CIOCOIU DANA LUCICA - METODICA PREDĂRII BASCHETULUI ÎN ŞCOALĂ-

NOTE DE CURS - 2017

CURSUL 1

BASCHETUL -MIJLOC ALE EDUCAŢIEI FIZICE ŞCOLARE

CONSIDERAŢII GENERALE

Jocul de baschet prin gradul crescut de atractivitate constituie un mijloc principal al lecţiei de
educaţie fizică, asigurând o eficienţă crescută a acesteia. Realizează în totalitate obiectivele cadru ale
programei educaţiei fizice şcolare (Figura 1).

JOCUL SPORTIV
BASCHET

MIJLOC AL DISCIPLINĂ DISCIPLINĂ

EFS SPORTIVĂ ŞTIINŢIFICĂ

Realizează Competiţii Teoria şi metodica

funcţiile EFS şcolare baschetului

Figura 1. Argumente privind jocul de baschet - mijloc al EFS

Practicat în mod ştiinţific şi metodic, baschetul contribuie la realizarea principalelor obiective şi

sarcini ale educaţiei fizice şcolare:
 Formarea deprinderilor motrice de bază şi specifice, a unor cunoştinţe speciale de tehnică,
tactică sportivă, noţiuni de regulament .
 Asigurarea şi întărirea sănătăţii, recreere şi refacere intelectuală
 Dezvoltarea calităţilor motrice sub aspectul lor general şi specific.
 Dezvoltarea capacităţilor morale, volitive.
 Formarea capacităţii şi obişnuinţei de practicare sistematică a exerciţiilor fizice.
Legat de valoarea formativă, se dezvoltă în principal următoarele calităţi motrice (aptitudini
psihomotrice)- Figura 2 :

Acest document nu poate fi reprodus fără acordul autoarei.

CIOCOIU DANA LUCICA - METODICA PREDĂRII BASCHETULUI ÎN ŞCOALĂ-
NOTE DE CURS - 2017

APTITUDINI
PSIHOMOTRICE

Îndemânare Viteză Forţă Rezistenţă

Figura 2- Aptitudini psihomotrice pe care le dezvoltă jocul de baschet

În funcţie de evoluţia particularităţilor şi a nivelului de cunoştinţe ale elevilor (din învăţământul

primar şi gimnazial) care desfăşoară lecţii cu teme din jocul de baschet, se realizează metodica predării,
învăţării şi consolidării principalelor procedee tehnice şi acţiuni specifice jocului. Din punct de vedere
a gradului de dificultate a execuţiei procedeelor tehnice şi acţiunilor tactice, se recomandă pentru
învăţare atât utilizarea metodei globale (de exemplu: pase, dribling, mişcare în teren, marcaj -
demarcaj) precum şi a metodei analitice (de exemplu: aruncările la coş din deplasare).
După încheierea etapei de învăţare, exersările prevăzute în scopul consolidării, se efectuează
numai în condiţii apropiate de joc. În acest scop procedeele tehnice se repetă în structuri simple,
combinate cu modificări de ritm, intensitate şi direcţie folosind pentru acestea ambele braţe
(ambidextrie).
Elevul trebuie să aplice procedeele tehnice şi acţiunile tactice însuşite, în structuri simple prin:
 exersarea tehnicii fiecărui procedeu până la însuşirea mecanismului de bază;
 exersarea acţiunilor individuale simple prin: demarcaj, depăşire, pătrundere, marcaj,
recuperare;
 exersarea de structuri tehnice cu două procedee: prindere – pasare- dribling – oprire,
oprire – pivotare, dribling – aruncare, pas – aruncare, etc.
 aplicarea procedeelor tehnice şi acţiunilor tactice în jocuri dinamice, pregătitoare, joc
şcoală, ştafete;
 întreceri şi jocuri organizate în lecţii la nivelul şcolii sau între şcoli.
Conceptul actual de model privind orientările şi tendinţele de predare a jocului de baschet,
impun organizarea şi planificarea riguroasă a următorului flux tehnologic  iniţiere, învăţare,
consolidare, în vederea pregătirii eşalonului de bază a sportului de performanţă.

Acest document nu poate fi reprodus fără acordul autoarei.

CIOCOIU DANA LUCICA - METODICA PREDĂRII BASCHETULUI ÎN ŞCOALĂ-
NOTE DE CURS - 2017
Baschetul poate fi predat la nivel şcolar sub următoarele forme:
 lecţia de educaţie fizică;
 lecţia de activităţi sportive (cercul sportiv).
Programele şcolare prevăd:
 obiective cadru;
 obiective de referinţă;
 conţinuturi (mijloace);
 probe de evaluare;
 indicaţii metodice.

Acest document nu poate fi reprodus fără acordul autoarei.