CURS 1

Stopurile ocluzale: sunt contactele care se stabilesc la nivelul arcadelor dentare.

Contactele sunt:
Interdentare- realizate de dintii vecini
Dento-dentare- realizate intre dintii antagonisti ( intre fetele ocluzale)
GRADUL I: cuspizii V ai PM si M mand. Care intra in contact cu fosetele central dintre
crestele marginale ale dintilor laterali maxilari.
GRADUL II: marg. Libera a dintilor frontali ai mand. Ce articuleaza cu fata palatinala a
dintilor frontali maxilari (infracingular)
GRADUL III: cuspizii palatinali ai PM si M maxilari ce articuleaza cu fosetele centrale si
fosetele dintre crestele marginale ale antagonistilor mandibulari.
IMPORTANTA STOPURILOR OCLUZALE:
1. Realizarea uneia din pozitiile esentiale ale mandibulei si anume pozitia de IM, in care:
a) Contactele dento-dentare sunt in nr cel mai mare
b) Forta masticatorie e maxima
c) Aici se incheie fiecare ciclu masticator
2. Importanta in triturarea alimentelor
3. Mentin DVO ( DVO = cand dintii celor 2 arcade sunt in contact -> in triturarea
alimentelor si deglutitie
CONTACTELE FUNCTIONALE:
1. Varf cuspid- fund foseta
2. Versantele cuspidului cu versantele fosetei ( contact tripodic)
3. Marg. Libera a dintilor frontali mandib si F. Palatinala a dintilor frontali maxilari
infracingular ( stop de grd III)
CONTACTELE NEFUNCTIONALE:
1. Varf cuspid versant foseta
2. Versant cuspid versant foseta
3. Varf cuspid varf cuspid
4. Contact in suprafata ( datorat abraziunii exaggerate)
5. Absenta contactelor ocluzale inocluzia sagitala
CURS 2
Cele mai importante miscari ale mandibulei sunt cele in plan sagital ( anterior si anteroposterior) => miscari de deschidere, inchidere, propulsive , retruzie si rezultantele compunerii
lor in plan sagital.
Inregistrarea acestor miscari determina obtinerea unui grafic => bicuspidul lui Posselt sau aria
miscarilor limita.

RC = pozitia esentiala a mandibulei fata de maxilar.

= pozitia ce mai inalta, cea mai posterioara, nefortata si simetrica a condililor in cavitatea
glenoida.
In stabilirea RC un rol important revine ligamentelor ATM => pozitie ligamentara.
RC =
Raport osos mandibulor cranian
Pozitie ligamentara
Pozitie terminal
Este influentata de:
Contacte dento-dentare defectuoase -> contractii musculare anormale , oboseala muscular
IMPORTANTA RC
Pozitie constanta toata viata ( deci si la edentatul total)
Pozitie diagnostic
Pozitie ce poate fi determinata prin stabilirea ABT
Pozitie functionala : masticatia alimentelor dure,deglutitie
ATM anatomic prezinta 2 etaje in raport cu pozitia fata de meniscul articular:
Etajul suprameniscal ( menisco-temporal)
Etajul inframeniscal ( menisco-temporal)
Functional -> articulatie complex ace permite miscari de rotatie si de translatie, dar si cu
elemente functionale de diartroza si miscari libere.
ABT => axa imaginara care trecce prin cei 2 condili mandibulari cand acestia realizeaza o
miscare de rotatie pura, in timpul miscarilor de deschidere a gurii si revenire a mandibulei pe o
distant de 20 de mm.
Rotatia pura a condililor se realizeaza cu condilii in RC

DETERMINAREA ABT
1. Metoda antropometrica:

 Punctual tegumentar aflat pe linia tragus- unghi ext. al ochiului la 13 mm anterior

de tragus
Verificarea prin palpare cu indexul in punctele antropometrice di deschiderea gurii
pe parcursul a 20 mm.
2. Metoda grafica : metoda individualizata
Arc facial
Arc pantografic
3. Metoda palpatorie -> realizata prin deschiderea maxima a gurii
CURS 3
POZITIONAREA MANDIBULEI IN RC
1. Metoda unimanuala :
- pacientul cu gura intredeschisa
- medical cu policele pe marg incizala a IC mand, restul degetelor pe menton, iar cu
mana stanga ridica buza superioara.
- Pacientul lasa mandibula libera
- Medicul face miscari repetate de inchidere si deschidere a gurii pana la obtinerea
unul salt posterior si superior al mandibulei -> RC
2. Metoda bimanuala
- Pacient in clinostatism
- medicul in spatele fotoliului cu policele ambelor maini in santul labio-mentonier
iar restul degetelor pe framurile orizontale ale mandibulei; face miscari repetate de
deschidere- inchidere
3. Metoda lerelor ( lere= elemente de separare plasate intre IC max si mand)
INREGISTRAREA RC
1. Inregistrarea simpla fara transfer in laborator, utila in exam. Clinic, echilibrarii ocluzale si
adaptarii preliminare unei restaurari protetice
Medii de marcare utilizate:
- Hartia de articulatie
- Ceara de ocluzie
- Spray de ocluzie
- Banda Joffe

