Universitatea de Medicină și Farmacie “GrigoreT.

Popa” Iaşi
Disciplina de Pedodonție

Managementul Comportamental
în
Stomatologia Pediatrica
 “Realitatea noastra existențială este un
un fel de caleidoscop aflat într-o
continuă schimbare și într-o mișcare
acccelerată, care ne face să jucam
continuu roluri noi, cu un mare impact
psihologic – (stressul psihic).”
A. Toffler

??? Câți dintre noi suntem

imuni la distress?

??? Câți dintre noi suntem

imuni la reacția de frică?
 Ce este managementul comportamental ???

- Termen sinonim cu cel de “management

stomatologic al copilului”
- totalitatea metodelor folosite pentru a obține
acceptul/cooperarea copilului în ceea ce privește
tratamentul stomatologic
- totalitatea metodelor prin care echipa stomatologică
efectuează efectiv și eficient tratamentele necesare,
inducând copilului în același timp o atitudine
pozitivă față de cabinetul stomatologic
 Care este Rolul /Scopul
Ce este managementul comportamental ???
Managementului Comportamental ???
stabilirea unei
bune comunicări
medic
stomatolog
pediatru –
pacient copil

promovarea unei
atitudini pozitive a
copilului față de
sănătatea reducerea fricii și
orală/dentară și anxietății
față de îngrijirea
stării de sănătății
orale.
SCOP

stabilirea unei oferirea de

relații pedodont - servicii
copil bazată pe stomatologice
încredere de calitate

AAPD Reference Manual, 2011

 Care este Rolul /Scopul
Managementului Comportamental ???

Reducerea fricii și anxietății copilului la

cabinetul stomatologic în vederea promovării
și ințelegerii de către acesta a necesității
instituirii și menținerii în bună stare a
sănătății orale, pornind de la premiza că
MICUL PACIENT NU ESTE UN ADULT îN
MINIATURĂ.
 Noțiunea de STRESS a fost introdusă în 1936 de
Hans Selye.
Definiție = Un sindrom, o multitudine de răspunsuri
nespecifce cu caracter general adaptativ ca și
consecință a acțiunii agenților stressori asupra
organismului.

Stress-ul doctorului este un stress psiho-somatic și poate fi

1
generat de:
 responsabilitatea profesională
 comportamentul parental ce rezidă din dorința de a
ajuta
 sentimentul de nesiguranță care poate apare în cazul
unui medic slab pregătit profesional (Grivu O.)
 condiții improprii de muncă, activitate ne-ergonomică
(Grivu O.), ș.a.
Stress-ul copilului la cabinetul stomatologic
se poate manifesta prin:

1. Stress somato-psihic sistemic

cauzat de agenți stressori primari:
 suferință
 durere
 discomfort
 privare de somn datorită durerii de
origine dentară, etc.
Stress-ul copilului la cabinetul stomatologic
se poate manifesta prin:

•2. Stress somato-psihic cauzat de

agenți stressori secundari:
 mediul familial
 mediul comunitar
 sentimentul de frustrare, etc.
 O comunicare efectivă cu pacientul copil este imperios necesară,

deoarece o abordare corectă a acestuia poate reprezenta un punct

pozitiv de plecare în inițierea tratamentului, reducând în același timp

și (di)stress-ul care acompaniază adesea o consultație/tratament

stomatologic.
Cum ar trebui
structurată o
vizită la
cabinetul
stomatologic Ce strategii ar trebui
Înțelegerea să folosim pentru
modului în a face copilul să
coopereze pe
care copiii parcursul ședintei
terapeutice
relaționeaza cu
!!!ELEMENTE CARE
lumea adultului TREBUIESC
CUNOSCUTE DE
MEDICUL
STOMATOLOG
PEDIATRU!!!
 În 1960 Alfonso Caycedo  crează o ramură a științei pe care
o numește SOFROLOGIE = o tehnică care constă într-un set de
exerciții fizice și mentale pentru reducerea (di)stress-ului ;I pentru
promovarea stării de bine, având ca și scop final modificarea stării
de conțtiență prin metode psihologice.

