In urma examenului clinic si a examenelor paraclinice efectuate se poate realiza diagnosticul pacientului urmarind grila de diagnostic. Ca si materiale avem nevoie de: - rezultatele examenelor clinic si paraclinice indicate Instrumentar necesar - trusa de consultaie: dou oglinzi dentare, pens dentar, sonda dentara
Etape in stabilirea diagnosticului : - 1. Diagnosticul de stare generala 2. Diagnosticul de stare locala - diagnosticul de integritate a unitatilor odontale - diagnosticul de integritate pulpara - diagnosticul de integritate parodontala - diagnosticul de integritate a arcadei - diagnosticul de integritate a ocluzie - diagnosticul de integritate a articulatiei temporo-mandibulare - diagnosticul de integritate musculara - diagnosticul de integritate a relatiilor mandibulo craniene - diagnosticul de integritate homeoastazica si functionala - diagnosticul chirurgical - diagnosticul de integritate osoasa 3. Diagnosticul starii de igiena
A Dg starii generale B Dg starii locale Dg de interitate a ss Diagnostic anatomo-clinic Diagnostic topografic Dg de forma clinica Dg etiologic Dg functional Dg evolutiv Dg al complicatiilor Prognostic Tratament 1 Dg de integritate odontala-coronara- radiculara Discromii, displazii carii, traume Cmf clas black , Deschaume In raport de cauza
2 Dg de integritate pulpara Hiperemie, pulpite necroza,gangrena Comf clasificarilor cauza 3 Dg de integritate parodontala Gingivita , parodontita Localizata, generalizata Comf clas forme clinice In raport de cauza
4 Dg de integritae a arcadei
Edentatie partiala, edentatie totale, dizarmonii dento alveolare Maxilar, mandibular ,mixt Cl kennedy/ Lejoyeux, cl sangiolo, Cl Angle In raport de cauza
5 Dg de integritate ocluzala Malocluzi, modificari ale ariilor ocluzale, rapoarte interarcadice, contacte dento dentare statice/dinamice - Cl Angle In raport de cauza
6 Dg de integritate ATM Artroza, artrita Stanga, dreapta/ bilateral Inv clinice si paraclinice In raport de cauza
7 Dg de integritate musculara Mizita, miom Localizate grup muscular In raport de cauza
8 Dg de integritate a relatiilor mandibulo- craniene malrelatie - Cl Burlui In raport de cauza
9 Dg de integritate homeostazica integritate functionala Dishomeostazie, disfunctie - Inv clinice si paraclinice In raport de cauza
10 Dg integriate a ucoaslor, limbii, gl saliare Stomatit, glosite, boli l salivare localizare Inv clinice si paraclinice In raport de cauza
11 Dg chirurgical Os parti moi localizare In raport de cauza
C Dg starii de igiena Placa, tartru Localizata , generelizata Satisfacatoare/ nesatisfacatoare Triada Keis= timp
PRINCIPIUL BIOMECANIC
Cunoasterea, calcularea fortei de rezistenta si a fortei active si a raportului care exista intre acestea Realizarea vectorului RP se poate realiza pe ortopantomografii, modele de studiu Pentru a prelua datele de la pacient avem nevoie de - trusa de consultatie: oglinda dentara, sonda dentara, pensa dentara - creion, hartie transparenta Etape: Forta activa constituie suma coeficientilor elementelor dento parodontale absente, inlocuite prin corpul de punte Forte de rezistenta reprezinta suma coeficientilor elementelor dento-parodontale incluse in sprijinul constructiei conjuncte, obligatorie fiind inlocuirea cel putin a dintilor limitrofi bresei edentate. Pentru a echilibra o constructie conjuncta fr>= fa relatie cunoscuta sub denumirea de lege a polinomului. Legea polinomului nu este o relatie matematica ci o lege biologica , elementele polinomului fiind cenzurate de multitudinea aspectelor clinice. In conceperea unei constructii conjuncte, atunci cand nu se poate satisface relatia se impun o serie de modificari: -realizarea unui corp de punte ingustat; -realizarea lineara a corpului de punte -reducerea inaltimii si inclinarii pantelor uspidiene -arcada antagonista protezata amovibil Pe hartia transparenta se preiau contururile suprafetelor ocluzale de pe modelul de studiu al cazului clinic dat. Intr-o prima etapa se precizeaza centrul fetelor ocluzale pentru dintii absenti de la nivelul spatiului protetic potential. Apoi se calculeaza valoarea indicelui de competenta biomecanica pentru dintii absenti. Se precizeaza centrul fortelor de presiune de pe fiecare segment edentat. In cazul unei edentatii unidentare , acest centru coincide cu centrul fetei ocluzale. Daca lipsesc doua unitati succesive, centrul de presiune se va afla pe dreapta ce uneste centrele fetelor ocluzale ale dintilor amintiti. Dca dintii au indici egali centrul de presiune va fi la mijlocul segmentului. In cazul in care cei doi dinti succesivi nu au valori egale, pentru a afla centrul de presiune al segmentului edentat se imparte segmentul ce uneste centrele de presiune ocluzala intr-un numar egal de segmente cu valoarea sumei indicilor clinico-biologiciai dintilor absenti. Centrul de presiune se afla astfel incat inmultind indicele clinico bilogic al acestuia cu numarul de segmentesa obtinem acelasi rezultat inmultind indicele celuilalt dinte cu numarul de segmente corespunzator acestuia. Incazul in care bresele edentate sunt multiple avem doua situatii: -cand protezarea se face separat studiul biomecanic se va face si el eparat -cand protezarea se face printr-o punte stabilizatoare sectoriala , pe o hemiarcada sau pe intreaga arcada atunci se face sma centrelor de presiunede la nivelul spatiilor edentate dupa aceeasi metoda. In continuare se trece la calculare avalorii rezistentei . pentru inceput se vor include dintii limitrifi bresei edentate. Dupa pozitionarea centrului de presiune si a celui de rezistenta se face o analiza comparativa a presiunii si rezistentei unind centrul rezistentei cu centrul presiunii trasand vectorul RP. Vectorul RP se caracterizeaza prin marime, sens si orientare. Vectorul RP indica intotdeauna prin sensul sau zona de rezistenta deficitara cerand suplimentarea dintilor pilieri in zona respectiva, chiar daca rezistenta este mai mare decat presiunea si eci legea polinomului este indeplinita.
PREPARAREA SUBSTRUCTURILOR ORGANICE
Prepararea substructurii organice pentru realizarea terapiei de acoperire prin coroane de invelis se realizeaza in scopul crearii spatiului necesar aplicarii microprotezei pe dinte si desfiintarii retentivitatilor naturale dentare Instrumentar necesar realizarii prepararii: trusa de consultatie: oglinda dentara, sonda dentara, pensa dentara turbine dentare instrumentar rotativ: freze sferice cilindrice, cilindro- conice, cu cap ascutit, freze diamantate efilate si freza picatura, freze diamanate roata, freze cilindrice cu terminatia de 135 , freze tronconice cu terminatia rotunjita Etape necesare: Timpii operatori ai prepararii clinice pentru inlay: - deschiderea procesului carios- cu instrumentar de mana sau cu instrumentar rotativ - crearea formei de contur - indepartarea dentinei ramolite in totalitate - extensia preventiva: plasarea marginilor cavitatii in zonele accesibile autocuratirii - asigurarea formei retentiv-neretentive - asigurarea rezistentei - bizotarea marginilor de smalt in unghi de 35-45 - protectia plagii dentinare Timpii operatori ai prepararii clinice pentru incrustatia corono-radiculara - prepararea fetei orale - prepararea santului vertical - prepararea unei cavitati de inlay la intrarea in loja radiculara(avant-trou) - prepararea lojei radiculare - finisarea - protectia substructurii organice Prepararea substructurii organice prin metoda scolii iesene - realizarea unei chei de silicon prin amprentarea dintilor de preparat cu un silicon solid ce se va sectiona in sens vestibulo-oral si cervico-ocluzal - prepararea fetei vestibulare- trasarea santurilor de ghidaj carea orienteaza preparatia-2-3 santuri in doua trei registrefunctie de curbura fetei vestibulare. Dupa realizarea santurilorse indeparteaza tesutul dur dintre acestea - prepararea fetelor laterale - prepararea fetei orale - prepararea fetei ocluzale/incizale
Preparari ale substructurilor organice in cazuri particulare: - la dintii devitali prepararea se realizeaza la viteze mai reduse - la dintii cu obturatii mari prepararea se realizeaza la viteze mai reduse - la dintii cu cavitati de carie, la acest nivel se vor realiza cavitati sub forma decaseta neretentiva - la dintii cu diametrul vertical mic prepararea substructurii impune realizarea unor mijloace suplimentare de retentie
REALIZAREA PROTEZARII PROVIZORIE, DE URGEN SI DE TRANZIIE N EDENTAIA PARIAL REDUS
Protezarea tranzitorie comfera functii esentiale de control si gestiune a parametrilor ocluzali, parodontali si estetici, functionali Materiale necesare: - material de amprenta - vaselina - acrilat autopolimerizabil - cement pe baza de zinc-oxid-eugenol Instrumentar necesar: trusa de consultatie: oglinda dentara, sonda dentara, pensa dentara Etape: Amprentarea arcadei dentare in cazul in care aceasta este completa si urmeaza a se efectua un numar de extractii dentare. Dupa efectuarea extractiilor dentare se aplica protezarea tranzitorie care poate fi realizata prin mai multe posibilitati. 1. Pe modelul obtinut, in urma radierii dintilor extrasi se realizeaza o preteza de retentie Kemmeny cu miniconectori acrilici 2. Realizarea protezei tranzitorii conjuncte prin amprentarea inainte de extractie a dintilor. Se izoleaza plaga postextractionala cu o foita de celofan si substructurile organice prin vaselinizare. Se introduce acrilat in amprenta dupa care se reaseaza pe campul protetic. Acrilatul va lua forma coroanelor naturale atat la nivelul substructurilor ramase cat si la nivelul dintilor extrasi.Dupa priza acrilatului se indeparteaza si se prelucreaza. Pentru protezarea tranzitorie se pot utiliza microproteze de invelis din diverse materiale .
Protezarea de urgenta rezolva situatii limita, cand considerentele personale ale pacientului de maxima urgenta-fizionomie, fonatie, o impun. Modalitati de protezare de urgenta: masca Scutan, proteza Kemmeny sau coroane preformate.
Protezarea de stabilizare contribuie la mentinerea stabilitatii elementelor campului protetic si ale sistemului stomatognat reabilitate.
AMPRENTAREA SUBSTRUCTURILOR ORGANICE IN VEDEREA APLICARII TRATAMENTULUI CONJUNCT
Materiale necesare: Materiale elastice (siliconi, thiocauciucuri) Gips, rasini acrilice autopolimerizabile, mucoseal Mase termoplastice, ceruri, paste pe baza de eugenat de zinc Hidrocoloizi reversibili, hidrocoloizi ireversibili, acrilate cu priza retard Instrumentar necesar: Trusa de consultatie: oglinda dentara, sonda dentara, pensa dentara Portamprente, adezivi pentru portamprente, fire retractoare si solutii vasoconstrictoare, bisturiu clasic, inele metalice Etape: 1. Alegerea tehnicii i a materialului de amprentare; 2. Pregtirea bolnavului i a instrumentarului necesar amprentrii preliminare; 3. Verificarea i adaptarea portamprentei standard; a. Verificarea extraoral b. Verificarea i adaptarea intraoral 5. Amprentarea propriu-zis 6. Verificarea amprentei 7. Splarea i dezinfecia amprentei 8. Pregtirea amprentei pentru transportul n laborator.
