Nr 1

obiectivele contentiei, pg 457

- realizarea stabilitatii dintilor printr-o reorganizare solida a struct dento-parodontale
- obtinerea unui echilibru ocluzal permanent
- prevenirea sau limitarea unei patogenii care poate sa apara sau care exista
- dobandirea echilibrului intre marticele musculare functionale si schelet

etiopatogenia ocluziei deschise, pg 419

-interpozitiile
Dinspre exterior: intre arcadele dentare a degetelor, a unor obiecte care actioneaza prin
presiunea directa cu deformarea sect respectiv de arcada. Se asociaza o inhibare a procesului de
eruptie a DP care vin in contact cu obiectul interpozitiei
Dinspre interior: interpozitia limbii in timpul exercitarii functiilor sau in repaus; interpozitia
limbii se poate instala foarte timpuriu prin permanetizarea deglutitiei infantile sau prin
intorarcere din stadiul de tranzitie la stadiul de deglutitie infantila. Interpozitia limbii poate
incepe si tardiv, in timpul permutarii dentare, daca incisivii sup si inf cad la intervale mici de
timp si rezulta o bresa in care se insinueaza limba. Se poate produce si un fenomen de
substituire a unui obicei de sugerea degetului printr-unul de interpozitie a limbii-
-tulburarile metabolice, aport alimentar deficitar, absobtia intestinala deficitara. Se considera ca ocluzia
deschisa este o dovada a rahitismului in antecedente. Oasele maxilare raman plastice si sunt usor
deformate sub actiunea presiunilor din timpul interpozitiilor si sub influenta contractiilor musculare,
aparand deformari caracteristice a arcadelor dentare, boltii palatine si mandibulei. Mandibula nu mai
poate rezista fortelor antagoniste dezvoltate de mm coboratori si de cei ridicatori si astfel se produce
deschiderea unghiului mandibular, curbarea ramurii orizontale a mandibulei cu alungire et inf a fetei
-formatiunile limfo-epiteliale ale oro-faringelui care obliga copilul sa stea cu gura deschisa, ceea ce
favorizeaza interpozitia limbii
-molarii de minte inferiori printr-o eruptie exagerata
-iatrogenii: oclluzia deschisa poate sa aparea accidental in cursul tratamentului orto prin ingresiunea
incisivilor sup si inf sau egresiunea dd laterali

caracteristicile placilor ortodontice la maxilar. Pg 317

-intindere este dictata de particularitatile anatomice ale maxilarului, necesitatile terapeutice in
transmiterea fortelor si de realizarea unui sprijin corespunzator
-anand in vedere refluxul de voma accentuat la copil si pentru ca stabilitatea ap orto nu speculeaza
succiunea si adeziunea ca la protezele dentare, baza placii nu se intinde pana la lina Ah.
-limita distala a placii sup trebuie sa fie pana la ultimul molar existent pe arcada pe cat posibil simetrica,
uniforma ca grosime, neteda si lucioasa pe fata ext, iar rascroirea in zona mediana se face pana in
dreptul proiectiei fetei M a M6ani
-intinderea verticala(inaltimea): baza placii trebuie sa acopere pana la max din fata orala a tuturor dd,
inculsiv in regiunea ant; la cererea medicului poate acoperi in totalitate fata orala a dd, fara a
dezechilibra relatiliile ocl
-baza placii din zona subecuatoriala a dd si de la nivelul triunghiurilor interdentare orale este element
specific de retentie a ap orto

Nr.2.
-Semne faciale sindr ocluzie adanca acoperita. Pg 413 la fel ca 69
-et inf al fetei micsorat
-buza sup proemina(procheilie sup) si are tonus normal/crescut
-buza inferioara este rasfranta
-sant labio-mentonier accentuat
-mentonul pare proeminent desi Gn ocupa o poz post in raport cu Simon
-unghi mand micsorat

-Clasif aparatelor orto pg 304

-dupa modul de ancorare:
Aparate mobilizabile : placile orto
Aparate mobile: aparatele functionale nu au elem de ancorare; mentinrea se face in mod
reflex contracie musc
Aparate fixe: fixate prin cimentare sau colare
-dupa tipul fortei declansate
Aparate orto mecanice sau active care declanseaza forte dupa aplicare in CB chiar si in situatia
in care ApDM nu isi exercita functiile
Aparate functionala: declanseaza forte numai prin intermediul contractiei musc fiind lipsita de
elemente de ancorare
Aparate pasive: mentinatorul de spatiu-previne instalarea anomaliei sau aparate de contentie-
mentin rezultatul obtinut
Aparata mixte: in functie de anomalie si obiective terapeutice se gasesc elem care le confera
propietati mecanice cat si elem care le confera calitatiti functionale
-dupa sediul de sprijin si de aplicare a fortelor
Aparate intraorale
Aparate extraorale
Aparate intra-extraorale
-dupa materiale din care sunt confectionate
Materiale plastice: gutiera acrilica cu plan inclinat, pozitionatorul
Aparate metalice: unele ap fixe
Aparate mixte: acrilat+ elem metalice

-Baza placii mand

-pentru o buna eficeinta terapeutica trebuie sa se intinda pana in fundurile de sac paralinguale cu
rascroire in zona mediana pentru a nu prodoce leviuni la nivelul frenului lingual
-prelungirea bazei in zonele supraecuatoriale a dintilor impiedica tendinta acestor la infundare; in aceste
situatii, baza placii poate ghida eruptia unor dd cu tendinta la inclinare orala, daca se slfuieste oblic(plan
inclinat) astfel incat sa realizeze contact numai cu fata verticala a dintelui; poate avea si rol de element
activ
-la indicatia medicului baza placii acopera unele elemente de actiune(arcurile secundare) ghidand
directia de actiune a acestora
-grosime:
Trebuie sa fie uniforma
Sa nu reduca prea mult din spatiul limbii dar sa aiba totusi o dimensiune care sa asigure
rezisetenta ap si pozitionarea corespunzatoare a retentiilor, elemetelor de ancorare si
actiune(ele trebuie sa fie la mijlocul grosimii sau mai aproape de fata ext.)
La placa inf in special al cea prevazuta cu surub median baza placii e reacomandabil sa fie mai
groasa pt a mari rezistenta aparatului
-fata int sa vina in contact intim si uniform cu mucoasa campului
-sa nu prezinte asperitati
-sa reproduca toate detaliile anatomice
-suprafata ext neteda cat mai planata cu treceri line fara denivelari si fara porozitati si foarte bine
lustruita

Nr 3:
1) metode de sectionare - placa ortodontica superioara
-pe linia mediana
-in Y
-in L
-trapez
-atipic-sectorial

2) caracteristicile tratamentului ortodontic

-se urmareste indepartarea cauzei(tratament etiologic) care sa asigure atat obtinerea rezultatului cat si
stabilitatea acestuia
-terapia functionala actioneaza cf principiului caruia inlaturarea perturbarilor functiilor sau schimbarea
mediului functional duc la modificare formei si la echilibrarea spontana a balantei forma-functie; terpia
activ-mecanica si cea fixa modifica forma pe care urmeaza sa se adapteze matricea functionala
musculara
-ideal este tratamentul profilactic(prevenirea anomaliilor prin indepartarea cauzelor);
-cu cat dg anomaliei se face cat mai timpuriu cu atat indepartarea cauzelor va fi mai eficienta(tratament
interceptiv)
-tratamentul trabuie sa aiba la baza un dg corect si complet; el trebuie sa se finalizeze intr-un rezultat
mai bun in abenta terapiei, rezultat care trebuie sa fie stabil in timp
-orice tratament trebuie sa asigure atat pe durata sa cat si dupa aceasta, integritatea tes dentare, paro,
ATM, mm si bazelor osoase
-se pot folosi mijloace ortopedice(dd si baze osoase), ortodontoce(dinti) sau chirurgicale care pot
modifica care pot modifica directia si rata de crestere a maxilarelor
-un tipar de crestere determinat genetic nu poate fi influentat prea mult
-remodelarea str si a relatiilor dintre ele se face prin deplasare dentara si apoi osoasa sub act unor forte
de intensitate, directie, distanta si durata de actiune bine determinate
-tratamentul orto este strict individual, adapatat fiecarui pacient
-uneori trebuie asociat si cu alte tratamente: chirugical, protetic, paro, endo, odontal
-in cazul in care se prevad recidive, se poate opta pt renuntarea la tratament
-garantia succesului este data numai de controlul stabilitatii dupa contentie
-durata tratamentului este in functie de finalizare rezultatelor, dar nu trebie sa epuizeze pacientul
-supravegherea rezultatelor se face pana dupa eruptia M2 si M3
-in functie de momentul interventiei poate fi profilactic preventiv, interceptiv, curativ, de contetie

