Ministerul Sănătății al Republicii Moldova

Instituție Publică Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie ”Nicolae Testemițanu”

 
Facultatea Stomatologie
Catedra de Odontologie, Parodontologie și Patologie Orală

Ocluzie Traumatica. Efectele nocive asupra dintilor

parodontopati. Ocluzograma, tehnici de realizare.
Slefuirea selectiva, procedee si tehnici de slefuire
selectiva.

Nicolau Gheorghe
Academician al Academiei de Ştiinţe Medicale RM.,
Dr. Habilitat, Profesor Universitar
 Mijloacele terapeutice folosite in tratamentul
ocluziei traumatice

 Gutiera ocluzală
 Echilibrarea ocluzală(Şlefuire selectivă)
 Tratamentul odontal
 Tratamentul protetic
 Tratamentul ortodontic
 Tratamentul de reeducare funcţională
 Fizioterapia
 Tratamentul medicamentos
 Tratamentul chirurgical ortognatic
 Interventii chirurgicale la nivelul ATM
 Simptomele care necesită tratament:


 Acuze estetice,fonetice sau masticatorii legate de relaţiile
intermaxilare de ocluzie
 Ocluzie instabilă (migrări dentare rapide)
 Risc major de apariţie a ocluziei instabile (edentaţia)
 Suferinţa parodontală legată de relaţiile intermaxilare de
ocluzie (mobilitate dentară sau fremitus)
 Semne dentare legate de relatiile intermaxilare de ocluzie
(abraziune patologică,fisuri/fracturi,rizaliză)
 Semne articulare( ATM)
 Semne neuromusculare legate de relaţiile intermaxilare de
ocluzie (sindromul algo-disfuncţional miofascial)
 Ocluzograma
 MAXILAR

 1.4 – cuspidul palatinal contacteaza foseta distal 4.4
 1.5 – cuspidul palatinal contacteaza foseta distal 4.5
 1.6 – cuspidul mezio-palatinal contacteaza foseta central 4.6
 1.6 – cuspidul disto-palatinal contacteaza ambrazura 4.6 – 4.7
 1.7 – cuspidul mezio-palatinal contacteaza foseta central 4.7
 1.7 – cuspidul disto-palatinal contacteaza ambrazura 4.7 – 4.8
 1.8 – cuspidul disto-palatinal contacteaza ambrazura 4.7-4.8
 1.8 – cuspidul palatinal contacteaza foseta central 4.8
 2.4 – absent
 2.5 – cuspidul palatinal contacteaza foseta central 3.5
 2.6 – cuspidul mezio-palatinal contacteaza foseta central 3.6
 2.6 - cuspidul disto-palatinal contacteaza foseta central 3.6
 2.7 – cuspidul mezio-palatinal contacteaza foseta centrala 3.7
 2.7 – cuspidul disto-palatinal contacteaza ambrazura 3.7 – 3.8
 2.8 – cuspidul mezio-palatinal contacteaza foseta centrala 3.8
 Ocluzograma
 MANDIBULA

 3.1 – marginea incizala contacteaza cu 2/3 meziala a fetei palatinale 2.1
 3.2 – marginea incizala contacteaza cu 1/3 meziala a fetei palatinale a lui 2.1 si ½
meziala a fetei palatinale 2.2
 3.3 – contacteaza ambrazura 2.2
 3.4 – cuspidul vestibular contacteaza cu ambrazulra 2.3
 3.5 – cuspidul vestibular contacteaza cu ambrazura 2.5
 3.6 – cuspidul mezio-vestibular contacteaza cu ambrazura dintre 2.5 – 2.6
 3.6 – cuspidul centro-vestibular contacteaza cu foseta centrala 2.6
 3.6 - cuspidul disto-vestibular contacteaza cu foseta distal 2.6
 3.7 – cuspidul mezio-vestibular contacteaza ambrazura 2.6 -2.7
 3.7 – cuspidul disto-vestibular contacteaza foseta centrala 2.7
 3.8 – cuspidul mezio-vestibular contacteaza foseta centrala 2.7
 3.8 - cuspidul disto-vestibular nu contacteaza nimic
 4.1 – marginea incizala contacteaza 2/3 meziale a fetei palatinale 1.1
 4.2 – marginea incizala contacteaza 1/3 meziala a fetei palatinale a lui 1.1 si ½ meziala a
fetei palatinale 1.2
 4.3 – contacteaza ambrazura 1.2
 4.4 – cuspidul vestibular contacteaza ambrazura 1.3 – 1.4
 4.5 – cuspidul vestibular contacteaza ambrazura 1.4 – 1.5
 4.6 – cuspidul mezio-vestibular contacteaza cu ambrazura 1.4- 1.5
 4.6 – cuspidul centro-vestibular contacteaza cu foseta centrala 1.6
 4.6 - cuspidul disto-vestibular contacteaza cu foseta distala 1.6
 4.7 –cuspidul mezio-vestibular contacteaza cu ambrazura 1.6 – 1.7
 4.7 – cuspidul disto-vestibular contacteaza foseta centrala 1.7
 4.8 – cuspidul mezio-vestibular contacteaza ambrazura 1.7 – 1.8
 4.8 – cuspidul disto-vestibular contacteaza foseta centrala 1.8
 Şlefuirea selectiva


