Nr 1obiectivele contentiei, pg 457

-realizarea stabilitatii dintilor printr-o reorganizare solida a struct dento-

parodontale-obtinerea unui echilibru ocluzal permanent -prevenirea sau limitarea
unei patogenii care poate sa apara sau care exista -dobandirea echilibrului intre
marticele musculare functionale si schelet

etiopatogenia ocluziei deschise, pg 419

-interpozitiile

.
Dinspre exterior: intre arcadele dentare a degetelor, a unor obiecte care
actioneaza prin presiunea directa cu deformarea sect respectiv de arcada. Se
asociaza o inhibare a procesului de eruptie a DP care vin in contact cu obiectul
interpozitiei

.
Dinspre interior: interpozitia limbii in timpul exercitarii functiilor sau in
repaus; interpozitialimbii se poate instala foarte timpuriu prin permanetizarea
deglutitiei infantile sau prinintorarcere din stadiul de tranzitie la stadiul de
deglutitie infantila. Interpozitia limbii poate incepe si tardiv, in timpul
permutarii dentare, daca incisivii sup si inf cad la intervale mici de timp si
rezulta o bresa in care se insinueaza limba. Se poate produce si un fenomen de
substituire a unui obicei de sugerea degetului printr-unul de interpozitie a limbii

-tulburarile metabolice, aport alimentar deficitar, absobtia intestinala

deficitara. Se considera ca ocluziadeschisa este o dovada a rahitismului in
antecedente. Oasele maxilare raman plastice si sunt usor deformate sub actiunea
presiunilor din timpul interpozitiilor si sub influenta contractiilor musculare,
aparand deformari caracteristice a arcadelor dentare, boltii palatine si
mandibulei. Mandibula nu maipoate rezista fortelor antagoniste dezvoltate de mm
coboratori si de cei ridicatori si astfel se produce deschiderea unghiului
mandibular, curbarea ramurii orizontale a mandibulei cu alungire et inf a fetei
-formatiunile limfo-epiteliale ale oro-faringelui care obliga copilul sa stea cu
gura deschisa, ceea ce favorizeaza interpozitia limbii -molarii de minte inferiori
printr-o eruptie exagerata -iatrogenii: oclluzia deschisa poate sa aparea
accidental in cursul tratamentului orto prin ingresiunea incisivilor sup si inf sau
egresiunea dd laterali

caracteristicile placilor ortodontice la maxilar. Pg 317

-intindere este dictata de particularitatile anatomice ale maxilarului,

necesitatile terapeutice intransmiterea fortelor si de realizarea unui sprijin
corespunzator -anand in vedere refluxul de voma accentuat la copil si pentru ca
stabilitatea ap orto nu speculeaza succiunea si adeziunea ca la protezele dentare,
baza placii nu se intinde pana la lina Ah. -limita distala a placii sup trebuie sa
fie pana la ultimul molar existent pe arcada pe cat posibil simetrica, uniforma ca
grosime, neteda si lucioasa pe fata ext, iar rascroirea in zona mediana se face
pana indreptul proiectiei fetei M a M6ani -intinderea verticala(inaltimea): baza
placii trebuie sa acopere pana la max � din fata orala a tuturor dd, inculsiv in
regiunea ant; la cererea medicului poate acoperi in totalitate fata orala a dd,
fara a dezechilibra relatiliile ocl-baza placii din zona subecuatoriala a dd si de
la nivelul triunghiurilor interdentare orale este element specific de retentie a ap
orto

Nr.2.
-Semne faciale sindr ocluzie adanca acoperita. Pg 413 la fel ca 69
-et inf al fetei micsorat
-buza sup proemina(procheilie sup) si are tonus normal/crescut -buza inferioara
este rasfranta -sant labio-mentonier accentuat -mentonul pare proeminent desi Gn
ocupa o poz post in raport cu Simon -unghi mand micsorat

-Clasif aparatelor orto pg 304

-dupa modul de ancorare:.

Aparate mobilizabile : placile orto .
Aparate mobile: aparatele functionale � nu au elem de ancorare; mentinrea se face
in mod

reflex � contracie musc .

Aparate fixe: fixate prin cimentare sau colare -dupa tipul fortei declansate .
Aparate orto mecanice sau active care declanseaza forte dupa aplicare in CB chiar
si in situatiain care ApDM nu isi exercita functiile.
Aparate functionala: declanseaza forte numai prin intermediul contractiei musc
fiind lipsita de elemente de ancorare .
Aparate pasive: mentinatorul de spatiu-previne instalarea anomaliei sau aparate de
contentiementin
rezultatul obtinut .
Aparata mixte: in functie de anomalie si obiective terapeutice se gasesc elem care
le confera propietati mecanice cat si elem care le confera calitatiti functionale

-dupa sediul de sprijin si de aplicare a fortelor .

Aparate intraorale.
Aparate extraorale.
Aparate intra-extraorale

-dupa materiale din care sunt confectionate .

Materiale plastice: gutiera acrilica cu plan inclinat, pozitionatorul.
Aparate metalice: unele ap fixe .
Aparate mixte: acrilat+ elem metalice

-Baza placii mand

-pentru o buna eficeinta terapeutica trebuie sa se intinda pana in fundurile de sac

paralinguale cu rascroire in zona mediana pentru a nu prodoce leviuni la nivelul
frenului lingual -prelungirea bazei in zonele supraecuatoriale a dintilor impiedica
tendinta acestor la infundare; in aceste situatii, baza placii poate ghida eruptia
unor dd cu tendinta la inclinare orala, daca se slfuieste oblic(plan inclinat)
astfel incat sa realizeze contact numai cu fata verticala a dintelui; poate avea si
rol de element activ -la indicatia medicului baza placii acopera unele elemente de
actiune(arcurile secundare) ghidand directia de actiune a acestora -grosime:

.
Trebuie sa fie uniforma

.
Sa nu reduca prea mult din spatiul limbii dar sa aiba totusi o dimensiune care sa
asigure
rezisetenta ap si pozitionarea corespunzatoare a retentiilor, elemetelor de
ancorare si
actiune(ele trebuie sa fie la mijlocul grosimii sau mai aproape de fata ext.)

.
La placa inf in special al cea prevazuta cu surub median baza placii e
reacomandabil sa fie maigroasa pt a mari rezistenta aparatului -fata int sa vina in
contact intim si uniform cu mucoasa campului
-sa nu prezinte asperitati-sa reproduca toate detaliile anatomice -suprafata ext
neteda cat mai planata cu treceri line fara denivelari si fara porozitati si foarte
bine lustruita

Nr 3:1) metode de sectionare -placa ortodontica superioara

-pe linia mediana -in Y -in L-trapez-atipic-sectorial

2) caracteristicile tratamentului ortodontic

-se urmareste indepartarea cauzei(tratament etiologic) care sa asigure atat

obtinerea rezultatului cat sistabilitatea acestuia-terapia functionala actioneaza
cf principiului caruia inlaturarea perturbarilor functiilor sau schimbarea mediului
functional duc la modificare formei si la echilibrarea spontana a balantei forma-
functie; terpiaactiv-mecanica si cea fixa modifica forma pe care urmeaza sa se
adapteze matricea functionala musculara -ideal este tratamentul
profilactic(prevenirea anomaliilor prin indepartarea cauzelor);-cu cat dg anomaliei
se face cat mai timpuriu cu atat indepartarea cauzelor va fi mai
eficienta(tratament interceptiv)-tratamentul trabuie sa aiba la baza un dg corect
si complet; el trebuie sa se finalizeze intr-un rezultat mai bun in abenta
terapiei, rezultat care trebuie sa fie stabil in timp -orice tratament trebuie sa
asigure atat pe durata sa cat si dupa aceasta, integritatea tes dentare, paro, ATM,
mm si bazelor osoase -se pot folosi mijloace ortopedice(dd si baze osoase),
ortodontoce(dinti) sau chirurgicale care pot modifica care pot modifica directia si
rata de crestere a maxilarelor -un tipar de crestere determinat genetic nu poate fi
influentat prea mult-remodelarea str si a relatiilor dintre ele se face prin
deplasare dentara si apoi osoasa sub act unor forte de intensitate, directie,
distanta si durata de actiune bine determinate -tratamentul orto este strict
individual, adapatat fiecarui pacient -uneori trebuie asociat si cu alte
tratamente: chirugical, protetic, paro, endo, odontal -in cazul in care se prevad
recidive, se poate opta pt renuntarea la tratament -garantia succesului este data
numai de controlul stabilitatii dupa contentie-durata tratamentului este in functie
de finalizare rezultatelor, dar nu trebie sa epuizeze pacientul-supravegherea
rezultatelor se face pana dupa eruptia M2 si M3 -in functie de momentul
interventiei poate fi profilactic � preventiv, interceptiv, curativ, de contetie

3)semne intraorale in ocl adanca acoperita

-arcada superioara:.
retrodentia tuturor incisivilor sup .
forma de trapez/patrulater a arcadei.
retrodentia ICS+ vestibularizare ILS .
forma de M .
arcada scurta, larga+ bolta palatina larga si de cele mai multe ori adanca .
proalveolie sup
.
vestibulo-poz ILS si decalajul de poz cu ICS pot fi interpretate ca rezultata a
lipsei de spatiu dincauza scurtarii arc sup

-arcada inferioara .
ingustata mai frecvent decat cea sup .
retrodentia incisivilor uneori

.
FP ale incisivilor sup si FV ale incisivilor inf pot prezenta suprafete de
abraziune -modificari de ocluzie:.
Plan de ocluzie denivelat in special la arcada sup prin suprapoz reg incisive in
raport cu reg

laterale ale arcadei.