3)semne intraorale in ocl adanca acoperita

-arcada superioara:
retrodentia tuturor incisivilor sup forma de trapez/patrulater a arcadei
retrodentia ICS+ vestibularizare ILS forma de M
arcada scurta, larga+ bolta palatina larga si de cele mai multe ori adanca
proalveolie sup
 vestibulo-poz ILS si decalajul de poz cu ICS pot fi interpretate ca rezultata a lipsei de spatiu din
cauza scurtarii arc sup
-arcada inferioara
ingustata mai frecvent decat cea sup
retrodentia incisivilor uneori

FP ale incisivilor sup si FV ale incisivilor inf pot prezenta suprafete de abraziune
-modificari de ocluzie:
Plan de ocluzie denivelat in special la arcada sup prin suprapoz reg incisive in raport cu reg
laterale ale arcadei
Principalele modif de ocl sunt in sens vertical
Supraocluzie incisiva accentuata anormala; acoperire mai mare de 1/3
In cazurile severe: marginea incisivilor sup depaseste cu mule festonul gingival superior si poate
traumatiza direct mucoasa; incisivii sup pot traumatiza mucoasa palatina
Frecvent se intalnesc rapoate de ocluzie distalizata posibil consecinta a retrodentiei sup care
obliga mandibula la o poz post, in unele cazuri se asociaza rapoarte de ocluzie lingualizata uni
sau bilateral care agraveaza prognosticul
Nr.4
Modificari ocluzale sd.ocluzie adanca acoperita. Mai sus
Particularitatile amprentarii in orto.
-amprentarea la copii desi se realizeaza dupa o tehnica asemanatoare amprentarii adultilor comporta
cateva particularitati ce tin de:
Varsta pacientului: amprentarea la varste mici se asociaza cu o capacitate de intelegere a
copilului limitata; pt aceasta se impune ca intainte amprentarii sa i se explice copilului toate
manevrele tehnice de amprentare la nivelul lui de intelegere
Reflexul de voma mult mai accentuat la copil fata de adult; poate fi diminuat sau chiar anulat
printr-o tehnica corecta(evitand impingerea materialului de amprenta post) corespunzatoare de
amprentare si prin asigurarea colaborarii cu pacientul
Campul alveolo-dentar ce urmeaza a fi amprentat este de cele mai multe ori retentiv datorita
pozitiei dd(ca o consecinta a AnDM) si lez carioase; o atentie speciala se cuvine copiilor cu DLMP
la care amprentarea e ingreunata dat existentei unor orificii de comunicare buco-nazala si chiar
a unei microstomii post-operatorii se poate recurge la amprenta fractionala
Trecutul stomatologic al copilului, uneori inexeistent, iar alteori existent cu rezonante negative
asupra actului medical

Croset schwarz(sageata sau trefla)

-croset pluridentar frecvent utilizat avand ambele capete in baza placii
-indicatii in multe situatii clinice
-parti componete:
2 parti terminale(M si D) care au in parte finala o portiune retentiva ce patrunde in baza placii
Partea activa destinata ancorarii sageata este elementul particular al crosetului; se compune
din 2 umeri M+D care vin in contact cu fetele proximo-V a 2 dd vecini (subecuatorial) si un varf
ce patrunde in triunghiul interdentar sub punctul de contact; poate avea una sau mai multe
sageti cel mai folosit cu 2
Partile intermediare unesc sagetile intre ele
Traseu clasic(2 sageti): patrunde in baza placii M prin spatiul dintre C si PM1, iar D prin spatiul
dinre M1 si M2 si prezinta 2 sageti( una intre cei 2 PM si a 2a intre PM2 si M1)
 Asigura o buna stabilitate aparatelor folosind pt retentie atat retentivitatea oferite de triunghul
interdentear cat si cea data de zonele subecuatoriale ale fetelor proximo-V a 2 dd vecini
Intersecteaza arcada dentara doar la extremitati lasand libertate oculzala dd, permitand si chiar
stimuland egresiunea dentara
-se utilizeaza in situatiile clinice care pe langa ancorare se doreste si modificarea planului de ocluzie prin
egresiunea DP in zonele laterale(ocluzii adanci pt inaltari definitive de oculzie)
-se confectioneaza din sarma de wipla 0.7 mm elastica cu un cleste tip Schwarz

Nr.5
- elem de analizat pe model orto enumerare ,
-forma arcadelor
-simetira arcadelor
-dezvoltarea arcadelor: indicii de dezvoltare transversala Pont, sagaitala indicii de lungime
-indicele Bolton
-perimetria
-ocluzia statica
-modificari de pozitie
-analiza verticala
-apelul si prezenta dd
-evaluarea arcadelor
-distanta lineara
-analiza spatiului total(alaturi de teleRx)
-baza apicala si coronara

-etiologie ocluzie deschisa, mai sus

-surubul ortotodontic
-cel mai folosit elemnet de actiune
-forta orto pe care o declanseaza are un caracter discontinu la niv elementelor comp ale ApDM cu care
placa vine in contact
-intensitatea acesteia este reglata pt tipurile de crestere de la niv suturilor ligamentelor alveolo-dentare
si periostului cu relativ mai multa precizie decat la alte tipuri de elemente de act, pasul surubului fiind
foarte bine calculat in vederea activarii
-surubul orto de dilatare clasic cel mai cunoscut
Pt placa superioara se compune din 2 rame laterale care se deplaseaza indepartandu-se si odata
cu ele departand fragmentele placii, 2 tije de ghidaj care flancheaza piesa centrala si patrund
fiecare intr-un tunel neted in fiecare rama pt ca ramele sa nu se deplaseze intre ele in planuri
diferite, un cilindru filetat ce se rasuceste intr-un tunel existent pe mijlocul fiecarei rame cu
 acelasi tip de filet; cele 2 jum a cilindrului sunt filetatate in sens invers una fata de cealalata,
zona centrala a cilindrului filetat e mai voluminoasa si este strabatuta de 2 perforatii
perpendiculare, prin orificile careia se introduce cheia de activare
Suruburile inferioare sunt mai inguste prevazute cu o singura tija de ghidaj sau cu 2 de
dimensiuni mai mici
Se livreaze pe diferite marimi
Pasul fieltului este astfel calculat inact la o rotatie completa cele 2 jumatati sunt departate sau
apropiate cu valori variabile in functie de marimea surubului de la 0.35 mm pana la 1mm
Pe una din rame este materializate printr-o sageata directia de activare
-se mai intalnesc: surub in balama simetric, surub de deplasare segmentara, surubul deschis, surubul
compus monomaxilar, surubul compus bimaxilar, surubul monodentar si surubul pt disjunctor

Nr.6
-radiografii in ortodontie
-retroalveolare izometrice si ortoradiale
-cu film muscat
-excentrice
-OPG
-teleradiografia: fata, profil si axiale
-CT, CBCT
-Rx care permit aprecierea pozitiei dd fata de linia arcadei(V-O) clarke sir x cu film muscat

-aspect facial in ocluzia deschisa dismetabolica

-fanta labila larg deschisa
-incisivii sup nu sunt vizibili in repaus(pot deveni vizibili doar la unii pacienti in ridicari pronuntate ale
buzei sup ale functiilor)
-buza superioare scurtata
-incontineta CB pierderi de saliva
-etajul inf al fetei marit(depaseste cu 10-12mm et sup fata alungita)
-sant labio-mentonier sters
-pacientul face eforturi pt a tine gura inchis si a ascunde defectul contractura la niv mentonului(coaja
de protocala)
-profil facial accentuat convex
-prin procheilie sup si poz post a mand
-oblicitatea ramului orizontal al md in jos si inainte; la palpare se simte ancosa preangulara, care indica
locul unde se face deformarea md sub actiunea gr musc antagoniste
-scurtarea ramului ascendente al mandibulei
-unghi mandibular deschis
-toate unghiurile de pe teleRX care au o latura tangenta la marginea inf a md prezinta modifiacari
anormale