TEHNICI DE AMPRENTARE: A. Amprentarea globala - inregistreaza simultan toata arcada: dinti preparati, dinti vecini si dinti omologi Amprenta globala se poate realiza cu ghidaj unitar prin inel sau prin tehnica amprentarii globale fara ghidaj unitar. Amprenta globala cu ghidaj unitar presupune doua etape de amprentare: - amprenta cu ghidaj unitar - amprentarea de situatie
Metode de ecartare: - tehnica firului simplu - tehnica firului dublu - metode mecanice utilizand produsul Gingifoam - metoda mecanica de etalare folosind produsul Expansyl Metode de evictie: - chiuretajul rotativ - tehnici de electrochirurgie B. Amprentarea segmentara- se poate realiza cu sau fara ghidaj unitar C. Amprenta dento -parodontala D. Metode speciale de amprentare: metoda electrono-mecanica, metoda optica
INREGISTRAREA RELAIILOR MANDIBULO-CRANIEN
Asigurarea unor date clinice care trebuie transferate in laborator pentru a facilita refacerea parametrilor morfofunctionali ai ocluziei. Se asigura astfel premisele integrarii constructiei gnato-protetice in functionalitate asistemului stomatognat Materiale necesare: materiale elastice (siliconi, thiocauciucuri Gips, folii de ceara in mai multe straturi avand forma arcadei; mase termoplastice, paste pe baza de eugenat de zinc, cape de transfer) Instrumentar necesar: - trusa de consultatie: oglinda dentara, sonda dentara, pensa dentara - spatul de cear; - lamp de spirt Etape: Ceara ramolita se introduce in cavitatea orala, bolnavul inchizand gura pe traictoria de inchidere centrica, in ocluzie centrica. Folia va fi usor mulata pe versantii vestibulari ai arcadei maxilare, dupa care se raceste cu apa si aer. Dupa indepartarea din cavitatea orala se trimite in laborator pentru epozitionarea modelelor de lucru.
VERIFICAREA, ADAPTAREA SI CIMENTAREA RESTAURRII PROTETICE
Aparatul gnatoprotetic trebuie supus unui control defectoscopic al corectitudinii si calitatii executiei tehnologice Materiale necesare: Pasta siliconata fluida, cementuri de fixare provizorie, cementuri de fixare definitiva Instrumentar necesar: - trusa de consultatie: oglinda dentara, sonda dentara, pensa dentara - lupa, microcop stereoscopic - spatula de cement, placuta de sticla Etape: o evidentierea unor defecte de suprafata cu lupa sau cu ochiul liber sau cu ajutorul microscopului stexaminarea pe model se sereoscopic o defectele de profunzime, retusuri, fisuri ascunse se controleaza ultrasonic sau cu raze rontgen in laboratoare specializate o pentru a verifica gradul de lustruire se utilizeaza un aparat electronic de mare precizie care proiecteaza un spot de lumina cancentrata prin reflexie asupra unei celule fotoelectrice o dupa examinarea pe model lucrarea se spala si se degreseaza o verificarea aparatului in cavitatea orala-utilizarea metodei chech and fit Verificarea clinica a apratelor gnatoprotetice conjuncte va urmari si reconstituirea morfologica a arcadelor dentare, refacerea functiei masticatorii.,fonetica, de deglutitie si fizionomica Adaptarea imediata se incheie cu fixarea provizorie cu ajutorul cementurilor pe baza de oxid de zinc eugenol sau fara eugenol, cementuri pe baza de calciu. Adaptarea primara dureaza 4-5 zile Dupa adaptare se fixeaza definitiv cu ajutorul cementurilor si tehnicilor de fixare definitiva Adaptarea tardiva care se realizeaza dupa o luna de la fixarea aparatului gnatoprotetic va fi realizata prin disensarizarea activa a bolnavilor si control medical periodic.