Principalele modif de ocl sunt in sens vertical.
Supraocluzie incisiva accentuata anormala; acoperire mai mare de 1/3 .
In cazurile severe: marginea incisivilor sup depaseste cu mule festonul gingival
superior si poate

traumatiza direct mucoasa; incisivii sup pot traumatiza mucoasa palatina

.
Frecvent se intalnesc rapoate de ocluzie distalizata � posibil consecinta a
retrodentiei sup care obliga mandibula la o poz post, in unele cazuri se asociaza
rapoarte de ocluzie lingualizata unisau bilateral care agraveaza prognosticul

Nr.4Modificari ocluzale sd.ocluzie adanca acoperita. Mai sus Particularitatile

amprentarii in orto.

-amprentarea la copii desi se realizeaza dupa o tehnica asemanatoare amprentarii

adultilor comporta cateva particularitati ce tin de:

.
Varsta pacientului: amprentarea la varste mici se asociaza cu o capacitate de
intelegere a copilului limitata; pt aceasta se impune ca intainte amprentarii sa i
se explice copilului toate manevrele tehnice de amprentare la nivelul lui de
intelegere

.
Reflexul de voma mult mai accentuat la copil fata de adult; poate fi diminuat sau
chiar anulat printr-o tehnica corecta(evitand impingerea materialului de amprenta
post) corespunzatoare de amprentare si prin asigurarea colaborarii cu pacientul

.
Campul alveolo-dentar ce urmeaza a fi amprentat este de cele mai multe ori retentiv
datorita pozitiei dd(ca o consecinta a AnDM) si lez carioase; o atentie speciala se
cuvine copiilor cu DLMP la care amprentarea e ingreunata dat existentei unor
orificii de comunicare buco-nazala si chiar a unei microstomii post-operatorii.
se poate recurge la amprenta fractionala

.
Trecutul stomatologic al copilului, uneori inexeistent, iar alteori existent cu
rezonante negative asupra actului medical

Croset schwarz(sageata sau trefla)

-croset pluridentar frecvent utilizat avand ambele capete in baza placii -indicatii
in multe situatii clinice -parti componete:

.
2 parti terminale(M si D) care au in parte finala o portiune retentiva ce patrunde
in baza placii

.
Partea activa destinata ancorarii � sageata � este elementul particular al
crosetului; se compune din 2 umeri M+D care vin in contact cu fetele proximo-V a 2
dd vecini (subecuatorial) si un varfce patrunde in triunghiul interdentar sub
punctul de contact; poate avea una sau mai multe sageti � cel mai folosit cu 2

.
Partile intermediare unesc sagetile intre ele.
Traseu clasic(2 sageti): patrunde in baza placii M prin spatiul dintre C si PM1,
iar D prin spatiuldinre M1 si M2 si prezinta 2 sageti( una intre cei 2 PM si a 2a
intre PM2 si M1)
.
Asigura o buna stabilitate aparatelor folosind pt retentie atat retentivitatea
oferite de triunghul
interdentear cat si cea data de zonele subecuatoriale ale fetelor proximo-V a 2 dd
vecini
.
Intersecteaza arcada dentara doar la extremitati lasand libertate oculzala dd,
permitand si chiar

stimuland egresiunea dentara

-se utilizeaza in situatiile clinice care pe langa ancorare se doreste si

modificarea planului de ocluzie prin

egresiunea DP in zonele laterale(ocluzii adanci pt inaltari definitive de oculzie)

Nr.5
-elem de analizat pe model orto enumerare ,

-se confectioneaza din sarma de wipla 0.7 mm elastica cu un cleste tip Schwarz

-forma arcadelor -simetira arcadelor -dezvoltarea arcadelor: indicii de dezvoltare

transversala Pont, sagaitala indicii de lungime -indicele Bolton -perimetria
-ocluzia statica -modificari de pozitie -analiza verticala -apelul si prezenta dd
-evaluarea arcadelor -distanta lineara -analiza spatiului total(alaturi de teleRx)-
baza apicala si coronara

-etiologie ocluzie deschisa, mai sus -surubul ortotodontic

-cel mai folosit elemnet de actiune

-forta orto pe care o declanseaza are un caracter discontinu la niv elementelor

comp ale ApDM cu care

placa vine in contact

-intensitatea acesteia este reglata pt tipurile de crestere de la niv suturilor

ligamentelor alveolo-dentare

si periostului cu relativ mai multa precizie decat la alte tipuri de elemente de

act, pasul surubului fiind

foarte bine calculat in vederea activarii

-surubul orto de dilatare clasic � cel mai cunoscut .

Pt placa superioara se compune din 2 rame laterale care se deplaseaza indepartandu-
se si odata cu ele departand fragmentele placii, 2 tije de ghidaj care flancheaza
piesa centrala si patrund fiecare intr-un tunel neted in fiecare rama pt ca ramele
sa nu se deplaseze intre ele in planuridiferite, un cilindru filetat ce se
rasuceste intr-un tunel existent pe mijlocul fiecarei rame cu
acelasi tip de filet; cele 2 jum a cilindrului sunt filetatate in sens invers una
fata de cealalata, zona centrala a cilindrului filetat e mai voluminoasa si este
strabatuta de 2 perforatiiperpendiculare, prin orificile careia se introduce cheia
de activare

.
Suruburile inferioare sunt mai inguste prevazute cu o singura tija de ghidaj sau cu
2 de

dimensiuni mai mici.

Se livreaze pe diferite marimi.
Pasul fieltului este astfel calculat inact la o rotatie completa cele 2 jumatati
sunt departate sau

apropiate cu valori variabile in functie de marimea surubului de la 0.35 mm pana la

1mm

.
Pe una din rame este materializate printr-o sageata directia de activare -se mai
intalnesc: surub in balama simetric, surub de deplasare segmentara, surubul
deschis, surubul compus monomaxilar, surubul compus bimaxilar, surubul monodentar
si surubul pt disjunctor

Nr.6-radiografii in ortodontie

-retroalveolare izometrice si ortoradiale -cu film muscat-excentrice -OPG-

teleradiografia: fata, profil si axiale-CT, CBCT-Rx care permit aprecierea pozitiei
dd fata de linia arcadei(V-O) � clarke sir x cu film muscat

-aspect facial in ocluzia deschisa dismetabolica

-fanta labila larg deschisa -incisivii sup nu sunt vizibili in repaus(pot deveni
vizibili doar la unii pacienti in ridicari pronuntate alebuzei sup ale functiilor)-
buza superioare scurtata -incontineta CB � pierderi de saliva -etajul inf al fetei
marit(depaseste cu 10-12mm et sup .
fata alungita)-sant labio-mentonier sters -pacientul face eforturi pt a tine gura
inchis si a ascunde defectul .
contractura la niv mentonului(coajade protocala)-profil facial accentuat convex
-prin procheilie sup si poz post a mand -oblicitatea ramului orizontal al md in jos
si inainte; la palpare se simte ancosa preangulara, care indica locul unde se face
deformarea md sub actiunea gr musc antagoniste -scurtarea ramului ascendente al
mandibulei-unghi mandibular deschis-toate unghiurile de pe teleRX care au o latura
tangenta la marginea inf a md prezinta modifiacari anormale

