TRATAMENTUL COMPORTAMENTAL

LA PACIENTII CU NEVOI SPECIALE

Croitoru Madalina
Soceanu Alexandra
Stoica Nicole
Udrescu Raluca
INTRODUCERE

 Pacientii cu nevoi speciale se refera la acei indivzi

care intampina dificultati in obtinerea starii de
sanatate din cauza unei dizabilitati sau a unei
conditii medicale.
 Persoanele cu nevoi speciale au de obicei un risc
crescut in dezvoltarea patologiei orale, pe de-o
parte pentru ca nu pot sa realizeze si sa mentina o
igiena corespunzatoare dar si pentru ca prezentarea
la medic este tardiva, atunci cand afectiunea este
intr-un stadiu avansat si ireversibil, deoarece de
cele mai multe ori, sănătatea orală ocupă un loc
secundar, în special când copilul suferă de alte
afecţiuni generale, a căror rezolvare are prioritate.
 Pentru multi practicieni este o adevarata provocare sa
acorde acestor pacienti ingrijirile necesare atat din
considerente ergonomice si ce tin de echipament si
dotarile cabinetului cat si din cauza pregatirii limitate
in aceasta sfera, disponibilitatea redusa a medicului cat
si a echipei etc.
 Managementul indivizilor si mai ales al copiilor cu nevoi
speciale este realizat cel mai bine printr-o colaborare
multidisciplinara.
 DEFINITII

Speciale Health Care Needs ( SHCN) = “Any physical,

developmental, mental, sensory, behavioural, cognitive, or
emotional impairment or limiting condition that requires
medical management, healthcare intervention, and/or use
of specialized services or programs”- AAPD 2012
Disability – „A disability is an impairment that may be
cognitive, developmental, intellectual, mental, physical,
sensory, or some combination of these. It substantially
affects a person's life activities and may be present from
birth or occur during a person's lifetime.”- Wikipedia 2019 ◦
„Disabilities is an umbrella term, covering impairments,
activity limitations, and participation restrictions. An
impairment is a problem in body function or structure; an
activity limitation is a difficulty encountered by an
individual in executing a task or action; while a participation
restriction is a problem experienced by an individual in
involvement in life situations. Disability is thus not just a
health problem. It is a complex phenomenon, reflecting the
interaction between features of a person’s body and
features of the society in which he or she lives.”- WHO 2016
 CLASIFICAREA DIZABILITATILOR

I. FIZICE:
1. Pacienti cu cecitate sau cu deficiente de
vedere
2. Pacienti cu anacuzie si/sau muti
3. Pacienti imobilizati in scaun cu rotile
( mono, semi, para, tetraplegici)
4. Pacienti cu paralizie cerebrala.
II. MENTALE: Sd. Down, Sd. de acoolism fetal,
Schizofrenie etc.
III. EMOTIONALE
IV. SOCIALE: Autism, ADHD, Dislexie etc
V. MEDICALE: Respiratorii, cardio-vasculare,
metabolice, neurologice, alergice.
 Tehnici de tratament comportamental