Reprezintă o modalitate terapeutică ireversibilă prin care se
îndepartează diferentiat unele zone de smalţ dentar cu
scopul:
 De a obţine:relaţii ocluzale funcţionale în poziţiile centrice şi
in mişcările de propulsie şi lateralitate ale mandibulei
 De a oferi stabilitate ATM-ului în pozitiile centrice
mandibulo-craniene
 Dacă există simptome musculo-articulare,acestea trebuie
amendate înaintea şlefuirii selective
 În cele mai multe cazuri ,şlefuirea selectivă nu este suficientă
pentru dispariţia dizarmoniei ocluzale
Indicatiile Slefuirii Selective

 În unele forme de disfuncţie mandibulo-craniană ,la care
determinarea etiologică ocluzală este de primă
importanţă.
 La dinţii aflati în traumă ocluzală
 Când există raporturi ocluzale instabile(migrări dentare)
 Înainte,în cursul şi după tratamentul ortodontic
 Pre-şi post- protetic
 Când traiectoria RC-IM este inacceptabilă din punct de
vedere clinic(mai mare de 2 mm sau deviată lateral)
 Şlefuirea selectiva


 Se adresează unor tulburări morfologice reduse ale
reliefului ocluzal, dar care pot avea un mare răsunet
asupra sistemului stomatognat prin declanşarea unor
fenomene clinice de disfuncţionalizare. Îndepărtarea
punctelor premature prin şlefuiri selective se poate face
prin mai multe metode: metoda Jankelson, metoda
Schuyler. metoda Shore, metoda Ramfjord, metoda
Barelle, etc
 Metoda Jankelson

 Din cercetările lui Jankelson rezultă că faza funcţională în care punctele
premature îşi manifestă patogenitatea este deglutiţia care se petrece în relaţie
miocentrică. Contactele de masticaţie mai slabe în intensitate se petrec la
sfârşitul unui ciclu de masticaţie în relaţia miocentrică. Jankelson preconizează
şlefuirea contactelor premature în ocluzie miocentrică, indiferent de
interferenţele apărute în mişcările sau în poziţiile excentrice. în scopul
determinării relaţiei miocentrice şi a contactelor premature, autorul foloseşte un
stimulator electric bilateral, care monitorizează contracţia musculară, realizând,
în final, contracţii periodice soldate cu contactul intermitent ai arcadelor
dentare. Interpunerea unui indicator între arcadele dentare precizează sediul şi
întinderea contactelor premature. Jankelson a propus şi o metodă clinică simplă
de înregistrare a relaţiei miocentrice prin aşezarea indexului şi policelui în
şanţul labio-mentonier, de o parte şi de alta a liniei mediene.
 Jankelson descrie trei tipuri de contacte premature: clasa I, a II-a şi a III-a
 Metoda Jankelson

 Contactele clasei I simt situate pe versantul vestibular al
cuspizilor vestibulari ai molarilor şi premolarilor
mandibulari, în timp ce contactele situate pe versantul
palatinal al cuspidului vestibular maxilar constituie o
variantă a clasei I, denumită clasa I bis sau I A.
 Contactele clasei a II-a sunt situate pe versantele
vestibulare ale cuspizilor linguali mandibulari, iar
varianta a II-a A sau a II-a bis este formată din contactele
situate pe versantele palatinale ale cuspizilor palatinali
maxilari.
 Clasa a III-a este formată din contactele situate pe
versantele linguale ale cuspizilor vestibulari mandibulari,
iar clasa a III-a bis sau A este formată de contactele situate
pe versantele vestibulare ale cuspizilor palatinali maxilari.
 Metoda Jankelson