“sos” =
armonie,
echilibru

“logos” = “phren”
Studiu, =
știință spirit
 Pornind de la acest concept, se așteaptă ca practicienii stomatologi să
recunoască și să trateze eficient bolile stomatologice al copilului.
 Tratamentul sigur și eficient al acestor afecțiuni necesită frecvent
modificarea comportamentușui copilului (management/modelare
comportamentală).

Modelare comportamentală

Copilul pacient
Echipa
Pedodont Părinte
stomatologică

Inter-relație

Comunicare Educație
 Fiecare pacient este o individualitate

Pacient copil cu aspirații și nevoi diferite, acest adevăr

fiind valabil mai ales în stomatologia
pediatrică, unde adeseori, practicianul
stomatolog pediatru trebuie să trateze un
copil speriat de 3 ani la o consultație, și
dupa 1 oră sau 30 minute trebuie ofere
Stomatologia sfaturi de prevenție cu privire la sănătatea
Pediatrică orală unui adolescent de 15 ani  pentru o
consultație stomatologică de succces nu
se pot schița anumite direcții clare, care să

Părinte Echipa fie urmărite ad literam.

stomatologică
“Triunghiul tratamentului pedodontic” (G.Z. Wright 1975)
Secventializarea Managementului Comportamental

1. Ancheta funcțională.
2. Evaluarea tiparului comportamental al copilului  modificarea
comportamentala se poate realiza si inaintea primului contact al copului cu
cabinetul stomatologic.
3. Obtinerea consimtamantului informat al parintelui/tutorelui in cunostinta de
cauza (la prima sedinta terapeutica) consimțământul copilului.
4. Individualizarea tehnicilor și metodelor de management comportamental
 inainte de
 in timpul tratament(ului).
 dupa
5. Controlul permanent al durerii si anxietatii.
 ?
1.Ancheta functionala

Obiective

1. Evaluarea acuzelor si a nelinistilor/motivelor de

îngrijorare a copilului/părintelui.
2. Evaluarea statusului emoțional al copilului 
prefigurarea unor strategii de management
comportamental adecvate fiecarui copil in parte.
3. Introducerea/acomodarea copilului in/cu mediul
cabinetului stomatologic.
 ?
1.Ancheta functionala/discutia preliminara

- copil
- parinte
- copil si parinte
- educator/profesor

- copil si
parinte

- copil
 ?
1.Ancheta functionala/discutia preliminara

Tipologii parentale
(Macoby and Martin 1983)  Formal = responsabilitate+control
comportamental mari
 Permisiv =
Responsabilitate mare + control
comportamental redus
 Autoritar/dictatorial =
low responsiveness+high behavioral
control
 Neglijent =
Responsabilitate +control
comportamental reduse
 ?
1.Ancheta functionala/discutia preliminara

Tipologii familiale

 Status socio-educațional
 Stuctura familială
 Locul copilulul în familie

Scala de Cooperare a Parintelui (PCS)

Kupietzky și col. (2013)
 ?
1.Ancheta functionala/discutia preliminara

Scala de Cooperare a Parintelui (PCS) - Kupietzky si col. 2013

 = scală analogă scalei Frankl pentru clasificarea

comportamentului copilului
 Folosită pentru a clasifica comportamentul
părintelui și a evalua capacitatea acestuia de a avea
o influență pozitivă, constructivă, suportivă asupra
copilului pe parcursul tratamentului stomatologic.
 ?
1.Ancheta functionala/discutia preliminara

Scala de Cooperare a Parintelui (PCS) - Kupietzky si col. 2013

 PCS 1 = Definitiv negativ (refuză planul de tratament, suspicios,
supraprotectiv)
 PCS 2 = Negativ (prezintă unele elemente de atitudine negativă, dorește
să vadă leziunile carioase pe radiografii, se comportă ca un liant între
copil și medicul stomatolog pediatru)
 PCS 3 = Pozitiv (acceptă planul de tratament, are câteodată
comportament precaut, cu greu acceptă sălase copilul singur în cabinet
cu medicul stomatolog)
 PCS 4 = Definitiv pozitiv (încrezător, își exprimă încrederea în medicul
stomatolog pediatru, permite copilului să rămână singur cu echipa
stomatologică).
2.Evaluarea tiparului comportamental al copilului

