REPERE GEOMETRICE IN ESTETICA DENTO-FACIALA

Pentru a materializa estetica dentara si parodontala in practica cotidiana trebuiesc cunoscute si

verificate - inainte de orice plan terapeutic – urmatoarele aspecte:
- Aspectul facial
- Aspectul dento-facial
- Aspectul dintilor
- Aspectul parodontiului marginal
- Modificarile dento-faciale datorate varstei

1) ASPECTUL FACIAL

Se refera la aspectul fetei in ansamblul sau.

Aspectul facial se examineaza din fata si profil, aspectul armonios rezultand din dezvoltarea
echilibrata a celor trei etaje ale fetei: superior, mijlociu si inferior (55-65 mm).
Pentru examinarea aspectului facial se iau in considerare constante precum:
-linia de insertie a parului
-linia intersprancenoasa
-linia interpupilara
-linia iteralara
-linia comisurala
Aceste linii ar trebui sa fie paralele intre ele si perpendiculare pe linia fetei pentru un aspect estetic
ideal.

FIG. 1
Liniile orizontale de referinta ale fetei
Violet- linia insertiei parului
Portocaliu- linia sprancenelor
Galben- linia interpupilara
Verde- linia interalara
Albastru- linia comisurala
Rosu- mediana fetei

Din profil (norma sagitala) se examineaza:

- planul E al lui Rickett (Gnation-Pronasale) = o linie imaginara care uneste varful nasului cu
varful barbiei; fata de aceasta linie, buza superioara se va afla la 4 mm in spatele acesteia, iar buza
inferioara la 2 mm.
- unghiul nazolabial (90-95° la barbati si 100-105° la femei), format de intersectia a doua linii,
folosind baza nasului si buza superioara ca puncte de referinta.
FIG. 2. Planul E al lui Rickett FIG. 3. Unghiul nazolabial

1
 2) ASPECTUL DENTO-FACIAL

In statica:
- Buzele vin in contact astfel incat dintii nu sunt vizibili.
- Expunerea dintilor, exprimata prin factorul LARS: lungimea buzei superioare, varsta (ani), rasa si
sexul.
- Lungimea buzei superioare variaza intre 10-36 mm; indivizii cu o buza superioara lunga aratand
mai mult dintii mandibulari decat pe cei maxilari.
- Odata cu cresterea in varsta se vor observa mai mult dintii mandibulari.
- Rasa neagra si asiatica vor dezveli mai mult dintii mandibulari.
- Femeile vor dezveli 3,40 mm din dinti, barbatii 1,91mm.

In dinamica:
- Marginea incizala a grupului frontal superior trebuie sa aiba forma curba si sa fie paralela cu forma
curba a buzei inferioare (FIG. 4)
- Linia incizala trebuie sa fie paralela cu linia intercomisurala si perpendiculara pe mediana fetei
(FIG. 5)
- Din profil, marginile incizale trebuie sa atinga partea mucozala a buzei inferioare in timpul
pronuntarii consoanelor F si V (FIG. 6)
- Zambetul ideal presupune:
- coincidenta dintre planul incizal si curba buzei inferioare;
- marginile gingiei incisivilor centrali sunt abia vizibile,
- progresia corecta dinspre anterior spre posterior
- spatiile bilaterale negative.

FIG. 4. Zambetul ideal

FIG. 5
Coincidenta planului incizal
cu planul comisural
Linia perpendiculara este mediana
maxilarului

2
 FIG. 6
Angulatia corecta a dintilor
maxilari care iau contact cu
partea mucozala a buzei
inferioare, in timpul pronuntarii
consoanelor f si v

3) ASPECTUL DINTILOR

Forma ideala a dintilor care asigura un aspect estetic optim al pacientului se refera, in primul rand la
dintii frontali.
Raportul latime / lungime la nivelul IC (FIG. 7):
- optim: 0,75-0,8;
- 0,9 – dintele va parea prea scurt;
- 0,6 – dintele va fi lung si subtire
Gradul de acoperire dinti superiori / dinti inferiori = 1/3;

FIG. 7
Raportul lungime/latime a
incisivilor centrali:
stanga: raportul 0.9, aspect
de dinte scurt si lat;
dreapta: raportul 0.6, aspect
de dinte lung si ingust;
centru: raportul corect de
0.75.

