfecţionarea deprinderilor tehnico-tactice
specifice jocului în atac şi apărare, la nivel cât mai apropiat de
modelul jocului;
⬥ învăţarea unor procedee tehnice şi acţiuni tehnico-tactice noi;
⬥ însuşirea şi aprofundarea cunoştinţelor legate de sistemele de joc
(atac – apărare), regulament, realizarea încălzirii (antrenament –
meci) şi recuperarea după efort;
⬥ educarea combativităţii, a stăpânirii de sine, a relaţiilor de grup;
⬥ formarea obişnuinţei de practicare independentă a jocului în
timpul liber.
● CONŢINUTUL INSTRUIRII:
⬥ Pregătirea fizică:
✧ dezvoltarea vitezei de reacţie, de execuţie, repetare şi deplasare;
✧ dezvoltarea detentei la nivelul membrelor superioare şi
inferioare;
✧ dezvoltarea forţei la nivelul musculaturii membrelor inferioare,
superioare, abdomen, spate;
- 108 -
✧ dezvoltarea îndemânării generale şi specifice;
✧ dezvoltarea elasticităţii musculare şi a mobilităţii articulare;
✧ dezvoltarea capacităţii de adaptare la eforturile aerobe,
anaerobe şi mixte.
⬥ Pregătirea tehnică:
✧ consolidarea şi perfecţionarea procedeelor tehnice
fundamentale.
✧ În atac:
● aruncările la coş din dribling, din alergare şi din săritură;

● driblingul în viteză specific contraatacului, cu schimbări
de direcţie, cu piruetă, cu trecerea mingii prin faţă, pe la
spate, printre picioare, cu variaţii de ritm pentru realizarea
depăşirii;
● oprirea, pivotarea şi protecţia mingii;
● prinderea şi pasarea mingii cu două mâini, cu o mână de
pe loc, din deplasare, în funcţie de situaţia şi faza de joc.
✧ În apărare:
● deplasarea şi alergarea laterală;

● tehnica jocului de picioare şi lucrului de braţe împotriva
atacantului cu şi fără minge.
● ÎNVĂŢAREA PROCEDEELOR TEHNICE NOI:

⬥ în atac:
✧ pase speciale:
- cu o mână de jos din dribling, pe la spate, în cârlig,

din lateral, de pe loc şi din deplasare;
✧ voleibalarea:
- cu trimiterea mingii către coş sau coechipier,

executată de pe loc, din deplasare sau săritură, cu o
mână sau ambele mâini.
⬥ în apărare:
✧ urmărirea la panou prin voleibalare.
- 109 -
● PREGĂTIREA TACTICĂ:
⬥ consolidarea şi perfecţionarea acţiunilor tactice
individuale şi colective însuşite
anterior;
⬥ învăţarea de acţiuni tactice noi:
✧ în atac:
● învăţarea încrucişării simple;

● blocajul şi ieşirea din blocaj;
● învăţarea sistemului de contraatac (cu pas margine – pas
centru – dribling – aruncare la coş) ;
● învăţarea procedeelor specifice posturilor: pivot, extremă,
fundaş ofensiv, fundaş defensiv, conducător de joc;
● învăţarea sistemului de atac: 2 – 1 – 3, 4 + 1.
✧ în apărare:
● învăţarea sistemului de apărare agresivă om la om pe tot

terenul şi jumătate de teren, a marcajului la intercepţie, a
alunecării, schimbului de atacanţi şi a marcajului dublu
(„capcană”) împotriva jucătorilor cu minge;
● blocajul defensiv.
● PREGĂTIREA PSIHOLOGICĂ:
⬥ pregătire intelectuală (atenţie, percepţie, gândire, decizie);
⬥ pregătire volitivă (calităţi de voinţă) ;
⬥ pregătire afectivă (echilibru emoţional);
⬥ dezvoltarea autoreglării.
● PREGĂTIREA TEORETICĂ:
⬥ aprofundarea regulamentului de joc;
⬥ însuşirea cunoştinţelor teoretice despre efectuarea
încălzirii(generale, specifice),
mijloace de refacere după efort, alimentaţie, etc.
Bibliografie :
- 110 -
1. CIOCOIU D.L.Baschet.Repere didactice pentru predarea
jocului în liceu. -Galaţi :Europlus, 2011.-141-148p.
2. HÂNSA C. Învăţarea jocului de baschet- Galaţi: Fundaţiei
Universitare “Dunărea de Jos”, 2003, 249 p.
3. HÂNSA C., CĂLIN L. Baschet. Tehnică şi tactică –Galaţi:
Fundaţiei Universitare “Dunărea de Jos”, 2004, p. 9-80.
4. PREDESCU T., ŞTEFAN C. Pregătirea stadială în jocul de
baschet - Bucureşti: Semne, 1994, p. 104-111.
1. Care este diferenţa între lecţia de educaţie fizică

