Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
competitie
1
Cuprins
2
Literatura sociologică și antropologică ne oferă informații importante despre beneficiile
sportului, despre efectele sale asupra omului, dezvoltare fizică armonioasă, dezvoltarea calităților
motrice, menținerea stării de sănătate, caracterul competitiv, promovarea excelenței. În opinia
cercetătorilor domeniului, sportul cu public contribuie la îndeplinirea nevoii de întrecere
dar indirectă, furnizează o recompensare psihologică prin identificarea cu sportivi, oferă
oportunitatea de a participa la crearea unui folclor subcultural prin acumularea de cunoştinţe
despre un anumit sport sau echipă
Sportul se poate constitui într-o activitate care poate antrena comportamentul social pentru că
este guvernat de reguli stricte, deţine norme de sancţionare a neconformării la acestea, pedepsind
comportamentul deviant.
Victor Bănciulescu, un mare profesionist şi recunoscut jurnalist sportiv in cartea sa “Mai mult
decât o victorie” (1986) autorul prezintă tabloul valorilor promovate prin sport, prin competiţe,
remarcând şi evidenţiind importanţa acestora în viaţa socială şi aduce un elogiu celor care fac
sport, subliniind tăria caracterelor acestora, eforturile la care sunt supuşi, privaţiunile de care au
parte. Sunt reliefate şi analizate valoarea sportivă fair-play, promovarea valorile etice prin
fenomenul sport, accentuând valoarea educativă a sportului. “Sportivii educaţi într-un climat
moral sănătos, potrivit unui cod etic care se inspiră direct din principiile şi normele de viaţă, au
căile deschise spre o conduită demnă în societate”, consideră Bănciulescu.
Valori sportive şi valori morale. „Creaţia de valori reprezintă tipul cel mai înalt
de acţiune umană a cărei finalitate îl ajută pe om să fie ceea ce este, să-şi asigure mediul
propice pentru a putea fiinţa superior”. (Bâtlan, 2000).
Atât valorile spotive, cât şi cele morale sunt creaţii umane, dar, spre deosebire de valorile
morale care caracterizează raporturile umane fireşti, cotidiene, valorile sportive se
manifestă în cadrul specific competiţiilor, al întrecerilor. În orice activitate sportivă se
manifestă valori morale ca cinstea, corectitudinea, demnitatea care se „metamorfozează”
în fair-play.
3
Valori sportive şi valori estetice. Autorul consideră că:
I. Valorile estetice „apar şi se manifestă în cadre largi existenţiale“, spre deosebire
de valorile sportive care „acţionează” în interiorul activităţilor sportive corporale
gimnice (în context şcolar), al activităţilor corporale ludice (jocuri), agonistice
(competiţii).
II. Valorile estetice sunt valori spirituale (frumosul, tragicul, comicul), iar valorile
sportive sunt şi spiritual, dorinţa de autodepăşire, fair-play-ul dar şi forţa fizică
III. Valorile estetice sunt preponderent active, „esteticul fiind conceput ca o
contemplare pură”. Valorile sportive sunt şi ele preponderent active deoarece
elementul contemplativ nu lipseşte (comportamentul fair-play, frumuseţea fizică).
IV. • Valorile estetice sunt dezinteresate spre deosebire de valorile sportive care nu
sunt dezinteresate ci, dimpotrivă apar interesul, dorinţa de a învinge, dorinţa de a
face performanţă ş.a.
V. • Valorile estetice sunt valori scop în ansamblul său; Vianu numindu-le „scopuri
absolute ale conştiinţei”, în timp ce, valorile sportive sunt valori de mijloc, cu
ajutorul lor omul dorind să se realizeze.
VI. • Valorile estetice au caracter preponderent autonom sau heteronom. Autonomia
este dată de subiectivitate. Valorile sportive pot apărea şi se pot manifesta şi
autonom şi heteronom. Această caracteristică impune deseori tipuri de
comportament, atitudini, idei care nu sunt întotdeauna în armonie cu atitudinile
sau ideile participanţilor la o competiţie.
Fair-play-ul reprezintă o valoare de prim rang în axiologia valorilor sportive. Istoricii care au
analizat educaţia fizică şi sportul consideră că această noţiune, fair-play, s-a născut în epoca
modernă. Alţi specialişti afirmă ca fair-play-ul şi-ar găsi rădăcinile în regulile cavalerismului din
Evul Mediu. Astfel, Constantin Kiriţescu (apud. Bâtlan, 2000) în “Palestrica” aminteşte că
Thomas Arnold (1795-1842), o figură de marcă a culturii europene, printre altele director al
Colegiului din Rugby, a reuşit să-şi educe elevii „prin introducerea unei trăsături de caracter cu
valenţe morale deosebite, numită de englezi fair-play“. După opinia lui Bâtlan (2000), o valoare
poate să-şi aducă contribuţia la formarea altor valori, cu specificitatea lor. Fair-play-ul, pentru a
fi viabil, trebuie să adune laolaltă un set de valori cum ar fi cinstea, corectitudinea, onoarea,
respectul, demnitatea, prietenia. Aceste valori, care se constituie într-o „paletă” de atitudini, se
manifestă nu doar în activităţile sportive sau de educaţie fizică. Ele trebuie să se regăsească şi în
toate activităţile din viaţa cotidiană, constituindu-se în modele comportamentale.
4
Valoarea psihică și estestica a mișcărilor :
A condus la ideea că viața emoțională poate fi, pe de o parte, generatoare de mișcări, și deci corpul
nostru devine un mijloc de expresie a stărilor sufletești, iar, pe de altă parte, sportul practicat fie pentru
performanță, fie pentru prelucrarea propriului corp este un minunat mijloc de perfecționare a
calităților moral-volitive, ca: voința, perseverența, autodisciplina etc. Se mărește forța de
concentrare, viteza de reacție, prezența de spirit etc. Sportul oxigenează creierul și ne ajută să luăm
decizii mai limpede și mai realiste, împrospătează viața psihică și devinde totodată un izvor de inspirație
pentru creația de valori intelectuale și morale
5
Bibliografie
6
7