-clasificare crosete ortodontice

-croste cate folosesc pt ancorare retentivitatea triunghiului interdentar, deci folosirea lor necesita
arcade integre, fie existenta a cel putini 2 dd vecini: Stahl, proximo-vestibular(Boboc), Schwarz(in
sageata, semi-sageata), in delta,
-crosete care folosesc pt ancorare retentivitati anatomice ale dd: zonele subecuatoriale, divergenta
cartre ocuzal ale fetelor aproximale, deci pot fi ultilizate mai ales pe dd izolati: Adams, Jackson, crosetul
simplu si simplu modificat
Nr7:
1.semne ocluzodentare -ocluzia deschisa;
-natura dismetabolica a ocuziei deschise este evidentiata prin asocierea frecventa a unor modificari de
structura forma si volum ce privesc dd displazii de smalt, vol redus al coroanelor dentare, modificari
privind proportiile dintre dd
-ingustarea arcadei sup asociata uneori cu protruzia alveolo-dentara
-turtirea liniei dd frontali la arcada inf arcada scurtat in forma de trapez
-denivelarile planului de ocluzie sunt mai mari la arcada sup cel mai adesea, in partea anterioara,
planul de ocluzie descrie o curba cu concavitatea catre planul de ocluzie si dd interesati sunt in
infrapozitie
-infradentia anterioara la arcada inferioara este pusa in evidenta prin faptul ca grupul incisivilor inferiori
descriu o linie dreapta sau o curba cu concavitatea orientata spre planul de ocluzie( mod normal se
descrie o curba cu convexitatea spre planul de ocluzie)
-bolta palatina ingustata si adanca
-modificarea de ocluzie patognomonica este reprezentata de existenta unui spatiu de inocluzie verticala:
Spatiului de inocluzie verticala ii pot fi descrise o dimensiune orizontala si un verticala
Cea orizontala se refera la numarul de unitati dentare cuprinse delimintarea orizontala se face
delimitand dd care marginesc spatiul de inocluzie verticala si care vin in contact cu antagonistii,
de cele mai multe ori, SIV se intinde simetric fata de linia mediana si intereseaza zona incisivo-
canina(exista si cazuri in care e asimetrica)
In sens vertical se masoara dimensiunea maxima a SIV
-oculzia deschisa produsa prin interpozitie: lipsesc semne de afectare dentara, incoluzia verticala
cuprinde un nr mai redus de dd, este de inaltime mai mica si poate fi dispusa asimetric sau chiar
unilateral la nivelul la care s-a produs interpozitia

2.crosetul Stahl;
-in picatura/pelota/bucla
-cel mai simplu si frecvent utilizat asigurand placilor orto o f buna stabilitate, dat fiind faptul ca incaleca
arcul dentar dinspre ocluzal spre parodontiu marginal se opune miscarii dentare in sens vertical
-usor de confectionat si activat
-in caz de deteriorere se poate inlocui direct in CB
-se compune din
Extremitatea libera: retine aparatul, respectiv partea activa sub forma unei bucle rotunjite a
carei dimensiune variaza in functie de marimea triunghiului interdentar, fiind pozitionata sub
punctul de contact; datorita formei rotunjite, pelota nu foloseste in totalitate retentivitatea
triunghiului interdentar, ci doar zonele subecuatoriale oferite de muchiile proximo-V a 2 dd
vecini
O parte intermediara care incaleca arcada dentara prin nisa masticatorie: aceasta face cu partea
activa un unghi de 90 de grade; prin aceasta portiune, care stabileste contact intim cu fetele
aproximale supraecuatoriale ale dintilor vecini este impiedicata egresiunea. Uneori, din
necesitati terepeutice, prin activarea aceste protiuni se pot desface punctele de contact
Extremitatea retentiva care patrunde in baza placii, cu aspect zimtat sau cu extremitatea indoita
in unghi de 30 de grade
3.rx utilizate pt depistarea dd inclusi
Film intraoral:
-rx retroalveolara: existenta d, pozitia acestuia in profuzimea maxilarelor, eventuale inclinari sau rotatii,
nu ofera localizare V sau orala
-pt precizarea pozitiei V sau orale: Rx excentrica, Rx cu film muscat
-film extraoral: OPG, teleRx,
-CBCT

Nr.8.
-Importanta OPG
-evaluarea cresterii si dezvoltarii prin compararea rx efectuate la diferite varste
-varsta dentara ca indicator al varstei biologice; pt aprecierea acesteia este important gradul de
mineralizare a caninilor inferior
-particuratit. DT: gradul de rizaliza la diferite mom ale dezvoltarii
-gradul eruptie a DP:intraosos si submucos
-directia de eruptie a DP, cu potential de agravare/ameliorare a AnDM
-raport DP/DT
-leziuni si traumatisme odontale
-tratamente endo, complicatii periapicale
-estimarea nr, poz, dimensiunii, conformatiei si stadiul dezvoltarii dd si germenilor prezenti pe ambele
maxilare
-anomalii de nr:supranumerari sau anodontii; forma; structura; care pot sa perturbe dentitia si mai ales
evolutia ei; utila pt decelarea precoce a acestor anomalii, inaintea instalarii semnelor clinice si
complicatiilor
-str anato invecinate(sinus, baze osoase, fose, atm)
-consecintele extractiilor sau pierderilor precoce ale dd
-favorizeaza depistarea, dg, evolutia, prognosticul evolutiei si reuneste elem indispensabile ale actului
clinic
-reactivitatea biologica a pacientului si evolutia cazului sub tratament
-deplasari dentare dirijate orto(OPG efectuate in serie)
-economie de timp, film, radiatii
-Diastema (daca frenul se prelungeste cu sept fibrilar )
-Factori functionali in etiologia compresiei de maxilar
Obiceiuri vicioase:
-sugerea degetelor sau a diverselor obiecte prelungita dincolo de varsta de 2-3 ani, dormitul in decubit
lateral cu pumnnul sub fata, dormitul cu capul in hiperextensie(determina pozitionarea post a md)
-actioneaza prin 2 mecanisme: succiunea duce la scadearea presiunii in CB, iar astfel presiunea
atmosferica exterioara devine predominanta si apasand asupra peretilor laterali ai arcadelor dentare,
produce ingustarea
-presiunea directa asupra incisivilor vestibularizand incisivii sup si lingualizandu-i pe cei inferiori
-respiratia orala:
In inspir coloana de aer trecand prin CB, antreneaza printr-un fenomen de tiraj aerul din
sinusurile maxilare, scazand presiunea in aceste cavitati, iar presiunea atmosferica devenind
predominanta, turteste maxilarul
RO sta cu gura intredeschisa si musculatura obrajilor este intinsa si se aplica si preseaza pe
sectoarele laterale ale arcadelor
-influentele grupelor musculare antagoniste:
In forma clinica cu inghesuire predomina tonicitatea musculaturii circumorale fata de
musculatura limbii
In forma cu prodentie musculatura labiala e hipotona
-deglutita atipca si sugerea limbii

-Resort auxiliar in S
Este alcatuit dintr-o portiune activa sub forma literei S si o parte retentiva ce va fi inglibata in baza placii
-folosit mai ales in derotarile dentare, cand extremitatea libera a partii active va fi in contact cu acea
jumatate a fetei orale a dintelui care trebuie deplasata catre vestibular. In aceste situatii, este necesara
utilizarea arcului vestibular, care va lua contact cu cealata jumatate a dintelui, dar pe FV, realizand un
cuplu de forte cu arcul pt derotare. Pt a fi posibila derotarea, baza placii va fi slefuita spre oral in directia
in care actioneaza arcul vestubualar, iar aceste va fi la distanta de FV a dintelui pe jumatatea pe care
actioneaza dinspre oral arcul secundar
-cand extremitatea libera ia contact cu toata fata orala a dintelui actiunea sa este de vestibularizare a
acestuia, insa cu o eficienta mai mica decat cea a arcului secundar in 8
-se confectioneaza din sarma elastica cu diametru 0.7mm
-mai exista un arc in S cu prelungire proximala

