Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
TERAPEUTIC MODERN AL
CARIEI RADICULARE
*Kiberstis P, Roberts L. It’s not just the genes. Science 296(5568):685, 2012
• Din cauza etiologiei multifactoriale a procesului carios şi a
faptului că boala are un caracter dinamic managementul
clinico-terapeutic tinde să devină foarte complex cu o
multitudine de variabile , adevărate provocări în predicţia
şi luarea deciziilor terapeutice.
În mod clar, maladia carioasă afectează
calitatea vieţii pacienţilor noştri!!!!!
Scăderea confortului cotidian
Creşte anxietea
Maladia carioasă afectează şi calitatea
vieţii medicilor !!!
Lipsa de control asupra evoluţiei riscului carios
Creşte anxietatea
Avem la dispoziţie din ce în ce mai multe protocoale
terapeutice şi mai multe
Raţionamentul
clinic
şi diagnosticul
Sistemul Internaţional de
Clasificare şi Management
al Cariei: SICMC(2011)
Strategia
terapeutică;
Evaluarea preventiv
iniţială a /non-
Detectarea, Procesul de perativ şi
riscului
evaluarea sinteză şi de preventiv/o
individual activităţii şi decizie perativ
de carie a riscului de clinico/tera
carie final peutică
procesul prin care se recunoaşte (şi/sau înregistrează) în mod tradiţional la examenul
DETECŢIE
●
clinic, modificările în smalţ şi/sau dentină şi/sau cement, care au fost provocate de către
procesul carios (modificarea conţinutului mineral al ţesuturilor dure dentare): scorul
ICDAS
EVALUARE
●
caractere pot cuprinde parametri optici, alţii de natură bio-fizică sau bio-chimică cum ar fi
culoare, mărime sau integritatea suprafeţei: o evaluare la un anumit moment a nivelului
de activitate al leziunii/bolii
DIAGNOSTIC
însumarea tuturor simptomelor şi semnelor bolii aduse împreună din surse
●
DECIZIA TERAPEUTICĂ ●
dacă boala/leziunea are nevoie de tratament.
OPŢIUNEA ●
ce soluţie terapeutică este indicată: non invaziv,
TERAPEUTICĂ micro invaziv, minim invaziv.
Calea de
urmat
Materiale
de
restaurare
Etiologie/Ecologie
Produse noi
Cario-
susceptibilitatea
Protocoale
Calea de
Start!!!!
urmat
Materiale
de
restaurare
Etiologie/Ecologie
Produse noi
Cario-
susceptibilitatea
Protocoale
Unde am fost?
Bacteria
pH-ul
Igiena
Suspecţii principali
Biofilmul
Saliva pH
cariogen Dieta
Factorii
genetici
Marsh( 1998) a demonstrat ipoteza ecologică a plăcii în care patogenii sunt bacterii acidurice şi
acidogene care metabolizează carbohidraţii în acizi, provocând condiţii acide în biofilmul oral de-
a lungul unor episoade prelungite, rezultând demineralizarea dinţilor şi pierderea netă de
minerale.
S. oralis
S. Sanguis
Porii
Modificări ale Modificări
mediului şi ale ecologice şi
matricei structurale ale
biofilmului biofilmului
Producere acid + M.S
PZE Lactobacili
Porii
Concentr.
ionilor
„Pentru microbiologii cariologi, în viitor o prioritate
va fi înţelegerea funcţionării comunităţii microbiene
şi mai puţin cunoaşterea compoziţiei acesteia”
• Transmiterea verticală
– De la mamă la copil
• Transmiterea orizontală
– De la copil la copil
– De la un străin la copil
– De la iubit la iubită şi vv
– De la oricine la oricine
Cunoaştem inamicul……
De ce MS sunt atât de periculoase?
