Sunteți pe pagina 1din 28

TEMA NR.

44 - AMPRENTAREA CAMPULUI PROTETIC ADENTAT TOTAL


(Hutu 1998 pg. 60-69;94-129)
1. Care din obiectivele amprentarii intr-o edentatie totala pot fi realizate de amprenta
preliminara?
a)

rezolva probleme de fonatie

b)

rezolva integral sprijinul

c)

rezolva integral problemele de adeziune

d)

da indicatii asupra zonei de succesiune

e)

rezolva problemele de fizionomie

R:a,d,e
2. Care din urmatoarele afirmatii privind lingurile standard Clan Tray sunt corecte?
a) au marginea linguala mai scurta spre distal
b) au marginea linguala mai lunga spre distal
c) au marginea linguala mai lunga spre mezial
d) au marginea linguala mai scurta spre mezial
e) alegerea lor se face cu ajutorul unui compass
R=a,c,e
3.In functie de cine se face alegerea unei linguri standard necesare amprentarii preliminare in
edentatia totala?
a) de etiologia edentatiei
b) de forma crestei aveolare
c) de inaltimea crestei edentale
d) de latimea crestei aveolare
e) de varsta pacientului
R=b,c,d
4.Amprenta preliminara cu gips la edentalul total are urmatoarele caracteristici:

a) lingura standard trebuie sa fie prevazuta cu sisteme de retentie


b) lingura standard nu trebuie sa fie prevazuta
c) lingura standard trebuie sa fie la distanta de campul protectic
d) lingura standard trebuie sa fie in contact cu suprafata campului protectic
e) amprenta poate fi reconstituita in caz de fractura
R=b,c,e
5.Amprenta preliminara cu alginate la edetentul total are urmatoarele caracteristici:
a) lingura trebuie sa aiba system de retentionare
b) lingura trebuie sa fie la 1mm distanta de suprafata crestelor
c) se recomanda pe campuri retentive
d) modelul se toarna dupa minimum 80 min
e) alveolele perfectionate permit o amprenta de spalare
R=a,c,e
6.Amprenta
urmatoarele

preliminara

cu

silicon

la

edentalul
total
caracteristici:

are

a) se foloseste cand se urmareste o pregatire tisulara


b) se poate folosi ca amprenta finala in cazul unei protezari provizorii
c) lingura individuala confectionata dupa o asemenea amprenta necesita foarte multe
procedee de adoptare
d) lingura individuala confectionata dupa o asemenea amprenta necesita foarte putine
procedee de adoptare
e) necesita silicon de consistenta diferita
R=a,b,d,e
7.Amprenta preliminara cu mase termoplastice are urmatoarele caracteristici:
a) masa termoplastica se incalzeste la temperatura de 80-90 grade C
b) masa termoplastica se incalzeste la temperature de 60-70 grade C
c) este o metoda de amprentare simpla

d) este o metoda de amprenatare laborioasa


e) permite obtinerea unei bune inchideri marginale
R=b,d,e

8.Care sunt caracteristicile metodelor de amprentare mucodinamice in edentatia


totala
a) necesita lingura individuala bine adoptata marginal
b) in timpul amprentarii se mobilizeaza prin miscari periferic campului protectic
c) utilizeaza pentru amprentare doua tipuri de materiale cu consistenta diferita
d) protezele obtinute prin aceasta metoda au succiune deficitara
e) sunt cele mai utilizate metode
R=a,b,c,e
9.Care sunt caracteristicile componetelor compressive in edentatia dentara?
a) exercita o anumita presiune asupra mucoasei fixe
b) nu exercita presiune la nivelul mucoasei fixe
c) sunt indicate la campurile protectice cu mucoasa rezilienta
d) sunt indicate la campurile protectice tari
e) foloseste materiale cu vascozitate crescuta
R=a,d,e
10. Care sunt grupele utilizate pentru amprentarea mucodinamica in edentatia totala?
a) numai miscari de inchidere, deschidere a gurii
b) miscari comandate de medic
c) numai miscari ale limbii
d) miscari effectuate de medic
e) miscari
R=b,d,e
11.Care sunt caracteristicile metodelor de amprentare cu gura inchisa la edentalul total?

a) necesita linguri individuale prevazute cu roluri de ocluzie


b) necesita determinarea in prelabil a dimensiunii verticale
c) presiunea de amprentare este exercitata de pacient
d) realizeaza proteze cu margini lungi
e) sunt amprente mucostalice
R=a,b,c,d
12. Metoda Devin de amprentare a campului protectic in edentatia totala are urmatoarele
caracteristici:
a) este o amprenta cu gura deschisa
b) este o amprenta cu gura inchisa
c) modificarea periferice campului protectic se face prin fonalie
d) utilzeaza sabloane de ocluzie bine adoptate
e) necesita in prealabil stabilirea DVO
R=a,c,d,e
13.*Identificarea succesiunii lingurii individuale maxilare la nivelul pozei distale se face astfel:
a) tractiunii vestibulare pe maner
b) tractiunii verticale pe maner
c) tractiunii oro-vestibulare pe maner
d) tractiunii din aproape in aproape pe marginea vestibulara a lingurii
e) inchiderea si deschiderea gurii
R=c
14.Zonele ,,cheie mandibulare la nivelul carora se realizeaza inchiderea marginala sunt:
a) zona tuberculului piriform
b) zona linguala centrala
c) zona vestibulara frontala
d) zona linguala laterala