 Nefarmacologice de baza
Tell-Show-Do = este cea mai simpla si cea mai utilizata metoda a
comunicarii fiind foarte eficienta la copil principalul obiective al acestei
tehnici fiind familiarizarea copilului cu instrumentarul, materialele si
manoperele stomatologice
◦ Distragerea atentiei = verbala (conversatii amuzante), vizuala (TV,
postere etc) sau auditiva
◦ Desensibilizare progresiva = introducerea graduala a manoperelor
stomatologice, de la cele mai simple si nedureroase la cele mai
complicate cu un grad mai mare de discomfort
◦ Modelare comportamentala = se refera la inducerea unui
comportament corespunzator prin exemplul altui copil care este
cooperant
◦ Incurajarea unui comportament pozitiv , laudele si recompense
◦ Suportul fizic (departatoare, tetiera, bean bags etc.)
◦ Pozitia de lucru
◦ Parintele / tutorele prezent in cabinet = doar atunci cand sunt dispusi sa
coopereze cu medicul pentru a modifica pozitiv comportamentul copilului
si in cazul celor foarte mici
◦ Programarea sedintelor;
 Nefarmacologice de necesitate
◦ Imobilizare fizica = restrictionare libertatii pacientului pentru siguranta actului operator; presupune impliarea uneia sau mai multor persoane, a unor dispozitive de
imobilizare ( placa Papoose, Pedi-wrap, benzi Velcro, benzi Posey, centura de imobilizare, triangular sheets (camasa de forta) sau combinatii intre ele
◦ Tehnica mana peste gura = consolidarea negative= aplicarea unui stimul negativ cand pacientul are un comportament necorespunzator si indepartarea stimulului imediat ce
copilul revine la un comportament adecvat
◦ Parintele/tutorele afara din cabinet;
 Farmacologice
◦ Medicamente – Sedative, Analgezice, Antihistaminice, antitussive ◦ Sedare constienta cu protoxid de azot (inhalosedare)
 ANESTEZIA GENERALA
Conditii preliminare pentru
managementul comportamental al
copiilor cu nevoi speciale:

• Programarea sedintelor de tratament

• semnarea C.I
• consulatatia de specialitate
• spatiul clinic si considerentele ergonomice
• disponibilitatea echipamentelor de resuscitare si
urgenta
• evaluarea pacientului
• comunicarea cu pacientul
• considerente economice
• personal calificat de asistenta.
I. DIZABILITATI FIZICE:

1. Pacienti cu cecitate sau cu deficiente de vedere:

 stabilirea gradului de afectare a functiei vizuale;
 evitarea expresiilor de mila/compatimire;
 incurajarea parintelui sa intoseasca copilul;
 descrierea detaliata si “vie” a cabinetului in care se vor
desfasura sedintele de tratament;
 descrierea detaliata a procedurilor si a instrumentelor folosite
pentru ca pacientul sa poata vizualiza mintal;
 incurajarea pacientului sa puna intrebari cu privire la
tratament, instrumentar, cabinet etc.
 utilizarea la maximum a simturilor tactile, gust, miros;
 utilizarea ochelarilor de soare ca masura de protectie;
 utilizarea inregistrarilor audio si a castilor pentru explicarea
detaliata a procedurii sau pentru muzica in vederea calmarii;
 minimizarea distragerii atentiei si evitarea sunetelor puternice;
 tratarea pacientului in acelasi cabinet si cu aceeasi echipa pe
parcursul planului de tratament;
2. Pacienti cu anacuzie si/sau muti:
 In prima sedinta trebuie sa stabilim cum doreste
pacientul sa se faca comunicarea: prin intermediul
unui interpret (solutia ideala), limbajul semnelor,
prin intermediul scrisului sau o combinatie intre
acestea; incercati pe cat posibil sa invatati un limbaj
al semnelor de baza.
• Fata practicianului sa fie orientata tot timpul catre
pacient;
• Vorbitul lent si intr-un rimt usor, evitand ridicarea
tonului;
• Evitarea expresiilor faciale exaggerate;
• Utilizarea tehnicii Tell-Show-Feel-Do;
• Evitarea blocarii campului vizual al pacientului mai
ales cu sistemul de diga;
• Daca pacientul foloseste un aparat auditiv trebuie
verificata ajustarea acestuia inainte de utilizarea
pieselor de mana si a aparatului de detartraj cu
ultrasunete;
3. Pacienti imobilizati in scaun cu rotile:

• Acordarea tratamentului in scaunul cu rotile atunci

cand e posibil;
• Asigurarea spatiului necesar in cabinet si design-ul
acestuia pentru primirea pacientilor in astfel de
dispositive;
• Acolo unde este necesara imobilizarea de protectie
asigurati-va ca pacientul sau parintele/tutorele au
fost informati corespunzator si C.I a fost semnat;
• Stransoarea si durata imobilizarii de protectie trebuie
monitorizata si reevaluata la intervale regulate;
• Imobilizarea trebuie indepartata imediat cum
pacientul incepe sa dea semne de stres sau isterie;
• Imobilizarea nu trebuie sa fie folosita niciodata doar
ca un mijloc de confort si comoditate pentru
personalul stomatologic.
 
