Dezavantajele PPA

 provoacă şi accelerează atrofia osului alveolar

 privează pacientul de a percepe excitaţiile termice şi gustative datorită acoperirii întinse a

mucoasei de către placa protetică

 determină iritaţii frecvente ale mucoasei

 restrânge mult spaţiul oral datorită grosimii plăcii de aprox. 2-2,5 mm

 mobilizează dinţii stâlpi de care sunt ancorate croşetele de sârmă

 provoacă malpoziţia treptată a dinţilor restanţi

 provoacă parodontopatii

 apare frecvent instabilitatea protezei, după o perioadă scurtă de purtare, datorită modificărilor
suferite de câmpul protetic

 determină şi/sau întreţine halena bucală

 pacientul poate avea un sentiment de infirmitate, de îmbătrânire, poate avea complexe

Reducerea dezavantajelor:

Sprijinul poate fi ameliorat prin:

 extindere cât mai mare a plăcii

 croşete cu componente ocluzale
 pinteni din sârmă
 dispensarizarea pacientului şi căptuşirea bazei atunci când este necesar

Croşetele pot fi mai puţin agresive prin: alegerea unei grosimi adecvate a sârmei + design corect

Presiunea pe parodonţiu poate fi controlată prin: folierea zonei parodontale

Efectul porozităţilor şi nelustruirii feţei interne poate fi anihilat prin:

 polimerizare perfectă
 prelucrare corectă a feţei interne
 lacuri fotopolimerizabile aplicate pe faţa internă

Croşetul cervico-alveolar deschis dental

Indicaţii: dinţi cu retentivităţi mai mari

Descriere:
  Porţiunea subecuatorială, orientată spre dinţii restanţi, are contact pe tot traiectul cu
suprafaţa vestibulară a dintelui asigurând retenţia. Această porţiune este plasată la o
distanţă de 2 mm de gingie;
 Porţiunea alveolară are formă de buclă şi se suprapune - fără a veni în contact cu mucoasa –
versantului vestibular al procesului alveolar din dreptul rădăcinii dintelui. Această buclă
asigură elasticitatea croşetului şi se face mai mare sau mai mică în funcţie de elasticitatea
sârmei, de convexitatea coroanei şi de înclinaţia dintelui. Bucla poate avea aspectul unui Z
sau S.
 Coada croşetului se termină în versantul vestibular al şeii;

Croşetul ocluzo-interdentar (Stahl)

Indicaţii: proteze uniterminale sau unilaterale, aplicat pe hemiarcada integră;

Descriere: are un braţ care încalecă arcada prin nişa interdentară prevăzut la extremitatea sa liberă
cu o mică ansă care pătrunde sub punctul de contact

Acţiune: porţiunea ocluzală împiedică înfundarea, iar ansa împiedică desprinderea.

Croşetul muco-alveolar

Indicaţii: la pacienţii la care se văd în totalitate dinţii frontali şi o parte din gingie, când procesul
alveolar este retentiv

Descriere:

 ansă dublă de sârmă plasată pe versantul vestibular al procesului alveolar la o distanţă de 0,5
mm de mucoasă
 inserţia şi dezinserţia protezei sunt posibile numai dacă pacientul îndepărtează cu degetele
croşetele mucozale pentru a depăşi convexitatea procesului alveolar

Acţiune: în momentul în care asupra protezei acţionează forţe slabe de desprindere, croşetul de
sârmă se propteşte în mucoasa procesului alveolar şi limitează mecanic desprinderea involuntară a
protezei de pe câmpul protetic; la forţe de desprindere mai puternice croşetul din sârmă striveşte
mucoasa vestibulară şi provoacă dureri faţă de care pacientul se apără împingând cu dinţii
antagonişti proteza desprinsă, până vine din nou în contact cu câmpul protetic

- prezenţa neobişnuită a acestor croşete în vestibul poate declanşa o contracţie permanentă a

muşchilor orbicular şi buccinator care stabilizează mulţumitor proteza. Această contracţie poate fi
iniţial voluntară, dar cu timpul devine reflexă

Pintenii ocluzali din sârmă

Indicatii: pe dinţii stâlpi care limitează breşele edentate, dar şi pe dinţi situaţi la distanţa de
edentaţie. Prin sprijinul dentar contribuie la transformarea sprijinului mucozal al PPA în sprijin mixt.
Descriere:
Sunt confecţionaţi din sârmă de wipla.

