Indicatii,contraindicatii,avant

aje si dezavantaje
Prepararea dintelui pentru
coroana de invelis fizionomica
si pentru coroana Jacket din
portelan
Prepararea substructurii organice
pentru coroana de invelis
fizionomica
Coroanele de invelis fizionomice sunt
microproteze realizate din materiale
acrilice,compozite sau portelan
Terapia prin microproteze fizionomice este
indicata la dintii cu LOC din zonele frontale ale
arcadelor dentare,dar si la dintii din zonele
laterale in acest caz coroanele acrilice avand rol
de terapie provizorie.
COROANA METALO CERAMICA
Restauratia consta dintr-o capa metalica
turnata, acoperita complet sau partial de un
strat de portelan care are rolul de a reda
aspectul, culoarea, textura tesutului dentar
natural.
COROANA METALO CERAMICA
Indicatii:
La dintii care necesita acoperire completa sau
cand exista cerinte estetice ridicate

Poate fi parte a unei constructii plurale

Ea poate fi purtatoarea unor elemente speciale de

mentinere, sprijin si stabilizare in protezarea
amovibila scheletizata
 COROANA METALO CERAMICA
Indicatii:
Are o serie de indicatii tipice:

Distructii coronare majore;

Necesitatea de rezistenta si retentie sporite;

Dinti devitalizati;

Necesitatea reconturarii fetelor laterale ale dintilor in

inclinatii minore ale acestora;

Modificari ale planului ocluzal.
COROANA METALO
CERAMICA
Contraindicatii:

Camera pulpara voluminoasa

Peretele pulpar intact
Cand alte mijloace mai
conservative rezolva problema.
La pacientii care au carii active sau
boli parodontale
COROANA METALO
CERAMICA
Avantaje:
Redare estetica superioara
Calitati retentive excelente
Permite pastrarea vitalitatii dentare
Permite o usoara corectie axiala la tesutul
parodontal
Se adapteaza bine pe materialul lucios de
ceramica
COROANA METALO
CERAMICA
Dezavantaje:
Indeparteaza mult tesut dentar
Portelanul se poate fractura
Dificultati in obtinerea ocluziei
Selectia culorii mai dificila
Pret de cost ridicat.
Preparatia clinica pentru
coroana metalo-ceramica
Etape clinice
Trasarea santurilor de ghidaj pe fata
vestibulara a dintelui
Realizarea santului de ghidaj la nivelul
marginii incizale
Prepararea marginii incizale
Prepararea fetelor vestibulare cu schimbarea
concomitenta a pragului cervical
Prepararea axiala(fetelor proximale si orale)
Prepararea la colet
Finisarea si evaluarea finala
 Instrumentar
INSTRUMENTAR ABRAZIV INDICATII DE UTILIZARE
1.Freze tronconica diamantata *trasarea santului de ghidaj
cu virf rotunjit 1mm,granulatie *finisarea preparatiei
normala sau fina
*trasarea santurilor de ghidaj
2.Freze carbura tronconica cu
virf rotunjit

3.Freza diamantata in *prepararea fetelor orale la

picatura(oliva) dintii anteriori

4.Freza diamantata cilindro-

conica efilate cu virf rotunjit *Infundare vestibulara a
pragului
5.Freze diamantate cilindrice cu
virf plat *preparare prag sau santuri de
ghidaj
6.Pietre de finisare montate la
contraunghi *finisare

7. Instrumentar de mina
(toporisti de smalt) *Verificarea preparatiei la colet
Preparatia clinica pentru coroana
metalo-ceramica
1.TRASAREA SANTURILOR DE GHIDAJ OCLUZAL
Se traseaza trei santuri de profunzime 0,5mm spre
colet pana la 0,8mm spre marginea incizala,un sant
fiind plasat in centrul suprafetei vestibulare si cate
unul de o parte si de alta spre unghiurile de trecere
proximo-vestibulare
Realizarea unei preparari (infundari) a santurilor
cervicale si incizal-planul cervical determina axa
de dezinsertie a restauratiei,planul incizal va oferi
spatiul necesar stratului de portelan(adancime
1,3mm)pentru a lasa loc 0,2mm reducerilor
ulterioare din timpul finisarii preparatiei
2.Santuri de ghidaj la nivelul marginii
incizale
Vor fi plasate 3 santuri profunde de 1,8mm in
marginea incizala a dintelui anterior.
Acesta va oferi posibilitatea de reductie a
marginilor ocluzale necesara de 2mm lasand
spatiu pentru finisare
2.Santuri de ghidaj la nivelul marginii
incizale
Santurile de ghidaj ale preparatiei marginilor
incizale vor fi in continuarea santurilor vestibulare
Pe dintii posteriori acolo unde ocluzia se doreste a
fi stabilita in portelan trebuie sa existe un
clearence de 2mm
3.Prepararea marginii incizale
Preparatia corecta a marginii incizale a unui
dinte anterior trebuie sa lase 2mm de clearence
pentru ca grosimea adecvata a materialului sa
permita transluciditatea in restauratia finita