e) zona vestibulara laterala


R=a,b,c
15. *Testul I de succesiune de lingura totala mandibulara:
a) verifica succesiunea la zona linguala centrala
b) verifica succesiunea la nivelul tuberculului piriform
c) consta in presiuni pe maner in sens vertibulo-oral
d) lingura trebuyie sa se desprinda cu usurinta
e) verifica inchiderea marginala totala
R=b
16.Testul 3 de succesiune la lingura individuala mandibulara
a) verifica inchiderea in zona linguala dentala
b) verifica inchiderea la nivelul tuberculilor piriformi
c) verifica inchiderea marginala totala
d) lingura se desprinde cu usurinta
e) consta in presiuni pe maner in sens vestibule-oral si tractiune verticala
R=c,e

17.*In primul timp al amprentei finale se urmareste


a) rectificarea sprijinului si aleziunii
b) realizarea inchiderii marginale
c) rezolvarea problemelor de fonatie
d) rezolvarea problemelor de fizionomie
e) obtinerea tonicitatii musculare favorabile
R=a
18.Care sunt obiectivele ce trebuie sa le realizeze amprenta in edentatia totala
a) obtinerea unei corecte inaltimi marginale protezei

b) extinderea mazim posibila a protezei


c) stabilirea nivelului planului de ocluzie
d) repartizarea de presiuni egale pe campul protectic
e) realizarea libertatii miscarilor musculare
R=a,b,d,e

19.Ce caracteristici prezinta metoda Schreinemocers de amprentare in edentatia totala?


a) utilizeaza pemtru amprentare linguri standard
b) pentru amprenta preliminara se foloseste alginalul
c) lingura individuala mandibulara se ingroasa in regiunea vestibulara centrala
d) lingura individuala mandibulara se ingroasa in regiunea linguala centrala
e) lingura individuala este prevazuta cu bordure de ocluzie
R=b,d,e
20.Amprenta functionala dupa tehnica Pedro Sauzar prezinta o serie de caracteristici:
a) face parte din grupa amprentelor luate cu gura deschisa
b) se foloseste in amprentarea campurilor protectice dure
c) se foloseste in amprentarea campurilor moi
d) se prefera modularea functionala fcuta de pacient
e) este o metoda simpla
R=a,b,c,d
21. Tehnica de amprentare Y. Gilbert si M. Blandin are urmatoarele caracteristici :
a) foloseste ca material de amprentare alginatele
b) foloseste ca material de amprentare mase termoplastice
c) folosecca materiale de amprentare siliconi
d) reda cu felitate detaliile campului protetic
e) amprenta se deformeaza cu usurinta

R=c,d
22.Examenul clinic al substratului oral ne permite
a) aprecierea gradului de atrofie a campuluil protectic
b) aprecierea zonelor osoase care pot fi folosite pentru studierea protezei
c) precizeaza limitele osoase ale bazei protezei
d) stabilirea formelor ce urmeaza sa fie dezponate
e) alegerea metodei de amprentare
R=a,b,c,d
23.Analiza substratului mucos al campului protectic are rod deosebit in:
a) alegerea materialului de amprenta
b) alegerea metodei de amprenta
c) precizarea limitelor osoase ale zonei protezei
d) aprecierea gradului de atrofie al campuluil protectic
e) stabilirea unor zone ce trebuie modificate chirurgical
R=a,b
24.*Conform conceptiei Clinicii de Protectie din Bucuresti amprenta preliminara are urmatoarele
caracteristici:
a) lingura universala nu este prevazuta cu system de retentie
b) lingura stabdard trebuie sa preseze anumite zone ale campului protectic
c) lingura universala trebuie sa menajeze un spatiu de 3-5 mm intre peretii ei si versantele
oaselor edentale
d) lingura standard trebuie sa fie mai larga peste 5mm
e) lingura universala trebuie sa adere strans la campul protectic
R=c

25.Testul 2 de succesiune la nivelul lingurii individuale mandibulare urmareste:


a) verifica inchiderea marginala la nivelul tuberculului piriform

b) verifica inchiderea marginala in vestibulara centrala


c) verifica inchiderea marginala in zona linguala centrala
d) se efectueaza presiuni pe manerul lingurii in sens oro-vestibular
e) se efectueaza presiuni pe manerul lingurii in sens vestibule-oral
R=c,e