II. DIZABILITATI MENTALE

Sindromul Down

 Este cea mai cunoscută anomalie cromozomială, mecanisnul de producere

având la bază o afectare cromozomială produsă prin multiplicarea în
exces a perechii de cromozomi 21, existând în fiecare celulă a
organismului câte 3 copii în loc de numărul fiziologic de 2 copii.
 Manifestari orale:
 carioactivitate redusa
 depuneri masive de placa bacteriana, fiind predispusi la dezvoltarea
parodontitei marginale rapid progresive
 macroglosie
 intarzieri ale eruptiei dentare
 limba fisurata
 respiratie orala
 anomalii de numar si de structura dentara
 palat ingust
TRATAMENT COMPORTAMENTAL
IN CABINETUL STOMATOLOGIC
 Sedintele de tratament trebuie sa fie placute, linistite, pline de bucurie,
empatice si sa fie intr-un ritm lent
 Necesita sedinte dese,repetate de monitorizare a igienei orale- se indica
fluorizari frecvente in aceste cazuri
 Pentru pacientii cooperanti se indica inhalosedare iar pentru cei necooperanti
varianta anesteziei generale este adecvata
 Pacientii cu sindromul Down pot prezenta alterari
psihice si fizice care pot compromite tratamentele
stomatologice. Inainte de programare, indicat ar fi sa se
obtina intreg istoricul medical al pacientului.
Consultarea cu medicii si parintii pacientului sunt
esentiale pentru completarea intregului isotoric medical.
 Cu toate ca capacitatea intelectuala a pacientilor cu
sindromul Down variaza foarte mult, foarte multi
pacienti prezinta fie dizabilitate intelectuala redusa fie
moderata care limiteaza capacitatea acestora de a
invata si de a comunica. Acestia inteleg mai mult decat
pot verbaliza.
 Discutati cu parintele pentru a putea determina nivelul
intelectual al pacientului apoi in functie de asta,
medicul trebuie sa se adapteze si sa explice fiecare
procedura conform acestui nivel. Acordati timp
suplimentar pentru a explica problemele cavitatii orale
si instructiuni alaturi de demonstratii practice pentru a
se ingriji
 Programarea pacientilor cu sindromul Down ar trebui
facuta in primele ore ale programului. Acest aspect
reduce timpul de asteptare si acorda atentie sporita din
partea personalului medical
 Intreaga echipa trebuie instruita in vederea obtinerii
unui mediu prietenos si calduros pentru pacient
 Indicat ar fi sa fie cat mai putini stimuli externi care ar
perturba reusita tratamentului dentar.
 Planul de tratament trebuie etapizat.
 Echipa medicala ar trebui sa ramana aceeasi pentru
fiecare programare. Aceasta ar putea fi o strategie ca
pacientul sa devina cooperant.
 La sfarsitul fiecarei sedinte de tratament, acestia ar
trebui sa primeasca recompense pentru reusita lor de a
sta la tratament.
 SINDROMUL DE ALCOOLISM FETAL
 Reprezintă una dintre cele mai grave forme de tulburări ce
pot apare, cauza fiind consumul de alcool pe durata
sarcinii.
 În urma studiilor efectuate, nu se poate specifica cu
exactitate care este doza de alcool de la care există riscul
de dezvoltare a acestui sindrom, deși unii autori o
încadrează între 1 și 3 pahare/zi. Astfel este recomandată
evitarea consumului de alcoolului pe perioada sacinii.
CUM AFECTEAZA SINDROMUL DE
ALCOOLISM FETAL CAVITATEA ORALA?

