Sunteți pe pagina 1din 20

METODICA PREDARII ATLETISMULUI ȊN ŞCOALĂ

Atletismul este definit ca fiind “un sistem de exerciţii naturale şi stilizate, practicat sub
forma marşului, alergărilor, săriturilor şi aruncărilor, în scopul dezvoltării calităţilor motrice şi
obţinerii unor performanţe în competiţiile sportive” (Terminologia Educaţiei Fizice şi
Sportului,1973).
Pornind de aici se pot creiona principalele direcţii de aplicare a acestuia în sistemul de
educaţie fizică şi anume optimizarea stării de sănătate prin creşterea rezistenţei organismului la
diferiţi agenţi patogeni, rezistenţă cardio-respiratorie, favorizarea dezvoltării fizice armonioase
precum şi prevenirea şi corectarea deficienţelor fizice, creşterea motricităţii generale, stimularea
percepţiilor spaţio-temporale, a proceselor cognitive, afective, motivaţionale, precum şi
comunicarea socială.

Curriculum naţional şi locul exerciţiilor din şcoala alergării în lecţia de educaţie fizică
Reflectarea concepţiei ce sta la baza reformei învăţământului românesc, este dată de
curriculum-ul şcolar de educaţie fizică pentru ciclul de învăţământ gimnazial, curriculum ce
vizează realizarea finalităţilor ce sunt prevăzute de Legea Învăţământului, referitoare la
dezvoltarea cât mai complexă a personalităţii creative şi autonome a elevilor.
Obiectivele specifice ale disciplinei, vizează cu precădere dezvoltarea fizică armonioasă a
organismului, întreţinerea şi îmbunătăţirea stării generale de sănătate, dezvoltarea indicilor
capacităţii motrice generale, şi a celei specifice unor ramuri şi probe sportive, precum şi educarea
unor tăsături pozitive de caracter.
În procesul complex, de elaborare a programei, s-a ţinut cont de finalităţile exprimate
prin standardele de performanţă ale învăţământul primar, de necesitatea obiectivă de reluare în
sens concentric, a principalelor elemente de conţinut predate în ciclul anterior, de experienţa şi
tradiţiile educaţiei fizice din ţara noastră, cât şi de condiţiile medii de dotare materială a şcolilor
generale.
Curriculum-ul se adresează profesorilor de educaţie fizică, directorilor de şcoli, elevilor,
părinţilor, specialiştilor în evaluare, precum şi autorităţilor locale interesate de procesul
educaţional.
Prin acest curriculum, se realizează creşterea posibilităţilor de opţiune, premisele
determinării unor parcursuri individuale de învăţare şi creşterea autonomiei unităţilor şcolare în
elaborarea propriului curriculum.

1
Adoptarea unor scheme orare care să asigure realizarea obiectivelor cadru, asigurarea
valorificării integrale a bazei sportive existente şi demixtarea claselor, stabilirea conţinuturilor
potrivit schemei orare adoptate, a condiţiilor materiale, tradiţiilor şi opţiunilor elevilor,
omogenizarea nivelului de pregătire al elevilor, începând din clasa a V-a şi reluarea
conţinuturilor învăţate pe parcursul unui an şcolar de la o clasă la alta, realizându-se caracterul
concentric al predării, acţionarea în mod constant, în fiecare lecţie, asupra dezvoltării fizice şi a
calităţilor motrice ale elevilor, conţinuturile prevăzute la capitolele „capacitate de organizare”,
„deprinderi motrice de bază şi utilitar-aplicative”, exersându-se în structuri complexe, de obicei
sub formă de întrecere, fără însă a se constitui în teme de lecţie, predarea probelor şi ramurilor de
sport, însoţită permanent de practicarea globală a acestora, precum şi valorificarea în plan
educativ a fiecărei lecţii, reprezintă cele mai importante aspecte vizte de concepţia de predare.
În afară de variantele de conţinuturi prevăzute în programă, profesorii au obligaţia să mai
predea şi una din cele două sărituri prevăzute la capitolul „atletism”, unul din cele patru jocuri
prevăzute la capitolul „jocuri sportive”, o săritură din cele prevăzute la capitolul „gimnastică”, ca
şi o ramură a gimnasticii, acrobatică, ritmică sau aerobică.
Dacă se optează pentru „ramuri sportive alternative”, în cazul opţiunii pentru predarea
oinei, badmintonului sau a rugbyului, acestea vor înlocui jocul dinocuri sportive”.
Dacă se optează pentru un sport de sezon, acesta va înlocui probele şi ramurile de sport,
prevăzute în segmentul obligatoriu, pe perioada existenţei condiţiilor de practicare.

CLASA aV-a
La clasa aV-a, principalul obiectiv îl reprezintă asimilarea procedeelor tehnice şi a
acţiunilor tactice specifice practicării diferitelor sporturi de către elevi, atât în şcoală cât şi în
afara acesteia.
Primul obiectiv de referinţă, este acela că la sfărşitul clasei a V-a elevul va fi capabil să
aplice procedeele tehnice şi acţiunile tactice însuşite, în structuri simple, aceasta realizându-se
prin exersarea tehnicii fiecărui procedeu până la însuşirea tehnicii de bază, exersarea de structuri
tehnice cuprinzând 1-2 procedee, exersarea acţiunilor tehnice îndividuale simple, aplicarea
procedeelor tehnice şi acţiunilor tactice însuşite, în jocuri dinamice şi pregătitoare, prin ştafete şi
întreceri..
Al doilea obiectiv de referinţă, legat de asimilarea procedeelor tehnice şi a acţiunilor
tactice specifice practicării unor sporturi, este acela că elevul, la sfărşitul clasei a V-a, trebuie să
realizeze acţiuni motrice specifice ramurilor de sport şi să se integreze în activităţile desfăşurate

