1. Creasta edentata grad de evolutie, conceperea protezelor.

-modificari ale osului:resorbtie osoasa, fibroza, reducerea in inaltime, latime,

modificari structurale
-reducerea in dimensiune, conturul crestei
-reducerea suprafetei zonei de suport,
-dificultati in echilibrul protezarii/cresterea timpului de contact dento-dentar
presiuni ocluzale
-reducerea tolerantei protezei, leziuni ale mucoasei
Conceperea protezarii:
-tipuri de protezare/alternative
-etapele protezarii:pre-/ proprotetic si protetic
-protezarea ca particularitati in timpul etapelor de tratament , ca raport mucoprotetic, schema ocluzala
-protezarea purtatorului de proteza
Dificultati in conceperea protezelor:
-resorbtii severe cu insertii musculare si ligamentare aproape de mijlocul crestei
-creste neretentive vestibulare
-aspect neuniform al resorbtiei-exostoze/creasta ascutita-zone dureroase
-directie ascendenta/descendenta a crestei, arcada in V
-cresterea gradului de dificultate in protezare
-toleranta scazuta a protezelor
-alternative terapeutice si interventii chirurgicale: implante si reconstructii osoase
2. Mucoasa fixa tipuri de mucoasa, tehnici de amprentare.
-Tip 1: groasa, aderenta, bine vascularizata si inervata keratinizarea cu rezilienta
normala=1-1,5 mm; amprenta cu material de consistenta crescuta-termoplastice,
ampr de compresiune; tehnica conventionala
-Tip 2: subtire, slab vascularizata si ketatinizata, rezilienta scazuta, mucoasa fiind
subtire sau atrofica,cu aspect albicios, tolereaza greu proteza; amprentare cu
materiale care sa dea suprafata neteda-cu acrilate moi/elastomeri
-Tip 3: strat submucos bine reprezentat ,slab keratinizat cu rezilienta mare /cu pliuri
sau hiperplazica, formatiuni nodulare, deplasabila pe os-balanta; amprentare cu
material fluid, amprenta de despovarare;tehnica mucodinamica-cu 2 materiale de
consistente diferite:Adheseal verde ptr inchidere si rosu ptr amprentarea finala
3. Camp protetic maxilar : grad de dificultate.
-Tip A: creasta inalta si lata, cu delimitare evidenta distala si fara torus
-Tip B: vestibul bucal redus-creasta resorbita de cls I cu delimitare distala slaba,
fara torus
-Tip C: vestibul lateral redus, resorbtie acc, suport redus, creasta frontala mobila
-Tip D:vestibul labial si bucal redusi cu torus prezent si hiperplazie prezenta
4. Stabilitatea : enumerati si aratati cum se rezolva in amprentare
problemele de stabilitate.
-stabilitatea este capacitatea de a se opune desprinderii protezei in sens orizontal
-inregistrarea structurilor prezente: creste, retentivitati anatomice ( tuberculi,
versant vestibular) bolta palatina
-problemele legate de stabilitate se rezolva partial prin amprentarecorelata
direct cu montarea dintilor si cu inregistrarea corecta a RIM
5. Creasta fibroasa (balanta) : cauze ,consecinte , atitudini in amprentare.
-inlocuirea suportului osos cu tesut fibros => creasta balanta/flotanta