 În cadrul primei şedinţe, se şlefuiesc contactele din clasa I.
 În şedinţa a doua se verifică mai întâi dacă nu au apărut noi
contacte clasa I, iar dacă acestea există, vor«fi desfiinţate. Se
trece apoi la înregistrarea şi şlefuirea contactelor premature
din clasa a II-a
 Şedinţa a treia este rezervată verificării şi corectării
eventualelor contacte din clasa a II-a şi şlefuirii selective a
contactelor din clasa a III-a. Ca şi contactele clasei a II-a, se
vor şlefui pe dinţii maxilari (varianta III A).
 In şedinţa a patra se vor controla, verifica şi suprima
contactele premature de clasele I, II, III.
 Metoda Schuyler

 Schuyler recomandă şlefuirea pantelor cuspidiene şi
lărgirea fosetei, în scopul asigurării unei libertăţi centrice,
respectând înălţimea cuspizilor de sprijin. Vârful
cuspidian este şlefuit ,numai atunci când el stabileşte
contact prematur atât în intercuspidare, cât şi în
ocluziile de lateralitate. Şlefuirea şi adâncirea fosetei
sunt admise atunci când se stabileşte un contact
prematur în intercuspidare, fără contacte în ocluzia
de lateralitate.
Contacte premature în IM şi în lateralitate
IM – intercuspidare maximă,
PA – partea activă,
PB – partea de balans

 

I.M . P.A. P.B. I.M.

Contacte premature în IM şi absenţa contactelor
premature în lateralitate
 IM - intercuspidare maximă,
 PA - partea activă,
 PB - partea de balans
 
Şlefuirea selectivă trebuie să asigure stabilitatea ocluziei
centrice prin crearea unor stopuri centrice pe
suprafeţele de contact perpendiculare pe axul dintelui
sau pe suprafeţele înclinate ale planurilor cuspidiene
 Metoda Ramfjord

 Ramfjord consideră că şlefuirea selectivă trebuie să realizeze
următoarele obiective: eliminarea punctelor de contact prematur în
intercuspidarea maximă şi ocluzia centrică, stabilirea unui „Freedom
in Centric” prin crearea unei zone de toleranţă ocluzală, eliminarea
oricărei devieri laterale în mişcarea de închidere.
 Tehnica de şlefuire a lui Ramfjord este foarte apropiată de cea a
lui Schuyler. În cadrul şlefuirii interferenţelor centrice, autorul
recomandă respectarea stopurilor centrice şi a cuspizilor de
sprijin. Pentru conservarea stabilităţii ocluzale, autorul recurge
la crearea de suprafeţe perpendiculare pe axul dintelui, lărgind
fosa dinspre ocluzia centrică spre ocluzia de intercuspidare
maximă
 

I.M. RC. I.M.

Şlefuirea interferenţelor centrice
(IM - intercuspidare maximă, RC - relaţie
centrică)
 Metoda V. Burlui

 Echilibrarea ocluzală după această metodă este spaţiată în
maxim 2-3 zile. În prima etapă se realizează analiza clinică a
ocluziei, în a doua etapă analiza ocluziei pe model, cu
localizarea punctelor de contact în poziţie centrică sau
excentrică. Se păstrează contactele dento-dentare înscrise pe
ocluzogramă sau pe o folie de ceară (contacte centrice,
protruzive, de lateralitate dreaptă şi stângă), pentru a
verifica efectele ulterioare ale şlefuirii selective. Uneori se
montează modelele în articulator (pentru a evita şlefuirile
inutile).
 În prima şedinţă se armonizează arcadele în
două sensuri: vestibulo-oral şi în sens vertical


 În a doua şedinţă se realizează şlefuirea contactelor

premature ce interesează ocluzia terminală de
închidere în relaţie centrică şi în intercuspidare
maximă.
 Tehnica slefuirii selective

 Se utilizeaza hirtie de articulatie si
bandolete de ceara cu o grosime de 0.2
mm.Acolo unde exista contacte premature
ceara va fi perforata sau impinsa spre
periferia cuspizilor.Contactele premature
depistate sunt marcate cu un creion
chimic,dermatograf ori hirtie de
articulatie.Pe parcursul slefuirii selective
este necesar de respectat relieful morfologic
al dintelui de aceia se recomanda utilizarea
abrazivelor de carborundum si diamantate
de o marime mica,si diferite forme.
 Instrumente utilizate in slefuirea
selectiva a dintilor

 Pietre abrazive mici,sferice sau con
invers,cu granulaţie fină sau medie
 Pietre albe,polipanturi fine,filturi
 Hârtie de articulaţie
 Spray de aer,rulouri de
vată,comprese de tifon pentru
uscarea suprafeţelor dentare ce
urmează a fi marcate
 Substanţe anticolinergice pentru
reducerea secreţiei salivare(sulfat de
atropină sau bromură de metantelin)