 Segmentul dentar se aplică într-un locaş preparat strict în smalţul dentar la nivelul unei
fosete proximale a unui dinte lateral. Segmentul dentar trebuie astfel plasat încât să
transmită presiunile în axul lung al dintelui.
 Segmentul intermediar se plasează pe faţa proximală a dintelui.
 Segmentul retentiv se fixează în şaua protezei

Deplasari verticale Deplasari orizontale Basculare

Desprindere Anterioara
Infundare Posterioara
Transversala

1. Desprinderea: cauzata de alimente lipicioase, deplasarea partilor moi, greutatea protezei

etc.
- Mai accentuata in clasa I sau cand exista dinti restanti doar pe o hemiarcada

Solutie:

- Proteza maxilara mai usoara sau mai subtire

- Marirea adeziunii prin extinderea placii
- Evitarea alimentelor lipicioase
- Suprafete externe foarte bine lustruite

2. Infundare= deplasarea verticala spre gingie/ mucoasa CP, cauzata de masticatie,

deglutitie si parafunctii
- PPS au spijin mixt, iar PPA sprijin mucozal
- Sprijinul PPA trebuie imbunatarit si transformat in sprijin mixt prin adaugarea
crosetelor din sarma

3. Deplasarea anterioara: cauzata de o creasta ascendentra spre distal(mandibula) si

descendenta spre distal (maxilar), de lipsa echilibrarii ocluzale, de limba
Solutii:
- Prezenta dintilor frontali
- Echilibrarea ocluziei
- Menajarea spatiului pt limba
- Crosete in jumatatea distala a dintelui

4. Deplasarea posterioara: cauzata de ed cls I, cu creasta ascendenta spre distal la maxilar si

descendenta la mandibula (invers fata de deplasarea anterioara), de lipsa echilibrarii
ocluzale
Solutii:
- Crosete in jumatatea meziala a fetei vestibulare
- Sprijinirea seilor pe tubercul si tuberozitate
 5. Deplasarea transversala: cauzata de greseli in confectionare (montarea dintilor in afara
crestei sau dinti co morfologie nepotrivita)
Solutii:
- Montarea dintilor pe creasta
- Dinti cu cuspizi moderati

6. Bascularea= miscarea de despruindere si infundare partiala a protezei in jurul unui ax

care trece prin varful crosetelor aplicate de pe dintii stalpi; Cu cat linia crostelor este mai
aproape de mijlocul protezei, cu atat bascularea este mai mica
Apare frecvent in ed termino-terminale intonse sau uniterminale intinse
Soltuii:
- Baza protezei in zona linguala centrala aplicata pe fata orala a frontalilor
- Crosete elastice deschise dental
- Tuberozitate bine exprimata
- Montarea dd. Laterali pe creasta

Zone pozitive= vin in contact intim cu protezele

 Dintii restanti
 Crestele alveolare
 Bolta palatina
 Tuberozitatile maxilare
 Tuberculii piriformi

Zone negative= sunt colite/ despovarate

 Parodontiul marginal si papilele  Torusul palatin si mandibular

interdentare  Zonele Schroeder
 Papila incosiva  Bridele laterale
 Rugile palatine  Frenul lingual si insertia planseului bucal
 Rafeul median maxilar  Linia milohioidiana

Paralelograful= instrument ce permite analiza paralelismului relativ a doua sau mai multe suprafete
ale modelului de studiu/ functional

Utilizare:

 Gasirea axei de insertie/dezinsertie a protezei

 Localizarea fetelor proximale care pot fi paralelizate
 Localizarea/ masurarea retentivitatilor favorabile
 Identificarea interferentelor
 Stabilirea ecuatorului protetic
Zone de interferenta

Mandibula Maxilar
Z. retromilohioidiana Tuberozitatea procidenta
Vestibular in zona PM si a crestelor retentive Z. vestibulara PM si vestibular/distal in z
frontale tuberozitatilor
Lingual central si lateral Z. vestibulara a crestelor in edentatia frontala
Torus mandibular