-localizarea cea mai frecventa la maxilar, frontal

-cauze: suprasolicitarea dintilor naturali antagonisti;instabilitatea portezei
-mucoasa de aspect normal/hiperemica
-consecinte: structuri inadecvate pentru sprijin si stabilitate
-atitudini in amprentare: amprenta cu materiale fluide, amprenta de
despovarare, lingura despovarata (distantata in zona mucoasei balante)
6. Calsificarea torusului palatin dupa Lejoyeaux./Landa:
-Tip 1: in treimea post a palatului, are forma rotunjita, este palpabil si poate atinge
uneori dimensiunea unei alune
-Tip 2: de forma longitudinala, nu prea pronuntata, se gaseshte in cele 2 treimi
post ale boltii
-Tip 3: cuprinde cele 2/3 anterioare ale LM si este destul de bine reprezentat
-Tip 4: se intinde doar in 1/3 ant a palatului
-Tip5: se intinde de la gaura palatina ant pana la limita distala a palatului dur
7.Edentatia totala in raport cu populatia globului
-cresterea numarului de persoane in varsta, inversarea piramidei varstelor
-cresterea varstei medii de viata
-cresterea numarului persoanelor in varsta edentate total
-edentatia totala este caracteristica persoanelor in varsta-protezarea prezinta
particularitati in tratamentul legat de varsta
-peste 60 de ani: in 2000- 9,3% din care peste 80 de ani 9%
-asocierea edentatiei totale cu afectiune generale: cardiorespiratorii, digestive,
diabet, tumori, boli reumatismale si neuropsihice
-afectarea mai mult a femeilor edentate total, cresterea numarului de femei
edentate total in perioada de menopauza si postmenopauza
-30% dintre edentati prezinta osteoporoza
-in mediul urban este o frecventa mai mare a populatiei edentate total
8. Torusul palatin : implicatii practice.
-se gaseste pe Lm a boltii palatine, imprimand o miscare de basculare, flexiune
-este acoperit de mucoasa subtire, sensibila
-acoperirea acestei formatiuni favorizeaza aparitia frecventa a leziunilor de decubit
si producerea fracturarii protezei maxilare =>se recomanda folierea modelului in
aceasta zona
-el are importanta cand vine in contact sau intersecteaza linia de reflexie a valului
palatin linia Ah, unde este locul celei mai importante inchideri marginale ale
protezei sup
-intersectarea torusului palatin prin polul sau post cu aceasta linie creeaza mari
dificultati stomatologului in incercarea de a obtine o etanseizare a protezei la acest
nivel
9. Inchiderea marginala in zona linguala centrala la mandibula si distala la
maxilar.
Zona linguala centrala la mandibula:
-se intinde pe o distanta de 3 cm( 1,5 cm stanga si dreapta de linia mediana) si
este dominata de actiunea genioglosului
- pentru a asigura o buna mentinere a protezei mand/inchidere marginala la acest
nivel , marginea linguala a protezei trebuie sa aiba un contact permanent cu
mucoasa planseului bucal, atat in repaus , cat si in pozitia de protractie

- Schreinemakers :in amprentarea functionala se cere pacientului sa faca protractia

maxima a limbii
-scoala de protetica dentara din Bucuresti crede despre aceasta metoda ca asigura
o buna inchidere marginala doar in situatia in care exista o pozitie constanta
anterioara a limbii in repaus, ptr ca forma si pozitia fundului de sac lingual prezinta
modificari minime intre poz de protractie si cea de repaus ale limbii anterioare
-complicatie:limba post
-se face o modelare functionala a amprentei doar prin plimbarea limbii pe manerul
lingurii individuale sau cel mult prin umezirea cu limba a rosului buzei inf =>
modelarea inchiderii marginale care asigura mentinerea atat in repaus cat si in
momentele de functionalitate a limbii
-in aceasta zona ,realizarea unei inchideri marginale corecte are rol esential in
mentinerea si stabilizarea protezei =>marginile lingurii ind si apoi ale protezei tb
sa fie groase la acest nivel , ptr realizarea cu mai multa ushurinta a inchiderii marg
si ptr ca presiunile exercitate de genioglos sa fie repartizate pe o suprafata mai
mare , evitandu-se leziunile de decubit
La adaptarea lingurii individuale:
-se lipeste un rulou de material termoplastic de forma semilunara pe marginea
lingurii care parctic inveleshte aceasta margine pe o lungime de 3 cm.Materialul
fiind suficinet de ramolit, lingura se aplica in CB si se recomanda pac sa faca
anumite miscari:
-sa umezeasca repetat buza inf de la o comisura la alta in cazul unei limbi
anterioare
-sa plimbe limba numai in spatele manerului lingurii in cazul unei limbi
posterioare (reeducarea limbii prin umezirea buzei inferioare)
-se scoate lingura din CB se raceste cu sprayul de aer si se face
inspectia.Materialul tb sa fie complet modelat , in continuarea lingurii, lucios
-verificarea inchiderii marginale cu testul 2 de succiune: se preseaza pe maner
vestibulo-oral. Lingura trebuie sa se desprinda cu un zgomot caracteristic.Acest
test se face atat in poz de repaus a limbii cat si in protractie
-daca limba se desprinde cu usurinta , inseamna ca pac a facut o miscar prea
ampla de protractie (scurtand lingura) ceea ce a dus la pierderea contactului in
repaus .Se reia modelajul cu miscari mai putin ample
-daca lingura se desprinde la miscarile limbii inseamna ca materialul a fost
insuficient modelat
-dupa verificare, se revine la testul 1de succiune ptr tuberculul piriform
Zona distala a maxilarului:
-zona de linie Ah=limita posterioara a CP max , zona de reflexie a valului palatin
fata de palatul dur
-3 pozitii ale valului palatin:
-orizontala-in acelasi plan cu palatul dur , o zona Ah de 2-5 mm cu foveele
palatine si muc rezilienta favorabile unei realizari bune a inchiderii marginale
-inclinatie oblica: lim post se reduce la o simpla linie , foveele post fata d
ea;inchiderea marginala se face nu mare greutate
-inclinatie medie
-delimitarea zonei sau liniei Ah
-pronuntarea vocalei a sau fonemului Ah intra in actiune mm ridicatori si
tensorii valului palatin , permitand delimitarea prin inspectie a palatului dur de
palatul moale =procedeu de modelare functionala a amprentei max

