Tema 10: Glosalgia (glosodinia). Manifestrile bucale in afeciunile neurologice.

Cheilitile: tabloul clinic, diagnosticul pozitiv si

diferenial, tratamentul.

1. Modificrile mucoasei bucale in afeciunile neurologice

Cel mai des se manifest senzaii subiective neplcute n cavitatea bucal i foarte rar prin schimbri morfologice ale mucoasei (apari ia
eroziunilor i ulcerelor i urma traumatismelor i leziunilor organice ale sistemului nervos central)
Dereglri de gust i saliv ie.

2. Etiopatogenia glosalgiei
Glosalgia-parestezii limbii, glosopirozis, boala ce se caracterizeaz prin arsura, mpucturi, mai rar dureri n diferite sectoare ale mucoasei
limbii fr schimbri vizibile locale.
Mai rar ca n limba asemenea senzaii apar n buze, palatul dur sau pe toat mucoasa cav bucale .
n aa cazuri boala se numete stomalgie sau parestezia mucoasei buzelor, cavitii bucale, sindromul arsuri cavit ii bucale.
Cel mai des afectate sunt femeile peste 40 ani, brbaii se mbolnvesc de 4-5 ori mai rar.
Apariia bolii se asociaz cu traume produse de un corp strin, marginile ascuite ale dinilor, protezei, alimente excitante, de asemenea pot
contribui la fixarea protezelor, extracia dinilor sau alte operaii n cavitatea bucal, traume psihice.

Etiologia i patogenia:
n patogeneza -rolul principal l joaca patologia sistemului nervos vegetativ, care e susinut de executarea lan ului neuro reflector la diferite
nivele.
Etiologia:
Glosalgia cel mai des se dezvolta pe fondul bolilor tractului digestiv i ficatului,patologii lor vasculare, maladiilor sisteme, or nervoase
centrale i periferic, dereglrilor endocrine .
Maladiile generale ce contribuie la apariia bolilor nervoase, creeaz un fond cnd limita percepiilor excitatiilor coboar brusc i pe acest fond
orice excitatie local duce la glosalgiei.
Glosalgia se refer la nevroze, cnd Dereglarea sistemului nervos vegetativ de obicei cu ridicarea tonusului sectorului simpatic, este
provocat de diferite cauze :nevroza propriuzisa, patologia organelor abdominale, patologia vascular, hipovitaminoza endogena b,
hiposideroza, dereglri endocrine.
Mai apare din cauza leziunilor organice ale sistemului nervos central , dereglrilor de circula ie cerebrale , schizofrenia, neurosifilisului.

3. Tabloul clinic, diagnosticul pozitiv si deferenial al glosalgiei

Bolnavii acuza arsura permanenta, usturime,furnicturi n limba, oboseala n vorbire, dureri i parestezii.
30 % din bolnavi acuza uscciune n gura, senzaii neplcute ce se intensifica dup discuii,emo ii, dispar n timpul mesei
Cel mai des se localizeaz mai de pe vf limbii i prile laterale ale limbii, mai rar pe dorul limbii sau a rdcina limbii, sectoarele se pot
schimba n timp.
Fr tratament boala cu diferita intensitatea decurge luni i ani n ir, poate sa dispar i sa reapar din nou.
n cadrul glosodiniei schimbrile obiective ale mucoasei lipsesc sau sunt nensemnate ( edematierea, limba saturata, Hipertrofia unor papile,
dilataia ericoasa venelor limbii)
Salivatia de regul scade.
Stare psihica -depresive valida sau ascunsa.

Diagnosticul diferenial :
Se va deosebi de bolile organice ale limbii sau altor sectoare ale cavitii bucale, durerile traumatice
Nevralgie
Nevrita
Dureri odontogene
Sindromul Castenaso
Osteocondrozei sectorului cervical,
Spondilozei deformaive al se torului cervical al coloanei vertebrale

Nevralgia se deosebete de glosalgiei :

Accese de durere brusca i de scurt durat care se localizeaz unilateral n zona de intervenie a uneia din Ramurile nervilor trigemen i
glosofaringian.
Durerile sunt nsoite de dereglri vasomotor,, de micrile convulsive ale muchilor feii.