Tiparul comportamental al
copilului
1. SCHAPIRA (1970):
 temator
 pacient abordabil
 rasfatat
 pacient dificil
 incapatanat
 pacient foarte dificil
 istet

2. G.Z. Wright (1988):

 copii cooperanti
 copii potential cooperanti
 copii fara posibilitatea de a coopera (copii
foarte mici, copii cu dizabilitati)
2.Evaluarea tiparului comportamental al copilului

Tiparul comportamental al
copilului
3. PINKHAM:
 copil foarte mic
 copil plângăcios
 copil dificil  va fi temător
 copil încăpățânat  va fi dominat de o anxietate de separare
mare în orice circumstanță
 copil răsfățat
 va fi greu de convins de către echipa
 copil anxios și temător stomatologică
 este tipul de copil căruia îi este oferit totul
indiferent de situație
2.Evaluarea tiparului comportamental al copilului

Tiparul comportamental
al copilului

4. FRANKL:
 Clasa 1 – comportament definitiv negativ
 Clasa 2 – comportament negativ
 Clasa 3 – comportament pozitiv

 Clasa – comportament definitiv pozitiv

 Comportament definitiv negativ. Copilul refuză tratamentul,
-- plânge, este temător. Copilul poate prezenta și alte atitudini care
Scala valorilor comportamentale Frankl

Clasa I să denote un negativism extrem.

Comportament negativ. Copilul acceptă tratamentul cu dificultate,

Clasa - este necooperant. Există câteva elemnte de comportament negativ
II dar acestea nu sunt foarte evidente (i.e. este trist, retras).

Comportament pozitiv. Copilul acceptă tratamentul, uneori poate

avea un comportament precaut. Copilul nu are de bună voie o
Clasa
+ atitudine pozitivă, dar ascultă ceea ce îi spune medicul să facă.
III
Pacientul respectă ședințele terapeutice.

Comportament definitiv pozitiv. Copilul are o relație bună cu

+ + echipa stmatologică și este interesat de tratamentele
Clasa
stomatologice. Are o atitudine veselă și deschisă la cabinetul
IV
stomatologic.
3.Obtinerea consimtamantului informat, scris,
semnat al parintelui/tutorelui
!!!!!!!“Omiterea obtinerii onsimtamantului informat
se poate transforma intr-o disputa bazata pe conceptele legale
de neglijenta si abuz” – Th. St.Clair, 1995
4. Individualizarea metodelor si tehnicilor
de modelare comportamentala
4. Individualizarea metodelor si tehnicilor de modelare comportamentala
a. Introducerea copilului in sfera ingrijirilor pentru sanatatea orala
4. Individualizarea metodelor si tehnicilor de modelare comportamentala
a. Introducerea copilului in sfera ingrijirilor pentru sanatatea orala
4. Individualizarea metodelor si tehnicilor de modelare comportamentala
a. Introducerea copilului in sfera ingrijirilor pentru sanatatea orala
4. Individualizarea metodelor si tehnicilor de modelare comportamentala
b. Pregatirea copilului pentru prima vizita la cabinetul stomatologic

Introducerea copilului in sfera preocuparilor de igiena orala.

Pregatirea copilului pentru prima vizita la cabinetul stomatologic.
• Strategii preventive
• Tehnici de modelare comportamentala:
 stimularea de noi comportamente sanogene
 facilitarea comportamentelor sanogene
 dezinhibarea unor comportamenete datorate fricii
 indepartarea/anihilarea fricii
4. Individualizarea metodelor si tehnicilor de modelare comportamentala
b. Pregatirea copilului pentru prima vizita la cabinetul stomatologic

Aspecte care trebuiesc luate în considerare alături de pregătirea

copilului pentru prima vizită la cabinetul stomatologic:

Auto-ghidarea
Abordarea pozitivă a micului pacient
Planificarea riguroasă a primei ședințe terapeutice
Modelarea comportamentală a echipei stomatologice
 4. Individualizarea metodelor si tehnicilor de modelare comportamentala
c. Prima vizita la cabinetul stomatologic

Organizarea cabinetului stomatologic deschisa:

 primirea copilului  zambetul de bine ai venit

al receptionerei

 camera de asteptare – copilul nu trebuie sa astepte

mai mult de 10min

 transferul copilului din sala de asteptare in cabinet

 cabinetul – poate fi “prietenos”

4. Individualizarea metodelor si tehnicilor de modelare comportamentala
c. Prima vizita la cabinetul stomatologic

 Atitudinea echipei stomatologice:

cognitiva
 abordare pozitiva
realistica
 comunicare competenta:
 cu copilul si parintele/tutorele
 explicatii cu privire la ce inseamna tratamentul
stomatologic si in ce va consta el
 4. Individualizarea metodelor si tehnicilor de modelare comportamentala ?
d. Separarea Copil - Parinte???!!!
UNA DIN CELE MAI MARI CONTROVERSE ÎN PEDODONȚIE
Argumentele lui Starkey în favoarea separării
copil-părinte pe parcursul tratamentului
stomatologic:
1. Părintele adresează în mod repetat comenzi
copilului  stressarea atât a stomatologului cât
și a copilului
2. Părintele poate constitui o barieră în
comunicarea stomatolog – copil prin
interceptarea comenzilor
3. Copilul își divizează atenția între medic și părinte
4. Medicul își divizează atenția între părinte și copil
5. Stomatologii se simt mult mai
relaxați/comfortabil atunci când părinții rămân în
sala de aștepatare
6. Medicul se cenzurează în a folosi anumite
tonalități ale vocii în prezența părinților
 4. Individualizarea metodelor si tehnicilor de modelare comportamentala ?
d. Separarea Copil - Parinte???!!!

UNA DIN CELE MAI MARI CONTROVERSE DIN STOMATOLGIA PEDIATRICA

“A permite parintilor sa stea impreuna cu

copilul lor in cabinetul de tratatment

stomatologic este o decizie care trebuie

luata in functie de fiecare caz in parte”.

(A.S. Blinkhorn)
 4. Individualizarea metodelor si tehnicilor de modelare comportamentala
e. Metode de baza de modelare comportamentala

După Chambers, comunicarea (împărtășirea sau schimbarea de gânduri, opiniisau

informații) poate fi realizată la cabinetul stomatologic prin mai multe metode, printre acestea
numărându-se în principal:
dialogul
intonația (tonul vocii)
expresia facială
limbajul corporal
Comunicarea cu pacienții copii oferă provocări speciale pentru medicul pedodont și
echipa sa. Nivelul de dezvoltare cognitivă a copilului va dicta atât nivelul la care va avea loc
comunicarea cu medicul pedodont cât și cantitatea de informații care pot fi transmise. Ieste
imposibil pentr ca un copil să înțeleagă o idee pentru care el nu are un cadru de referință și prin
urmare este nerealist să așteptăm ca pacientul copil să aibă același cadru de referință ca și
pedodontul.
Pentru etapa de vârstă 2-3 ani, ședințele la medicul stomatolog nu trebuie să fie mai lungi
de 20 minute.
Pentru copii cu vârsta mai mare de 5 ani, ședințele la medicul stomatolog vor dura cel
mult 30-45 minute.
 4. Individualizarea metodelor si tehnicilor de modelare comportamentala
e. Metode de baza de modelare comportamentala

I. Comunicarea orală/verbală:
 stabilirea emitățorului/receptorului

 claritatea vocii și a mesjului

 trebuie să fie scurtă pentru a stabili un contact cu pacientul și a-i câstiga

încrederea

 interacțiune de tip “cerere și promisiune” (faceți promisiuni clare

pacientului-copil, în schimbul promisiunii de cooperare)

 terminologie comprenhensivă – messj eufemistic

 controlul vocii – intonație, modulare (calmă, clară, voce pașnică)

 reîntărirea pozitivă – socială și non-socială

 ascultare activă și care să ofere siguranță

 răspunsuri corecte/adecvate
4. Individualizarea metodelor si tehnicilor de modelare comportamentala
e. Metode de baza de modelare comportamentala