-manevra Valsalva=ponuntarea scurta si viguroasa a fomenului Ah -linia de expir

sau linia vibratorie anterioara este vizibila atunci cand pacientul sufla pe nas,
avand narile pensate
-linia de vibratie posterioara: Silverman : pronuntarea clara si prelungita a
fonemului AH
Lingura individuala max:
-se traseaza in gura cu creionul chimic santurile retrotuberozitare;palparea crestei
cu latul sondei avansand ant-post si acolo unde infundarea este maxima se
considera ca este santul
-pe LM se local foveele palatine;in gen, limita post va fi inapoia lor.Se traseaza o
linie cu convex post.
-cele 3 demarcatii se unesc cu linii curbe cu convex ant rezultand o acolada
-se verifica prin miscari ale valului care det limita la care se poate intinde lingura
fara sa se mobilizeze
-miscarea portiunii initiale a palatului moale
-pronuntarea fonemului AH prelungit mobilizand valul palatin si urmarind daca
flectarea se face pe linie marcata anterior
-se aplica lingura in CB; daca se depaseste limita, atunci se scurteaza cu freze de
acrilat
-Verificarea lingurii sup cu testele lui Herbst: pacientul tuseste;daca ingira se
desprinde , se scurteaza in zona distala mailara
-se tractioneaza oro-vest de maner si se verifica inchiderea in zona IPP
-det inchiderii: pe fata interna a lingurii din acrilat in zona post se aplica un rulou
de material termoplastic ramolit cu o latime de 3-4mm.Grosimea tb sa fie maxima
de o parte si de alta a LM si minima in centru si la extremitati.Lingura este apasata
ferm pe suprafata de sprijin .Pc deschide larg gura ptr a elibera ligamentele
pterigo-mand si face protracti max a limbii .Se reface testul de succiune
-mat termoplastic tb sa fie bine modelat , neted si sa se prinda lin spre ant pe fata
int a lingurii
10. Elementele campului protetic maxilar.
Elemente pozitive:
-mucoasa pasiv-mobila=realizeaza inchiderea marginala interna
--zona de reflexie: trecere neta/treptata
--limita distala
--fundul de sac
Elemente negative:
-lig pterigomaxilar cu insertie pe fata distala a tuberozitatii-uneori insertie inalta
-frenul buzei superioare (forma, insertia, numarul de pliuri, aspect)
-bridele laterale/canine
-apofizele zigomatice alveolare
-pliurile longitudinale
-zonele de ulceratie, cu depozite fibrinoase
-formatiuni hperplazice
11. Zona ah :
-zona de linie Ah=limita posterioara a CP max , zona de reflexie a valului palatin
fata de palatul dur
-3 pozitii ale valului palatin:
-orizontala: in acelasi plan cu palatul dur , o zona Ah de 2-5 mm cu foveele
palatine si muc rezilienta favorabile unei realizari bune a inchiderii marginale