Nevrita:
Durerile sunt localizate strict la nivelul nervului afectat i totodat pierderea sensibilit ii n aceasta zona.
La neurita n. Lingual durerile sunt unilaterale i se localizeaz n primele 2/3 ale limbii.
Se manifesta parestezie i amorire, denaturarea gustului
Durerile se ntensifica la micrile limbii, n timpul mesei.
 4. Aplicarea la timp a unui tratament corect si eficace la specialiti de alt profil
Tratamentul:,
sntia cavitii bucale , aciunea etiologic, Patogenica,i simptomatic
este necesara Protezare a raional, creterea nlimii mucturii normale, excluderea metalelor alterne n galvanism
se va face examinarea, apoi tratarea afeciunilor depistate de specialitii de alt profil: terapeut, neurolog, psihiatru , ginecolog,
endocrinolog.
influenta aspra patogenia se presupune aplicarea remediilor medicamentoase i aciuni curative ndreptate spre normalizarea Hemostazei
spre nraurirea mecanismelor periferice i centrale ale sindromului dolor, ct i asupra tulburrilor neuropsihice asociate.
Se vor administra periorale preparate de brom, valeriana, tranchilizante ( elenium, tazepam, fenazepam) , vitamine din grupul b (B12 b1
b6 PP) -n injecii. .
Se administreaz blocate de trimicaina, ( novocaina) ale nervului glosic 6 10 blocate cu 1% trimicaina, peste zi sau n fiecare zi ) sau
injecii n aceeai regiune dup aceeai schema cte 1ml de sol de 1% bromura de tiamina cu 1ml de 1% trimicaina sau novocain.
Un rezultat bun se obine n urma tratamentului parestezii or mucoasei cu preparatele fierului (hemostimulin, fieroplex, fierocal)
Ca tratament simptomatic se folosete remedii analgezice locale in forma de aplicaii i Cltituri ( 15 -10% anestezia n ulei, 1% -2% sol de
trimicaina i piromecaina) mijloacele keratoplastice (vitamina A! Uleiul de mace etc) remediile ce n eleg i ficatului salivatia.

5. Fizioterapia in cadrul glosalgiei

Fizioterapia
se obine succes i de la fizioterapie: galvanizare ganglionilor simpatici cervicali superiori sau electroforeza cu clorura de calciu,
novocain, ganglioblocante ,electroforeza limbii cu sol de clorura de sodiu sau de 0,5 % clorura de cobalt , masaj n zona cervicala,
elecrosomn etc.
-pt ridurile fizioterapeutice, pacientul trebuie sa consulte un internist sau alt specialist de profil respectiv.

6. Cheilita exfoliativa: manifestrile clinice, diagnosticul pozitiv, diferen ial si tratamentul

Chielitele -sunt afeciuni inflamatorii benigne ale buzelor.

Clasificare:
a. cheilitele sjnestatatlare :include Cheilita exfoliativa, glandular de contact (simpla i alergica) meteorologica i actinic.
b. cheilite simptomele simtomatice :Cheilita atopica, exematoasa, macrochielita ca un simptom al sindromului Melkersson -
Rosenthal,Cheilita plasmocelulara, Cheilita n ihtioza i hipovitaminozele

Clinic:
Exudative i uscata.
forma Exudativa - se caracterizeaza prin durere pronuntata, prurit i edem al buzelor, de aceea bolnavii care sufer de aceasta forma in gura
deschisa pe marginea roie a buzelor apar scoamei , (cruste de culoare gri glbui sau galben brun care acoper linia ro ie Klein ) crei
impiedica la vorbire, alimentaie iar u eori a este scuame atrn ca un sort i sa marginea ro ie la hotarul cu pielea nu este afectata.

Dup ndeprtarea crestelor se observ o suprafa umeda neteda a liniei roii a buzelor de culoare rou aprins dar caracteristic pentru Cheilita
exfoliativa este ca nici odat nu se formeaz eroziuni.

Cheilita exfoliativa este o afeciune cronic n care este afectat doar bordura roie a buzelor.

Factorii etiologici :
sistemul nervos central
reacii depresive, de fobie
factorii genetici doar atunci cnd erau observate cazuri n familie de hielita exfoliativa
disfuncii tiroidiene
sa intalneste mai des la femei 3-70ani dar mai multe ori 20 40 ani.

Tratamentul : trebuie sa fie complex i sa includa:

igiena bucal
Asanarea cav bucale
lefuirea marginilor ascuite a dinilor
nlturarea tartrului supra i subgingival
nlturarea resturilor radiculare
Tratamentul ortopedic
nlturarea deprinderilor vicioase
Histologic:
se caracterizeaza prin pr si hiperkeratoza cu perdere legturii intre celulele Din straturile spinoase stratul cornos.
Diagnosticul diferential:
Cheilita atopica-n care procesul inflamator afecteaz pielea buzelor n deosebi n regiunea unghiilor gurii.
 Forma exudativa-forma exudativa a formei actinice
Forma uscata de Cheilita meteorologica alergica, de contact
Lupusul eritematos.
Forma uscata: Este caracterizat prin apariia sumelor n centrul buzelor, care sunt legate de mucoasa bordurii ro ii numai cu un capt,iar
celalalt fiind liber atrn, iar bolnavii le musca foarte des.
Afeciunea ne amintete drept o lenta ntins de, la un unghi la altul al buzei.
Peste 3-5 zile scuamele se nltur uor, mucoasa rmnnd neteda fr eroziuni, observandu se doar un focar de hiperemie pronun at.
Peste 5-7 zile scuamele se formeaza din nou.
Bolnavii acuza uscciune a, prurit, i aspect inestetic al buzelor .
Boala decurge monoton fr nclinaie spre remisiune sau auto vindecare .
Forma uscata poate trece n cea exudativa

Tratament general
Terapia sedativa, valeriana, leonur, personal,novo pasiv
Tranchilizante.izante, eleniu, relanium
Antidepressants amktriptilin
Vitamine a b c

Tratamentul local :
antiseptice, sol cldue de 0,1 % apa oxigenat 0,05 % clorhexidin sub forma de aplicaii
fermeni proteolytic 0.1 % sol trips in a i chimotripsina, aplicaii 20 mine pt nmuierea scuameler
glucocorticosteroizi( LoridenC, telestoderm, flutinar) badijonarea buzei afeciunilor intr un Strat foarte sub ire pentru nlturarea
edemului, pruritului i usturimi /2 ori pe zi dup alimentrare timp de 7 10 zile
unguent compus din vit a e b1 , insulin-ung telestoderm i ung solcoseril.Se aplica pe buza afeciunilor tata de 3 ori pe zi 7 10 zile.
tratament fizioterapeutic (laseroteraPia , fonoforeza cu unguente corticosteroide)

7. Cheilita glandulara: tabloul clinic, diagnosticul, tratamentul diverselor forme

Cheilita glandulara se dezvolta ca rezultatul al hiperplazie hiperfunctiei i adesea heterotopiei glandelor salivare n regiunea liniei ro ii a
buzelor i liniei de tranziie.

Clasificare:forma primar se secundar

Cheilita primar glandulara:

Este o boala care muli autori au asociat o ca o anomalie nnscuta a glandelor salivare.
Aceasta boala se nt destul de des mai ales la brbaii de 50 60 ani i de obicei nu apare la persoanele inerea sub 20 de ani.

Tabloul clinic:
Apariia n regiunii de tranziie a membranei mucoasei n linia roie a buzei i uneori chiar pe linia ro ie a buzei dulciurile des biserica a
glandelor salivare sub forma de puncte roii din care se elimin saliv ca picturile de roua i acoper buza ntreaga
Adesea n jurul doctorilor glandelor salivare se dezvolta hiperkerToza n form de inele asemntoare leucoplaziei.
Datorit faptului ca buza la pacieni cu Cheilita glandulara este constant umezita cu saliv care se evapora, frontiera ro ie Devine uscata,si
este expus la exfoliere.
Pe fondul acesta se dezvolta frecvent fisuri, eroziunii, leziunile pre canceroase,

Tratamentul:
n lipsa acuzelor i inflamaiei mucoasei buzelor nu necesita tratamentul.
n caz ca pacienii acuza uscciune durere exfoliere, fisuri,ardere se va efectua un tratament complex
n heilita glandular secundar care apare pe fondul de diverse boli ale buze, or lichen plan, ejcoplazie,este necesar de a trata afec iunea de
baz a uzelor.
Tratamentul Cheilita glandulara dularepurule te este rezultat a nceput urma ptrunderii infectiei n dulciurile deschise ale glandelor salivare
este complet,nct pentru medicul stomatolog i se va fectua pe etape.

Chelita granulara secundara:

Este o consecinta a bolii infectioase cronice in care pot fi afectate mucoasa sau chenarul rosu al buzei.
In acest caz pe fondul manifestarilor bolii de baza, mai ales in mucoasa liniei de trecere se observa ducturile deschise ale glandelor in care se
elimina picaturi de saliva.
In caz de chelita granulara pacientii anunta dureri atunci cand vorbesc si la alimentatie in deosebi picanta si fierbinte.
Chelita granulara nu este precancer, dar aceasta creaza un mediu favorabil pentru dezvoltarea unor boli precanceroase.