26.Adaptarea lingurii individuale urmareste;


a) marginile lingurii sa aiba un contact lejer cu mucoasa pasiv mobila
b) rascroira la nivelul frenurilor si a insertiilor tendinoase
c) realizarea unei grosimi a marginilor care sa corespunda largimii medii a fundului de
sac mucosal
d) marginile lingurii trebuie sa depaseasca lungimea fundului de sac mucosal
e) marginiile lingurii sa intre in contact cu mucoasa mobile
R=a,b,c
27.Amprenta mucostabila se caracterizeaza prin:
a) modelarea marginala este efectuata de medic
b) modelarea marginala se lasa pe seama fluiditatii materialului de amprenta
c) dupa confectionarea protezei aceasta necesita o lunga perioada de individualizare
marginala
d) dupa confectionarea protezei se adapteaza perfect
e) este o metoda larg utilizata
R=b,c
28.Amprentele de desponerare au urmatoarele caracteristici:
a) sunt indicate pe campurile protectice moi
b) sunt indicate pe campurile protectice sensibile
c) lingura individuala este prevazuta cu orificii in dreptul zonelor sensibile
d) presiunea din timpul amprentarii influenteaza sprijinul

e) presiunea din timpul amprentarii nu influenteaza sprijinul


R=b,c,d
29.Miscarile comandate de medic sunt:
a) deschiderea moderata a gurii
b) deschiderea mare a gurii
c) balansarea mandibulei
d) miscarea unui sens frontal
e) miscarea limbii
R=a,b,c,e
30.
Modelarile
automatizate
a) purtarea ei in cavitatea bucala

ale

marginilor

amprentei

presupun:

b) presupune existenta unor linguri foarte bine adoptate


c) amprentele sunt prevazute cu bordure de ocluzii
d) folosesc materiale bucoplastice
e) folosesc materiale termoplastice
R= a,b,c,d
TEMA NR. 45 - DETERMINAREA RELATIILOR INTERMAXILARE LA EDENTATUL TOTAL

9. E. Hutu, s.a. Edentatia totala, Ed. a III-a, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1998.
1. *Urmatoarele operatiuni clinice reprezinta etape ale determinarilor relatiilor intermaxilare, CU
EXCEPTIA:
A. verificarea sabloanelor de ocluzie
B. determinarea curburii vestibulare a sablonului superior
C. determinarea dimensiunii verticale a etajului superior al fetei
D. determinarea si inregistrerea relatiei centrice
E. stabilirea indicatiilor necesare confectionarii machetelor

Raspuns:
131)

(pag.

2. *Controlul intraoral al sabloanelor de ocluzie in edentatia totala consta in:


A. incepe prin verificarea mentinerii si stabilitatii pe campul protetic a sablonului inferior
B. se testeaza eventuala aparitie a miscarii de basculare in jurul unui ax median exercitand
presiuni oro-vestibulare in regiunea frontala
C. verificarea aparitiei miscarii de basculare in jurul unui ax median din cauza eventualelor
asperitati de pe fata interioara a sabloanelor
D. testarea aparitiei miscarii de basculare in jurul unui ax median, apasand alternativ pe
suprafata ocluzala a valurilor de ocluzie in dreptul molarilor
E. se verifica mentinerea sabloanelor pe campul protetic
Raspuns:
132)

(pag.

3. *Etapele clinice ale determinarii relatiilor intermaxilare in edentatia totala sunt enumerate
aleatoriu: 1. determinarea curburii vestibulare a sablonului superior; 2. determinarea si
inregistrarea relatiei centrice; 3. stabilirea indicatiilor necesare confectionarii machetelor; 4.
verificarea sabloanelor de ocluzie; 5. determinarea dimensiunii verticale a etajului inferior al
fetei; 6. stabilirea nivelului si directiei planului de ocluzie in regiunea frontala si laterala.
Precizati ordinea lor corecta.
A. 6, 5, 4, 3, 2, 1
B. 2, 3, 6, 4, 1, 5
C. 4, 1, 6, 5, 2, 3
D. 3, 5, 1, 6, 2, 4
E. 4, 1, 6, 2, 5, 3
Raspuns:

131)
4. *Modalitatile clinice de inregistrare a relatiei centrice sunt:
A. tehnica descrisa de Neill
B. tehnica descrisa de Dawson
C. memoria tisulara
D. deglutitia

(pag.

E. memoria ocluzala
Raspuns:

(pag.

145)
5. *Cum se numeste unghiul utilizat la inregistrarea relatiei centrice prin inscrierea grafica
intraorala:
A. Donders
B. Bonwill
C. Gotic
D. Brodie
E. Goniac
Raspuns:

(pag.

148)
6. *Situarea planului ocluzal la jumatatea fantei orale poate fi o indicatie pentru o supraocluzie
frontala de:
A. 2 mm
B. 3 mm
C. 0,2 0,4 mm
D. 0,5 1,5 mm
E. 0,1 0,3 mm
Raspuns:

(pag.

151)
7. *Valoarea spatiului minim de vorbire se poate masura la pronuntia fonemei:
A. M
B. S
C. K
D. P
E. V
Raspuns:
142)

(pag.

8. Determinarea relatiilor intermaxilare la edentatul total cuprinde urmatoarele operatiuni clinice:


A. determinarea si inregistrarea pozitiei de intercuspidare maxima
B. verificarea stabilitatii machetelor
C. determinarea dimensiunii verticale al etajului inferior al fetei
D. stabilirea nivelului si directiei planului Camper
E. stabilirea indicatiilor necesare alegerii si montarii dintilor artificiali
Raspuns:

C,

(pag.