Nr. 9:
valoare opg n orto( nu tiu 100%ca e asa) ,
arc coffin
-arc in forma de lira
-parti componete:
 Portiune centrala(curbura principala) la nivelul careia se face activarea(deci nu va fi inglobata in
acrilat
2 extemitati recurbate care se termina sub forma unor bucle rotunjite pt a asigura retentia in
baza placii ortodontice
-arcul Coffin, ca element unic, aplicat la placa superioara, se confectioneaza din sarma de Wipla elastica
de 1.2mm diametru si este simetric de o parte si de alta a liniei mediene
-antero-post arcul se intinde cu extremitatea sa post situata in centru, pe linia mediana, pana la nivelul
unei linii imaginare ce uneste fetele dinstale ale M6ani, iar anterior pana la nivelul unei linii imginare
care uneste FM ale primilor PM
-rascroirea distala a bazei placii se face pana in dreptul unei linii ce uneste fetele meziale ale M6ani
-partea libera a arcului coffin, respectiv bucla centrala trebuie sa fie la distanta de mucoasa palatina pt a
nu produce leziuni ale acesteia
-forta orto declansata nu are un caracter intermitent comparativ cu cea rezultata din activarea surubului
si aceasta datorita faptului ca intre activari, facute la intervale regulate de timp, intensitatea fortei
descreste lent, neajungand niciodata la 0. In schimb, dozarea fortei este mai putin precisa si nu poate fi
executata decat de catre medic, depinzand in mare masura de simtul clinic al acestuia
-marele deavnataj al acestui arc rezulta din marele avantaj, respectiv caracterul de element elastic ce
declanseaza tendinta de desprindere de pe campul alveolo-dentar si de jocul celor 2 fragmente in plan
vertical, care aletereaza stabilitatea aparatului si deci eficeita terapeutice. Acest neajuns poate fi insa
cotracarat printr-o ancorarare ft buna
-poate fi element unic, singular, dar pot fi aplicate, in functie de necesitatile terapeutice si 2 sau chiar 3
arcuri la aceiasi placa
-ca element singular produce largire predominant anterioara(in situatiile clinice in care ingustarea
arcadei este in regiunea anterioara forma de V). intr-o asezare inversa largire predominat post
-se poate folosi si pr largire radiara, placa fiind secrtionata in Y si se aplica 3 arcuri coffin

semne clinice faciale la compresia de maxilar

-fata ingusta si prelunga
-aripile nasului aplatizate si hipotone
-orificii narinare ingustate
-fanta labiala deschisa in repaus si in unele cazuri lasa sa se vada incisivii superiori
-forma clinica cu prodentie: procheilie superioara
-uneori, buza inferioara se insinueaza in spatele incisivilor superiori si contribuie la gravarea anomaliei
-forma clinica cu inghesuire, tonusul buzei superioare este normal sau usor crescut
-RO este scoasa in evidenta prin testul Gudin poztiv se preseaza intre 2 degete aripile nasului si apoi
sunt eliberate brus daca se desfac brusc tonus normal; lent hipotonie
-etajul inferior al fetei micsorat
-profil accentuat convex
-menton pozitie posterioara(fie datorita unei pozitii post a md fata de mx fie datorita unei dezvoltari md
insuficiente
-facies adenoidian

nr. 10:
-teleradiografia: definitie, tipuri, caracteristici
=metoda obiectiva aproape obligatorie in orto, deoarece furnizeaza pe o singura imagine structura si
rapoartele tuturor elementelor ApDM intre ele.
- Anomaliile de poz, rotatie si inclinare ale maxilarelor, alveolelor si dd pot fi astfel analizate in vederea
stabilirii unui dg individualizat si un tratament in consecinta.
- Ofera posibilitatea aprecierii directiei de crestere a elem ApDM(prin calcularea unghiurilor pe care le
fac planurile de referinta), structurile acestor elem, tulburarile de dezvolt cantitative, de ritm, pozitie,
directie si rotatie a acestora, tipologia, in plus poate prevedea posibilitatile de crestere in raport cu
varsta si sexul a acelorasi elemente ale ApDM, date extrem de utile in AnDM.
-investigatia TeleRx seriata, la acelasi pacient in curs de tratament, constituie un mijloc obiectiv de mare
valoare in aprecierea eficientei metodelor terepeutice folosite
-evidentiaza tuburarile de dezvoltare in plan vertical si sagital a masivului facial, dand cele mai multe
informatii despre natura, directia si gradul de dezvoltare a str osase ce insotesc anomalia
- 3 tipuri: a) teleRx de fata da info despre dezvoltarea ver c si transvers
mai ales in asimetrii
b) teleRx axiale: mai rar
c) teleRx de profil evidentiaza tulb de dezvoltare in plan vertical si sagital ale:
- masivului facial
- celor 2 maxilare in sp

-sindromul de compresie de maxilar: semne endobucale

-ingustarea arcadei - dimensiuni transversale reduse:
Indici arcada/dinti(pont): comparatia se face in raport cu marimea coroanelor dentare lunadu-
se ca etalon suma incisiva;
Indici arcada/fata: largimea maxima a arcadei sup e raportata la diametrul bizigomatic osos
In DT, absenta diastemelor fiziologice la varsta de 5-6 ani trebuie suspectata ca un semn al
evolutiei catre compresiune
-forma anormala de arcada
V ingustate predominata anterioara
Omega ingustare in regiunea premolara
U ingustare mai accentuata in regiunea moalrilor
-asimetrii de arcada o hemiarcada de o forma, iar cealalta de alta forma
In plan transvesal distante diferite intre cele 2 arcade si linia mediana
In plan sagital migrari meziale( cel mai frecvent)
-malpozitii dentare, tulburari de eruptie
Vestibulo sau oropozitii
Rotatii
Meziopozitiile unor dd anteriori
 Distopozitii mai rar
Eruptia intarziata a unor dd, eruptia ectopica
Ramanearea in incluzie a unor dd din cauza lipsei de spatiu
Prodentia= vestibulorinclinarea dd frontali: mai frecvent la arcada superioara
Cu aliniere dentara
Cu spatiere
Cu inghesuire
-bolta palatina ingustata, foarte adanca in multe cazuri
-rapoarte de ocluzie modificate constant in forma clinica cu protruzie si mai rar in forma cu nghesuire
Ocluzie distalizata cel mai frecvent ca urmare a prodentiei superioare si a pozitiei posterioare
a md
Ocluzie adnaca in acoperis incisivii inferior vin in contact cu mucoasa palatinala mult inapoia
coletului
Ocluzie inversa laterala intereseaza doar maxilarul sau este mai accentuata
Ocluzie lingualizata exceptional: deficitul privind dezvoltarea transversala e situat in special la
arcada inferioara

-arcul vestibular
-este un element elastic din sarma asezat in partea anterioara a placii
-poate de veni activ atat la nivelul curburii principale cat si la nivelul buclelor de activare
-cel mai utilizat: cel cu bulcle dreptunghilare cu unghiuri rotunjite
-aceste se compune din
Curbura principala care se intinde pe FV a incisivilor
2 bucle de activare dreptunghiulare cu unghiuri rotunjite, cu diametrul orizontal = cu latimea FV
a caninului; in plan vertical acestea depasesc festonul gingival al caninului, aflandu-se la distanta
de mucoasa
2 conexiuni terminale care traverseaza arcada dentara prin spatiul dintre canin si PM1
2 cozi de retentie care fixeaza arcul in baza placii
-in functie de necesitatile terepeutice poate fi modificat mai ales la niv buclelor care pot fi:
mai inguste(2/3 distale ale caninului) pentru derotare
triunghiulare traverseaza spatiul dintre ILS si CS pentru oralizari si distalizari(0.6mm)
In deget de manusa exercita presiune pe FV a C
Bucla in M - ==||==
Bucla in T - ==||==
-actiuni:
Alinieara grupului frontal dupa obtinrea spatiului necesar
Retrudarea grupului frontal prin basculare(pozitia sa aproape de marginea incizala) sau prin
translatie(pozitionat cat mai aproape de colet)
Derotarea acelorasi dinti in cuplu de forta cu alte elemente de actiune sau cu baza placii
Deplasari verticale ale dd daca pe dintii respectivi sunt aplicate diferite sisteme care sa
poztioneze si sa mentina arcul la un anumit nivel impus de situatia clinica: ingresiune(arcul la
nivelul coletului) si egresiune(arc cat mai aproape de marginea incizala)
Distalizarea caninilor(arcul cu bucle triunghiulare)
Conducerea mandibulei, actionand ca un plan inclinat
Protectia dd anterior impotriva hipertoniei orbicularilor: inaceasta stituatie arcul vestibular este
la distanta de arcada dentara avand rol fuctional
-sarma elastica cu diametru 0.7mm
nr 11:
1. Modificari ocluzale in compresia de maxilar;
Ocluzie distalizata cel mai frecvent: repere distalizate la reperul M si C+ inocluzie sagitala ca urmare a
prodentiei superioare si a pozitiei posterioare a md
Ocluzie adnaca in acoperis incisivii inferior vin in contact cu mucoasa palatinala mult inapoia coletului
Ocluzie inversa laterala intereseaza doar maxilarul sau este mai accentuata
Ocluzie lingualizata exceptional: deficitul privind dezvoltarea transversala e situat in special la arcada
inferioara

