Fiziologia cinematicii mandibulare

•Cinematica mandibulară
include totalitatea mişcărilor
mandibulei în timpul exercitării
funcţiilor sistemului
stomatognat ca urmare a
interacţiunii factorilor
neuromusculari, articulaţiei
temporo-mandibulare, ocluziei
statice şi dinamice.

•Cinematica mandibulară este

un act motor complex, realizat
pe amplitudini mici, cu o
precizie extremă şi complexitate
ridicată a mişcărilor.
 Cinematica mandibulară 
 Mișcări fundamentale

Clasificarea -Mișcarea de rotație

mișcărilor -Mișcarea de translație
mandibulare
Mișcări combinate
după (V.
Burlui) -Mișcări limită

-Mișcări funcționale
 Mișcarea de rotație
pură
•În această mișcare orice punct de pe
mandibulă parcurge o traiectorie curbă a
cărei lungime crește proporțional cu
distanța punctului considerat la axa de
rotație.
•Fecare punct de pe mandibula
se va deplasa pe
o traiectorie aproximativ liniară, iar distanța 
fiecărui punct de pe mandibulă (nu mai este 
axa, coboara in centri de rotatie), parcurge d
istanțe egale față de  punctul de origine.
•Mișcările fundamentale au loc în cele
3 planuri:
- Sagital: axa bicondiliană; translația tot
perpendicular pe planu sagital
- Orizontal: cele 2 axe de rotație, dr/stg,
se află la nivelul unuia dintre condili.
- Translație: (alunecare în plan sagital)
Mișcările 
propulsia/retruzia.

•Translații în plan transversal/și frontal

fundamentale
sunt mai greu de stabilit, se întâlnesc în
mișcările combinate.  
 • Cea mai edificatoare metodă de
studiu al mișcărilor mandibulei
este metoda utilizată de POSSELT
– a studiat mișcările mandibulei
urmărind deplasările efectuate de
un singur punct = punctul
interincisiv mandibular, punctul
de contact între unghiurile
mezioincizale ale incisivilor
centrali mandibulari.

• Direcția și amplitudinea mișcărilor
 mandibulei sunt determinate
de structurile particulare ale ATM,
de 
contracția mușchilor mobilizatori și d
e relieful ocluzal al celor 2
arcade dentare.
Cele 3 categorii de elemente 
•posterior – articular
anatomice poartă numele de 
• mijlociu – muscular
determinanți: 
• anterior - dentar
Practic este vorba de mișcările de:
•  deschidere
•  închidere
•  propulsie
•  retruzie
•  și rezultatele compunerii acestora în plan sagital
•Analiza ariei de deplasare maximă în plan sagital poate evidenția
diversitatea de mișcări ale mandibulei și pozițiile fundamentale ale
acesteia:

•1. RC = relația centrică

•2. IM = intercuspidare maximă
•3. CCP = poziția cap la cap în propulsie
•4. PM = propulsia maximă
•5. DM = deschiderea maximă
•6. I = deschiderea gurii în axa balama terminală
•7. R = repaus
Mișcările
funcționale
Sunt combinația mișcărilor cu și fără
contact dentar la care participă toate
structurile SST.
 MASTICAȚIA – rol de a pregăti mecanic produsele alimentare, de a le
insaliva. Masticația cunoaște o declanșare voluntară corticală,
o organizare subcorticală și o modelare,
control  modelator prin reflexe periferice (parodontale).  

Masticația este un act reflex dobândit, la nou-

născut nu există o masticație până la apariția dentiției. 

Masticația
Deglutiția și hrânirea la nou născuți se face prin reflexe muco-
musculare, reflex tactilo-chinestezic. 

Odata cu apariția dințiilor cinematica mandibulară se bazează pe un
reflex parodonto-muscular,
se dezvoltă alți  receptori la nivelul mucoasei și a limbii. 
Masticația În masticație deschiderea gurii se face cam in ½ fata de maxim. (3.5 cm femei; 4 cm barbati).

Ciclul masticator are forma unei picaturi. Unghiul format de orizontala cu traseu de intoarcere este cam de 45 de grade;

unghiul format intre traseul de intoarcere si verticala este de 20-25 de grade.

5-6mm este deplasarea laterala.