2
sub formă de întrecere, prin participarea la întreceri desfăşurate în lecţii, sub forma unor jocuri
dinamice, pregătitoare şi ştafete.
Un alt obiectiv important îl reprezintă favorizarea întreţinerii şi îmbunătăţirii stării de sănătate,
raportate la particularităţile de vârstă şi sex ale elevilor.
Acest obiectiv, implică mai multe obiective de referinţă la rândul lui, dintre care primul
este acela că la sfărşitul clasei a V-a, elevul va fi capabil să cunoască principalii indici morfo-
funcţionali şi funcţionali, fiind capabil să-şi determine proprii indici morfologici, obiectiv de
referinţă ce se rezolvă prin identificarea elementelor schemei corporale, prin determinarea
propriilor indici morfologici, precum şi prin observarea reacţiei funcţiilor cardiovasculare şi
respiratorii la eforturi cu intensităţi diferite.
Un alt obiectiv de referinţă, este acela că elevul, la sfârşitul clasei a V-a, va fi capabil să
cunoască şi să respecte regulile de igienă personală şi să utilizeze echipamentul adecvat, pentru
activităţile de educaţie fizică şi sport, acest obiectiv realizându-se prin echipări corespunzătoare
pentru lecţii, precumşi verificarea stării igienice şi funcţionale a echipamentului.
Al treilea obiectiv de referinţă este acela de evita pericolul de accidentare respectând
regulile stabilite, acest obiectiv realizându-se prin exersarea în condiţii de respectare a
structurilor motrice stabilite, a formaţiilor de lucru, a ordinii de realizare a execuţiei, a reperelor,
precum şi a direcţiilor şi sensurilor de deplasare.
Legat la conţinuturi, curriculum-ul prevede dezvoltarea calităţilor motrice de bază, şi
anume viteza de reacţie la stimuli auditivi şi vizuali, viteza de execuţie în acţiuni motrice
singulare şi în acţiuni motrice cu obiecte portative, viteza de deplasare pe direcţie rectilinie şi cu
schimbări de direcţie, îndemânarea prin acţiuni de coordonare a segmentelor faţă de corp şi prin
manevrarea de obiecte, forţa dinamică segmentară şi a forţa segmentară în regim de rezistenţă,
rezistenţa cardio-respiratorie la eforturi aerobe şi rezistenţa musculară locală.
Aceleaşi conţinuturi prevăd şi învăţarea, consolidarea şi perfecţionarea deprinderilor
motrice de bază, aplicativ-utilitare şi sportive.
Conţinuturile legate de deprinderile motrice de bază sunt mersul, sub o multitudine de
forme, pe vârfuri, pe călcâie, pe părţile laterale ale labei piciorului, mersul ghemuit, mersul cu
pas adăugat şi cu pas încrucişat, şi alergarea ce presupune fazele ei, alergarea pe direcţii diferite,
alergarea cu schimbări de direcţii, alergarea cu ocoliri de obstacole, alergarea pe perechi.
Conţinuturile legate de deprinderile motrice sportive sunt alergările, alergări ce implică
elemente din „şcoala alergării”, şi anume alergarea cu joc de gleznă, alergarea cu genunchii sus,
alergarea cu pendularea gambei înapoi, pasul alergător de accelerare, pasul alergător lansat de

3
viteză şi startul de jos şi lansarea de la start. Din alergarea de rezistenţă, este prevăzut pasul
alergător lansat de semifond şi startul de sus şi lansarea de la start.
CLASA A VI-A
La clasa aVI-a, principalul obiectiv îl reprezintă asimilarea procedeelor tehnice şi a
acţiunilor tactice specifice practicării diferitelor sporturi de către elevi, atât în şcoală cât şi în
afara acesteia.
Primul obiectiv de referinţă, este acela că la sfărşitul clasei a VI-a, elevul va fi capabil să aplice
procedeele tehnice şi tactice însuşite, respectând regulile cunoscute, acesta realizându-se prin
exersarea procedeelor însuşite în structuri variate şi prin jocuri pregătitoare, concursuri şi
întreceri.
Al doilea obiectiv de referinţă, este acela că elevul, la sfărşitul clasei a VI-a, trebuie să se
integreze în activităţi de practicare a ramurilor de sport la nivelul clasei, al şcolii şi în timpul
liber, acest obiectiv realizându-se prin întreceri şi concursuri cu reguli adaptate, organizate în
lecţii şi la nivelul şcolii.
Un alt obiectiv important îl reprezintă favorizarea întreţinerii şi îmbunătăţirii stării de
sănătate, raportate la particularităţile de vârstă şi sex ale elevilor.
Şi acest obiectiv, implică mai multe obiective de referinţă la rândul lui, dintre care primul
este acela că la sfărşitul clasei a VI-a, elevul va fi capabil să cunoască formele de manifestare ale
funcţiilor organismului în efort şi să le determine, acesta realizându-se prin determinări
funcţionale, şi prin analize, comparaţii şi aprecieri ale evoluţiei individuale.
Al doilea obiectiv de referinţă de la acest subcapitol, este acela că la sfârşitul clasei a VI-
a elevul trebuie să desfăşoare activităţile practice, fără a periclita integritatea corporală a
partenerilor şi a adversarilor, acest obiectiv realizându-se prin întreceri individuale şi pe echipe,
manifestând grijă pentru protecţia individuală, a partenerilor şi a adversarilor.
Legat de conţinuturi, curriculum-ul prevede dezvoltarea calităţilor motrice de bază,
aceasta presupunând dezvoltarea vitezei de reacţie la stimuli vizuali şi auditivi, precum şi la
stimuli tactili, dezvoltarea vitezei de execuţie în acţiuni motrice singulare, în relaţie cu parteneri
şi adversari, dezvoltarea vitezei de deplasare pe direcţie rectilinie, cu ocoliri de obiecte şi cu
manevrarea unor obiecte, dezvoltarea îndemânării prin coordonarea acţiunilor corpului în spaţiu
şi timp, prin coordonarea acţiunilor cu obiecte şi la aparate, prin coordonarea acţiunilor cu
partener şi adversar, dezvoltarea forţei dinamice segmentare, a forţei segmentare în regim de
rezistenţă şi a forţei explozive, dezvoltarea rezistenţei cardio-respiratorie la eforturi aerobe, a
rezistenţei musculaturii locale şi a rezistenţei cardio-respiratorie la eforturi varabile.

4
Conţinuturile prevăd şi învăţarea, consolidarea şi perfecţionarea deprinderilor motrice de
bază, aplicativ-utilitare şi sportive.
Conţinuturile legate de deprinderile motrice de bază sunt mersul, sub o multitudine de
variante, mersul cu schimbări de direcţii, mers în formaţii diferite, cu diferite poziţii ale braţelor,
cu purtare de obiecte, alergarea sub formă de alergare cu schimbări de direcţie, alergare pe
perechi şi în grup, cu purtări de obiecte, cu variaţii de ritm, precedată şi urmată de alte
deprinderi.
Conţinuturile legate de deprinderile motrice sportive sunt alergările, alergări ce implică
elemente din „şcoala alergării”, şi anume alergarea cu pendularea gambei înapoi, alergarea cu
pendularea gambei înainte, pasul alergător de accelerare, pasul alergător de viteză, startul de jos
şi lamsarea de la start.
Legat de alergarea de rezistenţă, este prevăzut pasul alergător lansat de semifond, startul
din picioare şi lansarea de la start, alergarea pe teren variat.