Pentru a se realiza o
1. Emitățor
comunicare de succes
trebuie să fie prezente
toate cele 4 elemente.
Elementele Fără consistență, poate
4. Receptor esențiale ale 2. Mesaj
comunicării apare o discordanță
majoră între mesajul
transmis și cel

3. Context/ recepționat. (Chambers,

cadru
1976)
4. Individualizarea metodelor si tehnicilor de modelare comportamentala
e. Metode de baza de modelare comportamentala

II. Comunicare non-verbală (multi-sensorială)

 contact vizual – dialog vizual
 contact adecvat
 postură
 expresie facială
 limbajul corporal

Obiective:

 îmbunătățirea tehnicilor de management de comunicare

 câstigarea și menținerea atenției și complianței pacientului

III. Proceduri asociative

4. Individualizarea metodelor si tehnicilor de modelare comportamentala
e. Metode de baza de modelare comportamentala

 Metode non-farmacologice:
Copiii au o varietate mare de
1. Tehnica Spune-Arata-Fa
modalitati de dezvoltare fizice,
(Tell-Show-Do = TSD)
intelectuale, emotionale si sociale
precum si o diversitate de 2. Modelare comportamentala/
atitudini si temperamente. Prin desensitizare sistemica
urmare este important ca 2. Distragerea atentiei
stomatologul pediatru sa aiba la
3. Hipnodontia – hipnoza usoara
dispozitie o paleta larga de tehnici
4. Abordari cognitive
si metode de modelare
5. Restrictia fizica- HOME /HOMAR
comportamentala, pentru a putea
veni in intampinarea nevoilor  Metode farmacologice
fiecarui copil si pentru a flexibil in 1. Sedative
implementarea tratamentelor 2. Analgezia locala/generala
stomatologice.
 Proceduri asociative
4. Individualizarea metodelor si tehnicilor de modelare comportamentala
f. Metode de baza de modelare comportamentala - nonfarmacologice

1. Tell - Show – Do (Spune-Arată-Fă)

• Obiective:

- explicarea unor aspecte importante ale vizitei la cabinetul de

medicina dentara si familiarizarea copilului cu fotoliul
stomatologic
- modelarea raspunsului pacientului la procedura terapeutica prin
desensitizare si prin descrierea cu acuratete a ceea ce urmeaza sa
se intample.

• Indicatii
- la oricare pacient

• Contraindicatii
- nu are
 4. Individualizarea metodelor si tehnicilor de modelare comportamentala
f. Metode de baza de modelare comportamentala - nonfarmacologice

1. Tehnica TSD

SPUNE – explicarea procedurii la

nivelul de intelegere al copilului

 ARATA – demonstrarea procedurii

 FA – realizarea procedurii

•TSD este folosita împreună cu alte metode de comunicare (verbala

si nonverbala) si impreuna cu alte metode de intarire pozitiva.
 4. Individualizarea metodelor si tehnicilor de modelare comportamentala
f. Metode de baza de modelare comportamentala - nonfarmacologice

2. Distragerea atentiei
tehnica de distragere a atentiei pacientului de la ceea ce poate fi
perceput ca o manopera/lucru neplacut.
E.g.:
 acordarea unui mici pauze pe parcursul unui tratament stomatologic
distressogen
 meloterapie
 proiectarea de desene animate sau povesti in cabinetul stomatologic
• Obiective:
- scaderea perceptie negative a • Indicatii
- la orice tip de pacient
actului terapeutic
- prevenirea unui comportament negativ • Contraindicatii
- nu are
sau de evitrare
4. Individualizarea metodelor si tehnicilor de modelare comportamentala
f. Metode de baza de modelare comportamentala - nonfarmacologice