Dintii posteriori necesita in general mai putina

reducere ocluzala (aprox.1,5mm)
 3.Prepararea marginii incizale
Preparatia propriu-zisa consta in indepartarea
insulelor de tesut amelo-dentinar ramase intre
santuri ,actionand cu partea mai groasa a
frezei.
Pentru dintii posteriori,modelul in prepararea
santurilor de ghidare a adancimii trebuie urmat
ca la preparatia pentru coroana metalica
turnata,cu conditia ca reductia de tesut amelo-
dentinar sa fie mai mare daca se utilizeaza
portelan ocluzal
4. Prepararea fetei vestibulare
Un spatiu minim de 1,2mm este necesar
pentru a permite o restauratie cu aspect
satisfacator(dar de cate ori este posibil e de
preferat o profunzime de 1,5mm).

In zona cervicala a dintilor mici,obtinerea unei

reductii optime nu este intotdeauna
posibila(incisivi centrali,laterali inferiori)=o
reducere de tesut dentar mai mica in zona
pragului.
4. Prepararea fetei vestibulare
Prin indepartarea stratului de smalt si dentina
remanenta se creaza un prag la nivelul
coletului dentar care este plasat paralel cu
coletul si supragingival
Prin continuarea preparatiei pragul va fi
nivelat progresiv in paralel cu crearea unor
santuri axiale necesare atacului preparatiei
fetelor proximale
 4. Prepararea fetei vestibulare
Pragul rezultat va trebui sa se extinda bine in abrazurile
proximale
Din punct de vedere parodontal este de preferat pragul
supragingival
In cazul cand va fi necesara infundarea pragului subgingival
este obligatorie manipularea cu atentie a marginii gingivale
libere(caz contrar-recesiune gingivala permanenta)
Finisarea ulterioara va duce la o margine de 0,75mm
subgingival(in timpul intregii faze trebuie utilizata racirea cu
apa)
Daca va fi realizata o restauratie cu un guler de metal mai
ingust plasat subgingival si exista o adancime suficienta a
sulcusului,pragul va fi infundat vestibular 0,5mm apical fata
de marginea gingiei libere.Se poate realiza protectia efectiva
a tesutului moale prin protejarea acestuia in faza de
preparare cu ajutorul unui fir retractor de dimensiune mare
5. Prepararea axiala a dintelui
Se reduc suprafetele proximale axiale cu freza
tinuta paralel fata de axa de insertie a
microprotezei
Acesti pereti trebuie sa fie usor convergenti spre
incizal,cu inclinatie recomandata de 6.
 5. Prepararea axiala a dintelui

