1 .

Proteze dentare atipice numite și speciale sunt tipurile de proteze utilizate în cadrul cazurilor clinice
nestandarde , întîlnite mai rar care necesită confecționarea acestora cu unele particularități , reieșind
din aceste particularități protezele atipice se împart în :

1. Coroane de înveliș atipice: ( partiale , ecuatoriale , prin fixare adezivă)

2. Punți dentare atipice: ( a) mobilizabile; b) demontabile; c) pe implanturi; d) provizorii; e)
fixate fizico-chimic).
3. Proteze mobilizabile atipice: ( PPMA cu sisteme speciale, proteze totale cu suport implantar
sau mixt).

2.Indicații clinice

1.Punți mobilizabile , demontabile – breșe intercalate cu prezența recesiunilorprocesului alveolar.

2.Punți și proteze cu suport implantar – solicitarea pacientului , cerințe fizionomice mari , oricare
edentații cu suficient substrat osos pentru inserția implantelor
3.Punți provizorii—protecția dinților stîlpi vitalli pînă la fixarea lucrării definitive , ameliorarea esteticii.
4.Punți cu fixare fixico-chimică—breșe intercalate mici (1-2 dinți) cu condiția că dinții limitrofi sunt
integri și de dimensiuni normale.

3. Avantaje și deszavantaje
Avantaje :

1. Punți mobilizabile – a) sunt igienice datorită posibilității detașării lor cu ulterioara curățare
mecanică; b)asigură echilibrarea presiunilor masticatorii datorită suportului atît muco-osos cît și
dento-oparodontal
2. Punți demontabile – o construcție cu fixare mai sigură comparativ cu cele mobilizabile datorită
utilizării fr4ecvente a complexului șurub-piuliță , totodată exclude deformările de către pacient
deoarece poate fi aplicată și îndepărată numai de către specialist.
3. Punți ș proteze cu suport implantar – estetică superiaoră celorlalte tipuri de construcții , stabilitate
în timp , biocompatibilitate înaltă , posibilitatea utilizării în toate tipurile de edentații.
4. Provizorii—restabilește funcțiile fizionomice , fonetice , parțial pe cele masticatorii , menține
relațiile intermaxilare , protejează dinții vitali șlefuiți , în cazul unui tratament pre-protetic de lungă
durată sau pînă la confecționarea lucrării protetice definitive.
5. Adezive – nu obligă prepararea dinților stîlpi sau necesită o preparare minimă doar a zonelor de
contact cu elementele de agregare.
Dezavantaje:
1.Materiale și utilaj special suplimentar , uneori mai costisitoare
2Confecționarea laborioasă din contul creștererii numărului de etape clinice și tehnice
3.Necesitatea colaborării interdisciplinare cu medicii chirurgi și durata lungă de tratament în cazul
construcțiilor pe suport implantar.
4.Aplicarea și înlăturarea incorectă și deformarea de către pacienți în cazul lucrărilor mobilizabile
5.Dificultăți privind exactitatea absolută a elementelor de culisare, glisajul corpului de punte în
timpul inserției și dezinserției în cazul construcțiilor mobilizabile cu sisteme Riegelblock.