131)
9. Care din urmatoarele afirmatii despre sablonul de ocluzie sunt corecte.
A. baza sablonului de ocluzie este confectionata din ceara roz
B. marginile bazei sablonului trebuie sa patrunda in fundul de sac
C. baza sablonului de ocluzie trebuie sa fie perfect adaptata pe model
D. valul de ocluzie superior se opreste la 1,5 mm posterior de tuberozitati
E. valul de ocluzie inferior se opreste la 1,5 mm anterior de tuberculul piriform
Raspuns:

B,

(pag.

131,

132,

133)
10. Bordura de ocluzie a sablonului de ocluzie superior in edentatia totala trebuie sa aiba
urmatoarele dimensiuni:
A. in regiunea frontala, grosimea de 5 mm
B. in regiunea frontala, inaltimea de 10 mm
C. in regiunea laterala, inaltimea de 8 mm si latimea de 6 mm
D. la nivelul tuberozitatii, valul de ocluzie va avea o latime egala cu a tuberozitatii
E. bordurile de ocluzie se termina la 1,5 mm de linia Ah
Raspuns:

A,

132)
11. Sablonul de ocluzie inferior in edentatia totala prezinta urmatoarele caracteristici:
A. baza sa este realizata din ceara roz mai dura
B. valul de ocluzie va fi montat pe mijlocul crestei

(pag.

C. nivelul fetei ocluzale depaseste marginea superioara a buzei inferioare


D. valul de ocluzie se opreste la 1,5 mm de tuberozitati
E. nivelul fetei ocluzale a valului de ocluzie va fi situat pe un plan orizontal ce pleaca
de la limita inferioara a treimii superioare a tuberculului piriform pana la marginea
superioara a buzei inferioare
Raspuns:

B,

(pag.

133)
12. Care din urmatoarele afirmatii privind sabloanele de ocluzie utilizate in terapia edentatiei totale
sunt corecte:
A. servesc pentru determinarea nivelului si directiei planului de ocluzie
B. materializeaza schematic baza si arcadele dentare ale viitoarelor proteze totale
C. cu ajutorul lor se obtin datele necesare alegerii si montarii dintilor artificiali
D. se pot realiza numai din placa de baza
E. trebuie sa fie perfect adaptate pe campul protetic
Raspuns:

A,

B,

C,

(pag.

131,

132)
13. Care din urmatoarele afirmatii despre nivelul planului de ocluzie in edentatia totala sunt
corecte:
A. se defineste ca fiind portiunea vizibila din valul de ocluzie la deschiderea usoara
a gurii
B. acest nivel are o dimensiune egala pentru toti pacientii
C. in mod obisnuit se realizeaza un nivel de 1- 2mm, indiferent de situatia clinica
D. se stabileste in functie de varsta
E. la sablonul inferior, nivelul planului de ocluzie nu trebuie sa depaseasca
marginea libera a buzei inferioare
Raspuns:

A,

D,

(pag.

135)
14. Orientarea planului de ocluzie in edentatia totala:
A. in regiunea frontala trebuie sa realizeze un paralelism cu linia tragio-palpebrala
B. in regiunea frontala trebuie sa realizeze un paralelism cu linia bipupilara

135,

C. in regiunea laterala este orientat in raport cu planul de referinta al lui Frankfurt


D. in regiunea laterala este orientat in raport cu planul situat intre spina nazala
anterioara si centrul conductului auditiv extern
E. dupa Sears, planul de ocluzie este paralel cu curbura crestei inferioare
Raspuns:
136,137)

B,

(pag.

15. Se defineste nivel al planului de ocluzie:


A. portiunea vizibila din valul de ocluzie la deschiderea larga a gurii
B. portiunea vizibila din valul de ocluzie la o fonatie minima
C. portiunea vizibila din valul de ocluzie la pronuntia fonemei K
D. portiunea vizibila din valul de ocluzie la deschiderea usoara a gurii
E. portiunea vizibila din valul de ocluzie atunci cand pacientul priveste drept inainte
Raspuns:

B,

(pag.

136)
16. Prin ce metode se poate face determinarea relatiei centrice la un edentat total:
A. metoda homotropismului linguo-mandibular
B. metoda Boianov
C. metoda reflexului molar
D. metoda Dawson
E. metoda inscrierii unghiului Benett
Raspuns:
144,145)

A,

C,

17. Pozitia de repaus a mandibulei se poate constata astfel:


A. antropometric
B. fiziologic
C. functional
D. electromiografic
E. vizual

(pag.

Raspuns:
139,140)

A,

(pag.

18. Pentru determinarea D.V.R in activitatea curenta clinica este necesar sa se indeplineasca
urmatoarele conditii:
A. pacientul va sta in fotoliu drept, cu capul sprijinit de tetiera
B. pacientul va trebui sa fie relaxat, linistit
C. pacientul va purta vechile proteze
D. va fi combatuta tendinta de propulsie cu exercitii care obosesc musculatura
E. determinarea D.V.R trebuie sa se realizeze cu amandoua sabloanele de ocluzie in gura
Raspuns:

B,

(pag.