-inclinatie oblica: lim post se reduce la o simpla linie , foveele post fata d
ea;inchiderea marginala se face nu mare greutate
-inclinatie medie: cu avantaje fata de precedenta
Delimitarea zonei sau liniei Ah:
-pronuntarea vocalei a sau fonemului Ah intra in actiune mm ridicatori si
tensorii valului palatin , permitand delimitarea prin inspectie a palatului dur de
palatul moale =procedeu de modelare functionala a amprentei max
-manevra Valsalva
12. Teste de succiune la maxilar si mandibula.
Testele de succiune la mandibula-se facobligatoriu in ordinea descrisa:
-Testul 1: inchiderea marginala la tuberculul piriform =se trage de maner in sens
oro-vestibular si lingura trebuie sa se desprinda greu cu zgomot caracteristic
clac
--cele mai bune rezultate se obtin atunci cand tuberculul piriform are rezilienta
medie
--tubercul dur- succiune buna/slaba
--tubercul gelatinos- nu se face inchidere
-Testul 2: inchiderea la zona linguala centrala= se preseaza pe maner vestibulooral; lingura trebuie sa se desprinda cu zgomot caracteristic ; testul se face atat in
pozitia de repaus a limbii cat si in protractie
-Testul 3: inchiderea de ansamblu la nivelul lingurii mandibulare= se trage e
maner vertical in sus si lingura trebuie sa se desprinda greu.Ptr a aplica testul in
cele mai bune conditii , manerul lingurii trebuie sa fie prevazut cu o perforatie
vestibulo-orala in care se aplica o sonda cu ajutorul careia se tractioneaza lingura
-Testul 4: ptr a evidentia raportul la succiune al inchiderii la zona vestibulara
centrala, se repeta testul 3 indepartand buza inferioara, deci desfiintand
inchiderea externa realizata in aceasta zona
13. Evolutia edentatiei totale:
-modificari functionale si morfologice ale tuturor structurilor orale cu aspecte asociate
-consecinte clinice:
--reducerea limitelor protezarii/dificultati in echilibrul functional, aspect estetic,
cresterea dificultatilor in edentatia totala in vederea portezarii
-cauze: aspectele biologice cumulative si cronologia varstei
-modificari orale asociate edentatiei totale:
-reducerea suportului osos cu interesarea osului bazal
-proeminenta liniei oblice interne, a tuberculilor genieni
-reducerea cheratinizarii, a grosimii mucoasei si scaderea sensibilitii ei
- unirea insertiilor musculare vestibulare si orale
-sensibilitate la nivelul gaurii mandibulare
-latirea si cresterea mobilitatii limbii
-reducerea controlului neuro-muscular
-efecte negative asupra resorbtiei crestei, hipotoniei muschilor asupra fizionomiei
fetei
-deplasarea protezei in raport cu directia crestei
14. Tuberozitatile.
-creasta edentata maxilara se termina in regiunea posterioara cu o proeminenta
numita tuberozitate
-poate fi asemanatoare crestei edentate: retentiva/neretentiva, stearsa/neutra
-tuberozitatile retentive se asociaza si cu un volum crescut

-retentivitatea tuberozitatii poate exista in sens vestibulo-oral ( pe o parte sau pe

ambele parti) si in sesn sagital sau chiar in ambele sensuri
-cand volumul ei crescut face ca tuberozitatea sa se apropie foarte mult de creasta
edentata mandibulara sau de tuberculul mandibular=tuberozitate procidenta
-o tuberozitate retentiva impiedica aplicarea usoara a protezei pe CP,
recomandandu-se remodelarea ei chirurgicala
-trebuiesc acoperite integral de baza protezei
-consistenta lor poate fi: osoasa-suport ferm ptr baza protezei;fibroasa : poate
determina instabilitatea bazei
15.
16.
17.

Clasificare edentatiei totale.

Calitati si defecte : alginat si siliconi.
Zone functionale : Fish si Eisenring.

18. Pozitia limbii.

-in repaus: pacientul cu gura deschisa, se pot vedea dintii
-anterioara: pe versantul lingual in zona frontala si se va realiza inchidere
marginala externa; este o pozitie favorabila, ce permite protractia la modelarea
marginii linguale a amprentei
-posterioara: defavorabila ce necesita un modelaj marginal limitat la miscarea de
umezire a modelului intre cele 2 butoane de presiune
19.
20.
21.
22.

Trasare limitelor lingurilor individuale la mandibula.

Zona linguala centrala : teste de succiune.
Timpul de priza a materialelor de amprenta.
Frenul buzei superioare : pozitie si implicatii.