Diagnosticul diferential:

8. Cheilita alergic de contact: actinica si meteorologica: tabloul clinic, diagnosticul diferen ial si tratamentul.
Chelita alergica de contact se dezvolta ca rezultat al sensibilizarii rosului buzei, mai rar al pielii si mucoasei buzelor in urma folosirii
substantelor chimice ca : produse cosmetice, pasta de dinti, apa de gura, etc. Mai frecvent sufera femeile cu varsta de 20-60 ani.
Tabloul clinic:
Se localizeaza pe linia rosie a buzei dar poate sa afecteze si membrana mucoasei cavitatii bucale.
Pe regiunea care a fost in contact cu un allergen, se dezvolta brusc un eritem limitat si o exfoliere nepronuntata.
Mai tarziu chenarul rosu al buzei devine uscat, cu mici santulete si fisuri.
In unele cazuri, afectiunea poate decurge cu reactii acut-inflamatorii severe, pot aparea mici bule care se deschid rapid formand niste
sectoare umede.
Pacientii acuza usturime pronuntata a buzelor si modificari estetice.

Tratamentul local:

prima etapa
Deprinderea pacientului la o igiena orala.
Asanarea cavitatii bucale.
Slefuirea marginilor ascutite a dintilor.
Inlaturarea dintilor distrusi si a resturilor radiculare.
Consultarea mdicului ortoped pentru un tratament ortopedic.
Un tratament local anti-inflamator cu unguent ce contine glucocorticosteroizi si antibiotice sinalar triderm 1-2 ori pe zi timp de 5-7 zile.
Aplicatii de enzime chimotripsina 1 pe zi cu o expunere de 20-30 min.

A doua etapa a tratamentului consta in :

Departarea fiecarei glande slivare hiperplastica prin electrocoagulare tratament chirurgical, excizie si decorticarea glandelor salivare
hipertrofiate, ducand la o eliminare radicala a bolii.
Din motive fizio-terapeutice se bucura de succes terapia cu laser.

Cheilita Meteorologica este o boala inflamatorie a buzelor, pricina dezvoltarii fiind factorii meteoroligici ca umeditatea, praf, radiatia
solara, ploile acide, temperaturi scazute sau inalte.
Sunt afectati mai des barbatii deoarece nu folosesc rujuri igienice.
Rolul important in dezvoltarea bolii este durata lunga de sedere a pacientilor in conditi meteorologice nefavorabile.
Boala apare mai frecvent la persoanele cu pielea uscata ( dermatita seboreica, dermatita atipica).

Tabloul clinic:
Se caracterizeaza prin afectarea rosului buzelor, de obicei a celei inferioare, buza devenind uscata, hyperemiata, rosul buzei acoperit cu
scoame.
Pacientii acuza uscaciune a buzelor, deseori simt nevoia sa-si umezeaca buzele ceea ce duce la descoamarea mai avansata.
Tratamentul general:
Tratamentul hyposensibilizant ne specific, suprastin, claritin, clemastin, suplimnte de calciu, calciu sandoz forte.
Tratamentul local :
Pentru inmuierea si curatarea zonelor afectate se aplica enzime proteolitice (0,1 % tripsina, chimotripsina) care se aplica pe servetele pe
buze, pe 20-30 min.
Pentru eliminarea crustelor si scoamelor de pe suprafata buzelor si a pielii se aplica antiseptici (sol.1% calduta de apa oxigenata si
0,05% clorhexidina).
Antisepticile sunt aplicate pe buze si leziune cu un tampon inmuiat in solutii de apa oxigenata si clorexidina calduta pentru a elimina
tesutul deteriorat.
In scopul local anti-inflamator, anti-algic se va prescrie unguente glucocorticosteroide (loriden C, elokom, flucinar, advantan) se aplica
intr-un strat subtire de 5 ori pe zi.

Diagnosticul diferential:
Pentru ca se aseamana cu cheilita alergica de contact, exfoliativa atopica si cheilita actinica.
Pentru stabilirea diagnosticului este important istoricul vietii si a bolilor.

Tratament:
In primul rand excluderea factorului mteorologic scazut.
Hiposensibilizante suprastin 1 comprimat 20mg de 2-3 ori / zi, fericarol 1 comprimat 5mg 2-3 ori/ zi, claritin 1 comprimat 5mg 2-3
ori / zi, suplimente de calciu, calciu sandoz forte timp de 7-10 zile.
Vitamine si minerale Centrum, Vitrum 1 comprimat pe zi dupa masa timp de 1-2 luni, anti-depresive.
Sedative valeriana, neopasit cu 20 pic. De 3 ori pe zi.
Neuroleptice teralen 5mg de 2x/zi.
Tratamentul local:
Enzime protiolitice (0,1% tripsina, chimotripsina) care se aplica pe servetele pe buze, pe 20-30 min.
Antisepticile sunt aplicate pe buze si leziune cu un tampon inmuiat in solutii de apa oxigenata si clorexidina calduta pentru a elimina
tesutul deteriorat.
 Corticosteroizi (0,5% prednizolon, hidrocortizon 1%) pentru a proteja buzele de influiente meteorologice. Se recomanda regulat rujul
igienic.
Pentru a mentine o stare fiziologica a buzelor se recomanda acoperirea buzelor cu creme de 1-2x/zi si protectie solara.