140)
19. La edentatul total, pozitia de repaus a mandibulei se poate repera astfel:
A. dupa deglutitie, mandibula vine la pozitia de repaus
B. pacientul va avea aspectul de individ stresat, preocupat
C. cu vechile proteze in gura
D. prin procedeul imaginat de Willis
E. prin utilizarea numarului de aur 4/5 Appenrodt
Raspuns:
139,140)

A,

(pag.

20. Care din urmatoarele afirmatii privind planul de orientare protetica sunt corecte:
A. uneste marginea libera a incisivilor superiori cu cuspizii palatinali ai molarilor de sase
ani maxilari
B. de nivelul sau de situare in zona frontala depinde gradul de vizibilitate al dintilor
frontali
C. in zona anterioara este paralel cu linia surasului
D. in zona laterala este paralel cu planul Camper
E. in zona anterioara este paralel cu planul Andersen
Raspuns:
136,137)

B,

(pag.

21. Erorile in inregistrarea relatiei centrice la edentatul total au urmatoarele consecinte:


A. proba spatulei pozitiva la proba machetei
B. diferente de cateva zecimi de mm intre pozitia in care au fost solidarizate
sabloanele si adevarata pozitie de relatie centrica, provoaca la protezele finite
frecvente momente de instabilitate
C. instabilitatea protezelor finite care va provoca dureri si oboseala musculara
D. modificarea engramei de masticatie
E. proba spatulei negativa la proba machetei
Raspuns:

A,

B,

C,

(pag.

149)
22. Care sunt liniile ce se traseaza pe valurile de ocluzie ale celor doua sabloane pentru
verificarea determinarii corecte a pozitiei de relatie centrica:
A.

linia mediana

B.

linia Ophriaca

C.

linia surasului

D.

linia orbitala

E.

liniile caninilor

Raspuns:

A,

C,

(pag.

149,

150)
23. Planul lui Fox serveste la:
A. orientarea planului de ocluzie paralel cu linia bipupilara
B. inregistrarea axei balama
C. determinarea D.V.O
D. precizarea orientarii planului de ocluzie fasa de planul lui Camper
E. determinarea adancimii pungilor lui Fisch
Raspuns:

A,

137)
24. Supraevaluarea D.V.O are urmatoarele consecinte:
A. traumatizarea continua a mucoasei din zona de sprijin

(pag.

B. accentuarea santurilor periorale


C. aparitia zgomotului de castagnete
D. vizibilitatea exagerata a dintilor
E. oboseala permanenta a musculaturii
Raspuns:

A,

C,

D,

(pag.

142)
25. Subevaluarea D.V.O are urmatoarele consecinte:
A. facies crispat
B. aspect imbatranit
C. aparitia perleche-ului la comisurile buzelor
D. vizibilitatea exagerata a dintilor
E. vizibilitatea redusa a rosului buzelor
Raspuns:

B,

C,

(pag.

143)
26. Care din urmatoarele afirmatii despre spatiul minim de vorbire sunt corecte:
A. a fost descris de Thomson
B. a fost descris de Silverman
C. pacientul trebuie sa pronunte cuvinte terminate in s
D. pacientul pronunta: pas cu pas, mai sus, mai jos
E. este sinonim cu spatiul liber de inocluzie fiziologica
Raspuns:

B,

C,

142)
27. Montarile atipice care se pot cere pe fisa de laborator a pacientului edentat total:
A. torsionari
B. incalecari
C. treme
D. inocluzia sagitala

(pag.

E. diasteme
Raspuns:

A,

B,

C,

(pag.

150)
28. Care sunt dezavantajele inregistrarii grafice extraorale a relatiei centrice la edentatul total:
A. miscarile ample pe care la face pacientul difera de cele efectuate in timpul
masticatiei
B. destabilizarea sabloanelor
C. varful unghiului gotic nu ar corespunde R.C, ci unei pozitii mai anterioare
D. varful unghiului gotic nu ar corespunde R.C, ci unei pozitii mai posterioare
E. miscarile pe care le face pacientul nu difera de cele efectuate in timpul masticatiei
Raspuns:

A,

B,

(pag.

148)
29. Supraevaluarea D.V.O se caracterizeaza prin:
A. aspect imbatranit, caracteristic edentatului total
B. pacientul strange permanent dintii
C. buzele nu reusesc sa acopere dintii decat cu efort
D. aparitia zabalutei la comisurile buzelor
E. accentuarea santurilor periorale
Raspuns:

B,

(pag.