 Incidenta crescuta de malocluzii dentare si scheletale

 Indivizii afectati de aceasta patologie pot fi hiperactivi.
Acest aspect face ca acesti copii sa fie putin cooperanti
si relativ dificil de tratat
 Eruptie intarziata a dintilor permanenti; pierderea
tarzie a dintilor temporari
 Dinti lipsa
 Incongruente dento-alveolare; hipoplazii ale maxilarelor
 
TRATAMENTUL COMPORTAMENTAL IN
CABINETUL STOMATOLOGIC

 Periajul dentar poate reprezenta o provocare din cauza incongruentei dento-

alveolare, hipoplaziei maxilarelor. Pacientii care sufera de sindromul de
alcoolism fetal prezinta sensibilitate fata de diferite arome;
 Se recomanda efectuarea unor poze ale cabinetului stomatologic si al
personalului medical pentru a reaminti pacientului de vizitele precedente
 Tratamentele stomatologice trebuie sa cuprinda etapa de tell-show-do
pentru a evita confuziile
 Pacientii pot prezenta reactii adverse de la diverse medicamente de aceea
se recomanda consultarea cu medicul pediatru inainte de administrarea
oricarui medicament
 Vizual,obiecte pe pereti sau atarnate de pe lampa stomatologica pot fi
deranjante; se recomanda folosirea unor ochelari de soare pentru a reduce
lumina produsa de unitul dentar
 Pacientii cu sindromul de alcoolism fetal pot percepe zgomote mai
accentuate de aceea se recomanda utilizarea castilor in cursul tratamentelor
stomatologice
SCHIZOFRENIE
 Schizofrenia este o tulburare mentala cronica si severa
care afecteaza modul in care o persoana crede, simte si
se comporta. Persoanele cu schizofrenie pot parea ca au
pierdut contactul cu realitatea.
 Boala poate duce la o combinatie de halucinatii, iluzii,
ganduri si comportament extrem de dezordonat, care
afecteaza activitatea zilnica.
 Persoanele cu schizofrenie necesita tratament pe tot
parcursul vietii. Tratamentul precoce poate ajuta la
tinerea sub control a simptomelor, inainte de a se
dezvolta complicatii grave, si poate ajuta la
imbunatatirea perspectivei pe termen lung.
 Alãturi de medicul psihiatru, medicului stomatolog îi revine un
rol ajutãtor în tratamentul de integrare al bolnavului psihic în
societate, prin redarea funcþiilor aparatului dento-maxilar ºi
deci a încrederii în sine.În raport cu starea psihicã, unele
tratamente, mai ales cele stomatologice, pot deveni factori
generatori de stres,de anxietate, de incidente, atitudini
necontrolate ale pacientilor

 Medicului dentist îi revine un rol ajutãtor, de reintegrare a
bolnavilor psihici în societate prin tratament complex
stomatologic, care reface functiile normale ale aparatului dento-
maxilar si prin latura profilacticã,
privind prevenirea complicatiilor acute sau cronice ale cariei
dentare, generatoare de situatii complexante, conflictuale.
 Pe de altã parte, un medic dentist, care nu
cunoaste psihologia individului pe care urmeazã a-
l trata, poate provoca multe suferinte acestuia; medicul trebuie 
sã-i înteleagã pacientul ca o personalitate umanã, cu problemele
si suferintele sale, cu afectivitatea sa, doar asa va putea evita,
controla sau presupune anterior tratamentului, o eventualã
reactie anormalã a pacientului, prevenind astfelunele esecuri,
incidente, stãri conflictuale.
 Din cauza faptului ca majoritatea pacientilor pot fi
confuzi, depresivi, anxiosi ,acestia de cele mai multe
ori refuza tratamentele dentare.
 Pacientii cu schizofrenie paranoida pot fi foarte
susceptibili si trebuie abordati intr-o maniera cat mai
lenta si neamenintatoare. Nu trebuie facute miscari
bruste. Pacientul trebuie avertizat pentru fiecare etapa
a tratamentului.
 Anamneza reprezinta cea mai importanta parte a
tratamentulu. Aceasta trebuie efectuata cu foarte mare
atentie.
IV. DIZABILITATI SOCIALE

Pacientii cu ADHD (Tulburarea de deficit de

atentie si hiperactivitate) 