Factori de virulenţă:
• GTF şi FTF
• ATP-aza
Progresia leziunii 3-4 ani pentru ca leziunea să treacă prin smalţ Timpul de penetrare în cement este variabil
Timpul de penetrare în dentină este variabil
Coduri de detectare si clasificare a
leziunilor carioase de la nivelul
suprafetelor radiculare: SIDEC
Se acorda cate un scor pentru fiecare suprafata
radiculara. Fetele vestibulara, meziala, distala si orala
ale radacinii fiecarui dinte vor fi clasificate dupa cum
urmeaza:
COD E
Daca suprafata radiculara nu poate fi vizualizata
direct şi uscată uşor cu un jet de aer datorita absentei
recesiunii gingivale atunci aceasta este exclusa.
Suprafetele acoperite in intregime de tartru pot fi
excluse sau preferabil se îndepărtează tartrul, fiind
astfel posibilă evaluarea statusului suprafetei.
Comitetul SIDEC recomandă pentru detectarea
şi clasificarea leziunilor radiculare, următoarele
criterii clinice (visio/tactile):
Prezenţa biofilmului bacterian: da/nu
Culoare: deschisă/maron, neagră
Aspect: strălucitoare/mată
Textură: netedă/aspră
Consistenţa: moale/asemănătoare cu
pielea /dură
Cavitate::pierderea conturului anatomic
COD 0
Suprafata radiculara nu prezinta nici o decolorare
particulara care sa se distinga de tesutul adiacent si
nici nu exista un defect la nivelul JSC sau pe restul
suprafetei radiculare.
Suprafata radiculara are un contur anatomic natural.
Suprafata radiculara poate prezenta o pierdere
definita a continuitatii radiculare sau a conturului
anatomic al radacinii, care nu este asociat cu
procesul carios. Aceasta pierdere a integritatii este
asociata de obicei cu leziuni cervicale necariogene:
eroziune, abrazie sau abfracţie.
COD 1
Există:
- o zona clar modificata de
culoare la nivelul suprafetei
radiculare sau al JSC (maron
deschis/ maron inchis si negru)
- cavitatea sau pierderea
conturului anatomic este mai
mare sau egală cu 0,5 mm.
Carii de suprafata
radiculara vizibila
directa ?? ?
NU
E
DA “Arbore decizional”
pentru cariile primare
Dupa uscarea cu aer de suprafata
(5 sec) exista
modificare de radiculara
culoare (maron inchis
/maron deschis sau
negru ???
NU DA
0
exista cavitate,
(pierderea de
contur anatomica
este mai mica de
0,5 mm) ???
NU DA
1 2
(carie necavitara) (carie cavitara)
Carii adiacente unor restaurari
radiculare
Atunci cand o suprafata radiculara
este restaurata si exista carii adiacente
restaurării , suprafata este considerată
ca fiind cariata.
Criteriile pentru cariile asociate cu
restaurari radiculare sunt aceleasi ca
cele pentru suprafetele radiculare
nerestaurate.
Cod 1: necavitară
Cod 2: cavitară
Exista o modificare de
culoare adiacenta
unei restaurari
radiculare
???
“Arbore decizional”
pentru
cariilor adiacente
NU unor suprafete radiculare
DA
0 restaurate.
Este prezent
fenomenul de
cavitatie (pierdere
de contur anatomic
≥ 0,5mm) ???