2. Mijloace de investigare ortodontica: enumerare;

-examenul fotografic
-studiul de model
-examenul RX
Film intraoral:
-rx retroalveolara: existenta d, pozitia acestuia in profuzimea maxilarelor, eventuale inclinari sau
rotatii, nu ofera localizare V sau orala
-pt precizarea pozitiei V sau orale: Rx excentrica, Rx cu film muscat
-film extraoral: OPG, teleRx,
-CBCT
2. Partile componente ale aparatelor mobilizabile
-baza placii
-elemente de ancorare
Nespecifice(baza placii)
Specifice: crosete si gutiere
-elemente de actiune
Mecanice si functionale

Nr 12
1. Etapele tratamentului orthodontic in functie de moment
Profilactic/preventiv: totalitatea actelor terepeutice care urmaresc indepartarea sau contracararea
factorilor ce ar putea detemina AnDM; varsta de electia <6ani
Interceptiv: constand in surprinderea anomaliilor la primele semne de debut sau intreruperea evolutiei
acestor intervenidu-se de obicei asupra cauzei
Curativ: se instituie atunci cand AnDM este prezenta(precoce 7-13 ani/tardiv dupa 13-14 ani)

2. Diagnosticul diferential in compresia de maxilar

Forma clinica cu prodentie:
-ocluzia distala zisa genuina natura ereditara
Mandibula este dezvotata insuficient, de aceea aducerea mandibului anterior pana la
normalizarea rapoartelor in plan sagital nu reuseste sa armonizeze trasaturile faciale
Lipseste ingustarea arcadelor si ocluzia adnaca in acoperis
-constrictii/anchioze ATM semn distinctiv: miscari in ATM limitate/abs
-prodentii cu disteme cauzate de macroglosie arcade largi, limba mare(pe marginile limbii se obs
amprentele dentare
-biprodentia Case este o particularitate de dezvoltare a ApDM, nu o anomalie
 Arcadele si ocuzia sunt normale
Prodentie bimaxilara(ex:prodentia etnica a rasei negroide)
Nu se asociaza cu tulburari funcrionale
-prodentia din sindr Down din cauza macroglosiei
-prodentia din hipertiroidismn
-prodentia din BP
Forma clinica cu inghesuire
-macrodontie absoluta(SI>35) si relativa(SI<35, dar dintii sunt mari DBZO)
-MPG
3. Resortul auxiliar in ciuperca
=arc secundar in dublu S
-arc secundar pluridentar ce seamana cu 2 arcuri secundare in S unite pe linia mediana
-prezinta o portiune centrala in contact cu FOrala a 2-4 dd in 1/3 de colet(cu cei 2 incisivi centrali sau toti
incisivii)
-baza placii nu poate sa fie despicata pe linia mediana sau paramedian cand arcul ia contact cu toti
incisivii; poate fi insa sectionat in trapez, sectorial sau chiar in Y
-se continua de o parte si de alta cu cate o bucla de activare in S, terminadu-se prin indoituri de retentie
care patrund in baza placii
-prin contactul cu FOrala a dd realizeaza in general vestibularizarea
-intr-o combinatie cu arcul vestibular si cu actiunea selectiva pe FOrala,se poate folosi si pt derotari
dentare
-aplicat supracingular ingresiune dentara
-0.7mm

Nr 13.
1.Ac de siguranta.
-a fost imaginat mai ales pt activarile pe canin
-alcatuit din
O parte activa lunga a carei extremitate libera este recurbata in contact cu FM si V a caninului
O bucla spiralata pararela cu mucoasa V plasata intre PM2 si M6ani si o portiune retentiva care
fie traverseaza spatiul dintre dd antementionati si patrunde in baza placii, fie este inglobata in
peretele V al gutierei cand aceasta este elem de ancorare. Cand anumite conditii clinice o
impun, dupa ce formeaza bucla, aceasta portiune a arcului are un traseu anterior pararel cu
fetele ocluzale, traversand arcada mezial de PM2
-utilizat pentru: distalizare si oralizarea caninilor erupti ectopic in MV-pozitie
-0.7mm sau cand e mai lung 0.8mm
-gradul de elasticitate a sarmei poate fi marit sau micsorat prin confectionarea buclei spiralate de
dimensiune mai mare sau mai mica sau prin lungimea arcului
-se activeaza prin scrutari ale capatului liber si indoiri succesive pe FM a caninului
2.Tratamentul orto profilactic si preventia.
-terapia profilactica dispune de
Mijloace terapeutice medicale generale vizeaza tulburarile genetice, neuro-endocrine si
metabolice
Mijloace terapeutice functionale vizeaza reechilibrarea musculaturii oro-faciale prin
antrenament muscular, reeducarea functionala, indepartarea obiceiurilor vicioase
Mijloace terapeutice locale buco-dentare vizeaza tratamentul leziunilor dentare
Mijloace bio-mecanice(ortodontice) utilizate numai ca adjuvant pt eliminarea obiceiurilor
vicioase si echilibrarea ocluziei in cazul pierderii precoce a dd
-terapia preventiva beneficiaza de:
Mijloace terapeutice medicale generale cu scopul de a modifica terenul deficitar al copilului
Mijloace terapeutice functionale asociate pt reechilibrarea musculara si indepartarea
obiceiurilor vicioase
Mijloace orto simplu (mentinatoare de spatiu, placa vestibulara, gutiera cu plan inclinat)
Mijloace chirurgicale simple: frenectomia in terapia diastemei, extactii dirijate in terapia
dizarmoniilor dento-alveolare cu inghesuire
Tratamant odontal refacere dd distrusi prin procese carioase, traumatisme, hiperplazii

2. Clasificarea prognatism
Prognatism mandibulara adevarata prin macrognatie exces de crestere md
Pseurdoprognatism mandibulara fals
Prin deficit de dezvoltare a maxilarului
Prin relatii intermaxilare anormale(pozitionare anteriora a mandibulei
Ocluzie inversa frontala prin conducere condilaia(articulara)
Ocluzie inversa frontala prin conducere cuspidiana(ocluzie inversa fortata)
Numai prin modificari de ax a dd anteriori
Ocluzie inversa frontala prin modificari de ax alte tuturor incisivilor
Andgrenaj invers frontal

nr 14.
Metode utilizate in terapia anomaliilor DM ;
- Metode generale
- Metode locale:
Aparat ortodontic
Terapie functionala prin exercitii
Slefuiri dentare ct premature (obturatii in exces/ cand tesuturile nu
au uzura fiziologica
- stripping
 Interventii chirurgicale
Tratamente protetice (asigura continuitatea arcadelor/ pt contentie )

semne faciale in prog md anatomic;

-menton proeminet, Gn putand chiar sa depaseasca planul nazo-frontal(in mod normal Gn e pe planul
orbito-frontal)
-profil concav
-sant labio-mentionier sters
-buza inf proemina ant
-buza sup apare infundata
-trepta labiala inversata(prin procheilie inf)
-et inf al fetei marit
-unghi md larg deschis 140-145 de grade
-ramura orizontala a md prezinta o oblicitate accentuata

scut lingual
-elemnet de actiune cu proprietati functionale care se aplica la placa superioara cu rol de a impiedica
interpozitiile limbii, realizat cel mai adesea din sarma sub forma unui grilaj metalic cu o intindere pe
orizontala si verticala corespunzatoare SIV sau zonei de interpozitie
Caracteristici:
-lungimea M-D sa fie cat a SIV
-inaltimea sa fie pana la proiectia regiunii gingivale antagoniste
-curbura scutului || cu cea a arcadei la aprox 2mm de aceasta
-inclinarea scutului media aritmetica intre axele incisivilor inferiori si superiori
-respectarea acestor norme impune montarea modelelor in ocluzor
-sarma 0.8-0.9mm
-plasat anterior sau posterior uni sau bilateral
-o singura bucata de sarma daca baza e nesctionata/2 daca este sectionata