23. Motivele protezarii.

-reabilitarea functiilor ADM:masticatie, fonatie, fizionomie
-restabilirea estetica
-profilaxia structurilor orale
-comfortul pacientului ptr stabilitate functionala si cresterea calitatii vietii
24. Mentinere.
=capacitatea de contracarare a tendintei de desprindere a portezei in sens vertical
Cauze:
-actiunea formatiuilor mobile din periferie cu insertie perpendiculara
-alimentele aderente
-forta gravitationala( negativa la maxilar, pozitiva la mandibula)
-anularea retentiei prin instabilitatea protezei
Contracararea:
-adeziunea/coeziunea
-tensiunea superficiala/unghiul de contact
-capilaritatea
-presiunea atmosferica
-saliva/vascozitatea ei
-succiunea, fenomenul de ventilatie
-fixarea musculaturii:
--pasiva: prijinul muscular pe fetele interne ale protezei
--activa: tonicitatea musculara
-zone retentive
-deglutitia/ raportul ocluzal

-adezivii
-raportul cu stabilitatea
-implante+ sisteme speciale
Se rezolva aproape integral prin amprenta, prin inregistrarea retentivitatilor
anatomice si prin contributia a 2 fenomene fizice:adeziunea si succiunea.
Adeziunea:
-contactul intim al fetei interne a bazei protezei maxilare cu mucoasa din bolta
palatina intre care se interpune un strat de saliva
-cadn cp este dur, mucoasa este albicioasa, si amprenta se ia cu material mai
vascos= amprenta de compresiune
-probleme de adeziune apar la cei cu hiposialie, la care amprenta trebuie sa
reproduca cat mai exact zona de sprijin a boltii ptr scaderea iritatiei mecanice ,
fata mucozala a protezei tb sa fie neteda-ampr cu mat bucoplastice, proteza
pensulata cu lacuri
Succiunea:
-intre mucoasa pasiv-mobila si marginea protezei
-atingerea acestui obiectiv se face in amprentarea functionala care este precedata
de adaptarea lingurii individuale, faza clinica cea mai importanta in obtinerea de
proteze modelate functional
-la inchiderea marginala /interna tb exploatata mucoasa pasiv mobila, care poate fi
lata sau mai ingusta , favorizand mai mult sau mai putin succinea, dar si
tonicitatea musculara care confera o inchidere pe fata externa a protezei
amprenta tb sa respecte insertia muschilor paraprotetici
25.
26.

Stomatite.-eu
Reconditionarea protezei.

27.

Amprentarea preliminara : bolta adanca;lingura standard scurta.

28.

Clasele scheletale.

29.

Metode de determinare DVO.

30.

Metode de conducere in RC.

31.

Montarea in ocluzie lingualizata / mezializata.

32.

Alegerea latimii frontalilor ; forma incisivilor centrali.

33.

DVO marita di micsorata.-eu.

34.

Etapa de determinare a IM.

35. Tiparul resorbtiei osoase: factori implicati si aspecte clinice.

Aspecte clinice:
-diferit la nivelul crestei , intre max si mand , legat de caracteristicile somatice
-la maxilar: varf->baza;vest->palatinal
-la mand: lateral: lingual->vesttibular;varf->baza; frontal : varf->baza, vest si
lingual
-resorbtia redusa- insertia lligamentara
-creasta ascutita

-creasta denivelata
-resorbtii severe cu insertii musculare si ligamentare aproape de mijlocul crestei
-creste neretentive vestibulare
-aspect neuniform al resorbtiei-exostoze/creasta ascutita-zone dureroase
-directie ascendenta/descendenta a crestei, arcada in V
-cresterea gradului de dificultate in protezare
Factori implicati:
-pierderea dintilor/parodontiului
-etiologia edentatiei
-amploarea extractiei
-vechimea edentatiei
Factori asociati:
-anatomici: forma, marimea crestelor, tipul de os si de mucoasa
-metabolici: medicamente, varsta, sex, hormoni
-functionali: marimea, durata, intensitatea fortelor
-mecanici/protetici: tipul protezei
36.

Inspectia crestelor : ce aspecte pot fi evidentiate ?