şi lecţia de ansamblu sportiv?
2. Care sunt cerinţele selecţiei pentru elevii echipei
reprezentative şcolare de baschet şcolar?
3. Enumeraţi componentele pregătirii echipei
reprezentative şcolare de
baschet şcolar.
- 111 -
Anexa 1
Semenele convenţionale utilizate în jocul de baschet
– Atacant
– Apărător
– Mingea
– Deplasarea jucătorului
– Schimbare de direcţie
– Fentă plecare
– Atacant cu minge
– Circulaţia mingii (pasă)
– Aruncare la coş
– Dribling
– Oprire
– Blocaj
– Pivotare
R – Recuperare la panou
- 112 -
Teren
în atac Teren în apărare
- 113 -

Metodica Predării Baschetului În Școală

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Metodica Predării Baschetului În Școală

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ciorbă Ciocoiu

Constantin Dana Lucica

Lucrarea în cauză este adresată atât studenţilor de la

CAPITOLUL 1- Baschetul mijloc al educaţiei fizice şcolare

CAPITOLUL 1. Baschetul mijloc al educaţiei

Jocul de baschet prin gradul crescut de atractivitate constituie

MIJLOC AL DISCIPLINĂ DISCIPLINĂ

Realizează Competiţii Teoria şi metodica

Figura 1.1 Argumente privind jocul de baschet - mijloc al EFS

Practicat în mod ştiinţific şi metodic, baschetul contribuie la

Îndemânare în regim de viteză

Figura 1.2. Aptitudini psihomotrice pe care le dezvoltă jocul

În funcţie de evoluţia particularităţilor şi a nivelului de

1. Ciocoiu, D.L.- Baschet. Identificarea posibilităţilor de mişcare

● Care sunt beneficiile practicarii jocului de baschet în

CAPITOLUL 2.Tehnica jocului de baschet în

METODICA (DEX) - compartiment al didacticii generale

2.2 Etapele metodice generale privind instruirea tehnicii

Figura 2.2 Etapele metodice generale ale predării

Învăţarea globală a jocului reprezintă principala direcţie de

● Priorităţi metodice pentru predarea tehnicii baschetului

1. Stabilirea pentru fiecare ciclu de învăţământ a conţinutului

● Descrieţi etapele generale de instruire a

2.3 Greşelile de tehnică în jocul de baschet

Figura 2.3 Definiţia grafică a greşelilor motrice

Greşelile sunt erori ocazionale care apar în execuţiile

genunchilor în timpul aruncării la coş de pe loc).

B. Greşeli în fazele acţiunilor (execuţii tehnice în situaţii

În concepţia altor autori (A. Păcuraru, 2002; A. Păcuraru, L.

punct de vedere tehnic).

● reprezentare greşită a modelului în planul mental al elevului;

● dezvoltarea insuficientă a unei calităţi motrice;

● lipsa armoniei între calităţile motrice;

● neîncrederea în forţele proprii, teama de accidente, etc.

● modul de organizare al lecţiei de învăţare;

2.4 Etapele metodice de prevenire şi corectare a greşelilor

a. Prevenirea greşelilor de tehnică

Pregătirea elevilor în jocul de baschet trebuie astfel concepută

Prevenirea greşelilor motrice constituie măsuri care facilitază

exerciţiului, structurii, etc.

a acţiunii motrice în curs de învăţare.

cât mai corectă pentru a evita instalarea unei reprezentări

● Compararea tehnicii elevului cu tehnica corectă

● Determinarea cauzelor greşelilor.

● Modalităţi de corectare a greşelilor.

Figura 2.4 Etapele corectării greşelilor de tehnică

Trebuie menţionat faptul că în procesul de corectare a

1. CIOCOIU D.L - Baschet. Identificarea posibilităţilor de

1. Ce tipuri de greşeli cunoaşteţi? Analizaţi tipurile de

Din punct de vedere didactic tehnica jocului de baschet

Figura 2.5 Sistematizarea elementelor tehnice în jocul de

A. Jocul fără minge

1. ALERGAREA SPECIFICĂ ÎNAINTE

3. PASUL ADĂUGAT ÎNAINTE SAU ÎNAPOI

4. PASUL ADĂUGAT LATERAL ŞI ALERGAREA

1. SCHIMBARE DE DIRECŢIE CU FRÂNARE PE UN

1. CU DESPRINDERE DE PE AMBELE PICIOARE

G. LUCRUL DE BRAŢE ŞI JOCUL DE PICIOARE

Procedeele tehnice ale deplasării în teren, nu se regăsesc în

✧ închiderea pătrunderilor în apărarea zonă.

● “Jocul de picioare” se utilizează în:

1. Ce este tehnica jocului de baschet?

într-un timp, schimbare de direcţie cu frânare pe un

2.6 Metodica procedeelor tehnice cu minge specifice baschetului