CLASA A VII-A
La clasa a VII-a, asimilarea procedeelor tehnice şi a acţiunilor tactice specifice practicării
diferitelor sporturi de către elevi, atât în şcoală cât şi în afara ei, presupune ca prim obiectiv de
referinţă, ca la sfârşitul clasei a VII-a, elevul va fi capabil să integreze procedeele tehnice
învăţate în acţiuni tactice simple, obiectiv realizabil prin însuşirea procedeelor tehnice şi a
acţiunilor tactice noi, prin exersarea procedeelor tehnice în structuri tehnico-tactice individuale şi
colective simple, prin aplicarea procedeelor tehnice şi a acţiunilor tactice, în condiţii de întrecere
cu reguli adaptate.
Al doilea obiectiv de referinţă este acela că elevul va fi capabil să aplice eficient
cunoştinţele şi deprinderile însuşite în practicarea globală a ramurilor şi probelor sportive cu
respectarea principalelor reguli, obiectiv ce se realizează prin exersarea globală a ramurilor sau
probelor sportive, cu adaptarea distanţelor, efectivelor, duratei şi a regulilor de practicare.
Legat de conţinuturi, curriculum-ul prevede dezvoltarea calităţilor motrice de bază,
aceasta presupunând dezvoltarea vitezei de reacţie la stimuli vizuali şi tactili, a vitezei de
execuţie în acte motrice singulare, în acte şi acţiuni motrice cu obiecte portative, în relaţie cu
partener sau adversar, a vitezei de deplasare cu schimbări de direcţie şi cu manevrarea unor
obiecte, dezvoltarea îndemânării prin coordonarea segmentelor faţă de corp, prin coordonarea
acţiunilor corpului în spaţiu şi timp şi prin coordonarea acţiunilor faţă de obiect, aparat, parteneri
sau adversari, dezvoltarea forţei explozive şi a forţei în regim de rezistenţă, dezvoltarea

5
rezistenţei cardio-respiratorie la eforturi aerobe, a rezistenţei musculare locale, precum şi a
rezistenţei în regim de forţă.
Deprinderile motrice sportive prevăd acţiuni din alergări şi anume din alergarea de viteză
pasul alergător de accelerare, pasul alergător lansat de viteză, startul de jos, precum şi acţiuni din
alergarea de rezistenţă, pasul alergător lansat de semifond, startul din picioare şi alergare pe teren
variat.

CLASA A VIII-A
Asimilarea procedeelor tehnice şi a acţiunilor tactice specifice practicării diferitelor
sporturi, implică, la fel ca la celelalte clase, nişte obiective de referinţă, primul fiind acela că
elevul, la sfârşitul clasei a VIII-a, va fi capabil să folosescă adecvat, procedeele tehnice şi
acţiunile tactice în condiţii de întrecere, acest obiectiv fiind atins prin repetarea unor structuri cu
conţinuturi tehnico-tactice variate şi prin crearea şi rezolvarea de situaţii complexe prin întreceri.
Al doilea obiectiv de referinţă, se referă la capacitatea elevului, ca la sfârşitul clasei a
VIII-a, să aplice eficient cunoştinţele şi deprinderile însuşite în practicarea globală a ramurilor şi
probelor sportive, cu respectarea regulamentului oficial, acest obiectiv realizându-se prin
concursuri şi jocuri bilaterale arbitrate.
Referitor la conţinuturi, curriculum-ul prevede dezvoltarea calităţilor motrice de bază,
aceasta presupunând dezvoltarea vitezei de reacţie şi de execuţie în acţiuni motrice complexe, a
vitezei de deplasare pe distanţe progresive, a vitezei de deplasare în condiţii variate, a vitezei de
reacţie, de execuţie şi de deplasare în regim de îndemânare şi a vitezei de deplasare în regim de
rezistenţă, dezvoltarea îndemânării prin orientarea corpului în spaţiu şi coordonarea mişcării
segmentelor, prin dezvoltarea îndemânării specifice probelor şi ramurilor de sport predate şi a
îndemânării în regim de viteză, dezvoltarea forţei dinamice segmentare, a forţei explozive, a
forţei segmentare în regim de rezistenţă şi a forţei specifice probelor şi ramurilor de sport
predate, dezvoltarea rezistenţei cardio-vasculare la eforturi aerobe, a rezistenţei cardio-
respiratorii la eforturi mixte, dezvoltarea rezistenlei musculare locale şi a rezistenţei specifice
probelor şi ramurilor de sport predate.
Deprinderile motrice sportive prevăd acţiuni din alergări şi anume alergarea de viteză cu
start de jos ce implică startul de jos şi lansarea de la start, pasul alergător de accelerare, pasul
lansat de viteză şi alergarea în turnantă; alergarea de rezistenţă ce implică pasul alergător de
semifond, alergarea în pluton, alergarea pe teren variat şi alergarea în cadrul concursurilor;
alergarea peste obstacole ce presupune atacul obstacolului şi ritmul paşilor peste obstacole.

6
METODICA PREDĂRII SĂRITURILOR

CLASA aV-a
La clasa aV-a, principalul obiectiv îl reprezintă asimilarea procedeelor tehnice şi a
acţiunilor tactice specifice practicării diferitelor sporturi de către elevi, atât în şcoală cât şi în
afara acesteia.
Primul obiectiv de referinţă, este acela că la sfărşitul clasei a V-a elevul va fi capabil să
aplice procedeele tehnice şi acţiunile tactice însuşite, în structuri simple, aceasta realizându-se
prin exersarea tehnicii fiecărui procedeu până la însuşirea tehnicii de bază, exersarea de structuri
tehnice cuprinzând 1-2 procedee, exersarea acţiunilor tehnice îndividuale simple, aplicarea
procedeelor tehnice şi acţiunilor tactice însuşite, în jocuri dinamice şi pregătitoare, prin ştafete şi
întreceri.
Al doilea obiectiv de referinţă, legat de asimilarea procedeelor tehnice şi a acţiunilor
tactice specifice practicării unor sporturi, este acela că elevul, la sfărşitul clasei a V-a, trebuie să
realizeze acţiuni motrice specifice ramurilor de sport şi să se integreze în activităţile desfăşurate
sub formă de întrecere, prin participarea la întreceri desfăşurate în lecţii, sub forma unor jocuri
dinamice, pregătitoare şi ştafete.
Un alt obiectiv important îl reprezintă favorizarea întreţinerii şi îmbunătăţirii stării de
sănătate, raportate la particularităţile de vârstă şi sex ale elevilor.
Acest obiectiv, implică mai multe obiective de referinţă la rândul lui, dintre care primul
este acela că la sfărşitul clasei a V-a, elevul va fi capabil să cunoască principalii indici morfo-
funcţionali şi funcţionali, fiind capabil să-şi determine proprii indici morfologici, obiectiv de
referinţă ce se rezolvă prin identificarea elementelor schemei corporale, prin determinarea
propriilor indici morfologici, precum şi prin observarea reacţiei funcţiilor cardiovasculare şi
respiratorii la eforturi cu intensităţi diferite.
Un alt obiectiv de referinţă, este acela că elevul, la sfârşitul clasei a V-a, va fi capabil să
cunoască şi să respecte regulile de igienă personală şi să utilizeze echipamentul adecvat, pentru
activităţile de educaţie fizică şi sport, acest obiectiv realizându-se prin echipări corespunzătoare
pentru lecţii, precum şi verificarea stării igienice şi funcţionale a echipamentului.
Al treilea obiectiv de referinţă este acela de evita pericolul de accidentare respectând
regulile stabilite, acest obiectiv realizându-se prin exersarea în condiţii de respectare a
structurilor motrice stabilite, a formaţiilor de lucru, a ordinii de realizare a execuţiei, a reperelor,
precum şi a direcţiilor şi sensurilor de deplasare.