-clasificare crosete ortodontice

-croste cate folosesc pt ancorare retentivitatea triunghiului interdentar, deci

folosirea lor necesita arcade integre, fie existenta a cel putini 2 dd vecini:
Stahl, proximo-vestibular(Boboc), Schwarz(insageata, semi-sageata), in delta,
-crosete care folosesc pt ancorare retentivitati anatomice ale dd: zonele
subecuatoriale, divergenta cartre ocuzal ale fetelor aproximale, deci pot fi
ultilizate mai ales pe dd izolati: Adams, Jackson, crosetul simplu si simplu
modificat
Nr7:
1.semne ocluzodentare -ocluzia deschisa;

-natura dismetabolica a ocuziei deschise este evidentiata prin asocierea frecventa

a unor modificari de

structura forma si volum ce privesc dd � displazii de smalt, vol redus al

coroanelor dentare, modificari

privind proportiile dintre dd

-ingustarea arcadei sup asociata uneori cu protruzia alveolo-dentara

-turtirea liniei dd frontali la arcada inf .

arcada scurtat in forma de trapez

-denivelarile planului de ocluzie sunt mai mari la arcada sup � cel mai adesea, in
partea anterioara,

planul de ocluzie descrie o curba cu concavitatea catre planul de ocluzie si dd

interesati sunt in

infrapozitie

-infradentia anterioara la arcada inferioara este pusa in evidenta prin faptul ca

grupul incisivilor inferiori

descriu o linie dreapta sau o curba cu concavitatea orientata spre planul de

ocluzie( mod normal se

descrie o curba cu convexitatea spre planul de ocluzie)

-bolta palatina ingustata si adanca

-modificarea de ocluzie patognomonica este reprezentata de existenta unui spatiu de

inocluzie verticala:.
Spatiului de inocluzie verticala ii pot fi descrise o dimensiune orizontala si un
verticala.
Cea orizontala se refera la numarul de unitati dentare cuprinse � delimintarea
orizontala se face delimitand dd care marginesc spatiul de inocluzie verticala si
care vin in contact cu antagonistii,de cele mai multe ori, SIV se intinde simetric
fata de linia mediana si intereseaza zona incisivocanina(
exista si cazuri in care e asimetrica).
In sens vertical se masoara dimensiunea maxima a SIV

-oculzia deschisa produsa prin interpozitie: lipsesc semne de afectare dentara,

incoluzia verticala

cuprinde un nr mai redus de dd, este de inaltime mai mica si poate fi dispusa
asimetric sau chiar

unilateral la nivelul la care s-a produs interpozitia

2.crosetul Stahl;

-in picatura/pelota/bucla
-cel mai simplu si frecvent utilizat asigurand placilor orto o f buna stabilitate,
dat fiind faptul ca incaleca

arcul dentar dinspre ocluzal spre parodontiu marginal se opune miscarii dentare in
sens vertical

-usor de confectionat si activat

-in caz de deteriorere se poate inlocui direct in CB

-se compune din.

Extremitatea libera: retine aparatul, respectiv partea activa sub forma unei bucle
rotunjite a carei dimensiune variaza in functie de marimea triunghiului
interdentar, fiind pozitionata sub punctul de contact; datorita formei rotunjite,
pelota nu foloseste in totalitate retentivitatea triunghiului interdentar, ci doar
zonele subecuatoriale oferite de muchiile proximo-V a 2 dd vecini.
O parte intermediara care incaleca arcada dentara prin nisa masticatorie: aceasta
face cu partea activa un unghi de 90 de grade; prin aceasta portiune, care
stabileste contact intim cu fetele aproximale supraecuatoriale ale dintilor vecini
este impiedicata egresiunea. Uneori, din necesitati terepeutice, prin activarea
aceste protiuni se pot desface punctele de contact .
Extremitatea retentiva care patrunde in baza placii, cu aspect zimtat sau cu
extremitatea indoita in unghi de 30 de grade
3.rx utilizate pt depistarea dd inclusi

Film intraoral:
-rx retroalveolara: existenta d, pozitia acestuia in profuzimea maxilarelor,
eventuale inclinari sau rotatii,
nu ofera localizare V sau orala
-pt precizarea pozitiei V sau orale: Rx excentrica, Rx cu film muscat
-film extraoral: OPG, teleRx,
-CBCT

Nr.8. -Importanta OPG

-evaluarea cresterii si dezvoltarii prin compararea rx efectuate la diferite varste

-varsta dentara ca indicator al varstei biologice; pt aprecierea acesteia este
important gradul de mineralizare a caninilor inferior -particuratit. DT: gradul de
rizaliza la diferite mom ale dezvoltarii-gradul eruptie a DP:intraosos si submucos
-directia de eruptie a DP, cu potential de agravare/ameliorare a AnDM -raport
DP/DT-leziuni si traumatisme odontale-tratamente endo, complicatii periapicale-
estimarea nr, poz, dimensiunii, conformatiei si stadiul dezvoltarii dd si
germenilor prezenti pe ambele maxilare -anomalii de nr:supranumerari sau anodontii;
forma; structura; care pot sa perturbe dentitia si mai ales evolutia ei; utila pt
decelarea precoce a acestor anomalii, inaintea instalarii semnelor clinice si
complicatiilor -str anato invecinate(sinus, baze osoase, fose, atm)-consecintele
extractiilor sau pierderilor precoce ale dd -favorizeaza depistarea, dg, evolutia,
prognosticul evolutiei si reuneste elem indispensabile ale actului clinic-
reactivitatea biologica a pacientului si evolutia cazului sub tratament -deplasari
dentare dirijate orto(OPG efectuate in serie)-economie de timp, film, radiatii-
Diastema (daca frenul se prelungeste cu sept fibrilar )
-Factori functionali in etiologia compresiei de maxilar

Obiceiuri vicioase:
-sugerea degetelor sau a diverselor obiecte prelungita dincolo de varsta de 2-3
ani, dormitul in decubit
lateral cu pumnnul sub fata, dormitul cu capul in hiperextensie(determina
pozitionarea post a md)
-actioneaza prin 2 mecanisme: succiunea � duce la scadearea presiunii in CB, iar
astfel presiunea
atmosferica exterioara devine predominanta si apasand asupra peretilor laterali ai
arcadelor dentare,
produce ingustarea
-presiunea directa asupra incisivilor � vestibularizand incisivii sup si
lingualizandu-i pe cei inferiori
-respiratia orala:

.
In inspir coloana de aer trecand prin CB, antreneaza printr-un fenomen de tiraj
aerul din sinusurile maxilare, scazand presiunea in aceste cavitati, iar presiunea
atmosferica devenind predominanta, turteste maxilarul

.
RO sta cu gura intredeschisa si musculatura obrajilor este intinsa si se aplica si
preseaza pe sectoarele laterale ale arcadelor -influentele grupelor musculare
antagoniste:.
In forma clinica cu inghesuire predomina tonicitatea musculaturii circumorale fata
de musculatura limbii.
In forma cu prodentie musculatura labiala e hipotona -deglutita atipca si sugerea
limbii

literei S si o parte retentiva ce va fi inglibata in baza placii

itatea libera a partii active va fi in contact cu acea
lasata catre vestibular. In aceste situatii, este necesara

lata jumatate a dintelui, dar pe FV, realizand un ibila derotarea, baza placii va
fi slefuita spre oral in directiafi la distanta de FV a dintelui pe jumatatea pe
care

ata orala a dintelui actiunea sa este de vestibularizare a lui secundar in 8 ametru

0.7mm

valoare opg �n orto( nu .tiu 100%ca e asa) ,arc coffin

-arc in forma de lira -parti componete:

-Resort auxiliar in S Este alcatuit dintr-o portiune activa sub forma -folosit mai
ales in derotarile dentare, cand extremjumatate a fetei orale a dintelui care
trebuie deputilizarea arcului vestibular, care va lua contact cu ceacuplu de forte
cu arcul pt derotare. Pt a fi posin care actioneaza arcul vestubualar, iar aceste
va actioneaza dinspre oral arcul secundar -cand extremitatea libera ia contact cu
toata facestuia, insa cu o eficienta mai mica decat cea a arcu-se confectioneaza
din sarma elastica cu di-mai exista un arc in S cu prelungire proximala
Nr. 9:
.
Portiune centrala(curbura principala) la nivelul careia se face activarea(deci nu
va fi inglobata in acrilat .
2 extemitati recurbate care se termina sub forma unor bucle rotunjite pt a asigura
retentia in

semne clinice faciale la compresia de maxilar

baza placii ortodontice -arcul Coffin, ca element unic, aplicat la placa

superioara, se confectioneaza din sarma de Wipla elastica de 1.2mm diametru si este
simetric de o parte si de alta a liniei mediene -antero-post arcul se intinde cu
extremitatea sa post situata in centru, pe linia mediana, pana la nivelul unei
linii imaginare ce uneste fetele dinstale ale M6ani, iar anterior pana la nivelul
unei linii imginare care uneste FM ale primilor PM -rascroirea distala a bazei
placii se face pana in dreptul unei linii ce uneste fetele meziale ale M6ani-partea
libera a arcului coffin, respectiv bucla centrala trebuie sa fie la distanta de
mucoasa palatina pt a nu produce leziuni ale acesteia -forta orto declansata nu are
un caracter intermitent comparativ cu cea rezultata din activarea surubului si
aceasta datorita faptului ca intre activari, facute la intervale regulate de timp,
intensitatea forteidescreste lent, neajungand niciodata la 0. In schimb, dozarea
fortei este mai putin precisa si nu poate fiexecutata decat de catre medic,
depinzand in mare masura de simtul clinic al acestuia -marele deavnataj al acestui
arc rezulta din marele avantaj, respectiv caracterul de element elastic ce
declanseaza tendinta de desprindere de pe campul alveolo-dentar si de �jocul� celor
2 fragmente in plan vertical, care aletereaza stabilitatea aparatului si deci
eficeita terapeutice. Acest neajuns poate fi insa cotracarat printr-o ancorarare ft
buna -poate fi element unic, singular, dar pot fi aplicate, in functie de
necesitatile terapeutice si 2 sau chiar 3 arcuri la aceiasi placa -ca element
singular produce largire predominant anterioara(in situatiile clinice in care
ingustarea arcadei este in regiunea anterioara � forma de V). intr-o asezare
inversa � largire predominat post -se poate folosi si pr largire radiara, placa
fiind secrtionata in Y si se aplica 3 arcuri coffin

-fata ingusta si prelunga -aripile nasului aplatizate si hipotone -orificii

narinare ingustate -fanta labiala deschisa in repaus si in unele cazuri lasa sa se
vada incisivii superiori -forma clinica cu prodentie: procheilie superioara
-uneori, buza inferioara se insinueaza in spatele incisivilor superiori si
contribuie la gravarea anomaliei -forma clinica cu inghesuire, tonusul buzei
superioare este normal sau usor crescut
-RO este scoasa in evidenta prin testul Gudin poztiv � se preseaza intre 2 degete
aripile nasului si apoisunt eliberate brus � daca se desfac brusc � tonus normal;
lent � hipotonie-etajul inferior al fetei micsorat -profil accentuat convex-menton
pozitie posterioara(fie datorita unei pozitii post a md fata de mx fie datorita
unei dezvoltari md insuficiente -facies adenoidian

nr. 10:
-teleradiografia: definitie, tipuri, caracteristici

=metoda obiectiva aproape obligatorie in orto, deoarece furnizeaza pe o singura

imagine structura sirapoartele tuturor elementelor ApDM intre ele. -Anomaliile de
poz, rotatie si inclinare ale maxilarelor, alveolelor si dd pot fi astfel analizate
in vederea stabilirii unui dg individualizat si un tratament in consecinta. -Ofera
posibilitatea aprecierii directiei de crestere a elem ApDM(prin calcularea
unghiurilor pe care lefac planurile de referinta), structurile acestor elem,
tulburarile de dezvolt cantitative, de ritm, pozitie, directie si rotatie a
acestora, tipologia, in plus poate prevedea posibilitatile de crestere in raport cu
varsta si sexul a acelorasi elemente ale ApDM, date extrem de utile in AnDM.
-investigatia TeleRx seriata, la acelasi pacient in curs de tratament, constituie
un mijloc obiectiv de mare valoare in aprecierea eficientei metodelor terepeutice
folosite -evidentiaza tuburarile de dezvoltare in plan vertical si sagital a
masivului facial, dand cele mai multe informatii despre natura, directia si gradul
de dezvoltare a str osase ce insotesc anomalia-3 tipuri: a) teleRx de fata + da
info despre dezvoltarea ver..c si transvers

+ mai ales in asimetriib) teleRx axiale: mai rar c) teleRx de profil � evidentiaza
tulb de dezvoltare in plan vertical si sagital ale:

-masivului facial
-celor 2 maxilare in sp

-sindromul de compresie de maxilar: semne endobucale

-ingustarea arcadei -dimensiuni transversale reduse:.

Indici arcada/dinti(pont): comparatia se face in raport cu marimea coroanelor
dentare lunadu

se ca etalon suma incisiva;.

Indici arcada/fata: largimea maxima a arcadei sup e raportata la diametrul
bizigomatic osos .
In DT, absenta diastemelor fiziologice la varsta de 5-6 ani trebuie suspectata ca
un semn al

evolutiei catre compresiune

-forma anormala de arcada .

V � ingustate predominata anterioara .
Omega � ingustare in regiunea premolara .
U � ingustare mai accentuata in regiunea moalrilor

-asimetrii de arcada � o hemiarcada de o forma, iar cealalta de alta forma .

In plan transvesal � distante diferite intre cele 2 arcade si linia mediana .
In plan sagital � migrari meziale( cel mai frecvent)

-malpozitii dentare, tulburari de eruptie.

Vestibulo sau oropozitii.
Rotatii.
Meziopozitiile unor dd anteriori
.
Distopozitii mai rar
.
Eruptia intarziata a unor dd, eruptia ectopica
.
Ramanearea in incluzie a unor dd din cauza lipsei de spatiu
.
Prodentia= vestibulorinclinarea dd frontali: mai frecvent la arcada superioara

Cu aliniere dentara
Cu spatiere
Cu inghesuire

-bolta palatina ingustata, foarte adanca in multe cazuri-rapoarte de ocluzie

modificate constant in forma clinica cu protruzie si mai rar in forma cu �nghesuire
.
Ocluzie distalizata � cel mai frecvent ca urmare a prodentiei superioare si a
pozitiei posterioare a md .
Ocluzie adnaca in acoperis � incisivii inferior vin in contact cu mucoasa
palatinala mult inapoia

coletului.
Ocluzie inversa laterala � intereseaza doar maxilarul sau este mai accentuata .
Ocluzie lingualizata � exceptional: deficitul privind dezvoltarea transversala e
situat in special la

arcada inferioara

-arcul vestibular

-este un element elastic din sarma asezat in partea anterioara a placii-poate de

veni activ atat la nivelul curburii principale cat si la nivelul buclelor de
activare -cel mai utilizat: cel cu bulcle dreptunghilare cu unghiuri rotunjite
-aceste se compune din

.
Curbura principala care se intinde pe FV a incisivilor

.
2 bucle de activare dreptunghiulare cu unghiuri rotunjite, cu diametrul orizontal =
cu latimea FV a caninului; in plan vertical acestea depasesc festonul gingival al
caninului, aflandu-se la distanta de mucoasa

.
2 conexiuni terminale � care traverseaza arcada dentara prin spatiul dintre canin
si PM1
.
2 cozi de retentie care fixeaza arcul in baza placii

-in functie de necesitatile terepeutice poate fi modificat mai ales la niv buclelor
care pot fi:.
mai inguste(2/3 distale ale caninului) pentru derotare .
triunghiulare � traverseaza spatiul dintre ILS si CS � pentru oralizari si
distalizari(0.6mm).
In deget de manusa � exercita presiune pe FV a C .
Bucla in M -==||== .
Bucla in T -==||==

-actiuni:.
Alinieara grupului frontal dupa obtinrea spatiului necesar .
Retrudarea grupului frontal prin basculare(pozitia sa aproape de marginea incizala)
sau prin

translatie(pozitionat cat mai aproape de colet)

.
Derotarea acelorasi dinti in cuplu de forta cu alte elemente de actiune sau cu baza
placii
.
Deplasari verticale ale dd daca pe dintii respectivi sunt aplicate diferite sisteme
care sa

poztioneze si sa mentina arcul la un anumit nivel impus de situatia clinica:

ingresiune(arcul la

nivelul coletului) si egresiune(arc cat mai aproape de marginea incizala).