142)
30. Consecintele subevaluarii D.V.O sunt urmatoarele:
A. oboseala in masticatie prin suprasolicitarea muschilor coboratori
B. oboseala in masticatie prin suprasolicitarea muschilor ridicatori
C. aspect imbatranit
D. oboseala muschilor maseter si temporal
E. oboseala muschiului milohioidian

Raspuns: B, C, D

(pag. 143)

TEMA NR. 46 - PROBA MACHETELOR


9. E. Hutu, s.a. Edentatia totala, Ed. a III-a, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti,
1998.
1. *La proba machetei protezei totale, coridorul bucal se evidentiaza in timpul surasului intre:
A. linia surasului si planul de ocluzie
B. marginea libera a dintilor frontali
C. cele doua comisuri bucale
D. fetele vestibulare ale premolarilor si fata mucozala a obrajilor
E. buza superioara si cea inferioara

Raspuns:D

(pag. 212)

2. *Stabilitatea machetei protezei totale superioare se verifica prin:


A. presiuni oro-vestibulare pe dintii frontali
B. proba spatulei
C. apasari alternative dreapta-stanga pe fetele ocluzale ale premolarilor si molarilor
D. tractiuni pe marginile bazei de ceara
E. pronuntarea fonemei S
Raspuns:C

(pag. 210)

3. *La controlul fonetic al machetei protezei totale maxilare pronuntarea alterata a fonemei K se
datoreaza:
A. montarii prea vestibulare a dintilor frontali
B. macheta superioara este prea extinsa sau prea groasa in regiunea posterioara
C. marginile machetei in zona frontala sunt prea groase
D. dintii laterali sunt montati in afara crestei
E. curba Spee este prea accentuata
Raspuns:B

(pag. 218)

4. *Dupa Frush si Frischner, care din urmatoarele recomandari privind montarea dintilor sunt
corecte:
A. incalecarea incisivului central peste incisivul lateral confera un aspect de feminitatea
B. anomaliile in pozitionarea dintilor trebuie reproduse simetric pe ambele hemiarcade la
femei
C. coborarea celor doi incisivi laterali imprima o nota vesela, simpatica
D. diastemele si tremele impieteaza asupra rezistentei mecanice a protezei
E. anomaliile in pozitionarea dintilor trebuie reproduse simetric pe ambele arcade
Raspuns:D

(pag.

213)
5. *La controlul componentei verticale a relatiilor intermaxilare, daca dimensiunea verticala de
ocluzie este marita:
A. pacientul are un facies relaxat
B. dintii nu sunt vizibili
C. buzele nu intra in contact sau intra in contact cu efort
D. rosul buzelor nu este vizibil
E. aspectul fetei este imbatranit
Raspuns:C

(pag. 214)

6. *La proba machetelor protezelor totale in cavitatea orala, care din urmatoarele situatii indica o
dimensiune verticala de ocluzie micsorata:
A. vizibilitatea dintilor este exagerata
B. aspectul fetei pacientului este intinerit
C. buzele nu intra in contact
D. santurile periorale sunt accentuate
E. apare zgomotul de castagnete
Raspuns:D

(pag. 214)

7. *Care din urmatoarele situatii pot apare la controlul fonetic al machetelor protezelor totale
aplicate in cavitatea orala:
A. fonema Vare o emisie suierata

B. fonema S are o emisie ca un zazait atunci cand intre varful limbii si regiunea
retroincisiva este un spatiu prea mare
C. fonema S are o emisie ca un zazait atunci cand frontalii superiori sunt prea
vestibularizati sau frontalii inferiori prea lingualizati
D. fonema V seamana cu fonema F atunci cand dintii superiori sunt prea scurti
E. fonema V seamana cu fonema F atunci cand dintii superiori sunt prea lungi
Raspuns:D

(pag. 217, 218)

8. *La controlul fonetic al machetelor protezelor totale, cand foneme V seamana cu fonema F:
A. dintii superiori sunt prea scurti
B. dintii inferiori sunt prea scurti
C. dintii superiori sunt prea lungi
D. frontalii superiori sunt oralizati
E. macheta superioara este prea extinsa
Raspuns:A

(pag. 218)

9. Pentru etapa de proba a machetelor, medicul va primi din laborator:


A. machetele si lingurile individuale
B. fisa de laborator
C. machetele asezate pe modele functionale montate in ocluzor sau articulator
D. machetele asezate pe modele de studiu montate in ocluzor sau articulator
E. sabloanele de ocluzie
Raspuns:B,C,E

(pag. 206)

10. Pe modelele care se realizeaza machetele viitoarelor proteze totale trebuie sa fie trasate
urmatoarele linii de referinta:
A. linia bipupilara
B. linia surasului
C. linia suborbitala
D. linia caninilor

E. linia mediana
Raspuns:

B,

D,E

(pag.

206)
11. La controlul extraoral al machetei protezei totale se urmareste ca:
A. bazele din ceara sa cuprinda santurile pterigomaxilare si restul zonei de inchidere
palatinala posterioara
B. bazele din ceara sa acopere in intregime tuberculii piriformi
C. papilele interdentare sa fie modelate concav
D. versantele vestibulare ale machetelor sa fie modelate convex
E. versantul lingual al machetei inferioare sa fie modelat convex
Raspuns:

A,

(pag.

207,

208)
12. La controlul extraoral al machetelor protezei totale se urmareste ca:
A. dintii sa realizeze unitati masticatorii de cate trei dinti
B. inaltimea frontalilor sa se incadreze intre planul de ocluzie si linia surasului
C. cei sase dinti frontali trebuie sa ocupe spatiul dintre cele doua linii ale caninilor
D. dintii laterali sa nu respecte regula lui Pound
E. curbura incizala sa fie cu concavitatea in jos
Raspuns:

A,

B,

(pag.