7
Legat la conţinuturi, curriculum-ul prevede dezvoltarea calităţilor motrice de bază, şi
anume viteza de reacţie la stimuli auditivi şi vizuali, viteza de execuţie în acţiuni motrice
singulare şi în acţiuni motrice cu obiecte portative, viteza de deplasare pe direcţie rectilinie şi cu
schimbări de direcţie, îndemânarea prin acţiuni de coordonare a segmentelor faţă de corp şi prin
manevrarea de obiecte, forţa dinamică segmentară şi a forţa segmentară în regim de rezistenţă,
rezistenţa cardio-respiratorie la eforturi aerobe şi rezistenţa musculară locală.
Aceleaşi conţinuturi prevăd şi învăţarea, consolidarea şi perfecţionarea deprinderilor
motrice de bază, aplicativ-utilitare şi sportive.
Conţinuturile legate de deprinderile motrice de bază sunt mersul, sub o multitudine de
forme, pe vârfuri, pe călcâie, pe părţile laterale ale labei piciorului, mersul ghemuit, mersul cu
pas adăugat şi cu pas încrucişat, şi alergarea ce presupune fazele ei, alergarea pe direcţii diferite,
alergarea cu schimbări de direcţii, alergarea cu ocoliri de obstacole, alergarea pe perechi.
In ceea ce priveşte însuşirea elementelor din sărituri, aceasta are ca obiectiv învăţarea
săriturilor cu desprindere de pe unul şi de pe ambele picioare, săritura de pe loc şi din deplasare,
precum şi săriturile pe şi de pe obiecte şi aparate.
În plus, conţinutul lecţiei va fi completat cu învăţarea pasului săltat, a pasului sărit,
precum şi a săriturii în lungime cu elan cu 1 ½ paşi în aer, cu élan de 3-5 paşi, bătaie liberă şi
desprindere de pe un picior. Cunoştinţele teoretice vor avea ca şi conţinut elemente ce privesc
măsurarea lungimii săriturii şi noţiuni de regulament.

CLASA a VI-a
La clasa aVI-a, principalul obiectiv îl reprezintă asimilarea procedeelor tehnice şi a
acţiunilor tactice specifice practicării diferitelor sporturi de către elevi, atât în şcoală cât şi în
afara acesteia.
Primul obiectiv de referinţă, este acela că la sfărşitul clasei a VI-a, elevul va fi capabil să
aplice procedeele tehnice şi tactice însuşite, respectând regulile cunoscute, acesta realizându-se
prin exersarea procedeelor însuşite în structuri variate şi prin jocuri pregătitoare, concursuri şi
întreceri.
Al doilea obiectiv de referinţă, este acela că elevul, la sfărşitul clasei a VI-a, trebuie să se
integreze în activităţi de practicare a ramurilor de sport la nivelul clasei, al şcolii şi în timpul
liber, acest obiectiv realizându-se prin întreceri şi concursuri cu reguli adaptate, organizate în
lecţii şi la nivelul şcolii.
Un alt obiectiv important îl reprezintă favorizarea întreţinerii şi îmbunătăţirii stării de
sănătate, raportate la particularităţile de vârstă şi sex ale elevilor.

8
Şi acest obiectiv, implică mai multe obiective de referinţă la rândul lui, dintre care primul
este acela că la sfărşitul clasei a VI-a, elevul va fi capabil să cunoască formele de manifestare ale
funcţiilor organismului în efort şi să le determine, acesta realizându-se prin determinări
funcţionale, şi prin analize, comparaţii şi aprecieri ale evoluţiei individuale.
Al doilea obiectiv de referinţă de la acest subcapitol, este acela că la sfârşitul clasei a VI-
a elevul trebuie să desfăşoare activităţile practice, fără a periclita integritatea corporală a
partenerilor şi a adversarilor, acest obiectiv realizându-se prin întreceri individuale şi pe echipe,
manifestând grijă pentru protecţia individuală, a partenerilor şi a adversarilor.
Legat de conţinuturi, curriculum-ul prevede dezvoltarea calităţilor motrice de bază,
aceasta presupunând dezvoltarea vitezei de reacţie la stimuli vizuali şi auditivi, precum şi la
stimuli tactili, dezvoltarea vitezei de execuţie în acţiuni motrice singulare, în relaţie cu parteneri
şi adversari, dezvoltarea vitezei de deplasare pe direcţie rectilinie, cu ocoliri de obiecte şi cu
manevrarea unor obiecte, dezvoltarea îndemânării prin coordonarea acţiunilor corpului în spaţiu
şi timp, prin coordonarea acţiunilor cu obiecte şi la aparate, prin coordonarea acţiunilor cu
partener şi adversar, dezvoltarea forţei dinamice segmentare, a forţei segmentare în regim de
rezistenţă şi a forţei explozive, dezvoltarea rezistenţei cardio-respiratorie la eforturi aerobe, a
rezistenţei musculaturii locale şi a rezistenţei cardio-respiratorie la eforturi varabile.
Conţinuturile prevăd şi învăţarea, consolidarea şi perfecţionarea deprinderilor motrice de
bază, aplicativ-utilitare şi sportive.
Conţinuturile legate de deprinderile motrice de bază sunt mersul, sub o multitudine de
variante, mersul cu schimbări de direcţii, cu pas adăugat, cu pas încrucişat şi variante de mers pe
suprafeţe plane şi înclinate cu poziţionarea diferită a braţelor.
Conţinuturile legate de deprinderile motrice sportive privind elementele din şcoala
săriturii vizează învăţarea săriturilor succesive, pe loc şi cu deplasare, pe direcţii diferite (înainte,
înapoi, lateral), peste obstacole, la coardă, precedate şi urmate de alte deprinderi.
Alte elemente din şcoala săriturii ce vizează conţinutul lecţiilor sunt pasul săltat, pasul
sărit, săritura în lungime cu elan cu 1 ½ paşi în aer (elan de 7-9 paşi, bătaie pe zonă precizată,
desprindere de pe un picior), precum şi conoştinţe teoretice despre depăşirea pragului (zonei de
bătaie, desprindere) şi măsurarea lungimii săriturii.
În plus se poate studia şi săritura în înălţime cu păşire, cu elan de 5-7 paşi, bătaie în zonă
marcată şi desprindere de pe un picior şi tot ce ţine de aterizare.