Contactul final de revenire este un contact de scurta durata 0,15 sec. In deglutitia pe gol este de 1,5 sec. Viteza de deplasare a
mandibulei este de 7,5 m pe secunda.
Deglutiția
Alta miscare functionala, urmeaza dupa un anumit numar de cicluri masticatorii. 

Numarul este in functie de:

-tipul constitutional al individului

-sex

-starea arcadelor dentare

-pina la atingerea pragului de deglutitie

Fonația
Necesita interventia limbii, palatului,
dintiilor: 

- consoanele lingo-palatale d, t; 

- lingo-dentale: n, l; 

- dento-dentale: s, tz, z; 

- dento-labiale v, f; 

- bilabiale b, p, etc.
 PROPULSIA MAXIMA

Din pozitia poziția cap la cap în propulsie

Propulsia
mandibula are posibilitatea sa efectueze o
miscare mai ampla spre anterior, cu o
traiectorie spre anterior si superior, pana la un

mandibulei punct limita (linita antero-superioara a

diagramei lui Posselt) = propulsia maxima PM.

Aceasta miscare nu are nici o semnificatie

functionala, se executa numai comandat.
 Ghidarea •Miscarea de propulsie cu contacte dento-dentare se
mișcării de analizeaza de la pozitia de IM la pozitia poziția cap la
cap în propulsie.
propulsie
 •Miscarea de propulsie este condusa de
ghidajul anterior: avansarea mandibulei din
pozitia de IM se face prin  contactul dintre
Propulsia mandibulei marginea libera a incisivilor mandibulari pe fata
palatinala a incisivilor maxilari, pana ce acestia
ajung in pozitia cap la cap. 

•Acest contact dintre incisivi in timpul miscarii

de propulsie trebuie sa determine  dezocluzia
tututror dintilor cuspidati. 

•Dezocluzia dintilor cuspidati trebuie sa se

produca de la inceputul miscarii de propulsie,
altfel va aparea o interferenta la nivelul dintilor
posteriori.

•Ideal este ca miscarea de propusie sa fie

sustinuta de toti cei 8 incisivi, insa numarul
dintilor frontali care participa la ghidaj depinde
de curbura incizala si de alinierea dintilor din
sectorul frontal.
•Este considerat functional si ghidajul anterior
sustinut de numai 2 incisivi maxilari cu
antagonistii lor. 
Lateralitatea Miscarea de lateralitate poate fi ghidata in mai
multe feluri. 
mandibulei
Elementele dentare de ghidaj ale miscarii de
lateralitate trebuie sa se gaseasca numai de parte
lucratoare (spre care se face lateralitatea).

Toate contactele dento-dentare de partea

nelucratoare sunt considerate nefunctionale.
Ghidaj canin La majoritatea indivizilor (57%) miscarea
de lateralitate este sustinuta numai de
canini (maxilari si mandibulari) de pe
partea pe care se efectueaza miscarea
de lateralitate: 

pornind din IM marginea libera a

caninului mandibular aluneca pe fata
palatinala a Caninului maxilar pana cand
cuspizii celor 2 Canini ajung in pozitia
cap la cap CCL. 

Conducerea canina trebuie sa produca

dezocluzia imediata si totala a tuturor
celorlalti dinti cu  exceptia celor 2 Canini
care participa la ghidaj
Conducerea •Conducerea miscarii de lateralitate poate fi suportata la unii indivizi de C.
antero-laterală si unul sau mai multi incisivi.
 Contactele dento-dentare trebuie sa fie prezente numai la nivelul
marginii libere a C si a incisivului (incisivilor) care au participat la
ghidajul antero-lateral.

Conducerea Participarea mai multor dinti (C si I) la acest tip de conducere

prezinta avantajul ca, in cadrul pregatirii protetice a C, ceilalti dinti

antero-laterală participanti la ghidaj folosesc drept “martor” pentru realizarea

protetica corecta a fetei palatinala a C.

De obicei, restaurarile protetice transforma un ghidaj canin in

ghidaj antero-lateral.
Conducerea de •La acest tip de ghidaj participa toti
premolarii si molarii de pe partea lucratoare
grup lateral sau caninul impreuna cu toti premolarii si
molarii de pe partea spre care se realizeaza
miscarea de lateralitate.
Conducerea de
grup lateral

In cazul ghidajului de grup lateral cuspizii vestibulari ai tuturor premolarilor si molarilor mandibulari aluneca pe versantul intern al cuspizilor vestibulari ai premolarilor si molarilor antagonisti.