Distalizarea caninilor(arcul cu bucle triunghiulare).
Conducerea mandibulei, actionand ca un plan inclinat .
Protectia dd anterior impotriva hipertoniei orbicularilor: inaceasta stituatie
arcul vestibular este

la distanta de arcada dentara avand rol fuctional -sarma elastica cu diametru 0.7mm
nr 11:

1. Modificari ocluzale in compresia de maxilar;

Ocluzie distalizata � cel mai frecvent: repere distalizate la reperul M si C+
inocluzie sagitala ca urmare a prodentiei superioare si a pozitiei posterioare a md
Ocluzie adnaca in acoperis � incisivii inferior vin in contact cu mucoasa
palatinala mult inapoia coletuluiOcluzie inversa laterala � intereseaza doar
maxilarul sau este mai accentuata Ocluzie lingualizata � exceptional: deficitul
privind dezvoltarea transversala e situat in special la arcada inferioara

2. Mijloace de investigare ortodontica: enumerare;

-examenul fotografic-studiul de model -examenul RX

.
Film intraoral:
.
-rx retroalveolara: existenta d, pozitia acestuia in profuzimea maxilarelor,
eventuale inclinari sau

rotatii, nu ofera localizare V sau orala

.
-pt precizarea pozitiei V sau orale: Rx excentrica, Rx cu film muscat
.
-film extraoral: OPG, teleRx,
.
-CBCT

2. Partile componente ale aparatelor mobilizabile

-baza placii

-elemente de ancorare.
Nespecifice(baza placii).
Specifice: crosete si gutiere

-elemente de actiune .
Mecanice si functionale

Nr 12

1. Etapele tratamentului orthodontic in functie de moment

Profilactic/preventiv: totalitatea actelor terepeutice care urmaresc indepartarea
sau contracararea factorilor ce ar putea detemina AnDM; varsta de electia
<6aniInterceptiv: constand in surprinderea anomaliilor la primele semne de debut
sau intreruperea evolutieiacestor intervenidu-se de obicei asupra cauzeiCurativ: se
instituie atunci cand AnDM este prezenta(precoce 7-13 ani/tardiv dupa 13-14 ani)

2. Diagnosticul diferential in compresia de maxilar

Forma clinica cu prodentie: -ocluzia distala zisa genuina � natura ereditara .
Mandibula este dezvotata insuficient, de aceea aducerea mandibului anterior pana la
normalizarea rapoartelor in plan sagital nu reuseste sa armonizeze trasaturile
faciale

.
Lipseste ingustarea arcadelor si ocluzia adnaca in acoperis-constrictii/anchioze
ATM � semn distinctiv: miscari in ATM limitate/abs -prodentii cu disteme cauzate de
macroglosie � arcade largi, limba mare(pe marginile limbii se obs amprentele
dentare -biprodentia Case � este o particularitate de dezvoltare a ApDM, nu o
anomalie
.
Arcadele si ocuzia sunt normale
.
Prodentie bimaxilara(ex:prodentia etnica a rasei negroide)
.
Nu se asociaza cu tulburari funcrionale

-prodentia din sindr Down din cauza macroglosiei-prodentia din hipertiroidismn

-prodentia din BP Forma clinica cu inghesuire -macrodontie absoluta(SI>35) si
relativa(SI<35, dar dintii sunt mari DBZO)-MPG

3. Resortul auxiliar in ciuperca

=arc secundar in dublu S -arc secundar pluridentar ce seamana cu 2 arcuri secundare
in S unite pe linia mediana -prezinta o portiune centrala in contact cu FOrala a 2-
4 dd in 1/3 de colet(cu cei 2 incisivi centrali sau totiincisivii)-baza placii nu
poate sa fie despicata pe linia mediana sau paramedian cand arcul ia contact cu
totiincisivii; poate fi insa sectionat in trapez, sectorial sau chiar in Y -se
continua de o parte si de alta cu cate o bucla de activare in S, terminadu-se prin
indoituri de retentiecare patrund in baza placii -prin contactul cu FOrala a dd
realizeaza in general vestibularizarea -intr-o combinatie cu arcul vestibular si cu
actiunea selectiva pe FOrala,se poate folosi si pt derotaridentare -aplicat
supracingular � ingresiune dentara -0.7mm

Nr 13.1.Ac de siguranta.

-a fost imaginat mai ales pt activarile pe canin

-alcatuit din.
O parte activa lunga a carei extremitate libera este recurbata in contact cu FM si
V a caninului.
O bucla spiralata pararela cu mucoasa V plasata intre PM2 si M6ani si o portiune
retentiva care

fie traverseaza spatiul dintre dd antementionati si patrunde in baza placii, fie

este inglobata inperetele V al gutierei cand aceasta este elem de ancorare. Cand
anumite conditii clinice o impun, dupa ce formeaza bucla, aceasta portiune a
arcului are un traseu anterior pararel cu fetele ocluzale, traversand arcada mezial
de PM2

-utilizat pentru: distalizare si oralizarea caninilor erupti ectopic in MV-pozitie-

0.7mm sau cand e mai lung 0.8mm -gradul de elasticitate a sarmei poate fi marit sau
micsorat prin confectionarea buclei spiralate de dimensiune mai mare sau mai mica
sau prin lungimea arcului-se activeaza prin scrutari ale capatului liber si indoiri
succesive pe FM a caninului
2.Tratamentul orto profilactic si preventia.

-terapia profilactica dispune de

.
Mijloace terapeutice medicale generale � vizeaza tulburarile genetice, neuro-
endocrine si

metabolice

.
Mijloace terapeutice functionale � vizeaza reechilibrarea musculaturii oro-faciale
prin

antrenament muscular, reeducarea functionala, indepartarea obiceiurilor vicioase

.
Mijloace terapeutice locale buco-dentare � vizeaza tratamentul leziunilor dentare

.
Mijloace bio-mecanice(ortodontice) � utilizate numai ca adjuvant pt eliminarea
obiceiurilor

vicioase si echilibrarea ocluziei in cazul pierderii precoce a dd -terapia

preventiva beneficiaza de:

.
Mijloace terapeutice medicale generale � cu scopul de a modifica terenul deficitar
al copilului

.
Mijloace terapeutice functionale � asociate pt reechilibrarea musculara si
indepartarea

obiceiurilor vicioase

.
Mijloace orto simplu (mentinatoare de spatiu, placa vestibulara, gutiera cu plan
inclinat)

.
Mijloace chirurgicale simple: frenectomia in terapia diastemei, extactii dirijate
in terapia

dizarmoniilor dento-alveolare cu inghesuire

.
Tratamant odontal refacere dd distrusi prin procese carioase, traumatisme,
hiperplazii

2. Clasificarea prognatism
Prognatism mandibulara adevarata prin macrognatie � exces de crestere md

Pseurdoprognatism mandibulara � fals

.
Prin deficit de dezvoltare a maxilarului
.
Prin relatii intermaxilare anormale(pozitionare anteriora a mandibulei

.
Ocluzie inversa frontala prin conducere condilaia(articulara)

.
Ocluzie inversa frontala prin conducere cuspidiana(ocluzie inversa fortata)

.
Numai prin modificari de ax a dd anteriori

.
Ocluzie inversa frontala prin modificari de ax alte tuturor incisivilor

.
Andgrenaj invers frontal

nr 14.
Metode utilizate in terapia anomaliilor DM ;

-Metode generale

-Metode locale:

.
Aparat ortodontic

.
Terapie functionala prin exercitii

.
Slefuiri dentare � ct premature (obturatii in exces/ cand tesuturile nu

au uzura fiziologica

-stripping
.
Interventii chirurgicale
.
Tratamente protetice (asigura continuitatea arcadelor/ pt contentie )

semne faciale in prog md anatomic;

-menton proeminet, Gn putand chiar sa depaseasca planul nazo-frontal(in mod normal

Gn e pe planulorbito-frontal)-profil concav -sant labio-mentionier sters -buza inf
proemina ant -buza sup apare infundata -trepta labiala inversata(prin procheilie
inf)-et inf al fetei marit-unghi md larg deschis 140-145 de grade -ramura
orizontala a md prezinta o oblicitate accentuata

scut lingual

-elemnet de actiune cu proprietati functionale care se aplica la placa superioara

cu rol de a impiedica interpozitiile limbii, realizat cel mai adesea din sarma sub
forma unui grilaj metalic cu o intindere pe orizontala si verticala corespunzatoare
SIV sau zonei de interpozitieCaracteristici: -lungimea M-D sa fie cat a SIV
-inaltimea sa fie pana la proiectia regiunii gingivale antagoniste -curbura
scutului || cu cea a arcadei la aprox 2mm de aceasta -inclinarea scutului media
aritmetica intre axele incisivilor inferiori si superiori-respectarea acestor norme
impune montarea modelelor in ocluzor -sarma 0.8-0.9mm -plasat anterior sau
posterior uni sau bilateral -o singura bucata de sarma daca baza e nesctionata/2
daca este sectionata

Nr.15Trinomul ortodontic

-forta ortodontica -zona de spijin-zona de aplicare

Semne clinice endobucale in prognatismul mandibular anatomic

-modificari de arcada si de evolutie dentara ce semnifica un exces de dezvoltare md