TRANSFERUL RC:
1. Pozitionarea manuala a modelelor
2. Inregistrari interocluzale : amprenta fetelor ocluzale ( margini libere) a ambelor arcade in
pozitie dorita ( RC). NU trebuie sa acopere partile moi ( zone rezistente)
3. Chei vestibulare: amprenteaza F.V ale dintilor

4. Arc facial pantograph ( metoda grafica extraorala)

5. Gutiere stereografice ( metoda grafica intraorala)
6. Tehnica FGP ( traiectoriilor generate functional)
7. Pozitionarea manuala a modelelor
Conditii:
1. RC = IM ( point centring)
2. IM stabile cand:
- Exista stopuri ocluzale in toate cele 3 zone ale arcadelor laterale cat si frontal
- Supraf ocluz de la aceste nivele sa fie stabile
3. Nu exista obstacole dentare ( contacte dentare premature)
4. Modelele de gips sa fie complete ( arcade integre) si exacte ( technician bun)
CURS 4
DESCHIDEREA MAXIMA se face in 2 timpi, corespunzator miscarilor condililor in cele 2
etaje ale ATM:
Supradiscal: corespunzator unei rotatii pure a condililor in etajul inferior ATM si
corespunde ABT
Infradiscal: corespunzator unei miscari de avansare si coborare a condililor in etajul
superior ATM, dar nefiind ABT, condilii nefiind in RC.
DM= aprox 40 de mm => dimensiunea primei falange a policelui
IM se observa in analiza miscarilor mandibulei in plan sagital, pozitionata : anterior de RC
sau IM=RC ( point centric)
Caracteristici:
Se realiz prin intermediul stopurilor ocluzale
Cea mai frecventa pozitie functionala cu contacte dento-dentare
Pozitia functional prin care se incheie majoritatea ciclurilor functionale prin care se realiz
incizia alimentelor si masticatia
Prezinta nr maxim de contacte dento-dentare
Pozitie de forta ( contractie voluntara maxima a m. ridicatori ai mandibulei.

CURS 5
RELATIA DE POSTURA (POZITIA DE REPAUS) A MANDIBULEI
Pe schema lui Posselt apare un punct R ( repaus) = pozitie diagnostic a mandibulei, fara contact
dento-dentar.
Punctul R se afla pe traseul de la IM la DM

 In fonatia normala nu exista contacte dento-dentare

Testele fonetice pentru SMV ( spatiul minim de vorbire) => unul din criteriile de
verificare a exactitatii DVO
Raportul de postura NU are aplicabilitate clinica directa, ci doar ajuta la evaluarea corecta
a DVO
In pozitia de postura exista SIF ( spatiu de inocluzie fiziologica) si o alta inaltime a
etajului inferior => DVR (dimensiune verticala de repaus)> DVO
DVR = DVO + SIF
CURS 6
PROPULSIA MAXIMA (PM) => pozitia limita anterioara a limitei superioare a schemei
Posselt. Se obtine din pozitia CCP din care mandibula efectueaza o miscare ampla spre anterior
si superior => PM
Nu are semnificcatie functional
Se executa doar comandat
Nu este pozitie diagnostic dpdv al functionalitatii ocluzale.
Majoritatea acestor pozitii ( RC, IM, CCP) sunt functionale ( cu exceptia PM), dar mandibula
fixeaza in aceste PLS ( poz limita sup) cateva min pe zi in deglutitie, masticatie si ocazional in
incizie
PLS => raporturile mandibulo-craniene cele mai frecvent utilizate pt evaluarea clinica si
raportarea in lab de tehnica dentara a RMMO ( relatiilor mandibulo-maxilare de ocluzie)
ARIA MISCARILOR MAXIME A MAND. => suprafata in plan sagital aparuta prin unirea
RC cu DM, PM cu DM si PLS
LATERALITATEA MANDIBULEI CU CONTACTE DENTO-DENTARE
- Miscarile de propulsie => deplasare prin translatie la nivelul arcadelor
- Miscarile de lateralitate se realizeaza printr-o miscare mai complexa ce se
manifesta la niv arcadelor prin rotatie si translatie

CURS 7
Etapa de masticatie - cuprinde actele motorii ale mandibulei cuprinse intre prehensiune
( incizia) alimentelor si deglutitie.
Masticatia se realizeaza prin parcurgerea repetata de catre mandibula, a unui traseu inchis, cu
geometrie complexa numit ciclu masticator pana la fragmentarea acceptabila a alimentelor.