Nr.15
Trinomul ortodontic
-forta ortodontica
-zona de spijin
-zona de aplicare

Semne clinice endobucale in prognatismul mandibular anatomic

-modificari de arcada si de evolutie dentara ce semnifica un exces de dezvoltare md
 Treme si diasteme foarte mari in perioada DT la arcada inf
Eruptia dd permanenti inf mult mai precoce decat sup
Existenta pe Rx a unor distante mari intre germenii DP din zona de spijin la arcada inf
Eruptia DP inf din sectoarele laterale ale arcadelor cu spatii inter ei
Mariri sagitale si transversale ale arcadei inf
-parodontiu este interesat precoce in angrenajul invers din cauza blocajului mare
-se observa resobtia parodontiului de FV a unor incisivi inferiori si mobilizarea acestor dd
-afectare parodontala tardiva si mai severa
-modificarile limbii
Privesc vol, tonicitatea si paricularitatile de pozitie si functie
Macroglosie impresiunile dentare sunt vizibile pe marginile limbii; in deglutitie marginile limbii
patrund prin spatiile interdentare
Diverse studii au evidentiat faptul ca la subiectii cu prognatie md, limba, in repaus, sta in
interiorul arcului md, iar la inceputul deglutitiei are o deplasare ant de amploare mai mare decat
la subiectii normali si varful ei nu se mai ridica si nu se mai aplica pe versantul ant al boltii
palatine
-modificari ocluzale:
In plan sagital, in sensul unei pozitii mai ant a arcadei inf in totalitate sau numai a unor dinti
In macrognatia md si ocluziiele inverse frontale prin relatii anormale intermaxilare: rapoarte M
la nivelul M(plan postlaceal in treapta M in DT), la nivelul C; rapoarte inverse de ocluzie la
nivelul incisivilor(ocluzie inversa forntala cu sau fara spatiu de incoluzie sagitala)
Cu cat spatiul de inolcuzie sagitala este mai mare cu atat anomalia este mai grava
Porgnosticul este mai sever atunci cand inocluzia sagiatala se datorea unui exces de crestere md
In unele situatii rapoartele in plan sagital pot fi diferite in partea stg fara de partea dr datorita
unor modificari asociate
MPG sup care atenueaza/mascheaza decalajul, latero-deviatie md care reduce decalajul de
parte deviata si il accentueaza de partea opusa
In plan transversal ocluzie inversa

Gutiera ca element de ancorare al placilor ortodontice

-considerate cea mai eficienta modalitate de ancorarea a placilor orto
-reprezinta prelungirea bazei placii pe FOcluzala si V a dd laterali in contact intim cu suprafetele dentare
-peretii verticali sa redea morfologia dd pe care ii acopera
-grosime uniforma, sa menajeze parodontiul marginal ramanad la 1-1.5mm de el
-partile vizibile pot fi confectionate din acrilat asemanator coloristic dd naturali cand indicatiile sociale o
cer
-pe fata interna la nivelul santului gingical foliere fina
-pe langa ancorarea ft buna gutierele dau posibilitatea:
Unei inaltari provizorii de ocluzie, deangrenand arcadele dentare in regiunea anterioara in
vederea realizarii saltului articular(ocluzie inversa frontala)
Conducerii mandibulei din pozitii patologice in pozitie normala, suprafata ocluzala fiind
modelata pe principiul microplanurilor inclinate
Mandibula poate fi dirijata din retrognatie in pozitie normala ; prognatie in poz normala si
laterodeviatie in poz normala
Inaltari definitive de ocluzie(in ocuziile adanci) utilizand
 Ancorarea bilaterala prin guriere, lasand neacoperiti de gutiera ultimii dd, care vor
evolua pe verticala si slefuind succesiv spre mezial pana la obtinerea rezultatului final
Ancoararea mixta pe o hemiarcada ancorarea pe gutiera, iar pe cea opusa ancorarea pe
crosete care permit egresiunea dd laterali(cr. Schwarz)
-placile orto ancorate prin gutiere pot beneficia de orice tip de element de actiune chiar si de cele care
tind sa desprinda placa de pe campul alveolo-dentar(Coffin) avantaj reparatii usoare in cabinet

nr 16:
clasificarea fortelor,
- D.p.d.v. al ritmului de aplicare (raportul intre durata de actiune si de repaus)
F. intermitente
F. discontinue
F. continue
- D.p.d.v. al sediului :
Monomax
Intermax
Intra-extraorale
Extraorale
F. principale declansate de tratamentul ortodontic, venind in contact cu
suprafete oblice ale dd si se descompun si dau nastere F secundare
- trebuie cunoscute, pt ca tind sa DESPRINDA aparatul sau sa imprime MISCARI NEFAVORABILE
F. secundare

- In functie de natura lor:

Mecanice, artificiale
Functionale, naturale
- In functie de intensitate:
F usoare (30-40 g pe dd monoradicular=> permit resorbtie si apozitie osoasa)
F mari ( hialinizarea tesutului periodontal)

obiective terapeutice in ocluzia deschisa,

Profilaxie: alimentatie corespunzatoare din punct de vedere calitativ si cantitativ; prevenirea/ tratarea
rahitismului, a gastroenteritrlor; indepartarea obiceiurilor vicioase, indepartarea interpozitiilor
Tratamentul trebuie instituit cat mai precoce deoarece cu cat se intervine mai devreme, se
actioneaza intr-o perioada de plasticitate osoasa mai mare si se obtine un raspuns mai bun la actiunea
masurilor terapeutice. Se prefera instituirea tratamentului la un pacient susceptibil de corectare
spontana deoarece grabeste corectarea si previne agravarea anomaliei ce poate urma intarzierii
instituirii tratamentului.
Deconditionarea interpozitiilor limbii - prin exercitii de reeducare functionala si aparate orto. Copilul
este invatat, in fata oglinzii, ca in timpul deglutitiei sa aseze varful limbii la nivelul papilei incisive - acest
exercitiu se va repeta de mai multe ori pe zi. Adjuvante: fixarea unei bile la un arc palatinal - pe care
pacientul o cauta cu limba in timpul deglutitiei; aplicarea unei bomboane lipicioase pe cerul gurii, pe
care copilul sa o suga asezand varful limbii pe ea. Aparatele orto pentru impiedicarea interpozitiilor sunt
prevazute cu scuturi linguale sau vestibulare - sub forma unui grilaj metalic (fixat cel mai adesea pe o
placa superioara si care impiedica patrunderea limbii la nivelul spatiului de inocluzie) sau din acrilat
Reeducarea fonatiei in colaborare cu un logoped
Aplicarea barbitei si capelinei (sub forma de tractiune vertex-mentoniera) - indispensabila in ocluziile
deschise de natura dismetabolica si utila in celelalte - actioneaza in sensul inchiderii unghiului
mandibular, reducerii inaltimii etajului inf al fetei, refacerii unei linii normale a ramurii orizontale.
Barbita se va purta doar noaptea.

Masuri terapeutice intraorale pentru desfiintarea spatiului de inocluzie verticala:

O Inainte de eruptia M1 permanenti, daca spatiul de inocluzie verticala nu este prea mare - slefuiri
ale M temporari in sedinte periodice la distanta de 10-15 zile
O Dupa eruptia M1 permanenti - slefuirea M temporari (contactul se va face doar intre M
permanenti) asociata cu aplicarea barbitei si capelinei
O Tractionarea catre planul de ocluzie a dintilor aflati in infrapozitie - doar la DP; se folosesc forte
de intensitate mica deoarece radacinile dentare sunt scurte si parodontiul mai slab.
Tractionarea poate fi:
Intermaxilara - tractionarea fiecarui dinte maxilar de cate un dinte mandibular
(metoda riscanta). Mai prudent este sa se solidarizeze grupul dentar interesat de pe fiecare
arcada printr-o bara vestibulara, iar inelele de cauciuc pentru tractiune sa se aplice intre capetele celor 2
bare
Monomaxilara - se face cu ajutorul umor arcuri vestibulare
O La varstnici se pot face slefuiri sau chiar extractii (cand contactul se face pe un nr limitat de
dinti). Cand spatiul de inocluzie este limitat orizontal si vertical, pot fi alungite
coroanele dentare prin lucrari protetice conjuncte, ce sunt indicate si de existenta displaziilor dentare
o Interventii chirurgicale - dupa terminarea cresterii osoase si dupa incercarea tratamentului
conservativ: osteotomii complete/ partiale la nivelul ramurii orizontale mandibulare

Ocluzia deschisa distala - foarte rara - inocluzia verticala e situata intre regiunile distale ale arcadelor,
uni/bilateral