.
Treme si diasteme foarte mari in perioada DT la arcada inf
.
Eruptia dd permanenti inf mult mai precoce decat sup
.
Existenta pe Rx a unor distante mari intre germenii DP din zona de spijin la arcada
inf
.
Eruptia DP inf din sectoarele laterale ale arcadelor cu spatii inter ei
.
Mariri sagitale si transversale ale arcadei inf

-parodontiu � este interesat precoce in angrenajul invers din cauza blocajului mare
-se observa resobtia parodontiului de FV a unor incisivi inferiori si mobilizarea
acestor dd -afectare parodontala tardiva si mai severa -modificarile limbii

.
Privesc vol, tonicitatea si paricularitatile de pozitie si functie.
Macroglosie � impresiunile dentare sunt vizibile pe marginile limbii; in deglutitie
marginile limbiipatrund prin spatiile interdentare

.
Diverse studii au evidentiat faptul ca la subiectii cu prognatie md, limba, in
repaus, sta ininteriorul arcului md, iar la inceputul deglutitiei are o deplasare
ant de amploare mai mare decat la subiectii normali si varful ei nu se mai ridica
si nu se mai aplica pe versantul ant al boltii palatine

-modificari ocluzale:.
In plan sagital, in sensul unei pozitii mai ant a arcadei inf in totalitate sau
numai a unor dinti.
In macrognatia md si ocluziiele inverse frontale prin relatii anormale
intermaxilare: rapoarte M

la nivelul M(plan postlaceal in treapta M in DT), la nivelul C; rapoarte inverse de

ocluzie la

nivelul incisivilor(ocluzie inversa forntala cu sau fara spatiu de incoluzie

sagitala).
Cu cat spatiul de inolcuzie sagitala este mai mare cu atat anomalia este mai
grava .
Porgnosticul este mai sever atunci cand inocluzia sagiatala se datorea unui exces
de crestere md .
In unele situatii rapoartele in plan sagital pot fi diferite in partea stg fara de
partea dr datorita

unor modificari asociate .

MPG sup care atenueaza/mascheaza decalajul, latero-deviatie md care reduce
decalajul de

parte deviata si il accentueaza de partea opusa

.
In plan transversal ocluzie inversa
.

Gutiera ca element de ancorare al placilor ortodontice

-considerate cea mai eficienta modalitate de ancorarea a placilor orto -reprezinta
prelungirea bazei placii pe FOcluzala si V a dd laterali in contact intim cu
suprafetele dentare -peretii verticali sa redea morfologia dd pe care ii acopera
-grosime uniforma, sa menajeze parodontiul marginal ramanad la 1-1.5mm de el-
partile vizibile pot fi confectionate din acrilat asemanator coloristic dd naturali
cand indicatiile sociale o cer -pe fata interna la nivelul santului gingical .
foliere fina -pe langa ancorarea ft buna gutierele dau posibilitatea:

.
Unei inaltari provizorii de ocluzie, deangrenand arcadele dentare in regiunea
anterioara invederea realizarii saltului articular(ocluzie inversa frontala).
Conducerii mandibulei din pozitii patologice in pozitie normala, suprafata ocluzala
fiind modelata pe principiul microplanurilor inclinate .
Mandibula poate fi dirijata din retrognatie in pozitie normala ; prognatie in poz
normala silaterodeviatie in poz normala.
Inaltari definitive de ocluzie(in ocuziile adanci) utilizand
.
Ancorarea bilaterala prin guriere, lasand neacoperiti de gutiera ultimii dd, care
vor evolua pe verticala si slefuind succesiv spre mezial pana la obtinerea
rezultatului final.
Ancoararea mixta pe o hemiarcada ancorarea pe gutiera, iar pe cea opusa ancorarea
pe

crosete care permit egresiunea dd laterali(cr. Schwarz)-placile orto ancorate prin

gutiere pot beneficia de orice tip de element de actiune chiar si de cele care tind
sa desprinda placa de pe campul alveolo-dentar(Coffin) � avantaj reparatii usoare
in cabinet

nr 16:
clasificarea fortelor,

-D.p.d.v. al ritmului de aplicare (raportul intre durata de actiune si de repaus).

F. intermitente .
F. discontinue .
F. continue

-D.p.d.v. al sediului :
.
Monomax
.
Intermax
.
Intra-extraorale
.
Extraorale

.
F. principale � declansate de tratamentul ortodontic, venind in contact cu
suprafete oblice ale dd si se descompun si dau nastere F secundare -trebuie
cunoscute, pt ca tind sa DESPRINDA aparatul sau sa imprime MISCARI NEFAVORABILE .
F. secundare

-In functie de natura lor:

.
Mecanice, artificiale
.
Functionale, naturale

-In functie de intensitate:.

F usoare (30-40 g pe dd monoradicular=> permit resorbtie si apozitie osoasa).
F mari ( hialinizarea tesutului periodontal)

obiective terapeutice in ocluzia deschisa,

Profilaxie: alimentatie corespunzatoare din punct de vedere calitativ si

cantitativ; prevenirea/ tratarea rahitismului, a gastroenteritrlor; indepartarea
obiceiurilor vicioase, indepartarea interpozitiilor .Tratamentul trebuie instituit
cat mai precoce deoarece cu cat se intervine mai devreme, se actioneaza intr-o
perioada de plasticitate osoasa mai mare si se obtine un raspuns mai bun la
actiunea masurilor terapeutice. Se prefera instituirea tratamentului la un pacient
susceptibil de corectare spontana deoarece grabeste corectarea si previne agravarea
anomaliei ce poate urma intarzieriiinstituirii tratamentului..Deconditionarea
interpozitiilor limbii -prin exercitii de reeducare functionala si aparate orto.
Copiluleste invatat, in fata oglinzii, ca in timpul deglutitiei sa aseze varful
limbii la nivelul papilei incisive -acest exercitiu se va repeta de mai multe ori
pe zi. Adjuvante: fixarea unei bile la un arc palatinal -pe care pacientul o cauta
cu limba in timpul deglutitiei; aplicarea unei bomboane lipicioase pe cerul gurii,
pe care copilul sa o suga asezand varful limbii pe ea. Aparatele orto pentru
impiedicarea interpozitiilor sunt prevazute cu scuturi linguale sau vestibulare
-sub forma unui grilaj metalic (fixat cel mai adesea pe o placa superioara si care
impiedica patrunderea limbii la nivelul spatiului de inocluzie) sau din acrilat
.Reeducarea fonatiei in colaborare cu un logoped .Aplicarea barbitei si capelinei
(sub forma de tractiune vertex-mentoniera) -indispensabila in ocluziiledeschise de
natura dismetabolica si utila in celelalte -actioneaza in sensul inchiderii
unghiuluimandibular, reducerii inaltimii etajului inf al fetei, refacerii unei
linii normale a ramurii orizontale. Barbita se va purta doar noaptea.

.Masuri terapeutice intraorale pentru desfiintarea spatiului de inocluzie

verticala:O Inainte de eruptia M1 permanenti, daca spatiul de inocluzie verticala
nu este prea mare -slefuiri ale M temporari in sedinte periodice la distanta de 10-
15 zileO Dupa eruptia M1 permanenti -slefuirea M temporari (contactul se va face
doar intre M permanenti) asociata cu aplicarea barbitei si capelineiO Tractionarea
catre planul de ocluzie a dintilor aflati in infrapozitie -doar la DP; se folosesc
forte de intensitate mica deoarece radacinile dentare sunt scurte si parodontiul
mai slab.