Cheilita actinica este o boala cronica inflamatorie a buzelor la baza careia se afla sensibilitatea marita sub actiune indelungata a razelor
soarelui.
Afectiunea este intalnita mai frecvent la barbati 20-60 ani.

Clasificare :
Avem forma exudativa si uscata.
Foarma exudativa, bolnavii acuza prurit si senzatie de arsura, aparitia eritemei, vezicule mici, cruste si eroziuni pe marginea
rosie a buzei inferioare.

Tabloul clinic al formei uscate:

Se caracterizeaza prin faptul ca primavara, granita rosie a buzei inferioare devine de culoare rosu aprins care se acopera cu
scoame mici, uscate, de culoare alb-argintiu.
Mai tarziu pot aparea excoriatii si eroziuni, buza superioara si pielea fetei fiind rare ori afectata.
Forma uscata a cheilitei actinice se diferentiaza de forma uscata a cheilitei exfoliative, iar forma exudativa se va diferentia de
cheilita alergica de contact si atipica.
Cheilita actinica histologic se caracterizeaza prin hiperplazie epiteliala severa cu hipercheratoza usoara.

Tratamentul cheilitei actinice include mai presus de toata activitatea care vizeaza stoparea efectelor adverse ale insolatiei solare.

Tratamentul general:
Hiposensibilizante suprastin 1 comp.25mg 2-3x/zi, fencoral 1comp.5mg 2-3x/zi, clemastin 1 comp.5mg 2-3x/zi, suplimente de
calciu sandoz forte 7-10 zile.
Vitamine si minerale Centrum, Vitrum 1 comprimat pe zi dupa masa timp de 1-2 luni, anti-depresive, B2 B6 B12 sub forma de
injectie intramusculare.

Tratament local:
Enzime protiolitice (0,1% tripsina, chimotripsina) care se aplica pe servetele pe buze, pe 20-30 min.
Antisepticile sunt aplicate pe buze si leziune cu un tampon inmuiat in solutii de apa oxigenata si clorexidina calduta pentru a elimina
tesutul deteriorat.
Corticosteroizi (0,5% prednizolon, hidrocortizon 1%) pentru a proteja buzele de influiente meteorologice. Se recomanda regulat rujul
igienic.

Pentru a mentine o stare fiziologica a buzelor se recomanda acoperirea buzelor cu creme de 1-2x/zi si protectie solara.

9. Cheilita atopic, edematoas: particularitile clinice, diagnosticul diferen ial si tratamentul.

10. Fisurile cronice recidivante ale buzelor: tabloul clinic, tratamentul

11. Macrocheilita: tabloul clinic, diagnosticul diferenial, tratamentul

Este o afectiune buzelor care se caracterizeaza prin prizenta edemului persistent.
Etiologia:
Factorul infectios alergic si predispozitiile ereditare.
Sindromul angio-nervos.

Tabloul clinic:
Pruritul buzei, majorarea in volum, uneori aparitia edemelor in alte sectoare ale fetei.
Prezenta indelungata a edemului, uneori survine o oarecare imbunatatire, insa urmeaza recidiva.
Pielea in focarul afectat capata o culoare cianotica.
Localizarea edemului pe una sau pe ambele buze, obraji, pleoape sau alte sectoare ale fetei.
Afectarea nervului facial se determina prin desfigurarea si netezirea plicii nazo-labiale.
Limba plicata, posibil nu este un simptom al bolii dar o anomalie ereditara.
Prezenta limbii edematiate e apreciata ca semn patognomonic.
Diagnosticul:
La bolnavii nu intotdeauna pot fi evidentiate toate cele 3 semne:
Poate avea loc macrocheilita si neurita sau macrocheilita si limba plicata.
Este posibil numai prezenta macrocheilitei cu asocierea unor semne ulterioare ale bolii.
Diagnosticul diferential:
Edemnul quincke.
 Limfangiom.
Hemangiom.
Tratament:
Corticosteroizi, dexametazon 3-5mg in 24 ore. Oxitetraciclina 4-6x/zi.
Preparate antimalarice placvinil, delagil cate 0,25gr 2x/zi.
Preparate antihistaminice si vit C si B.