- profilaxie
- interceptie
surprindere instalarii mai devreme
corectarea cauzelor care au produs-o
stabilirea unui tipar de crestere mandibulara
deconditionari
reeducarea functiei
slefuiri selective pe M si C temporari
scut lingual
exercitii pt m ridicatori
barbita cu capelina
- preventie:
indepartarea tuturor cauzelor care pot produce o anomalie dento-max , cu reluarea
normala a cresterii
mai putin de 6-8 ani
mediul de viata
alimentatie
prevenire rahitism
deconditionare
 - curative:
cat mai precoce
deconditionarea interpunerii, respiratia orala
desfiintarea spatiului de inocluzie V
obtinerea unei supraacoperiri (mai mare de 1/3)
contentia suficienta si adecvata a anomaliei

platoul retroincizal
-masa acrilica situata retroincizal superior, orizontala, care in timpul inchiderii gurii vine in contact
prematur cu incisivii inferiori, determinad intruzia lor
-latimea sa trebuie sa fie suficienta pt ca incisivii inferiori sa se sprijine pe el fara a aluneca distal de
platou, ceea ce ar duce la o distalizare nedorita mandibulara
-inaltimea platoului in asa fel realizata incat sa provoace dezocluzia dd posteriori cu 1.5-2 mm max.
astfel se realizeaza ingresiune incisivilor inf si eruptia dd laterali contribuind la nivelarea planului de
ocluzie
-in unele situatii clinice in supraolcuzia accentuata a grupului frontal, platoul poate fi conformat ca un
sant sau cu amprenta antagonistilor in ocluzie corecata

Nr.17
-tipuri de deplasare dentar.
-miscare de translatie propriu-zisa(deplasare coropreala)
Punctul de aplicare a fortei este la nivelul centrului de rezistenta, centrul de rotatie fiind plasat
la infint
Dintele este deplasat liniar || cu el insusi
Greu de obtinut practic
-miscare de rotatie - Miscarea un care dintele se invarte in jurul axului mare sub actiunea unui cuplu de
forte
Deplasarea de-a lungul axului sau longitudinal al dintelui
-ingresiune directie apicala
-egresiune directie ocluzala
-miscarea de basculare (inclinare sau versiune) este o miscare in care coroana dintelui se deplaseaza
de partea opusa fortei controlata/necontrolata
-deplasare radiculara(miscare de redresare/torque) miscare asemanatoare cu miscarea de inclinare in
care coroana este mentinuta pe loc, iar radacina se deplaseaza V-O

Trat in ocluzia adnca acoperit

ingresiunea dintilor anteriori + egresiunea dintilor laterali + redresarea axului I sup pana la
vestibulo-inclinarea lor normala + propulsia mandibulei astfel incat marginea incizala a dintilor
inf sa vina in contact cu fata palatinala a antagonistilor

Pentru ingresiunea dintilor anteriori - se aplica o forta verticala asupra lor. Aparatele orto cele
mai des folosite sunt placile superioare cu platou retroincizal si activatoarele pline la care masa
interocluzala este indepartata la nivelul dintilor laterali, iar in partea anterioara exista un mic
platou incizal. Prin aplicarea platoului retroincizal se obtine ingresiunea dintilor anteriori (de o
amploare foarte redusa) si egresiunea dintilor laterali (modificarile principale).

Egresiunea dintilor laterali - poate fi obtinuta, pe langa metoda ce foloseste platoul retroincizal,
si prin sisteme ce realizeaza un spatiu de inocluzie verticala la nivelul dintilor laterali, fara a
exercita o forta de ingresiune asupra incisivilor. Acest obiectiv se realizeaza prin utilizarea
gutierelor acrilice:

o Aplicarea bilaterala de gutiere, lasand liberi ultimii molari - contactul se va face numai intre gutiere si
arcada antagonista, intre ultimii dinti de pe arcade ramanand un spatiu de inocluzie verticala pentru a
favoriza egresiunea acestora. Gutierele sunt scurtate distal astfel incat sa lase complet liber cate un
dinte de pe fiecare hemiarcada (situati imediat mezial de dintii ce au egresat anterior) pentru a le
permite cresterea verticala s.a.m.d. pana cand intreaga gutiera e desfiintata.

o Aplicarea unilaterala a gutierei - are loc egresiunea dintilor laterali in 2 etape: intai la nivelul unei
jumatati a aparatului dento-maxilar si apoi la nivelul jumatatii opuse. Gutiera se aplica pe o hemiarcada
de la canin pana la ultimul molar inclusiv. O importanta deosebita o prezinta capacul gutierei in ceea ce
priveste grosimea si rapoartele cu arcada antagonista. Grosimea este dictata de dimensiunea verticala a
spatiului de inocluzie fiziologica. Daca dimensiunea acestui spatiu permite, grosimea capacului va fi
astfel aleasa ca la nivelul incisivilor sa rezulte o acoperire de cca 2 mm. Cand nu exista aceasta
posibilitate (supraocluzie incisiva foarte mare, spatiu de inocluzie fiziologica mai redus), supraocluzia
dupa aplicarea gutierei poate fi mai mare. Modelarea capacului trebuie sa realizeze o angrenare
uniforma pe toata suprafata sa cu arcada antagonista si in acelasi timp sa determine propulsia
mandibulei care sa realizeze contact sagital intre I inf si cei superiori (acest contact este foarte
important pentru a evita o eventuala egresiune a I inf; eficienta masticatorie crescuta; evitarea
balansarii mandibulei din cauza lipsei de contact de partea unde nu s-a aplicat gutiera)

Stimulare suplimentara prin aplicarea de forte artificiale pentru marirea potentialului de

crestere verticala

Desfacerea punctelor de contact interdentare pentru a oferi dintilor libertate individuala de

deplasare
--> se utilizeaza urmatorul procedeu: la arcada inferioara se aplica un arc lingual de expansiune, fixat
pe o hemiarcada prin gutiera, iar pe hemiarcada opusa printr-un inel cimentat pe M1 (se prefera
aplicarea inelului pe hemiarcada cu malpozitii mai accentuata); la arcada superioara se aplica o placa
de dilatare tip Schwarz, prevazuta cu resorturi auxiliare pentru vestibularizarea I sup

Se obtin: desfacerea punctelor de contact prin largirea arcadelor; accelerarea egresiunii

dentare; pozitionarea anterioara a mandibulei prin intermediul gutierei; vestibularizarea si
ingresiunea I sup prin intermediul resorturilor auxiliare

Acest sistem de aparate se poarta pana cand se stabileste contact interarcadic vertical pe
partea pe care a fost cimentat inelul + 1 - 1+ luni (contentie)

Apoi la arcada superioara se mentine placa, iar la arcada inferioara, arcul cu agregare mixta
este inlocuit cu o placa de contentie pentru a permite egresiunea dintilor de au fost acoperiti
de gutiera

Tratamentul se incheie cu un activator - pentru echilibrarea finala

Plan nclinat anterior la placa superioar

-planul inclinat aplicat la placa superioara in spatele incisivilor, ca un val din acrilat cu suprafata
anterioara oblica, cu o directie de sus in jos si dinainte inapoi, are ca aciune principala conducerea
md din pozitie post in relatie normala si aceasta deoarece cu aparatul aplicat in CB, pacientul nu
poate inchide gura decat daca realizeaza o miscare de propulsie a md, cu conditia ca planul inclinat
sa respecte caracteristicele desrise
-in timpul inchiderii gurii contactul interarcadic se realizeaza doar anterior, in zonele laterale aparand
un spatiu de inocluzie verticala ce nu trebuie sa fie mai mare de 1.5-2 mm, ce permite egresiune dd
-in timp, datorita alunecarii grupului forntal inf pe aceasta suprafata inclinata se produce o
vestibularizare a acestor dd
-deci fortele orto aparute isi exercita influenta direct la nivelul grupui frontal inf, indirect la niv dd
laterali si la nivelul ATM pe care o remodeleaza prin propulsie
-poate fi si sub forma unui scut ligual conformat corespunzator, indeplinid si rolul de a proteja
arcadele dentare de intepozitii linguale

Nr.18
.planul inclinat anterior inferior.
-planul inclinat plasat in reguinea ant la placa inf, cu orientare oblica in sus si inapoi, realizaeaza
vestibularizarea icisivilor sup(sau intregului grup frontal) in functie de intinderea sa pe orizontala) si
retopulsia md
-cel mai cunoscut aparat care contine acest element este placa Brckel-Reichenbach
-este o placa inferioara ancorata cu crostete schwarz cu arc vestibular si plan inclinat anterior
orientat de jos in sus si dinainte inapoi
-tratamentul cu acest tip aparat este delicat de condus prin existenta riscului de aparitie a egresuinii
dintilor laterali
-pt a contracara acest neajuns Guleaeva a prelungit baza pe fata ocluzala a dd laterali sub forma de
masa interocluzala, iar boboc a inlocuit ancorarea prin crostete cu cea prin gutiere
-in ambele situatii este important ca intre masa ocluzala sau gutiera si arcada antagonista sa nu
existe contact, altfel se anuleaza efectul planului inclinat

semne endobucale dlmp.