Orice analiza ocluzala trebuie sa evidentieze care sunt dintii care participa la ghidaj si daca, de la debutul miscarii si pana in pozitia cap la cap in lateralitate CCL, mai exista sau nu contacte la nivelul altor dinti, deci daca
se produce sau nu dezocluzia tuturor celorlalti dinti cu exceptia dintilor care sustin miscarea de lateralitate si pozitia CCL.

Obstacolul care apare in timpul miscarii pe partea lucratoare = interferenta lucratoare in lateralitate ILL
 •Daca obstacolul se observa excusiv la
Conducerea de grup lateral sfarsitul miscarii, in pozitia CCL cap la cap in
lateralitate, este vorba de un contact
prematur lucrator in lateralitate = CPLL

•Daca in cursul miscarii de lateralitate

intervine un contact dento-dentar la nivelul
unui premolar de pe partea opusa celei spre
care se face deplasarea, inseamna ca exista o
interferenta nelucratoare in lateralitate (INL).

•Daca in pozitia CCL exista un contact la

nivelul arcadelor dentare de pe partea opusa
deplasarii, inseamna ca este un contact
prematur in lateralitate pe partea
nelucratoare = CPNL
Mușchii implicați în
cinematica mandibulară și
rolul lor în dezvoltarea
aparatului dento-maxilar
•În cinematica mandibulară, după Shore, sunt implicate
patru grupe de muşchi:
•Muşchii mobilizatori primari - muşchiul maseter;
•Muşchii mobilizatori secundari sau sinergici -
pterigoidianul intern şi temporalul;
•Muşchii de fixare ATM - temporalul;
•Muşchii antagonişti - digastricul şi milohioidianul;
•Muşchii de fixare a extremităţii cefalice - muşchii cefei
şi gâtului
Mușchii implicați
în cinematica
mandibulară și
rolul lor în
dezvoltarea
aparatului dento-
maxilar
 Pregătirea unei mişcări cuprinde contracţia unor grupe musculare care au drept scop stabilizarea bazei de inserţie a grupelor
musculare ce urmează să intre în contracţie, pentru a realiza mişcarea următoare. 

Mușchii implicați în
cinematica
mandibulară și rolul Astfel, în mişcarea de deglutiţie, contracţia muşchilor limbii este precedată de contracţia muşchilor ridicători ce fixează

lor în dezvoltarea
mandibula, oferind o mai mare precizie mişcării următoare. 

aparatului dento-
maxilar
În timpul actului masticator, mişcările mandibulare sunt precedate de o contracţie mai accentuată a muşchilor gâtului, care au
drept scop stabilizarea extremităţii cefalice.
Mușchii
implicați în Cu toate acestea, la sfârşitul mişcării de ridicare a mandibulei se înregistrează o uşoară oscilaţie a capului. 

cinematica
mandibulară și
rolul lor în
Mişcarea de coborâre a mandibulei este pregătită prin stabilizarea osului hiloid,

dezvoltarea
aparatului  realizată prin contracţia m. subhioidienilor 

dento-maxilar
 În cadrul mişcărilor variate executate Astfel, muşchii maseteri şi
Mușchii de mandibulă sub influenţa
contracţiei musculare, grupele
pterigoidieni interni, cunoscuţi pentru
acţiunea lor de elevatori mandibulari,

implicați în musculare au, pe lângă funcţia lor

principală de realizare a anumitor
mişcări, şi funcţii secundare. 
prezintă şi funcţia de propulsori
sau Retropropulsori mandibulari, în
funcţie de fasciculul contractat. 
cinematica
mandibulară și Unele mişcări mandibulare Astfel, în mişcările de
rolul lor în se realizează prin
contracţia mai multor
diducţie participă
pterigoidienii externi,
dezvoltarea grupe musculare cu rol temporalii, maseterii şi
principal diferit.  pterigoidienii interni.
aparatului
dento-maxilar
 Cinematica mandibulară se va
examina luând ca punct de reper 