Tulburarea de deficit de atentie si hiperactivitate

(ADHD) este o tulburare de neurodezvoltare care
are cauze neurobiologice. Desi exista unele
ipoteze despre determinarea genetica a acestei
tulburari, acest fapt nu este inca clar dovedit,
fiind nevoie de cercetari suplimentare pentru a
stabili ce anume determina aceasta afectiune.  
ADHD poate aparea ca urmare a afectarii
creierului copilului in timpul dezvoltarii fetale, la
nastere sau dupa nastere dupa producerea unor
traumatisme, leziuni, infectii, din cauza lipsei
temporare de oxigen sau a altor afectiuni
congenitale.
Tratamentul comportamental:
 Copiii cu ADHD au de obicei o incidență crescută
semnificativ în problemele de gestionare a
comportamentului în cabinetul stomatologic si de aceea se
recomanda :
• Stabilirea programărilor dimineața sau la un moment din zi
când copilul este cel mai puțin obosit, este cel mai atent și
capabil să rămână așezat pe scaunul stomatologic.
• A se da instrucțiuni scurte și clare direct copilului.
• Utilizarea abordarii Tell-Show-Do atunci când introduceți noi
proceduri.
• Spuneți-i copilului ce se așteaptă de la el în timpul vizitei.
• Luați în considerare recompense mici pentru un
comportament adecvat (stickere etc). Întărirea pozitivă poate fi
de ajutor in obținerea unei atitudini favorabile tratamentului.
• Discutați intervențiile comportamentale adecvate cu
părintele. Determinați dacă sunt necesare pauze în timpul
tratamentului.
! Luați în considerare utilizarea inhalosedarii în timpul
tratamentului pentru a gestiona comportamentul.
 Pacientii cu AUTISM

 Autismul este o tulburare de dezvoltare intelectuală

caracterizată de dizabilitate insidioasă în comunicare,
interacțiune socială și folosirea conceptelor de limbaj și
abstracte. Etiologia nu este încă clară. Pe baza
cercetărilor disponibile, se poate spune că tulburarea
poate fi multi-factorială, implicând genetica, factori de
mediu, neuropsihopatie.
 