- maxilar insuficient dezvoltat in toate sensurile
- bolta palatina: plata,eventuale cicatrici orif de comunicare buco-nazala
- arcada superioara: forme anormale: V ( f ingusta ant fata de post)
M
trapez
asimetrie accentuata in cazul DLMP unilaterale
- lipsa de continuitate la nivelul procesului alveolar
- buza: cicatriceala
cu bride
ves bul pu n adanc
- anomalii dentare in zona despicaturii:
anodon i
dinti supranumerari
dinti nanici
malpozitii accentuate
- dintii pot prezenta distrofii dentare, deficite de mineralizare si implantare deficitara
- tulburari de ocluzie accentuate: ocluzie inversa frontala
pana la
ocluzie inversa totala -
mandibula scapa de sub controlul maxilarului si apar semne de exces de crestere md.

efecte negative deplasare dentara

Efectele negative ale deplasarii dentare:
- Mortificari pulpare
- Resorbtii radiculare
- Durere si mobilitate asociate cu tratament ortodontic
- Afectari parodontale

Nr 19.
Tratamentul ortodontic la copil: caracteristici.
-(dentitiei temporare, dentitiei permanente)
-crestere scheletala
-disfunctii ale pacientului: respiratie, masticatie, deglutitie, fonatie, obiceiuri vicioase
-psihic: favorabil unui tratament
-tratamentul :
profilactic
interceptiv
curativ
de mentinere a rezultatelor
-
- Discrepantele scheletale nu se trateaza, dar se avertizeaza parintii
- M1 erupti, incisivii in eruptie
- Se extrag I temporari care deviaza eruptia I permanenti
- In cazul pierderii precoce a M temporari, se aplica mentinatoare de spatiu
- Diastema interincisiva poate fi frecventa, dar e tranzitorie
- Relatiile de ocluzie pot fi cuspid pe cuspid la nivelul M1, dar au sanse de rezolvare spontana
- Pot exista inocluzii verticale frontale, care se pot corecta spontan dupa eliminarea
interpozitiilor
- Ocluziile inverse frontale se trateaza
- Se deconditioneaza obiceiurile vicioase persistente
- Se intervine asupra ocluziilor incrucisate de cauza functionala

Obiectivele tratamentului ortodontic in DLMP

stimularea dezvoltarii arcadei sup, in toate sensurile
controlarea ritmului de dezvoltare a mandibulei
corectarea malpozitiei dintilor
obtinerea ocluziei functionale
ob nerea con nuita i arcadei maxilare

Monoblocul: cum actioneaza asupra aparatului dento-maxilar.

-elemente:
Placa superioara
Placa inferioara
Masa interocluzala
1-2 arcuri vestibulare
-actiune complexa:
Asigura dezvoltarea oaselor maxilare fiind un aparat fara elemente de ancorare, pentru a nu-l
pierde din CB si totodata a contracara forta gravitationala si obligat de masa ocluzala copilul
inchide gura in mod reflex. Aparatul se mentine in CB prin contractie musculara, realizeaza
antrenament muscular. Prin activitate musculara crescuta creste afluxul de sange in mm si
prin acestia in oasele maxilare
Propulsia mandibulei se realizeaza prin portiunea anterioara a placii linguale care are
comportament de plan inclinat
Efecte asupra arcadelor alveolo-dentare in cele 3 planuri
In plan sagital: modificare lungimii arcadei(scurtarea prin retrudare incisiva sau
alungirea prin vestibularizare)
In plan vertical: dirijarea eruptiei in pozitie corecta a DP si redimensionarea etajului
inferior prin slefuiri selective in functie de anomalie, la nivelul masei ocluzale
 In plan transversal: largirea arcadei alveolo-dentare prin intermediul contractiei
musculare; centrarea mandibulei
Deconditioneaza RO, deglutitia infantila si obiceiurile vicioase, asigurand totodata fuctionala
lenta si progresiva
Profilaxia cariei rol minor prin hipersalivatie autocuratire

Nr 20
Obiective tratament interceptiv
-mentinerea spatiului in urma pierderii precoce a molarilor temporari
-indepartarea contactelor blocante, ce limiteaza miscarile md prin slefuiri selective in special pe
caninii temp; aceste selfuiri devin necesare atunci cand la varsta de 4-5 ani, aparand deja
diastemizarea, caninii pastreaza un cuspid neabrazat care poate conduce la rapoarte ocluzale
incorecte de tipul ocluziilor inverse
-extractia DT persistenti ce deviaza nefavorabil axul de eruptie a DP
-depistarea precode AnDM
-monitorizarea evolutiei Mdeminte pt a preveni aparitia inghesuirilor dentare frontale prin evolutia
acestora
1. Depistarea dezechilibrelor dintre bazele maxilarelor si obtinerea unor relatii intermaxilare
normale (prin stimularea dezvoltarii maxilarului deficitar sau prin franarea cresterii
maxilarului dezvoltat in exces)
2. Depistarea dereglarilor aparute in perioada de exfoliere a DT si de eruptie a DP;
mentinerea/obtinerea spatiului necesar eruptiei DP, extractii
3. Depistarea dezechilibrelor ocluzo-articulare + reechilibrare ocluzala (prin identificarea si
indepartarea eventualelor contacte premature care pot devia traiectul mandibulei)
4. Tratamentul obiceiurilor vicioase (deconditionarea obiceiurilor vicioase) + reechilibrare
functionala
Ocluzia deschisa
Sc. Germana: Anomalie dento-maxilara caracterizata prin modificari in plan vertical complexe si care
are ca si consecinta finala inocluzia verticala care, de obicei este localizata frontal

Sc. Americana: Se poate regasi in toate dintre cele 3 clase, dar cel mai frecvent: clasa I si II ( la clasa a
III-a este considerata doar o agravare a prognatismului mandibular)=> ocluzia deschisa =simptom in
cadrul unei forme specifice de prognatism mandibular.

Dupa sc. Germana apartine in plan V si are 2 forme:

Forma grava , scheletala, dismetabolica
- plasticitate osoasa
- bazele osoase se deformeaza prin actiunea mm antagonisti (ridicatori( maseter cu
insertie P) si coboratori ai mandibulei (suprahioidieni cu insertie mult A))
Forma usoara, de interpozitie, disfunctionala, instalarea acestei forme are o predispozitie de
teren:
- teren fosfocalcic (tot cu plasticitate marita) iar in acest context, existenta unei
malfunctii si combinarea intre ele (respiratie orala cu deglutitie atipica) poate
conduce intr-o anumita maniera la deschiderea ocluziei
- pot exista obiceiuri vicioase de interpozitie (auto/ heteropozitie) ,iar prelungirea in
timp duce la anatomizare anomaliei

Forma DISMETABOLICA:
-Triada simptomatica:
inocluzia V
deformarea sau orizontalizarea mandibulei cu aparitia ancosei preangulare
 leziuni distrofice frontal la nivelul Isup sau bimaxilar
-Frecventa scade cu varsta ( uneori spontan pacientii corecteaza obiceiurile vicioase)

Resortul aux in 8
-se compune din
O parte activa de aspectul cifrei 8 la care prima parte ia contact cu FOrala a unuia sau 2 dd
vecini, iar a 2a parte a cifrei este zona de elasticitate si activare. Astfel, prin contactul partii
active cu intreaga FOrala(cat mai aproape de colet) se realizeaza deplasarea catre V a dintelui
2 parti de retentie ce patrund in baza placii
-in contact selectiv cu FOrala a dintelui poate fi folosit pt derotarea dentara in cuplu de forte cu arcul
vestubular
-dd ant si post
-nu trebuie sa depaseasa diametrum M-D al dintelui pe care se aplica pt a nu exercita presiuni asupra
dd vecini
-0.6mm