9
CLASA a VII-a
La clasa a VII-a, asimilarea procedeelor tehnice şi a acţiunilor tactice specifice practicării
diferitelor sporturi de către elevi, atât în şcoală cât şi în afara ei, presupune ca prim obiectiv de
referinţă, că la sfârşitul clasei a VII-a, elevul va fi capabil să integreze procedeele tehnice
învăţate în acţiuni tactice simple, obiectiv realizabil prin însuşirea procedeelor tehnice şi a
acţiunilor tactice noi, prin exersarea procedeelor tehnice în structuri tehnico-tactice individuale şi
colective simple, prin aplicarea procedeelor tehnice şi a acţiunilor tactice, în condiţii de întrecere
cu reguli adaptate.
Al doilea obiectiv de referinţă este acela că elevul va fi capabil să aplice eficient
cunoştinţele şi deprinderile însuşite în practicarea globală a ramurilor şi probelor sportive cu
respectarea principalelor reguli, obiectiv ce se realizează prin exersarea globală a ramurilor sau
probelor sportive, cu adaptarea distanţelor, efectivelor, duratei şi a regulilor de practicare.
Legat de conţinuturi, curriculum-ul prevede dezvoltarea calităţilor motrice de bază,
aceasta presupunând dezvoltarea vitezei de reacţie la stimuli vizuali şi tactili, a vitezei de
execuţie în acte motrice singulare, în acte şi acţiuni motrice cu obiecte portative, în relaţie cu
partener sau adversar, a vitezei de deplasare cu schimbări de direcţie şi cu manevrarea unor
obiecte, dezvoltarea îndemânării prin coordonarea segmentelor faţă de corp, prin coordonarea
acţiunilor corpului în spaţiu şi timp şi prin coordonarea acţiunilor faţă de obiect, aparat, parteneri
sau adversari, dezvoltarea forţei explozive şi a forţei în regim de rezistenţă, dezvoltarea
rezistenţei cardio-respiratorie la eforturi aerobe, a rezistenţei musculare locale, precum şi a
rezistenţei în regim de forţă.
Deprinderile motrice sportive prevăd acţiuni din ce au ca scop săriturile succesive pe loc
şi cu deplasare, pe direcţii diferite (înainte, înapoi, lateral), peste obstacole, la coardă, precedate
şi urmate de alte deprinderi.
De asemenea, şcoala săriturii are ca şi conţinut perfecţionarea pasului săltat, a pasului
sărit, săritura în lungime cu elan cu 1 ½ paşi în aer (elan de 7-9 paşi, bătaie pe zonă precizată,
desprindere pe un picior), precum şi cunoştinţe teoretice despre depăşirea pragului (zonei de
bătaie, desprindere), măsurarea lungimii săriturii.
În perfecţionarea săriturii în înălţime cu păşire se va pune accent pe elanul de 5-7 paşi,
bătaie în zonă precizată şi desprindere de pe un picior, precum şi pe elementele ce ţin de
aterizare.

10
CLASA a VIII-a
Asimilarea procedeelor tehnice şi a acţiunilor tactice specifice practicării diferitelor
sporturi, implică, la fel ca la celelalte clase, nişte obiective de referinţă, primul fiind acela că
elevul, la sfârşitul clasei a VIII-a, va fi capabil să folosescă adecvat, procedeele tehnice şi
acţiunile tactice în condiţii de întrecere, acest obiectiv fiind atins prin repetarea unor structuri cu
conţinuturi tehnico-tactice variate şi prin crearea şi rezolvarea de situaţii complexe prin întreceri.
Al doilea obiectiv de referinţă, se referă la capacitatea elevului, ca la sfârşitul clasei a
VIII-a, să aplice eficient cunoştinţele şi deprinderile însuşite în practicarea globală a ramurilor şi
probelor sportive, cu respectarea regulamentului oficial, acest obiectiv realizându-se prin
concursuri şi jocuri bilaterale arbitrate.
Referitor la conţinuturi, curriculum-ul prevede dezvoltarea calităţilor motrice de bază,
aceasta presupunând dezvoltarea vitezei de reacţie şi de execuţie în acţiuni motrice complexe, a
vitezei de deplasare pe distanţe progresive, a vitezei de deplasare în condiţii variate, a vitezei de
reacţie, de execuţie şi de deplasare în regim de îndemânare şi a vitezei de deplasare în regim de
rezistenţă, dezvoltarea îndemânării prin orientarea corpului în spaţiu şi coordonarea mişcării
segmentelor, prin dezvoltarea îndemânării specifice probelor şi ramurilor de sport predate şi a
îndemânării în regim de viteză, dezvoltarea forţei dinamice segmentare, a forţei explozive, a
forţei segmentare în regim de rezistenţă şi a forţei specifice probelor şi ramurilor de sport
predate, dezvoltarea rezistenţei cardio-vasculare la eforturi aerobe, a rezistenţei cardio-
respiratorii la eforturi mixte, dezvoltarea rezistenlei musculare locale şi a rezistenţei specifice
probelor şi ramurilor de sport predate.
Deprinderile motrice sportive prevăd elemente din şcoala săriturii şi anume plurisalt,
săritura în lungime cu elan cu 1 ½ paşi în aer (etalonarea elanului, bătaie şi desprindere în zonă
precizată, zborul şi aterizarea), săritura în înălţime cu păşire (etalonarea elnului, bătaie,
desprinderea, zborul şi aterizarea), precum şi săritura în înălţime prin alte procedee.