 Îngrijirea sănătății orale a acestor pacienți poate fi
complicată, deoarece nu pot verbaliza reclamațiile cu
privire la problemele dentare pe care le pot întâmpina
și pot afișa o varietate de comportamente și reacții la
modificări mici.
Managementul tratamentului pacientilor cu autism
 Mediul ambiental al clinicii
 Angajata de la recepție este un element cheie pentru a ajuta vizitele
viitoare ale pacientului. Pentru o vizită dentară de succes a copilului autist,
întregul personal ar trebui să fie grijuliu, empatic și conștient de modul de
comunicare cu acești pacienți. Pacienții pot fi deranjați de stimulii
inconjuratori precum sunetul, lumina etc. Un astfel de disconfort poate fi
redus prin ajustarea în mod adecvat a mediului clinicii dentare.
Este de preferat să se trateze pacientul într-o camera calmă, securizată, cu
decor redus și lumini mai putin intense. 
 Structura programarilor 
Scopul întâlnirii inițiale este de a stabili o relatie de incredere medic
pacient. Este important să observam ce este capabil să facă pacientul și să
învețam ceea ce pacientul nu este capabil să facă. Programarile ar trebui
planificate scurte, bine organizate iar timpul de așteptare nu trebuie să
depășească 10-15 minute pentru a evita supărarea, deoarece acești pacienți
au o durată de atenție foarte limitată.
 Rolul asistentei
De obicei, asistentul dentar sau igienistul va avea primul contact cu
pacientul. Asistenții ar trebui să poată identifica punctele declanșatoare ale
reacțiilor deviante fără a eșua.
Management tratamentului pacientilor cu autism
 Comunicarea cu pacientul
Orientarea comunicării ajută la crearea încrederii și creează cooperarea
necesară. Comenzile orale ar trebui să fie propoziții scurte, clare și simple.
Este important să mențineți o comunicare bună, continuă, pe tot parcursul
vizitelor și chiar după aceea. Capacitatea de a urmări indicații, de a învăța
lucruri noi și de a articula dorințe și nevoi poate fi dificilă pentru unii
pacienți cu autism.
 Tehnica “tell-show-do”
Este o tehnica excelenta de a expune instrumentele dentare ,echipamentul
si procedurile medicale unui pacient.
Pentru persoanele cu limbaj limitat se vor folosi imagini sau obiecte pentru
a explica ce se va întâmpla. 
 Desensibilizarea 
Tehnicile de desensibilizare bazate pe teoria clasică a condiționării sunt
necesare pentru a diminua aprecierea prezentă la pacienții cu autism, care
este foarte severă. Kope a sugerat familiarizarea copilului cu proceduri
stomatologice de bază la domiciliu. Această tehnică implică divizarea
procedurilor dentare în pași mai mici. Fiecare procedură ar trebui să fie
completată cu succes printr-o abordare lentă și etapizată și realizarea unui
comportament specific. Apoi se introduce doar următorul pas.
Management tratamentului pacientilor cu autism
 Controlul vocii 
Înainte de utilizarea acestei tehnici, părinții / îngrijitorul ar trebui să aibă
o versiune bună despre controlul vocal, pentru a evita orice neînțelegeri în
timpul tratamentului. Poate fi utilizat la orice pacienți; cu toate acestea,
pacienții autiști cu deficiențe de auz nu ar fi buni candidați. Expresii, cum
ar fi „ochii spre mine”, „privește-mă”, „mâinile pe burtă” sau „picioarele
îndreptate” pot fi folosite pentru a provoca comportamente adecvate.
 Intarirea pozitiva
Intarirea pozitivă recompensează comportamentele preferate și, astfel,
întărește reapariția comportamentului pozitiv. 
 Tehnici de distragere 
Tehnicile de distragere cum ar fi vizionarea unui desen animat preferat,
ascultarea muzicii sau ținerea unor jucării speciale ar putea ajuta pacientul
autist să se distragă în timpul unor proceduri.
 Tehnici senzoriale
Este esențială scăderea expunerii la stimuli auditivi și gustativi la pacienții
cu autism. În timpul vizitei stomatologice, orice expunere drastică la acesti
stimuli ar trebui să fie cel puțin , referitoare la igiena orală, gustul obiectiv
al pastelor de dinți etc.
 Pacientii cu DISLEXIE

 Dislexia reprezintă o tulburare de învăţare care constă în

dificultatea de a citi corect şi fluent.
 Copiii care prezintă dislexie prezintă un risc crescut de a
avea tulburări de deficit de atenție / hiperactivitate (ADHD)
și invers.

 Tinerii care suferă de dislexie și ADHD ar trebui să aibă

programări dentare dimineața când sunt cei mai atenți și cei
mai în măsură să rămână așezați pe scaunul stomatologic. O
seringă dentară aspirantă trebuie utilizată pentru a evita o
injecție intravasculară și posibilitatea unei interacțiuni
adverse între agenții presori folosiți cu anestezia locală și
medicamentele utilizate pentru tratarea ADHD.
 Copiii cu dislexie și boli inflamatorii concomitente ale
intestinului pot necesita întâlniri mai scurte și sedare cu oxid
de azot pentru a reduce stresul. 
V. DIZABILITATI MEDICALE:

Deficientele medicale ce afecteaza pacientii cu nevoi

speciale pot fi grupate in:

Boli acute
Boli cronice
Boli cu risc crescut
de contaminare
Alte stari medicale
Pacienti cu nevoi speciale din sfera medicala
Boli acute: cea mai grava fiind leucemia

Boli cronice:
a) Afectiuni respiratorii
b) Boli cardiace
c) Discrazii sangvine
d) Diabet
e) Epilepsie

Boli cu risc crescut de contaminare, ce se pot transmite si personalului

medical (Hepatita B si C, HIV si SIDA)

Alte stari medicale cu potential de risc pt efectuarea manoperelor medicale

(tumori maligne, diferite tipuri de transplant ce necesita medicatie
imunosupresoare)
Pacienti cu nevoi speciale din sfera medicala

In managementul comportamental si terapeutic al acestor pacienti este

foarte important de amintit ca trebuie sa existe o colaborare stransa
interdisciplinara intre medicul stomatolog si medicul specialist.