NU DA
1 2
Criteriile de evaluare a activităţii leziunilor radiculare pe dinţii permanenţi
(Ekstrand, 2008)
Criterii Scor
Consistenţă
Dură 0
~ pielea 1
Moale 3
Conturul suprafeţei
Fără cavitate sau marginile cavităţii sunt netede la 0
palpare
Cavitate cu marginile neregulate 1
Distanţa faţă de gingie
≥ 1 mm 0
< 1 mm 1
Culoarea leziunii
Maron închisă/neagră 0
Maron deschisă/galbenă 1
Un scor de 3-5 indică o leziune inactivă iar unul mai mare indică o leziune activă
Pentruambele
Pentru ambelecoduri:
coduri:
cod1,
cod 1, 22
Existamodificare
Exista modificarededeaspect
aspect
sautextura
sau texturala
lanivelul
nivelul
leziunilorradiculare
leziunilor radiculare
„Arbore decizional”
pentru stabilirea
Netedă,lucioasă
Netedă, lucioasă Aspră,mată,
Aspră, mată,opacă
opacă activitatii cariilor
CARIEINACTIVA
CARIE INACTIVA ACTIVA
ACTIVA radiculare
Cumeste
Cum esteperceputa
perceputa
consistentaleziunii
consistenta leziunii
lapalpare
la palpare
Consistenţă
Consistenţă
asemănătoare Moale
Moale
asemănătoare
cuaceea
cu aceeaaa ACUTĂ
ACUTĂ
pielii
pielii
CRONICĂ
CRONICĂ
Clasificarea cariilor radiculare ( Fejerskov & colab.)
Cod Criteriu
1 Carie inactivă fără distrucţia suprafeţei
2 Carie inactivă cavitară
3 Carie activă cu microcavitaţie
4 Carie activă cavitară cu o profunzime la inspecţie ˂ 1 mm.
O leziune radiculară
în tranziţie de la activ la
oprire în evoluţie.
Ea prezintă
modificări ce au loc de-a
lungul unor ani de zile.
Leziunea oprită are
suprafaţa abrazată şi
lustruită
Stadii consecutive ale
tratamentului preventiv
/terapeutic non –operativ
în cazul unei leziuni
radiculare active pe
suprafaţa vestibulară la
23.
Se observă modificări
în aspectul clinic la 3, 6 şi
18 luni. Îmbunătăţirea
igienei a dus la modificări
de culoare şi structura
suprafeţei de la moale la
gălbui la dură şi închis la
culoare.
Se observă modificări
în topografia marginii
libere a gingiei
Modificări consecutive ale unor leziuni carioase radiculare pe feţele vestibulare ale PM1
ŞI 2:de la 2, 4 şi 10 ani. Terapia a constat în igiena zilnică cu o pastă fluorizată.
Marginea ocluzală a cavităţii a fost îndepărtată pentru a facilita igienizarea.
Un coşmar al medicului
dentist.
Aceste leziuni circulare
sunt foarte dificil de
restaurat.
Aspect după 4 luni timp
în care a fost îndepărtată
placa: leziunile sunt
aproape oprite în
evoluţie.
Să observăm că
eventualele restaurări nu
vor creşte longevitatea
dinţilor
Sistemul Internaţional de Clasificare şi
Management al Cariei (SICMS)
Sistemul reprezintă o strategie neinvazivă bazată pe dovezi
ştiinţifice care are ca obiective:
oprirea în evoluţie şi remineralizarea leziunilor incipiente,
managementul terapeutic
monitorizarea.