METODICA PREDĂRII ARUNCĂRILOR

CLASA aV-a
La clasa aV-a, principalul obiectiv îl reprezintă asimilarea procedeelor tehnice şi a
acţiunilor tactice specifice practicării diferitelor sporturi de către elevi, atât în şcoală cât
şi în afara acesteia.
Principalul obiectiv de referinţă, este acela că la sfărşitul clasei a V-a elevul va fi
capabil să aplice procedeele tehnice şi acţiunile tactice însuşite, în structuri simple,

11
aceasta realizându-se prin exersarea tehnicii fiecărui procedeu până la însuşirea tehnicii
de bază, exersarea de structuri tehnice cuprinzând 1-2 procedee, exersarea acţiunilor
tehnice îndividuale simple, aplicarea procedeelor tehnice şi acţiunilor tactice însuşite, în
jocuri dinamice şi pregătitoare, prin ştafete şi întreceri.
Alt obiectiv de referinţă, legat de asimilarea procedeelor tehnice şi a acţiunilor
tactice specifice practicării unor sporturi, specifică faptul că elevul, la sfărşitul clasei a V-
a, trebuie să realizeze acţiuni motrice specifice ramurilor de sport şi să se integreze în
activităţile desfăşurate sub formă de întrecere, prin participarea la întreceri desfăşurate în
lecţii, sub forma unor jocuri dinamice, pregătitoare şi ştafete.
Un alt obiectiv important îl reprezintă favorizarea întreţinerii şi îmbunătăţirii stării
de sănătate, raportate la particularităţile de vârstă şi sex ale elevilor.
Acest obiectiv, implică mai multe obiective de referinţă la rândul lui, dintre care
primul este acela că la sfărşitul clasei a V-a, elevul va fi capabil să cunoască principalii
indici morfo-funcţionali şi funcţionali, fiind capabil să-şi determine proprii indici
morfologici, obiectiv de referinţă ce se rezolvă prin identificarea elementelor schemei
corporale, prin determinarea propriilor indici morfologici, precum şi prin observarea
reacţiei funcţiilor cardiovasculare şi respiratorii la eforturi cu intensităţi diferite.
Un alt obiectiv de referinţă, este acela că elevul, la sfârşitul clasei a V-a, va fi
capabil să cunoască şi să respecte regulile de igienă personală şi să utilizeze echipamentul
adecvat, pentru activităţile de educaţie fizică şi sport, acest obiectiv realizându-se prin
echipări corespunzătoare pentru lecţii, precum şi verificarea stării igienice şi funcţionale a
echipamentului.
De importanţă majoră în predarea conţinuturilor educaţiei fizice este demersul
permanent realizat în sensul de evita pericolul de accidentare respectând regulile stabilite,
acest obiectiv realizându-se prin exersarea în condiţii de respectare a structurilor motrice
stabilite, a formaţiilor de lucru, a ordinii de realizare a execuţiei, a reperelor, precum şi a
direcţiilor şi sensurilor de deplasare.
Legat la conţinuturi, curriculum-ul prevede dezvoltarea calităţilor motrice de bază,
şi anume viteza de reacţie la stimuli auditivi şi vizuali, viteza de execuţie în acţiuni

12
motrice singulare şi în acţiuni motrice cu obiecte portative, viteza de deplasare pe direcţie
rectilinie şi cu schimbări de direcţie, îndemânarea prin acţiuni de coordonare a
segmentelor faţă de corp şi prin manevrarea de obiecte, forţa dinamică segmentară şi a
forţa segmentară în regim de rezistenţă, rezistenţa cardio-respiratorie la eforturi aerobe şi
rezistenţa musculară locală.
Aceleaşi conţinuturi prevăd şi învăţarea, consolidarea şi perfecţionarea
deprinderilor motrice de bază, aplicativ-utilitare şi sportive.
Conţinuturile legate de deprinderile motrice de bază sunt mersul, sub o multitudine
de forme, pe vârfuri, pe călcâie, pe părţile laterale ale labei piciorului, mersul ghemuit,
mersul cu pas adăugat şi cu pas încrucişat, şi alergarea ce presupune fazele ei, alergarea
pe direcţii diferite, alergarea cu schimbări de direcţii, alergarea cu ocoliri de obstacole,
alergarea pe perechi.
Deprinderile de manipulare au o importanţă majoră în elaborarea conţinutului
lecţiei de educaţie fizică, deoarece deprinderea de aruncare este strâns legată de cea de
prindere. Astfel că acţiunile de lansare de obiecte, rostogolire, voleibolarea mingii,
aruncarea acesteia, lovirea cu mâna şi cu piciorul fac parte din mijloacele prin care se
rezolvă temele de lecţie.
Temele de lecţie reprezentând aruncări au ca şi conţinut elemente din şcoala
aruncării (aruncare tip azvârlire, tip împingere sau lansare) şi în mod special învăţarea
aruncării mingii de oină de pe loc.
Cunoştinţele teoretice vor face referire la depăşirea liniei de aruncare, precum şi
elemente vizând măsurarea lungimii aruncării.

CLASA a VI-a
La clasa aVI-a, principalul obiectiv îl reprezintă asimilarea procedeelor tehnice şi
a acţiunilor tactice specifice practicării diferitelor sporturi de către elevi, atât în şcoală cât
şi în afara acesteia.
Primul obiectiv de referinţă, este acela că la sfărşitul clasei a VI-a, elevul va fi
capabil să aplice procedeele tehnice şi tactice însuşite, respectând regulile cunoscute,

13
acesta realizându-se prin exersarea procedeelor însuşite în structuri variate şi prin jocuri
pregătitoare, concursuri şi întreceri.
Al doilea obiectiv de referinţă, este acela că elevul, la sfărşitul clasei a VI-a,
trebuie să se integreze în activităţi de practicare a ramurilor de sport la nivelul clasei, al
şcolii şi în timpul liber, acest obiectiv realizându-se prin întreceri şi concursuri cu reguli
adaptate, organizate în lecţii şi la nivelul şcolii.
Un alt obiectiv important îl reprezintă favorizarea întreţinerii şi îmbunătăţirii stării
de sănătate, raportate la particularităţile de vârstă şi sex ale elevilor.
Şi acest obiectiv, implică mai multe obiective de referinţă la rândul lui, dintre care
primul este acela că la sfărşitul clasei a VI-a, elevul va fi capabil să cunoască formele de
manifestare ale funcţiilor organismului în efort şi să le determine, acesta realizându-se
prin determinări funcţionale, şi prin analize, comparaţii şi aprecieri ale evoluţiei
individuale.
De asemenea, la sfârşitul clasei a VI-a elevul trebuie să desfăşoare activităţile
practice, fără a periclita integritatea corporală a partenerilor şi a adversarilor, acest
obiectiv realizându-se prin întreceri individuale şi pe echipe, manifestând grijă pentru
protecţia individuală, a partenerilor şi a adversarilor.
Legat de conţinuturi, curriculum-ul prevede dezvoltarea calităţilor motrice de
bază, după cum urmează:
- dezvoltarea vitezei de reacţie la stimuli vizuali şi auditivi, precum şi la stimuli
tactili;
- dezvoltarea vitezei de execuţie în acţiuni motrice singulare, în relaţie cu parteneri
şi adversari;
- dezvoltarea vitezei de deplasare pe direcţie rectilinie, cu ocoliri de obiecte şi cu
manevrarea unor obiecte;
- dezvoltarea îndemânării prin coordonarea acţiunilor corpului în spaţiu şi timp,
prin coordonarea acţiunilor cu obiecte şi la aparate, prin coordonarea acţiunilor cu
partener şi adversar;