Tractionarea poate fi:

.Intermaxilara -tractionarea fiecarui dinte maxilar de cate un dinte mandibular

(metoda riscanta). Mai prudent este sa se solidarizeze grupul dentar interesat de
pe fiecare arcada printr-o bara vestibulara, iar inelele de cauciuc pentru
tractiune sa se aplice intre capetele celor 2 bare

.Monomaxilara -se face cu ajutorul umor arcuri vestibulare O La varstnici se pot

face slefuiri sau chiar extractii (cand contactul se face pe un nr limitat de
dinti). Cand spatiul de inocluzie este limitat orizontal si vertical, pot fi
alungite coroanele dentare prin lucrari protetice conjuncte, ce sunt indicate si de
existenta displaziilor dentare

o Interventii chirurgicale -dupa terminarea cresterii osoase si dupa incercarea

tratamentuluiconservativ: osteotomii complete/ partiale la nivelul ramurii
orizontale mandibulare
.Ocluzia deschisa distala -foarte rara -inocluzia verticala e situata intre
regiunile distale ale arcadelor, uni/bilateral

-profilaxie

-interceptie
.
surprindere instalarii mai devreme
.
corectarea cauzelor care au produs-o
.
stabilirea unui tipar de crestere mandibulara
.
deconditionari
.
reeducarea functiei
.
slefuiri selective pe M si C temporari
.
scut lingual
.
exercitii pt m ridicatori
.
barbita cu capelina

-preventie:.
indepartarea tuturor cauzelor care pot produce o anomalie dento-max , cu reluarea

normala a cresterii
.
mai putin de 6-8 ani
.
mediul de viata
.
alimentatie
.
prevenire rahitism
.
deconditionare
-curative:
.
cat mai precoce
.
deconditionarea interpunerii, respiratia orala
.
desfiintarea spatiului de inocluzie V
.
obtinerea unei supraacoperiri (mai mare de 1/3)
.
contentia suficienta si adecvata a anomaliei

platoul retroincizal

-masa acrilica situata retroincizal superior, orizontala, care in timpul inchiderii

gurii vine in contact prematur cu incisivii inferiori, determinad intruzia lor
-latimea sa trebuie sa fie suficienta pt ca incisivii inferiori sa se sprijine pe
el fara a aluneca distal de platou, ceea ce ar duce la o distalizare nedorita
mandibulara -inaltimea platoului in asa fel realizata incat sa provoace dezocluzia
dd posteriori cu 1.5-2 mm max. astfel se realizeaza ingresiune incisivilor inf si
eruptia dd laterali contribuind la nivelarea planului de ocluzie -in unele situatii
clinice in supraolcuzia accentuata a grupului frontal, platoul poate fi conformat
ca un sant sau cu amprenta antagonistilor in ocluzie corecata

Nr.17
-tipuri de deplasare dentara.

-miscare de translatie propriu-zisa(deplasare coropreala).

Punctul de aplicare a fortei este la nivelul centrului de rezistenta, centrul de
rotatie fiind plasat

la infint
.
Dintele este deplasat liniar || cu el insusi
.
Greu de obtinut practic

-miscare de rotatie -Miscarea un care dintele se invarte in jurul axului mare sub
actiunea unui cuplu de forteDeplasarea de-a lungul axului sau longitudinal al
dintelui

.
-ingresiune � directie apicala

.
-egresiune � directie ocluzala -miscarea de basculare (inclinare sau versiune) �
este o miscare in care coroana dintelui se deplaseaza de partea opusa fortei �
controlata/necontrolata
-deplasare radiculara(miscare de redresare/torque) � miscare asemanatoare cu
miscarea de inclinare incare coroana este mentinuta pe loc, iar radacina se
deplaseaza V-O

Trat in ocluzia ad�nca acoperita . ingresiunea dintilor anteriori + egresiunea

dintilor laterali + redresarea axului I sup pana lavestibulo-inclinarea lor normala
+ propulsia mandibulei astfel incat marginea incizala a dintilor inf sa vina in
contact cu fata palatinala a antagonistilor

.
Pentru ingresiunea dintilor anteriori -se aplica o forta verticala asupra lor.
Aparatele orto cele mai des folosite sunt placile superioare cu platou retroincizal
si activatoarele pline la care masa interocluzala este indepartata la nivelul
dintilor laterali, iar in partea anterioara exista un mic platou incizal. Prin
aplicarea platoului retroincizal se obtine ingresiunea dintilor anteriori (de o
amploare foarte redusa) si egresiunea dintilor laterali (modificarile principale).

.
Egresiunea dintilor laterali -poate fi obtinuta, pe langa metoda ce foloseste
platoul retroincizal,si prin sisteme ce realizeaza un spatiu de inocluzie verticala
la nivelul dintilor laterali, fara a exercita o forta de ingresiune asupra
incisivilor. Acest obiectiv se realizeaza prin utilizarea gutierelor acrilice:

o Aplicarea bilaterala de gutiere, lasand liberi ultimii molari -contactul se va

face numai intre gutiere siarcada antagonista, intre ultimii dinti de pe arcade
ramanand un spatiu de inocluzie verticala pentru a favoriza egresiunea acestora.
Gutierele sunt scurtate distal astfel incat sa lase complet liber cate un dinte de
pe fiecare hemiarcada (situati imediat mezial de dintii ce au egresat anterior)
pentru a le permite cresterea verticala s.a.m.d. pana cand intreaga gutiera e
desfiintata.
o Aplicarea unilaterala a gutierei -are loc egresiunea dintilor laterali in 2
etape: intai la nivelul uneijumatati a aparatului dento-maxilar si apoi la nivelul
jumatatii opuse. Gutiera se aplica pe o hemiarcada de la canin pana la ultimul
molar inclusiv. O importanta deosebita o prezinta capacul gutierei in ceea ce
priveste grosimea si rapoartele cu arcada antagonista. Grosimea este dictata de
dimensiunea verticala a spatiului de inocluzie fiziologica. Daca dimensiunea
acestui spatiu permite, grosimea capacului va fiastfel aleasa ca la nivelul
incisivilor sa rezulte o acoperire de cca 2 mm. Cand nu exista aceasta posibilitate
(supraocluzie incisiva foarte mare, spatiu de inocluzie fiziologica mai redus),
supraocluziadupa aplicarea gutierei poate fi mai mare. Modelarea capacului trebuie
sa realizeze o angrenare uniforma pe toata suprafata sa cu arcada antagonista si in
acelasi timp sa determine propulsiamandibulei care sa realizeze contact sagital
intre I inf si cei superiori (acest contact este foarte important pentru a evita o
eventuala egresiune a I inf; eficienta masticatorie crescuta; evitarea balansarii
mandibulei din cauza lipsei de contact de partea unde nu s-a aplicat gutiera)
.
Stimulare suplimentara prin aplicarea de forte artificiale pentru marirea
potentialului de crestere verticala

.
Desfacerea punctelor de contact interdentare pentru a oferi dintilor libertate
individuala de deplasare
--> se utilizeaza urmatorul procedeu: la arcada inferioara se aplica un arc lingual
de expansiune, fixat pe o hemiarcada prin gutiera, iar pe hemiarcada opusa printr-
un inel cimentat pe M1 (se prefera aplicarea inelului pe hemiarcada cu malpozitii
mai accentuata); la arcada superioara se aplica o placa de dilatare tip Schwarz,
prevazuta cu resorturi auxiliare pentru vestibularizarea I sup

.
Se obtin: desfacerea punctelor de contact prin largirea arcadelor; accelerarea
egresiuniidentare; pozitionarea anterioara a mandibulei prin intermediul gutierei;
vestibularizarea siingresiunea I sup prin intermediul resorturilor auxiliare

.
Acest sistem de aparate se poarta pana cand se stabileste contact interarcadic
vertical pe partea pe care a fost cimentat inelul + 1 -1+� luni (contentie)

.
Apoi la arcada superioara se mentine placa, iar la arcada inferioara, arcul cu
agregare mixta este inlocuit cu o placa de contentie pentru a permite egresiunea
dintilor de au fost acoperitide gutiera

.
Tratamentul se incheie cu un activator -pentru echilibrarea finala

Plan �nclinat anterior la placa superioara

-planul inclinat aplicat la placa superioara in spatele incisivilor, ca un val din

acrilat cu suprafata anterioara oblica, cu o directie de sus in jos si dinainte
inapoi, are ca aciune principala conducerea md din pozitie post in relatie normala
si aceasta deoarece cu aparatul aplicat in CB, pacientul nu poate inchide gura
decat daca realizeaza o miscare de propulsie a md, cu conditia ca planul inclinat
sa respecte caracteristicele desrise -in timpul inchiderii gurii contactul
interarcadic se realizeaza doar anterior, in zonele laterale aparand un spatiu de
inocluzie verticala ce nu trebuie sa fie mai mare de 1.5-2 mm, ce permite egresiune
dd -in timp, datorita alunecarii grupului forntal inf pe aceasta suprafata
inclinata se produce o vestibularizare a acestor dd -deci fortele orto aparute isi
exercita influenta direct la nivelul grupui frontal inf, indirect la niv dd
laterali si la nivelul ATM pe care o remodeleaza prin propulsie-poate fi si sub
forma unui scut ligual conformat corespunzator, indeplinid si rolul de a
protejaarcadele dentare de intepozitii linguale

Nr.18
.planul inclinat anterior inferior.