Boala carioasă este inegal
distrbuită:
- un mic procent din
populaţie (20%) este afectat
de o mare parte a bolii
(80%): este imperativ ca
medicii să fie capabili să
identifice nivelul de risc al
pacientului pentru a elabora
cea mai avantajoasă
strategie din punct de vedere
cost/eficienţă: CAMBRA
Balanţa echilibru/dezechilibru în caria dentară
Saliva şi sigilanţi
Antimicrobiene sau
Bad bacteria: bacteriile antibacteriene (inclusiv
cariopatogene xylitol)
Absenţa salivei (hiposalivaţie) Fluorul şi alţi produşi care
White-spot vizibile pe Destructive lifestyle habits: susţin remineralizarea
suprafeţele netede stiluri de viaţă nesanogene: Effective lifestyle habits:
Restaurări plasate în ultimii ingestia frecventă de obiceiuri de viaţă sănătoase
3 ani ca rezultat al activităţii carbohidraţi şi o slabă igeină Reevaluări bazate pe riscul
cariogene orală (autoîngrijire) individual
Enamel approximal lesions:
(Leziuni proximale în smalţ)
Cavităţi Rx în dentină n e ra l izare
Re mi
pH
r aliz are
i ne
Dem
Hiposalivaţie/Xerostomie
Capacitate tampon • Se încurajează hidratarea
slabă(<7.0) • Stimulente/Substitute
• Încurajarea IO
salivare
• Pastă de dinţi cu
bicarbonat de sodiu
• MI Paste
• Clătiri din oră în oră cu • Drajeuri/gume cu xylitol
bicarbonat de sodiu • Sialogoge
• Drajeuri /gume cu xylitol • Se consultă medicii
• Re-testare la 1 lună specialişti în legătură cu
• RSBO
patologia generală
●
Măsurarea ratei fluxului salivar
stimulat şi de repaus
●
Evaluarea pH-ului salivar stimulat şi
de repaus
●
Capacitatea tampon
Evaluarea ●
Identificarea prezenţei patogenilor
bacterieni: mutans streptococci şi
salivei: ●
lactobacillus
Evaluarea potenţialului cariogenic al
biofilmului
●
Evaluarea nivelului de activitate a
biofilmului măsurată prin
bioluminiscenţa ATP
Flux salivar nestimulat Flux salivar stimulat
Rata de secreţie (ml/min)
Normal 0,25 – 0,35 1-3
2 placa este vizibilă de-a lungul marginii gingivale când suprafaţa este uscată, dar şi fără
uscare (nu este necesară palparea)
16 11 26 16 11 26
Vestibular Lingual
46 41 36 46 41 36
1. Dacă un dinte lipseşte,se evaluează dintele vecin din sextant; dacă lipsesc toţi dinţii, sextantul se notează cu x
2. Dacă grosimea biofilmului variază de-a lungul marginii gingivale, se notează scorul cel mai mare
3. Valoarea finală reprezintă suma celor 12 scoruri (maximum 36)
Cultivarea bacteriilor salivare poate fi folosită pentru a evalua
tulpinile planctonice salivare de mutans streptococci şi de
lactobacili. Rezultatele obţinute ne oferă o indicaţie foarte largă a
prezenţei şi nivelurilor de streptococii şi lactobacili dar nu
evaluează potenţialul global al biofilmului care poate conţine
multe specii acidogene şi acidurice: până astăzi au fost
identificate mai mult de 23 de specii cariogene în biofilmul
bacterian cariogen
< 10.000 UFC/ml salivă: risc
cariogen mic;
>100.000UFC/ml salivă: risc
cariogen mare;
>1.000.000UFC/ml salivă: risc
cariogen extrem
SM
Dentocult SM ( Orion diagnostica)
Tratament op/res
CHX
Prevident
TRATAMENT
Tratamentul cariei radiculare depinde în primul rând de
nivel de accesibilitate al leziunii!!!
Fără opţiuni
preventiv/ Lista soluţiilor terapeutice restaurative
terapeutice
Dinte/suprafaţă Pacient
Evaluarea riscului cariogen
Detecţia Mijloace Evaluarea Istoricul dentiţiei/al leziunii
vizuală prin complementare activităţii
inspecţie de detecţie leziunii Evaluarea obiceiurilor
comportamentale
SINTEZĂ
Diagnostic
Diagnostic Prognosticul Prognosticul Evaluarea
dedeleziune
leziune leziunii pacientului pacientului
Plan de tratament
integrat, personalizat
Chimică: antimicrobiene
Biologică: probiotice
Înlocuitori ai zahărului
permeabilităţii
Infiltraţii curăşini
Informaţiile privind dieta obţinute prin chestionarul consumului de gustări pe o perioadă de 24 de ore
Evaluarea dietei în cadrul riscului cariogen
TOPICUL RĂSPUNS RISCUL CE ESTE DE
RELATIV DORIT*
Băuturi dulciϮ
* Ghidul comportamentului de dorit se bazează pe ghidul dietei pentru adolescenţi şi adulţi. U. S. Department of Agriculture şi U.