Eficienta masticatorie => capacitatea unui individ de a realize prin masticatie fragmentarea
alimentelor.
Ciclul masticator- intr-un ciclu masticator obisnuit, amplitudinea miscarilor vertical si
laterale reprezinta 0,5 din valorile lor maxime.
Factorii de care depinde forma ciclului masticator sunt:
1. Engrama masticatorie
2. Factori locali:
- consistenta alimentelor
- Restaurarile stomatologice
Miscarea de lateralitate a mandibulei cu contacte dento-dentare: este reprez de traiectoria
IM- CCL in diagrama laterala ( in plan frontal).
Functional: IM-CCL poate constitui etapa ocluzala a CM
Caracteristici:
- Nu este o miscare functional
- Se realizeaza numai voluntary
Lateralitatea mandibulara cu contacte dento-dentare este o miscare de rotatie cu central in
condilul pivotant ( CP), iar axa vertical, situate la intersectia planurilor sagital si frontal
( AR axa de rotatie)
Aria miscarilor mandibulare in plan transversal
Pozitiile mandibulo-craniene care limiteaza conturul traseului sunt :
1. RC la limita posterioara
2. PM- anterior
3. LM stanga sau dreapta lateral
A. Relatii intermaxilare cu contacte dento-dentare:
1. In plan sagital:
a) Pozitia IM in care se stabileste DVO
b) Traseul IM- CCP cu contacte dento-dentare
c) Pozitia CCP
d) Pozitia RC la dentat
2. In plan frontal:
a) Miscare de lateralitate cu contacte dento-dentare
b) Pozitia CCL
B. Relatii intermaxilare fara contacte dento-dentare:
a) Pozitia RC RC ( relatia pura a condilului in ABT)
b) Pozitia de repaus se stabileste DVR
c) DM
CURS 8
Determinantii miscarilor mandibulare influenteaza:

1. Directia
2. Amplitudinea miscarilor mandibulare
Prin determinant se inteleg:
1. Actiunea ATM
2. Contractia muschilor mobilizatori ai mandibulei
3. Contactele dento-dentare
Ghidarea miscarii de propulsie
Miscarea de propulsie cu contacte dento-dentare se analizeaz de la poztia de IM la pozitia CCP.
Miscarea de propulsie este condusa de ghidajul anterior.
Ghidarea miscarii de lateralitate
Rol esential in realizarea miscarilor de lateralitate ale mandibulei cu contacte dento-dentare il
are determinantul anterior.
CURS 11
Dizarmonia ocluzala => abaterile de la morfologia si functionalitatea ocluzala fara semne
subiective sis au obiective de suferinta
Disfunctia mandibulo-craniana (DMC) => entitate patologica in care ADM nu este adaptat
structural sau functional la propria activitate cel putin intr-una din componentele sale.
Etiologia DMC:
1. Raporturi ocluzale
2. Patologia ATM
3. Suferinte primare neuro-musculare
4. Suferinte generale cu rasunet la nivelul ADM
Disfunctia temporo-mandibulara ( DTM) => ansamblul de semen si simptome de la nivelul
ATM si muschilor imobilizatori ai mandibulei ce apar in cadrul DMC.
Sindromul algodifunctional miofascial ( SAM) => entitate patologica care apartine DTM
caracterizata prin durere, redoare, spasme/ oboseala muscular la nivelul muschilor mobilizatori
ai mandibulei.
CURS 14
Mijloace terapeutice folosite in tratamentul disfunctiei mandibulo-craniene
Tratamente neinvazive ( reversibile) :
Gutiera ocluzala
Tratamentul de reeducare functional
Fizioterapia
Kinetoterapia
Tratamentul medicamentos ( anestezia si analgesia)

Tratamente invazive ( ireversibile)

Echilibrarea ocluzala ( slefuirea selective)
Tratamentul odontal
Tratamentul protetic
Tratamentul orthodontic
Tratamentul chirurgical ortognatic
Interventii chirurgicale la nivelul ATM