3. Desensitizare sistemic
 Permite pacientului sa vina gradual in contact cu o anumita frica
particulara sau cu anumite frici, de la un nivel de frica medie, la frica
maxima.
 Se bazeaza pe folosirea unui terapeut specialist => la inceput se
poate incerca doar un simplu program de aclimatizare in mediul
stomatologic.
 Principiul “invătării sociale”

 Teoria “Stimul - raspuns”

 Conceptul “teoriei de expunere”

4. Individualizarea metodelor si tehnicilor de modelare comportamentala
f. Metode de baza de modelare comportamentala - nonfarmacologice

3. Desensitizarea sistemica - etape

 explicati copilului care este scopul tratamentului

 explicati necesitatea efectuarii procedurilor
 impartiti explicatiile pentru proceduri:
 in ritm lent
 in acord cu nivelul de intelegere al pacientului
4.IIndividualizarea metodelor si tehnicilor de modelare comportamentala
f. Metode de baza de modelare comportamentala - nonfarmacologice

3. Desensitizarea sistemica - Etape

 folositi aproximari succesive - T.S.D.

 intariti comportamentele pozitive

 treceti cu vederea comportamentele nepotrivite minore 

introducerea unei noi etape

 la existenta uni comportament negativ major  insistarea pe

etapa respectiva

 repetitia ierahica a a etapelor

 Modelarea comportamentala bazata pe tehnica expunerii
progresive. Pașii introductivi în ambientul cabinetului stomatologic
pentru prima vizită a unui copil mic (A. Holst)

7. Profilaxie + aplicarea de
In fotoliul dentar singur lacuri cu F
sau in bratele parintilor 6. Examinarea clinica
5. Asezarea in fotoliul stomatologic

4. Spray cu aer pe mana si apoi in gura

Inainte de
intrarea in 3. Aplicarea sondei p unghie și apoi pe dinte
cabinetul
stomatologic 2. Aplicarea oglindei in gura
1. Introducerea copilului in mediul cabinetului stomatologic
4. Individualizarea metodelor si tehnicilor de modelare comportamentala
f. Metode de baza de modelare comportamentala - nonfarmacologice

4. Abordari cognitive
 Modelarea ajuta copii sa invete atunci cand ii privesc pe altii
efectuand tratamente stomatologice , fara a lua in considerare
ganduri sau idei individuale..

 ! Terapia cognitiva are indicatii clare in anumite tipuri de anxietate

=> are efect in combaterea anxietatii dentare
4. Individualizarea metodelor si tehnicilor de modelare comportamentala
f. Metode de baza de modelare comportamentala - nonfarmacologice

5. Metode de constrângere fizică– HOME/HOMAR

 Subiect delicat care declanseaza emotii puternice
 definitie - HOME = mana peste gura
 definitie – HOMAR = mana peste gura și restrictia cailor aeriene
 nu este o pedeapsa!
 tehnica legala dar controversata  sechele psihologice  fobie
dentara
 in UK, Hosey (2002) si Manley (2004)  afirma ca utilizarea unei astfel
de tehnici este inacceptabila!!!
Indicatii: ca si ultima solutie – la copii mici necooperanti (3-6 ani)
- la copii cu dizabilitati
!!! Consimtamantul informat este obligatoriu a fi obtinut inainte de
aceasta manopera!!!
4. Individualizarea metodelor si tehnicilor de modelare comportamentala
f. Metode de baza de modelare comportamentala - nonfarmacologice

6. Metode de constrângere fizică – HOME/HOMAR

 copilul este asezat ferm î,in fotoliul stomatologic

 restrictionarea fizica preventiva a copilului

 comunicarea minima cu copilul – daca este necesara
 plasarea usoara a mainii peste gura copilului
 explicarea pe un ton calm si ferm a expectantelor
comportamantale
 plasarea mainii si peste nas
 mana este indepartata
 reintarire pozitiva!
 4. Individualizarea metodelor si tehnicilor de modelare comportamentala
f. Metode de baza de modelare comportamentala – proceduri asociative