207)
13. La controlul intraoral al machetei superioare a protezei totale urmarim ca:
A. la miscarile functionale ale obrajilor baza machetei sa nu fie dislocata
B. la miscarile functionale ale buzelor baza machetei sa nu fie dislocata
C. baza machetei superioare sa ocoleasca zona de inchidere palatina posterioara
D. sa verificam stabilitatea machetei superioare prin apasari simultane dreapta - stanga pe
fetele ocluzale ale premolarilor si molarilor
E. succiunea sa fie optima
Raspuns:
210)

A,

B,

(pag.

209,

14. Ce criterii trebuie sa respecte baza din ceara a machetelor protezelor totale:
A. sa respecte limitele functionale ale campului protetic
B. versantele vestibulare ale machetelor sa fie modelate convex
C. versantul lingual al machetei inferioare sa fie modelat concav
D. ceara din care sunt confectionate sa aiba punct de inmuiere cat mai mic
E. papilele interdentare sa fie modelate convex
Raspuns:

A,

B,

C,

(pag.

207,

209)
15. Care din urmatoarele afirmatii privind controlul machetei protezei totale inferioare sunt corecte:
A. pozitia anterioara a limbii contribuie la mentinerea machetei mandibulare
B. controlul extinderii bazei machetei se executa cu gura intredeschisa
C. stabilitatea se verifica prin presiuni alternative la nivelul premolarilor
D. aparitia miscarii de basculare impune remontarea dintilor laterali
E. gravitatia nu favorizeaza mentinerea machetei inferioare
Raspuns:

A,

B,

C,

(pag.

210)
16. Care din urmatoarele afirmatii despre controlul estetic al machetelor protezelor totale sunt
corecte:
A. examinarea aspectului facial al pacientului se face cu gura deschisa
B. examinarea aspectului facial al pacientului se face cu gura inchisa si cu gura
semideschisa
C. se observa aspectul facial al pacientului din fata si din profil
D. pacientul va fi solicitat sa-si exprime opinia, iar medicul va sta in fata lui pentru a
observa mai usor impresiile pacientului
E. pacientul nu va fi solicitat sa-si exprime opinia
Raspuns:

B,

(pag.

210,

212)
17. La controlul estetic al machetei protezei totale cand pacientul este examinat cu gura inchisa
din profil se au in vedere urmatoarele aspecte:

A. buza superioara trebuie sa fie ceva mai proeminenta decat buza inferioara la pacientii la
care s-a realizat in zona frontala montare cap la cap
B. buza superioara trebuie sa fie mai proeminenta cand s-a realizat o montare inversa
frontala
C. marginea vestibulara a machetei superioare sa nu bombeze prea mult sub pragul
narinar realizand o treapta
D. daca montarea dintilor s-a facut cap la cap, buzele trebuie sa fie in acelasi plan
E. buza superioara trebuie sa fie ceva mai proeminenta decat buza inferioara la pacientii la
care in regiunea frontala s-a realizat montarea cel mai des folosita cap la cap
Raspuns:

C,

(pag.

211)
18. Controlul fonetic al machetelor protezelor totale urmareste ca:
A. sa fie respectata libertatea mandibulei in lateropulsia de fonatie
B. in timp ce pacientul numara de la 13 la 33, dintii frontali inferiori sa atinga fata palatinala
a frontalilor superiori
C. supraocluzia frontala si inocluzia sagitala sa fie corelate corespunzator
D. prezenta machetelor protezelor totale sa nu impiedice fonatia
E. in propulsia de fonatie, muchiile incizale ale incisivilor inferiori sa ajunga cel mult
cap la cap cu muchiile incizale ale incisivilor superiori
Raspuns:

C,

D,

(pag.

217)
19. Care din urmatoarele situatii pot apare la controlul fonetic al machetei protezei totale aplicate
in cavitatea orala:
A. fonema S are o emisie suierata atunci cand frontalii superiori sunt prea oralizati sau
frontalii inferiori sunt prea vestibularizati
B. fonema S are o emisie suierata atunci cand intre varful limbii si regiunea
retroincisiva este un spatiu prea mare
C. pronuntarea lui F si V este distincta daca lungimea dintilor frontali superiori
si plasarea lor in sens vestibulo-oral este corecta
D. in timpul pronuntiei fonemelor F si V muchia incizala a frontalilor superiori
trebuie sa atinga usor buza inferioara
E. in timpul pronuntiei fonemelor F si V muchia incizala a frontalilor inferiori trebuie sa
atinga usor varful limbii

Raspuns:

B,

C,

(pag.

217,

218)
20. Urmatoarele afirmatii privind controlul fonetic al machetei protezei totale sunt adevarate:
A. daca fonema D se aude ca fonema T, dintii superiori sunt vestibularizati
B. daca fonema D se aude ca fonema T, macheta superioara este prea groasa in
regiunea posterioara
C. daca fonema D se aude ca fonema T, macheta superioara este prea extinsa
D. daca fonema T se aude ca fonema D, dintii superiori sunt vestibularizati
E. daca fonema T se aude ca fonema D, dintii sunt oralizati
Raspuns:

A,

(pag.