Dintii tineri au margini taioase, ferme, neuzate, cu mult smalt incizal, cu ambrazurile adanci.
La femei ambrazurile dentare sunt mai rotunde si mai adanci, iar la barbati ambrazurile sunt
mai scurte si mai inguste.
Punctul de contact interproximal are influenta asupra raportului inaltime /latime, aspectul lui
variind odata cu varsta pacientului.
Culoarea dintilor trebuie sa se armonizeze cu tenul si culoarea parului.
Raportul dintre dimensiunile dintilor si ale fetei sunt importante, in general persoanele scunde au
dintii scurti si patrati, iar cele inalte dintii lungi si ingusti.
Aspectul dintilor se refera la o serie de caracteristici legate de:
-integritatea anatomica a dintelui
-marimea si forma dintelui
-volumul dintilor
-numarul dintilor
-pozitia, alinierea si simetria dintilor
-culoarea dintilor
-structura dintilor
Ocluzia si gradul de acoperire al dintilor:
- inocluzia verticala determina aparitia unei fante labiale reale;
- ocluzia adanca determina o micsorare a etajului inferior al fetei;

3
 - ocluzia inversa duce la modificarea treptei labiale (se inverseaza).

4) ASPECTUL PARODONTIULUI MARGINAL

Ideal: - inaltimea si conturul gingival trebuie sa urmeze conturul buzei superioare si sa se afle la
nivelul acesteia sau sub ea;
- in timpul unui zambet relaxat gingia care se va vedea deasupra incisivilor superiori trebuie
sa aiba maxim 3 mm; o dezvelire mai mare a acesteia confera un aspect neplacut. (FIG 8)

FIG. 8

Conturul gingiei de la IC la C: Linia gingivala estetica (Gingival Aesthetic Line) = este tangenta la
coletul caninului si al incisivului central. Unghiul GAL este format de intersectia acestei linii cu mediana
maxilarului. (FIG 9)

FIG. 9
Linia estetica si unghiul
GAL.

Exista patru clase GAL:

Clasa I GAL
Unghiul GAL este intre 45 -90°, I Lateral gasindu-se la 1-2 mm sub linia GAL.

Clasa a II a GAL
Unghiuil GAL este intre 45-90°, dar coletul IL trece cu 1-2 mm peste linia GAL

Clasa a III a
Unghiul GAL are 90°; IC, IL si C au coletele pe linia GAL.

Clasa a IV a
Conturul gingival nu poate fi asimilat nici uneia dintre celelalte clase.

Variatii ale claselor GAL pot fi intalnite la acelasi pacient.

4
FIG. 10. GAL Clasa I; coletul incisivului lateral la FIG. 11. GAL Clasa a II-a: coletul lateralului
1-2 mm sub linia GAL. superior depaseste linia GAL.

FIG. 12. GAL Clasa a III-a: caninul incisivul FIG. 13. GAL Clasa a IV-a: Imposibilitatea
central si cel lateral sunt pe acceasi linie, unghiul incadrarii intr-una din clasale GAL anterioare.
GAL avand 90°.

FIG. 14
Doua clase GAL pe aceeasi arcada – in dreapta GAL
Clasa I, in stanga GAL clasa a III- a.

5) MODIFICARILE DENTARE DATORATE VARSTEI

Imbatranirea duce la cresterea pierderilor tisulare odata cu reducerea inlocuirilor. Aceste

schimbari sunt coordonarte de un factor intern necunoscut.
Rezultatul imbatranirii este reprezentat de reducerea tonusului muschilor fetei si cresterea
laxitatii tegumentare in 1/3 inferioara a fetei. Pierderea dintilor, tulburarile ocluziei cauzeaza
accentuarea santurilor labiale, nazolabiale, mentoniere si aparitia ridurilor.
Scaderea tonusului buzei superioare duce la dezvelirea cu precadere a dintilor mandibulari in
timpul vorbirii.
Atritia (uzura) dentara face ca ambrazurile incizale sa fie mai reduse, marginea incizala devenind
orizontala.
5
6