 Comunicarea prin mesaje audio-video

 casti

 mesajul psiho-potectiv al mediului cabinetului stomatologic

 CD/DVD-uri cu mesaje educationale

 Evaluarea si autoevaluarea in mediul competetitiv al testului

proiectiv al desenului

 Prezentarea unor mesaje educationale imagistice, asociate cu

comentarii si mesaje emulative eufemistice

 Tehnici comportamentale asociate cu sedare

 4. Individualizarea metodelor si tehnicilor de modelare
comportamentala

Modelarea comportamentală de după tratamentul stomatologic

 Modelarea comportamentala pe termen lung

 modificarea tiparelor comportamentale pe termen lung

 Continuitate eficienta a comunicarii interumane

 Modelare comportamentala

 Comportament adecvat
 5.Controlul permanent al durerii si anxietatii

 durerea si anxietatea sunt raspunsuri fiziologice si psihologice care

sunt frecvent intalnite in stomatologia pediatrica

• raspuns direct
la un stimul
DUREREA
advers care a
aparut

• Senzatie
neplacutacum
ANXIETATEA ca ceva
neplacut poate
apare
5.Controlul permanent al durerii si anxietatii

Prevenirea
afectiunilor
stomatologice

Evitarea
Ingrijire aparitiei fricii Management
stomatologic comportamental
a fara durere si anxietatii adecvat
copilului

Nevoia de
tratament
5.Controlul permanent al durerii si anxietatii

Memoria unor
experiente negative
anterioare

RASPUNSUL
Capacitatea
Varsta COPILULUI copilului de a
coopera
LA DURERE

Nevoia de
tratament
5.Controlul permanent al durerii si anxietatii
 5.Controlul permanent al durerii si anxietatii

 Bennet (1984) individualizeaza 5 metode de control a durerii:

1. Eliminarea cauzei

2. Metode psiho-somatice

3. Blocarea transmiterii impulsului nervos

4. Cresterea progului de reactie la durere

5. Deprimarea SNC
5.Controlul permanent al durerii si anxietatii
 5.Controlul permanent al durerii si anxietatii

 Metode de prevenire si control a durerii:

 Hipnodontia:

Calitatea hipnodontiei ca si ale altor metode de management

comportamental va fi influentata printre altele de:
 Rigurozitatea cu care copilul vine la sedintele terapeutice
 Durata sedintelor terapeutice
 Capacitatea de sugestibilitate a copilului
 Eliminarea fenomenului de “angor temporis” din sala de asteptare
 5.Controlul permanent al durerii si anxietatii

 Metode de prevenire si control a durerii:

Sedarea in stomatologia pediatrica conduce la:

 Inlaturarea fricii si tensiunii nervoase a copilului
 Eliminarea sau minimalizarea traumei psihologice a
copilului
 Cresterea pragului de excitabilitate nervoasa
 Scaderea reflexului de excitabilitate
 Scaderea fluxului salivar si a nivelului de mucus din bronhii
 Scaderea efectelor toxice ale substantelor anestezice in
cazul efectuarii analgeziei locale
 5.Controlul permanent al durerii si anxietatii
 Metode de prevenire si control a durerii:

 Analgezia relativa:
 Metoda de sedare constienta, rapida si reversibila, cu un grad mare de
siguranta, aplicabila la adulti si copii
 Indicatii  copii cu frica si anxietate dentara in tratamentele stomatologice
de urgenta și in sedintele preliminare ale tratamentului stomatologic
 Efecte secundare:
 inconstant, dureri de cap (pe termen scurt)
 Contraindicatii:
 Infectiile cailor aeriene superioare
 Boli cardiace complicate
 Afectiuni pulmonare: emfizem, bronsiectazii
 Terapie medicamentoasa complexa
 Copii cu deficienta psiho-mentala severa la care este initiat tratament
psihiatric
“Pentru a fi o garantie reala in fata copilului, stoamtologul trebuie sa:

 stie ce va face

explice ceea ce va face

 faca ceea ce a spus

 ceea ce a facut sa se vada…”

Jean-Pierre Fortier, 1983