-planul inclinat plasat in reguinea ant la placa inf, cu orientare oblica in sus si
inapoi, realizaeaza vestibularizarea icisivilor sup(sau intregului grup frontal) in
functie de intinderea sa pe orizontala) siretopulsia md -cel mai cunoscut aparat
care contine acest element este placa Br�ckel-Reichenbach
-este o placa inferioara ancorata cu crostete schwarz cu arc vestibular si plan
inclinat anterior orientat de jos in sus si dinainte inapoi-tratamentul cu acest
tip aparat este delicat de condus prin existenta riscului de aparitie a
egresuiniidintilor laterali-pt a contracara acest neajuns Guleaeva a prelungit baza
pe fata ocluzala a dd laterali sub forma de masa interocluzala, iar boboc a
inlocuit ancorarea prin crostete cu cea prin gutiere -in ambele situatii este
important ca intre masa ocluzala sau gutiera si arcada antagonista sa nu existe
contact, altfel se anuleaza efectul planului inclinat

semne endobucale dlmp.

-maxilar insuficient dezvoltat in toate sensurile-bolta palatina: plata,eventuale

cicatrici � orif de comunicare buco-nazala-arcada superioara:+ forme anormale:+ �V�
( f ingusta ant fata de post)

� + �M� � + trapez + asimetrie accentuata in cazul DLMP unilaterale

-lipsa de continuitate la nivelul procesului alveolar

-buza:+ cicatriceala
+ cu bride
+ ves..bul pu..n adanc

-anomalii dentare in zona despicaturii:

+ anodon..i
+ dinti supranumerari
+ dinti nanici
+ malpozitii accentuate

-dintii pot prezenta distrofii dentare, deficite de mineralizare si implantare

deficitara

-tulburari de ocluzie accentuate:+ ocluzie inversa frontala� . pana la+ ocluzie

inversa totala

mandibula scapa de sub controlul maxilarului si apar semne de exces de crestere md.

efecte negative deplasare dentara

Efectele negative ale deplasarii dentare: -Mortificari pulpare -Resorbtii

radiculare -Durere si mobilitate asociate cu tratament ortodontic -Afectari
parodontale

Nr 19.
Tratamentul ortodontic la copil: caracteristici.

-(dentitiei temporare, dentitiei permanente)-crestere scheletala

-disfunctii ale pacientului: respiratie, masticatie, deglutitie, fonatie, obiceiuri
vicioase -psihic: favorabil unui tratament -tratamentul :

.
profilactic
.
interceptiv
.
curativ
.
de mentinere a rezultatelor

--
Discrepantele scheletale nu se trateaza, dar se avertizeaza parintii
-M1 erupti, incisivii in eruptie
-Se extrag I temporari care deviaza eruptia I permanenti
-In cazul pierderii precoce a M temporari, se aplica mentinatoare de spatiu
-Diastema interincisiva poate fi frecventa, dar e tranzitorie
-Relatiile de ocluzie pot fi cuspid pe cuspid la nivelul M1, dar au sanse de
rezolvare spontana
-Pot exista inocluzii verticale frontale, care se pot corecta spontan dupa
eliminarea

interpozitiilor
-Ocluziile inverse frontale se trateaza
-Se deconditioneaza obiceiurile vicioase persistente
-Se intervine asupra ocluziilor incrucisate de cauza functionala

Obiectivele tratamentului ortodontic in DLMP

+ stimularea dezvoltarii arcadei sup, in toate sensurile+ controlarea ritmului de

dezvoltare a mandibulei+ corectarea malpozitiei dintilor + obtinerea ocluziei
functionale+ ob..nerea con..nuita..i arcadei maxilare

Monoblocul: cum actioneaza asupra aparatului dento-maxilar.

-elemente:.
Placa superioara .
Placa inferioara .
Masa interocluzala.
1-2 arcuri vestibulare

-actiune complexa:

.
Asigura dezvoltarea oaselor maxilare fiind un aparat fara elemente de ancorare,
pentru a nu-l pierde din CB si totodata a contracara forta gravitationala si
obligat de masa ocluzala copilulinchide gura in mod reflex. Aparatul se mentine in
CB prin contractie musculara, realizeaza antrenament muscular. Prin activitate
musculara crescuta creste afluxul de sange in mm si prin acestia in oasele maxilare

.
Propulsia mandibulei se realizeaza prin portiunea anterioara a placii linguale care
are
comportament de plan inclinat .
Efecte asupra arcadelor alveolo-dentare in cele 3 planuri.
In plan sagital: modificare lungimii arcadei(scurtarea prin retrudare incisiva sau

alungirea prin vestibularizare).

In plan vertical: dirijarea eruptiei in pozitie corecta a DP si redimensionarea
etajuluiinferior prin slefuiri selective in functie de anomalie, la nivelul masei
ocluzale
.
In plan transversal: largirea arcadei alveolo-dentare prin intermediul contractiei
musculare; centrarea mandibulei.
Deconditioneaza RO, deglutitia infantila si obiceiurile vicioase, asigurand
totodata fuctionalalenta si progresiva .
Profilaxia cariei � rol minor prin hipersalivatie .autocuratire

Nr 20Obiective tratament interceptiv

-mentinerea spatiului in urma pierderii precoce a molarilor temporari -indepartarea

contactelor blocante, ce limiteaza miscarile md prin slefuiri selective in special
pe caninii temp; aceste selfuiri devin necesare atunci cand la varsta de 4-5 ani,
aparand dejadiastemizarea, caninii pastreaza un cuspid neabrazat care poate conduce
la rapoarte ocluzaleincorecte de tipul ocluziilor inverse -extractia DT persistenti
ce deviaza nefavorabil axul de eruptie a DP -depistarea precode AnDM-monitorizarea
evolutiei Mdeminte pt a preveni aparitia inghesuirilor dentare frontale prin
evolutiaacestora

1.
Depistarea dezechilibrelor dintre bazele maxilarelor si obtinerea unor relatii
intermaxilare normale (prin stimularea dezvoltarii maxilarului deficitar sau prin
franarea cresterii maxilarului dezvoltat in exces)
2.
Depistarea dereglarilor aparute in perioada de exfoliere a DT si de eruptie a DP;
mentinerea/obtinerea spatiului necesar eruptiei DP, extractii
3.
Depistarea dezechilibrelor ocluzo-articulare + reechilibrare ocluzala (prin
identificarea siindepartarea eventualelor contacte premature care pot devia
traiectul mandibulei)
4.
Tratamentul obiceiurilor vicioase (deconditionarea obiceiurilor vicioase) +
reechilibrare functionala
Ocluzia deschisa

Sc. Germana: Anomalie dento-maxilara caracterizata prin modificari in plan vertical

complexe si care are ca si consecinta finala inocluzia verticala care, de obicei
este localizata frontal

Sc. Americana: Se poate regasi in toate dintre cele 3 clase, dar cel mai frecvent:
clasa I si II ( la clasa a III-a este considerata doar o agravare a prognatismului
mandibular)=> ocluzia deschisa =simptom incadrul unei forme specifice de prognatism
mandibular.

Dupa sc. Germana apartine in plan V si are 2 forme:

.
Forma grava , scheletala, dismetabolica -plasticitate osoasa -bazele osoase se
deformeaza prin actiunea mm antagonisti (ridicatori( maseter cu

insertie P) si coboratori ai mandibulei (suprahioidieni cu insertie mult A)).

Forma usoara, de interpozitie, disfunctionala, instalarea acestei forme are o
predispozitie de teren:

-teren fosfocalcic (tot cu plasticitate marita) iar in acest context, existenta

unei malfunctii si combinarea intre ele (respiratie orala cu deglutitie atipica)
poate conduce intr-o anumita maniera la deschiderea ocluziei

-pot exista obiceiuri vicioase de interpozitie (auto/ heteropozitie) ,iar

prelungirea intimp duce la anatomizare anomaliei

Forma DISMETABOLICA:

-Triada simptomatica:.
inocluzia V .
deformarea sau orizontalizarea mandibulei cu aparitia ancosei preangulare
.
leziuni distrofice frontal la nivelul Isup sau bimaxilar -Frecventa scade cu varsta
( uneori spontan pacientii corecteaza obiceiurile vicioase)

Resortul aux in 8

-se compune din

.
O parte activa de aspectul cifrei 8 la care prima parte ia contact cu FOrala a
unuia sau 2 dd vecini, iar a 2a parte a cifrei este zona de elasticitate si
activare. Astfel, prin contactul partiiactive cu intreaga FOrala(cat mai aproape de
colet) se realizeaza deplasarea catre V a dintelui

.
2 parti de retentie ce patrund in baza placii -in contact selectiv cu FOrala a
dintelui poate fi folosit pt derotarea dentara in cuplu de forte cu
arculvestubular-dd ant si post -nu trebuie sa depaseasa diametrum M-D al dintelui
pe care se aplica pt a nu exercita presiuni asupra dd vecini-0.6mm