218)
21. Care din urmatoarele situatii pot apare la controlul fonetic al machetei protezei totale aplicata
in cavitatea orala:
A. fonema V seamana cu fonema F atunci cand dintii superiori sunt oralizati
B. fonema V seamana cu fonema F atunci cand dintii superiori sunt prea scurti
C. fonema V seamana cu fonema F atunci cand dintii superiori sunt prea LATI
D. fonema K este alterata atunci cand macheta superioara este prea groasa in regiunea
posterioara
E. fonema K este alterata atunci cand macheta este prea groasa in zona rugilor palatine
Raspuns:

B,

(pag.

218)
22. Daca la proba fonetica a machetelor protezelor totale, fonema S are o emisie suierata
inseamna ca:
A. frontalii superiori sunt prea vestibularizati
B. frontalii superiori sunt prea oralizati
C. intre varful limbii si regiunea retroincisiva este un spatiu prea mic
D. frontalii inferiori sunt prea lingualizati
E. dintii superiori sunt prea scurti
Raspuns:
218)

A,

(pag.

217,

23. In care din situatiile enumerate mai jos este necesara remontarea dintilor artificiali:
A. concordanta intre linia interincisiva superioara si linia mediana a fetei
B. alegerea neadecvata a culorii garniturii de dinti artificiali
C. montarea frontalilor superiori in afara crestei
D. proba spatulei pozitiva bilateral
E. proba spatulei pozitiva unilateral
Raspuns:

B,

D,

(pag.

218)
24. Pentru realizarea inchiderii palatinale posterioare la proteza totala:
A. se realizeaza gravarea modelului de catre tehnician
B. se realizeaza gravarea modelului de catre medic
C. se repereaza in cavitatea orala santurile pterigomaxilare
D. se deseneaza pe model zonele de despovarare
E. se deceleaza zonele retentive care pot crea probleme la insertia protezei
Raspuns:

B,

(pag.

219)
25. Pentru realizarea inchiderii palatinale posterioare la proteza totala:
A. profunzimea gravarii trebuie sa fie egala cu 2/3 din depresibilitatea tesuturilor
B. profunzimea gravarii trebuie sa fie egala cu 1/3 din depresibilitatea tesuturilor
C. profunzimea gravarii variaza si in functie de inclinarea valului
D. profunzimea gravbarii este mai mare pentru valurile verticale
E. profunzimea gravarii este mai mare pentru valurile orizontale
Raspuns:

A,

C,

(pag.

219,

220)
26. Zonele de despovarare, unde baza protezei totale nu trebuie sa vina in contact intim cu
mucoasa sunt:
A. torusul palatin
B. torusul mandibular

C. santurile pterigomaxilare
D. exostozele
E. gaura mentoniera
Raspuns:

A,

B,

D,

(pag.

220)
27. Care din urmatoarele afirmatii privind folierea torusului palatin sunt corecte:
A. gradul de foliere trebuie corelat cu diferenta dintre rezilienta mucoasei de pe
crestele edentate si rezilienta mucoasei care acopera torusul
B. daca folierea pe torus este mica si rezilienta pe creste mare, proteza nu basculeaza
C. daca folierea pe torus este mica si rezilienta pe creste mare, proteza basculeaza
D. folierea torusului palatin se realizeaza de catre medic in cabinet
E. torusul palatin nu se foliaza
Raspuns:

A,

(pag.

220,

221)
28. Dupa Grant si Johnson, atitudinea fata de retentivitatile osoase bilaterale sau multiple este
urmatoarea:
A. retentivitatea existenta se va desfiinta complet pe model prin adaugarea de ghips
B. din retentivitatea existenta se va pastra 1 mm pentru a ajuta mentinerea protezei,
iar marginea protezei se va termina in fundul de sac
C. marginea protezei va fi extinsa numai pana la limita unde retentivitatea este de 1 mm pe
o parte, pe cealalta parte extinderea fiind pana la 3 mm de fundul de sac
D. marginile protezei care depasesc retentivitatile vor fi realizate din material
rezilient
E. niciuna din solutiile propuse nu da un rezultat ideal
Raspuns:

B,

D,

(pag.

221)
29. Daca la controlul intraoral al machetelor protezelor totale, intre pozitia de IM si pozitia de RC
este o diferenta de 1 mm:
A. aceasta reprezinta situatia ideala
B. perfectarea relatiilor ocluzale nu se poate face pe proteze finite

C. se identifica obstacolele cu hartie de articulatie


D. perfectarea relatiilor ocluzale se face la machete prin slefuiri selective
E. se impune o noua determinare a relatiilor intermaxilare
Raspuns:

C,

(pag.

216)
30. Care din urmatoarele afirmatii privind zonele de despovarare ale campului protetic edentat
total sunt adevarate:
A. reprezinta zonele unde baza protezei totale trebuie sa vina in contact intim cu mucoasa
campului protetic
B. localizarea lor va fi stabilita prin desenarea zonei respective pe model
C. grosimea zonei de despovarare variaza intre 0,25 mm si 1 mm
D. papila incisiva nu necesita despovarare
E. tuberculul piriform nu necesita despovarare