14
- dezvoltarea forţei dinamice segmentare, a forţei segmentare în regim de
rezistenţă şi a forţei explozive;
- dezvoltarea rezistenţei cardio-respiratorie la eforturi aerobe, a rezistenţei
musculaturii locale şi a rezistenţei cardio-respiratorie la eforturi varabile.
Conţinuturile prevăd şi învăţarea, consolidarea şi perfecţionarea deprinderilor
motrice de bază, aplicativ-utilitare şi sportive.
Conţinuturile legate de deprinderile motrice de bază sunt mersul, sub o multitudine
de variante, mersul cu schimbări de direcţii, cu pas adăugat, cu pas încrucişat şi variante
de mers pe suprafeţe plane şi înclinate cu poziţionarea diferită a braţelor.
Deprinderile de manipulare au o importanţă majoră în elaborarea conţinutului
lecţiei de educaţie fizică şi la această clasă, deoarece deprinderea de aruncare este strâns
legată de cea de prindere. Astfel că acţiunile de lansare de obiecte, rostogolire,
voleibolarea mingii, aruncarea acesteia, lovirea cu mâna şi cu piciorul fac parte din
mijloacele prin care se rezolvă temele de lecţie.
Temele de lecţie reprezentând aruncări au ca şi conţinut elemente din şcoala
aruncării (aruncare tip azvârlire, tip împingere sau lansare) şi în mod special învăţarea
aruncării mingii de oină de pe loc.
Cunoştinţele teoretice vor face referire la depăşirea liniei de aruncare, ce înseamnă
o aruncare reuşită sau una depăşită, numărul de aruncări din concurs.

CLASA a VII-a
La clasa a VII-a, asimilarea procedeelor tehnice şi a acţiunilor tactice specifice
practicării diferitelor sporturi de către elevi, atât în şcoală cât şi în afara ei, presupune ca
prim obiectiv de referinţă, că la sfârşitul clasei a VII-a, elevul va fi capabil să integreze
procedeele tehnice învăţate în acţiuni tactice simple, obiectiv realizabil prin însuşirea
procedeelor tehnice şi a acţiunilor tactice noi, prin exersarea procedeelor tehnice în
structuri tehnico-tactice individuale şi colective simple, prin aplicarea procedeelor tehnice
şi a acţiunilor tactice, în condiţii de întrecere cu reguli adaptate.

15
Al doilea obiectiv de referinţă este acela că elevul va fi capabil să aplice eficient
cunoştinţele şi deprinderile însuşite în practicarea globală a ramurilor şi probelor sportive
cu respectarea principalelor reguli, obiectiv ce se realizează prin exersarea globală a
ramurilor sau probelor sportive, cu adaptarea distanţelor, efectivelor, duratei şi a regulilor
de practicare.
Legat de conţinuturi, curriculum-ul prevede dezvoltarea calităţilor motrice de bază
după cum urmează:
- dezvoltarea vitezei de reacţie la stimuli vizuali şi tactili;
- dezvoltarea vitezei de execuţie în acte motrice singulare, în acte şi acţiuni
motrice cu obiecte portative, în relaţie cu partener sau adversar;
- dezvoltarea vitezei de deplasare cu schimbări de direcţie şi cu manevrarea unor
obiecte;
- dezvoltarea îndemânării prin coordonarea segmentelor faţă de corp, prin
coordonarea acţiunilor corpului în spaţiu şi timp şi prin coordonarea acţiunilor faţă de
obiect, aparat, parteneri sau adversari;
- dezvoltarea forţei explozive şi a forţei în regim de rezistenţă;
- dezvoltarea rezistenţei cardio-respiratorie la eforturi aerobe, a rezistenţei
musculare locale, precum şi a rezistenţei în regim de forţă.
După explicarea tipurilor de aruncări în clasele anterioare, în clasa a VII-a sunt
predate noţiuni referitoare la aruncări azvârlite cu obiecte diferite la distanţă, aruncări
lansate cu una şi cu două mâini, cu obiecte diferite, lansare, rostogolire, voleibolare,
lovire cu mâna, lovire cu piciorul, lovire cu obiecte (racheta, crosa etc.)
De asemenea conţinutul lecţiei va fi completat cu elemente de prindere cu două
mâini, de obiecte cu forme şi dimensiuni diferite, de la distanţe variabile, de pe loc şi din
deplasare.
Cunoştinţele teoretice vor face referire la depăşirea liniei de aruncare, ce înseamnă
o aruncare reuşită sau una depăşită, numărul de aruncări din concurs.

16
CLASA a VIII-a
Asimilarea procedeelor tehnice şi a acţiunilor tactice specifice practicării
diferitelor sporturi, implică, la fel ca la celelalte clase, nişte obiective de referinţă, primul
fiind acela că elevul, la sfârşitul clasei a VIII-a, va fi capabil să folosescă adecvat,
procedeele tehnice şi acţiunile tactice în condiţii de întrecere, acest obiectiv fiind atins
prin repetarea unor structuri cu conţinuturi tehnico-tactice variate şi prin crearea şi
rezolvarea de situaţii complexe prin întreceri.
Al doilea obiectiv de referinţă, se referă la capacitatea elevului, ca la sfârşitul
clasei a VIII-a, să aplice eficient cunoştinţele şi deprinderile însuşite în practicarea
globală a ramurilor şi probelor sportive, cu respectarea regulamentului oficial, acest
obiectiv realizându-se prin concursuri şi jocuri bilaterale arbitrate.
Referitor la conţinuturi, curriculum-ul prevede dezvoltarea calităţilor motrice de
bază prin:
- dezvoltarea vitezei de reacţie şi de execuţie în acţiuni motrice complexe;
- dezvoltarea vitezei de deplasare pe distanţe progresive;
- dezvoltarea vitezei de deplasare în condiţii variate, a vitezei de reacţie, de
execuţie şi de deplasare în regim de îndemânare şi a vitezei de deplasare în regim de
rezistenţă;
- dezvoltarea îndemânării prin orientarea corpului în spaţiu şi coordonarea mişcării
segmentelor, prin dezvoltarea îndemânării specifice probelor şi ramurilor de sport predate
şi a îndemânării în regim de viteză;
- dezvoltarea forţei dinamice segmentare, a forţei explozive, a forţei segmentare în
regim de rezistenţă şi a forţei specifice probelor şi ramurilor de sport predate;
- dezvoltarea rezistenţei cardio-vasculare la eforturi aerobe, a rezistenţei cardio-
respiratorii la eforturi mixte, dezvoltarea rezistenlei musculare locale şi a rezistenţei
specifice probelor şi ramurilor de sport predate.
După explicarea tipurilor de aruncări în clasele anterioare, în clasa a VIII-a sunt
predate noţiuni referitoare la aruncări azvârlite, aruncări lansate cu o mână, aruncări
lansate şi împinse cu ambele braţe.