S. Department of Health and Human Services
Ϯ Băuturile dulci includ sucuri 100%, sucuri îndulcite, soda pop, băuturi pentru sportivi, băuturi energizante, cafea şi ceai îndulcite
Experienţa carioasă a fost semnificativ
invers proporţională cu statusul socio-
economic în timp ce a fost puternic corelată
cu frecvenţa aportului de zahăr în gustările
dintre mese
• Se implementează o
alternativă care să
menţină pH-ul oral >7:
– Dentiva
– Saleve
– Gume/dropsuri cu
Xylitol
– Acadele cu C3
C3 (rădăcină de lemn dulce)
Glycyrrhiza uralensis
Produsele Nuvora
• O abrazivitate redusă
• Antibacterian
• Schimbă pH-ul în mod dramatic
• Pacienţilor le va place senzaţia
restantă
• La început nu are un gust plăcut
Antimicrobiene
Digluconat de clorhexidină
Lac CTx 2
Conţine fluorură de sodium 5% într-un
excipient răşinic.
CPP-ACP
1980s-90s:
-XEROSTOMIE
-SINDROM SJOGREN
• Copii
AJUTĂ LA REDUCEREA SENSIBILITĂŢII DENTINARE
PROVOCATE DE:
-eroziune
• Mame gravide
-abraziune
-abfracţii
-recesiuni parodontale
• Tratament ortodontic
REDUCE SENSIBILITATEA DUPĂ ANUMITE
MANOPERE TERAPEUTICE:
-albiri dentare
-periaje profesionale
-detartraje şi lustruiri radiculare
CPP-ACP: 10%
NaF: 900 ppm*
ph: 7.2
De ce s-a adăugat Fluor?
CPP-ACP Plus Fluoride prezintă
un efect anticarie superior faţă
de Fluorul singur
Susţine remineralizarea
„Întăreşte dinţii
Netezeşte suprafaţa dentară
Neutralizează acizii
Desensibilizant
Cu degetul
Cu o gutieră
Mod de acţiune:
• penetrază smalţul şi dentina cariate
• neutralizaează 99% din flora bacteriană,
• aproape tot acidul produs de bacterii este astfel neutralizat,
• promovează un mediu apt de a fi remineralizat pe cale
naturală prin aportul ulterior de săruri de calciu şi fosfat şi ioni
de fluor
Susţinerea funcţiei salivare
Terapia Doză Contraindicaţii
Sialogoge sistemice
Înlocuitori de salivă
Soluţii: Saly-Synt, Hypermellox, Vaoralube
Spray: Saliva Ortana, Glandosane Orex, Xero Lube; drajeuri: Polyox
Unimist (Westons Health)
Mouth Kote (Parnell Pharmaceuticals)
Oral Balance Gel (Laclede Pharmaceuticals)
Sigilarea suprafeţelor radiculare
O altă strategie în controlul cariilor radiculare este sigilarea
suprafeţelor cu SAD şi produse ce conţin glutaraldehidă.
1. Produsele pe bază de HEMA/
glutaraldehidă.
HEMA favorizează penetrarea în
tubuli în timp ce glutaraldehida este un
agent fixator care coagulează proteinele
prezente în fluid pe pereţii tubilor
dentinari.
Glutaraldehida reacţionează cu o
parte din albumina existentă în fluidul
dentinar inducându-i precipitarea şi apoi
o a doua reacţie cu albumina induce
polimerizarea HEMA.