Examenul •poziţia de postură

-este pozitia de usoara inocluzie intre arcadele
dentare, cu dintii la o distanta de 2-3-4 mm
cinematicii masurata la nivelul incisivilor sau la nivelul
primilor premolari, ce creeaza spatiu de

mandibulare 
inocluzie fiziologica sau spatiul minim de
vorbire
•şi poziţia de intercuspidare maximă
-Cel mai mare număr de contacte dento-
dentare stabilite prin între­pătrunderea
cuspizilor celor două arcade antagoniste
 În scopul examenului clinic al dinamicii mandibulare, se va observa mai întâi poziţia centrică sau
paramediană a mentonului. Pentru a observa mai bine diferenţa sau corespondenţa liniilor mediene se
vor trasa pe tegumente şi roşul buzei prelungiri ale acestora.

Examenul
cinematicii Necorespondenţa statică a celor două linii confirmă o deviaţie statică.

mandibulare
Unii autori indică introducerea a două scobitori între incisivii centrali maxilari şi mandibulari pentru a
marca astfel liniile mediene în cazul în care există o deviaţie statică, se va nota mărimea ei în milimetri.
 Examenul cinematicii mandibulare

•În timpul examinării se va recomanda

bolnavului să execute mişcări test de
închidere-deschidere, lateralitate
dreaptă şi stângă, protruzie şi retruzie.
•În timpul acestor mişcări se vor urmări
rapoartele mandibulo-craniene în
dinamică, excursiile condililor în
articulaţia temporo-mandibulară,
cooperarea neuromusculară în
realizarea dinamicii mandibulare,
rapoartele feţelor ocluzale în dinamică.
Examenul cinematicii mandibulare

În cursul efectuării mişcărilor test, mandibula se poate deplasa de-a lungul unor traiectorii
Măsurarea distanţei pe care s-a deplasat mandibula în cursul mişcărilor test este foarte
normale de mişcare sau poate împrumuta traiectorii deviate, paramediene, în treaptă, în
importantă, determinându-se astfel amplitudinea mişcării, gradul de deviere a mandibulei
baionetă, sinuoase, în buclă, în linie frântă, datorită fie contracţiei anormale, necoordonate
în dinamică faţă de poziţia statică.
a muşchilor mobilizatori, fie datorită fiziologiei articulare anormale.
Examenul Deviaţia dinamică a mandibulei de la linia mediană a feţei se
coroborează cu deviaţia statică, deoarece există deviaţii

cinematicii statice corectate în dinamică, şi invers, există poziţii statice

normale cu devieri paramediene în dinamică.

mandibular
e
Pentru determinarea amplitudinii mişcărilor de lateralitate,
determinate în raport cu linia mediană în dinamică, se va adăuga
dimensiunea deviaţiei statice, dacă mişcarea se face în sens opus
acesteia şi se va scădea dacă se efectuează de aceeaşi parte cu deviaţia
 Amplitudinea mişcării de deschidere se măsoară între marginile
incizale ale dinţilor (valoare din care se scade over-bite-ul) şi este de

Examenul aproximativ 40-45 mm.

cinematicii
mandibular Mişcarea de deschidere este voluntară dar limitele sale sunt
neuromusculare. O valoare sub 25 mm este patologică şi poate fi
determinată de un spasm muscular sau de o tulburare articulară.
e
O valoare peste 50 mm este de asemeni
patologică.
Examenul
cinematicii
mandibulare În cazul absentei incisivilor centrali se măsoară la nivelul incisivilor laterali sau canini.

În cazul edentaţiei grupului frontal se măsoară între crestele edentate iar din valoarea obţinută se scade suma înălţimii
coronare medii a incisivului central maxilar şi mandibular.
 •După examinarea mişcărilor test se trece la
examenul mişcărilor funcţionale, în cadrul
cărora se cercetează mişcările de masticaţie,
deglutiţie, fonaţie.

Examenul •Examenul mişcărilor funcţionale ale

cinematicii mandibulei are mare importanţă pentru
stabilirea diagnosticului în timpul efectuării

mandibulare mişcărilor funcţionale se urmăresc

amplitudinea lor, direcţia şi sensul de deplasare
a corpului mandibular, viteza de mişcare,
excursiile condiliene comportamentul
muşchilor orofaciali, comportamentul limbii.
 VĂ
MULȚUMESC !