17
Aruncarea mingii de oină cu elan la distanţă va pune accent pe elan, învăţarea
paşilor încrucişaţi, blocarea elanului, mişcarea braţului, precum şi traiectoria optimă.
Cunoştinţele teoretice vor face referire la arbitraj, organizarea şi conducerea
probelor din atletism.depăşirea liniei de aruncare, ce înseamnă o aruncare reuşită sau una
depăşită, numărul de aruncări din concurs.
SUGESTII METODOLOGICE
În vederea valorizării competenţelor cheie şi a asigurării transferabilităţii la nivelul
activităţii educaţionale, se recomandă ca strategiile didactice utilizate în predarea
disciplinei educaţie fizică să pună accent pe: construcţia progresivă a cunoaşterii;
flexibilitatea abordărilor şi parcursul diferenţiat; coerenţă şi abordări inter- şi
transdisciplinare.
Actuala programă şcolară valorifică exemplele de activităţi de învăţare din
programele anterioare (elaborate după modelul centrat pe obiective), oferind astfel
cadrelor didactice un sprijin concret în elaborarea strategiilor de predare care să permită
trecerea reală de pe centrarea pe conţinuturi, pe centrarea pe experienţe de învăţare.
Astfel, pentru formularea competenţelor specifice, se recomandă utilizarea
următoarelor activităţi de învăţare:
- explicarea semnelor obiective care indică alterarea stării de sănătate;
- prezentarea măsurilor de igienă individuală care trebuie respectate înainte, pe parcursul
şi după desfăşurarea lecţiilor de educaţie fizică;
- exersarea mijloacelor pentru formarea şi menţinerea atitudinii corporale corecte;
- exersarea unor programe individuale de dezvoltare fizică sau, după caz, de corectare a
unor deficienţe fizice;
- exersarea conţinuturilor cu expunerea organismului la influenţele factorilor naturali de
călire;
- prezentarea avantajelor privind respectarea unui regim igienic de activitate zilnică;
- determinarea principalilor parametri morfologici şi funcţionali personali;
- compararea principalilor parametri morfologici şi funcţionali personali cu valorile medii
specifice vârstei şi sexului;

18
- efectuarea exerciţiilor şi a complexelor de dezvoltare fizică;
- desfăşurarea întrecerilor, ştafetelor şi jocurilor de mişcare, în spiritul fair-play –ului;
- acordarea reciprocă de asistenţă, ajutor şi sprijin în execuţii;
- exersarea individuală şi în relaţie cu unul sau mai mulţi parteneri;
- conducerea de către elevi a anumitor secvenţe de activitate;
- exersarea, la comandă, a formaţiilor de adunare şi de lucru;
- exersarea trecerilor dintr-o formaţie în alta;
- exersarea conţinuturilor în diferite formaţii de lucru;
- întreceri cu elevii organizaţi în diferite formaţii;
- exersarea mecanismului de bază al fiecărei deprinderi motrice;
- exersarea de structuri motrice conţinând deprinderi, în succesiuni variate;
- exersarea deprinderilor motrice însuşite, în ştafete şi în parcursuri utilitar-aplicative,
organizate sub formă de întrecere;
- efectuarea exerciţiilor specifice de dezvoltare a formelor de manifestare a calităţilor
motrice de bază;
- exersarea unor structuri motrice proprii disciplinelor sportive, pentru dezvoltarea
calităţilor motrice;
- exersarea componentelor mecanismului de bază al fiecărui procedeu;
- exersarea unor procedee tehnice înlănţuite în acţiuni simple;
- exersarea procedeelor tehnice în structuri tehnico-tactice individuale şi colective;
- exersarea procedeelor tehnice şi a acţiunilor tactice noi, în condiţii de întrecere/ concurs;
- desfăşurarea întrecerilor, ştafetelor şi concursurilor, cu elevii organizaţi în diferite
formaţii, în spiritul fair-play –ului şi al respectului faţă de parteneri şi adversari;
- exersarea unor structuri motrice proprii disciplinelor sportive;
- realizarea de acţiuni motrice cu eforturi uniforme şi cu intensităţi variabile, intercalate
cu pauze;
- practicarea globală a disciplinelor/ probelor sportive, cu adaptarea distanţelor,
efectivelor şi duratei de desfăşurare;

19
- efectuarea sistematică a exerciţiilor cu caracter de creştere a masei musculare sau de
diminuare a ţesutului adipos;
- exersarea de structuri variate, cu manevrări de obiecte, individual, pe perechi, în grup şi
cu adversar;
- exersarea în cadrul echipei/ grupului, potrivit sarcinilor şi regulilor stabilite;
- exersarea în regim de autoorganizare şi autoconducere.
În vederea desfăşurării în condiţii optime a activităţilor de educaţie fizică şi sport
se impune respectarea următoarelor cerinţe:
- prezentarea adeverinţei medicale de către elevi, prin care se atestă că aceştia sunt apti
pentru a participa la orele de educaţie fizică;
- prezentarea de către profesor a locurilor de desfăşurare a activităţilor, în interior şi în aer
liber, a cerinţelor privind echipamentul;
- prezentarea de către profesor a conţinuturilor care vor fi abordate, a cerinţelor şi
criteriilor de evaluare şi a repartizării acestor conţinuturi pe semestre;
- realizarea evaluării predictive a nivelului de pregătire a elevilor;
- eliminarea din relaţia profesor-elev a oricărei forme de agresare verbală sau fizică.
În perspectiva unui demers educaţional centrat pe competenţe, se recomandă
utilizarea cu preponderenţă a evaluării continue, formative. Procesul de evaluare va
îmbina formele tradiţionale cu cele alternative (proiectul, portofoliul, autoevaluarea,
evaluarea în perechi, observarea sistemică a activităţii şi comportamentului elevului) şi va
pune accent pe:
- corelarea directă a rezultatelor evaluate cu competenţele specifice vizate de programa
şcolară;
- valorizarea rezultatelor învăţării prin raportarea la progresul şcolar al fiecărui elev;
- utilizarea unor metode variate de comunicare a rezultatelor şcolare;
- recunoaşterea, la nivelul evaluării, a experienţelor de învăţare şi a competenţelor
dobândite în contexte non-formale sau informale.

20