Prima consultatie
 Imperativ ca medicul stomatolog sa cunoasca intreaga istorie medicala a
pacientului pentru obtinerea unui diagnostic si al unui plan de tratament
corect
 Multi dintre copii cu nevoi speciale medicale au functiile senzoriale
afectate (epilepsie) iar medicul stomatolog trebuie sa afle acest lucru la
prima consultatie pentru a putea stii cum sa modifice tratamentul clasic
 Planificarea sedintelor in functie de orarul medicamentelor (diabet,
epilepsie,boli cardiace) si de orarul meselor;
 Evaluarea riscului la carie
Pacienti cu nevoi speciale din sfera
medicala

Comunicarea

a) Comunicarea cu acest tip de pacienti, desi esentiala poate

fi dificila
b) Pot manifesta anxietate si necooperanti

Planificarea sedintelor de tratament

c) La pacientii cu leucemie vizitele la dentist se planifica
inaintea inceperii tratamentuli cu cel putin 4 saptamani
pentru igienizarea cavitatii bucale si rezolvarea
urgentelor, cat si pentru educarea pacientilor cu privire la
complicatiile chimio si radioterapiei in sfera orala
Pacienti cu nevoi speciale din sfera medicala

 Pacientii cu probleme cardiovasculare

a) Sedinte scurte, programate dimineata
b) Pre-medicatie pentru a reduce anxietatea si solutii analgetice
pentru a reduce stresul
c) Pacientului I se ia tensiunea inaintea inceperii tratamentului si
va fi monitorizata pe parcurs
d) Nitroglicerina in scop profilactic
e) Se poate considera inhalosedarea
f) Anestezie cu adrenalina
g) Antibioprofilaxie la cei cu endocardita
h) Pacientilor cu anticoagulante li se masoara INR(2/4) cu 72h
inainte de interventie
Pacienti cu nevoi speciale din sfera medicala
 Pacientii cu Diabet
a) Diabetul poate aparea la orice varsta, medicul stomatolog
trebuie sa cunoasca istoricul pacientului, sa ii monitorizeze
semnele vitale si sa evaluezele simptomele unui diabet
necontrolat (xerostomie, senzatia de arsura a gurii, intarziere
avindecarii, incidenta si severitate crescuta a infectiilor, marirea
glandei parotide, boala parodontala)
b) Programari in prima parte a zile cand nivelul de cortisol e
crescut, riscul de hipoglicemie fiind mai scazut
c) La pacientii cu tratament cu insulina programarile nu trebuie sa
coincida cuvarful de activitate al insulinei => risc hipoglicemie
d) Pacientii trebuie sa manance inainte si sa isi ia medicamentele
e) Medicul trebuie sa cunoasca semnele hipoglicemiei si sa urmeze
protocoalele in tratarea ei
Pacienti cu nevoi speciale din sfera medicala
 Pacientii cu epilepsie
a) Istoricul pacientului
b) Medicatia inainte pt a scadea riscul crizelor epileptice
c) Copiii cu epilepsie severa necesita tratament sub anestezie totala
d) Minimizarea riscului crizelor: reducerea stresului si anxietatii
e) Fara lumina puternica sau ochelari cu lentile inchise la culoare
f) Pozitie cat mai aproape de ortostatism
g) Apa in cantitatimici si aspiratie eficienta
Managementul crizei epileptice
 Indepartarea tuturor instrumentelor din gura pacientului
 Eliberarea zonei din jurul fotoliului dentar
 Monitorizarea cailor aeriene
 Notarea inceputului crizei, daca dureaza >3min, chemarea ambulantei
Tips&tricks atunci cand lucram cu SHCN:

 Interactiunea cu micul pacient: o discutie prieteneasca in sala

de asteptare despre activitatile pe care le intreprinde in
mod uzual, o strangere de mana etc
 Fii un bun observator: copiii cu nevoi speciale pot percepe
informatiile senzoriale in moduri diferite si s-ar putea sa nu
poata exprima verbal discomfortul;
 Fii flexibil: schimbarea metodelor, tehnicilor si chiar a stilului
de lucru pentru a ne putea adapta particularitatii cazului.
 Fii perseverant!
 Utilizati semnale vizuale, auditive si tactile: un zambet
incurajator,o mangaiere etc
 Planificarea: planul de rezerva este foarte important
deoarece copiii cu nevoi speciale sunt imprevizibili (plan A +
plan B)
 Fii pozitiv : o atitudine pozitiva este una dintre cele mai
importante calitati ale oricarui medicului care lucreaza cu
copiii, mai ales cei cu nevoi speciale.
Concluzii
 Coordonarea tratamentului dentar pentru un pacient copil cu
dizabilitati reprezinta de cele mai multe ori responsabilitatea
comuna a medicului stomatolog , a medicului generalist in
evidenta caruia se afla pacientul si a altor persoane implicate in
ingrijirea professionala a acestuia: asistenta medicala, asistent
social, psiholog, parinti etc.
 Succesul programelor de reabilitare orala a pacientilor cu
dizabilitati il reprezinta prezentarea acestora la medicul
pedodont cat mai devreme si urmarirea unui plan de tratament si
de monitorizare continua.
 Aplicarea corecta a principiilor de management al
comportamentului este cu atat mai importanta la copiii cu nevoi
speciale datorita istoricului ce consemneaza vizite frecvente in
cabinete si spitale, care adesea nu se incheie intr-un mod pozitiv.
 Incercarile multe si nereusite de a-i trata ii fac pe pacientii copii
sa dezvolte teama si retinere fata de actul medical de aceea este
foarte important ca medicul pedodont sa investeasca timp si
dedicare pentru a construi o relatie cu pacientui si sa inlature
anxietatea copilului cat si a parintilor.
 Sanatatea orala este un factor esential al starii de bine la copii in
general si mai ales al celor cu dizabilitati fizice si psihice, sindrom
Down, Autism etc.
 O dantura sanatoasa si o stare de sanatate orala buna, in general,
inseamna reducerea sau eliminarea durerilor de dinti, asigura o
nutritie adecvata, o comunicare mai buna si cresc respectul de
sine.
Bibliografie:
 https://www.slideshare.net/DrGhadooRa/behavioral-man
agement-technique-for-patient-with-special-needs
 http://www.kapd.or.ke/docs/jan2019/BEHAVIOUR%20MAN
AGEMENT%20FOR%20CHILDREN%20WITH%20SPECIAL%20NEE
DS%20IN%20THE%20DENTAL%20OPERATORY.pdf
 https://www.researchgate.net/publication/328273472_De
ntal_concerns_of_children_with_intellectual_disability_-_A
_narrative_review
 https://www.aapd.org/research/oral-health-policies--reco
mmendations/management-of-dental-patients-with-specia
l-health-care-needs/
 https://pdfs.semanticscholar.org/9827/28bb4b46ab51d8f0
467d6752f6206815ced0.pdf
 https://www.ada.org/en/member-center/oral-health-topi
cs/diabetes
 https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4990738
/
 https://www.aapd.org/research/oral-health-policies--reco
mmendations/
management-of-dental-patients-with-special-health-care-n
 https://
www.nidcr.nih.gov/sites/default/files/2017-09/practic
al-oral-care-down-syndrome.pdf
 https://
www.slideshare.net/kourravneet/dental-management-d
owns-syndrome-fetal-alcohol-syndrome
 https://library.down-syndrome.org/en-us/research-pra
ctice/05/3/dental-care-patient-down-syndrome
/
 https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/12036166
 https://
www.researchgate.net/publication/232519984_MANAGE
MENTUL_DENTAR_AL_PACIENTULUI_CU_AFECTIUNI_PSIHI
CE
 https://www.integration.samhsa.gov/health-wellness/C