37. In care din situatiile : xerostomie , hiperplazia crestei, torus, ocluzie instabila,
hiperplazie papilara, se indica utilizarea materialului de conditionare ?
argumentati.
38. Ce formatiuni trebuie bine redate in amprenta preliminara : torus , fren labial,
papila incisiva, spatiul retro-zigomati, rugi palatine? Explicati.
39. Materiale de amprenta
1)Hidrocoloizii: A.Reversibili: Agar-agar/ B.Ireversibili: Alginate;
2)Elastomeri de sinteza: A.polisulfidele/ B.Siliconi: -De Condensare, -De Aditie/
C.Polieteri (Impregnum-Espe);
3)ZOE (Respin-Spofa, SSWhite+Detrey-Impression paste);
4)Gipsul;
5)Mat. Termoplastice(Stens,Kerr:negru,rosu si verde);
6)Mat. Bucoplastice(Adheseal:verde+rosu);
7)Mat. cu vascozitate lent progresiva .
40. Zonele functionale la maxilar si la mandibula.
Mandibula:
-z tuberculului piriform
-z linguala laterala
-z vestibulara laterala
-z linguala centrala
-z vestibulara centrala/labiala
41.

Modificari ale CP in urma edentatiei.

42.

Marginea V a protezei grosime.

43.

Factori ce influenteaza resorbtia crestei edentate.

44.

Spatiul retro-zigomatic.

45.

Trasarea limitelor campului protetic.

46.

Diferenta dintre homotropie ...

47.

Curbura vestibulara a sablonului superior pe model.

48.

Axa balama terminala.(31-42 pag)

49.

IM (18-66pag)

50.

Activarea ocluzorului.

51.

Pacient 70 ani,robust stabilirea forma incisivilor centrali.

52.

Enumerati materialele de determinare a RIM si la care sablon lucram.

53.

Miscarea Bennett

54.

Cand se monteaza cap-la-cap dintii in zona laterala.

55.

Ocluzia liniara.

56.

Unghiul Bennett.

57.

Femeie blonda 55 ani; alegerea incisivilor centrali.

58. Determinarea curburii vestibulare pe model in functie de papila incisiva.(! a 2-a

pereche de rugi palatine)
59. Distanta dintre condili = ? ; se poate modifica pe articulator?
60. Importanta musculaturii in determinarea RC
61. DVR marit sau micsorat : motivul , implicatiile clinice.
62. Atitudini in protezare.
63. Clasificarea pacientilor dupa comportament sau reactii emotionale
(clasif M House)
-Filozofic: Cooperant, intelege-limitele protezarii, reiativ usor de tratat;
-Indiferent: Dificil de cooperat, dificil de tratat, nu-i intereseaza ceea ce li se face;
-Critic: Foarte greu de cooperat, dificil de tratat se considerea victima, nimic nu e
bine;
-Sceptic: Reiativ greu de cooperat si de tratat, sceptic in ceea ce ii se face.
64. Modificari orale asociate ed totale si complicatii
65. Tuberculul piriform
66. Factori implicati in resorbtia osoasa
67. Ritm resorbtie osoasa (Calson)
68. Tiparul resorbtiei osoase la max si mand
69. Consecintele resorbtiei osoase
70. Clasificarea osului dupa duritate
71. Modif muc pasiv-mobile
72. Modif muc la max/mand
73. Cauzele modificarilor mucoase
74. Modificarile musculare la pac ed total

75.
76.
77.
78.
79.
80.
81.
82.
83.
84.
85.
86.

Componenta fizionomica si psihica

tipuri anomalii scheletate
Clasificarea ACP
tipuri de supraprotezare
trat preprotetic
trat preprotetic ne/chirurgical
obiectivele ampr preliminare
preparare alginat
materiale de captusire
Accu Dent
atit in amprentare cand exista modificari ale mucoasei
amprentarea zonelor rezilienta

87. Prognosticul asupra populatiei in varsta si consecintele asupra

protezarii totale :
-cresterea numarrului de pacienti in varsta
-cresterea varstei medii de viata : peste 60 de ani, in 2025-20%, din care 5% peste
80 de ani
-cresterea numarului de purtatori de proteze
-cresterea perioadei de purtare a portezelor=>cu efecte asupra structurilor orale
-cresterea gradului de dificultate al protezarii
Consecinte cu implicatii practice :
-grade diferite de dificultate/evaluare
-atitudini diferite de tratament in raport cu : varsta, sex, status general, conditii
sociale, comportament, avand in vedere :
-obiectivele protezarii : necesitati functionale, estetice, echilibrul protezelor
-raspunsul structurilor orale
-adaptarea cu protezele
-perioada de purtare a protezelor
-complexitatea tratamentului