Legăturile transversale la
suprafaţă iniţiate de glutaraldehidă
probabil că stabilizează ionii de
calciu şi fosfat şi le inhibă disoluţia în
timpul atacului cariogenic acid al
rădăcinii
Gluma : HEMA,clorură
de benzalkonuim
glutaraldehidă şi fluor
(Heraeus Kulzer)
Calm-It (Detrey
Dentsply)
Telio CS Desensitizer
(Ivoclar Vivadent) MicroPrime: 35% Viva Sens: etanol, apă şi hidroxipropil
HEMA, clorură de celuloză, polietilenglicol dimetacrilat,
fluorură de potasiu arome (Ivoclar ivadent)
benzatoniu (Danville
Engineering)
Glu/Sense: HEMA,
GLUMA (Centrix)
G5 (Clinician‘s
Choice)
Systemp:glutaraldehidă, ac.
maleic, polietilenglicol (Ivoclar
Dentin desensitizer: GLUMA, Vivadent)
fluor (Pulp Dent)
2. Adezivi dentinari pe
bază de MMA indiferent de
strategia adezivă
Dacă filmul răşinos este
prea fin şi devine saturat cu
oxigen atmosferic care consumă
toţi radicalii liberi generaţi în
timpul fotopolimerizării:
închidere incompletă.
Chiar filmele mai groase pot fi
mobilizate prin atragerea apei
din dentină în timpul
fenomenului de adeziune.
Aceste vezicule cu apă
reprezintă zone nelegate care
pot fi îndepărtate în timpul Chun-hung CHU. Management of Dentine
periajului. Hypersensitivity. Dental Bulletin 2010;3: 21-28
Categoria de risc Interval Ex. Rx Teste Fluor Xylitol Antimicrobien Fosfat de Sigilanţi Agenţi
de salivare e: CHX calciu tampon
reevalua
re
Scăzut
la fiecare la fiecare opţional la Acasă: pastă din comerţ Opţional dacă este Opţional Opţional pe dacă este
6 luni 24-36 luni examen 2x/zi necesar pentru suprafeţele neccesar
iniţial sensibilitate dentare
(nicio carie radiculară sănătoase
în ultimii 3
ani)
Moderat
la fiecare la fiecare recomandat Acasă: pastă 6-10 dacă este dacă este Opţional pe dacă este
4-6 luni 18-24 luni la examen comercială 2x/zi&clătiri gr./zi necesar necesar suprafeţele neccesar
iniţial şi la cu NaF 0,05% zilnic dentare
(1-2 leziuni în reevaluări În cabinet: iniţial 1-3 Opţional sănătoase
aplicaţii de lac cu fluor pentru
ultimii 3 ani) şi la reevaluări sensibilitate
radiculară
Mare
la fiecare la fiecare necesar la Acasă: pastă cu NaF 6-10 0.12% digluconat dacă este recomandat dacă este
3-4 luni 6-18 luni examenul 1.1% 2x/zi gr./zi de CHX 10 ml. necesar neccesar
iniţial şi la Cabinet: iniţial 1-3 timp de 1
( mai mult de 2 leziuni
reevaluări aplicaţii de lac cu fluor minut/zi câte o
cavitare în ultimii 3 ani)
şi la reevaluare săptămână în
fiecare lună
Extrem
la fiecare la fiecare necesar la Acasă: pastă cu NaF 6-10 0.12% digluconat se aplică pasta recomandat clătiri/gu
3 luni 6 luni examenul 1.1% 2x/zi & clătiri orale gr./zi de CHX 10 ml. de câteva ori me/drops
iniţial şi la cu 0.05% NaF atunci timp de 1 pe zi uri
(risc mare + gură
reevaluări când gura este uscată minut/zi câte o tamponan
uscată şi nevoi
Cabinet: iniţial 1-3 săptămână în te ale
speciale)
aplicaţii de lac cu fluor fiecare lună acidului
1 sau mai multe cavităţi
şi la reevaluare atunci
& hiposalivaţie
când este
xerostomi
e
Reconturarea suprafeţei radiculare.