La dintii anteriori este realizata preparatia

axiala si la nivelul fetei orale in portiunea ei
cervicala pe o profunzime de 0,5mm oral.
In paralel cu preparatia peretilor axiali se
realizeaza si pragul foarte evidentiat in unghi
proximo-vestibular si posibil mai putin
evidentiat spre fata orala a dintelui
5. Prepararea axiala a dintelui
Se prepara portiunea supracingulara la dintii
anteriori ,fiind realizata cu freza in picatura
pentru a respecta concavitatea linguala a
dintelui si pentru a realiza un clearence ocluzal
adecvat grosimii necesare de material, care va fi
de 1mm,dar daca exista contacte centrice fixate
pe portelan va fi necesar o reducere
suplimentara tesut dentar de pana la 1,5mm
Este utila evaluarea clearence-lui in toate
diductiile mandibulare cu ajutorul pastilelor Kerr
6.Preparatia la colet
Pe masura ce este realizat pragul in unghi
drept,el trebuie extins dinspre proximal spre oral,
spre a se uni cu pragul proximal opus.
La nivelul proximal pragul de la colet nu trebuie
plasat prea adanc gingival pentru ca astfel va
irita atasamentul gingival.
6.Preparatia la colet
Nivelul pragului gingival trebuie sa urmeze
conturul natural al tesuturilor moi.
Pragul trebuie sa fie neted, uniform ca grosime
si continuu circumferential,cu o grosime de
0,5mm la nivelul fetei vestibulare a dintelui din
motive estetice.
Deplasarea tesuturilor moi cu ajutorul firului
retractor in finisarea pragului sub-gingival este
de ajutor pentru evitarea leziunilor gingivale
6.Preparatia la colet
Un alt tip de preparatie de colet este prepararea
in unghi obtuz, care evita ramanerea de smalt
nesustinut in special vestibular si faciliteaza
disimularea marginii coronare in sulcus
Preparatia se realizeaza cu freze speciale
cilindrice diamantate cu terminatie in unghi de
135(freza Torpedo-grupa 1c) cu un diametru de
1mm.
Infundarea frezei pana la jumatatea tesutului
dentar va fi dovada profunzimii corecte de
preparatiei
FINISAREA PREPARATIEI
DEPINDE
DE CALITATEA
INSTRUMENTARULUI
UTILIZAT
 7.Finisarea
Dupa obtinerea unei margini vestibulare
satisfacatoare se vor rotunji toate unghiurile
preparatiei.
La finisare nu se mai insista la nivelul marginii
incizale
Pentru portiunea vestibulara considerentele
estetice impun infundarea in sulcus
Nu trebuie sa ramana smalt nesustinut
Trebuie evitata convergenta axiala a peretilor
deoarece retentia se anuleaza
Toate detritusurile rezultate din preparare
trebuie indepartate prin irigarea abundenta cu
apa in timpul prepararii
PREPARATIA N UNGHI DE
90 CU BIZOU
Chanfrein-uleste o terminatie
gingivala care formeaza un unghi obtuz
rotunjit, de aproximativ 135 cu axul
lung al dintelui

Sinonime: chamfer, preparare

escavata, en conge'
A - fara prag
B - chanfrein
C - bizou
D - prag
E - prag cu bizou
Sunt printre cele mai estetice
constructii protetice aparute in
ultima perioada; ele sunt de tip
inlay, onlay, fatete si coroane all
ceram sau total ceramice.
Trebuie sa aiba o grosime uniforma
circumferential.

Pentru coroana presata la cald este

necesara o grosime 1 1,5 mm
realizata pentru a crea o restauratie cu
aspect estetic convenabil.
Avantaje:

Aspect estetic superior,

O transluciditate excelenta;
Reducere mai conservativa a
tesutului amelo dentar.
Dezavantaje:
Rezistenta scazuta a restauratiei din cauza
absentei structurilor metalice de intarire;
Riscul producerii unor fracturi, mai ales in
cazul unor preparatii incorecte;
Restauratiile all ceram nu sunt eficiente
ca element de agregare.
Contraindicatii:

Cand poate fi realizata o

procedura mai conservativa;
Rar sunt utilizate la molari.
Indicatii:

In zone cu standard estetic crescut

Dintele trebuie sa fie relativ intact
cu suficienta structura dentara
coronar pentru a sprijini
microproteza in special in zona
incizala unde este important de a se
realiza o grosime de 2mm.
 Coroana fizionomica
Jacket
Coroanele Jacket sunt microproteze de acoperire,
confectionate din materiale(portelan sau
acrilat)ce prezinta aspecte cromatice identice cu
cele ale dintilor naturali.
Indicatiile coroanei fizionomice:
-restaurarea aspectului coloristic al dintilor
devitalizati;
-restaurarea integritatii morfologiei dintilor
frontali fracturati,ce nu beneficiaza de
tratament conservativ (obturatii);
Prepararea pentru coroana
Jacket
PREPARAIA MARGINII INCIZALE
Se completeaz reducia marginii incizale prin
ndeprtarea straturilor de esut amelo-dentinar
restant cu acelai instrumentar. Se prefer tehnica n 2
timpi, respectiv reducia a cte o jumtate de suprafa
cu verificare clinic final. Reducia complet a marginii
incizale ar trebui s ofere un clearence de 1,5-2 mm
pentru coroana total ceramic n poziie de start
mandibular (IM sau RC) i n toate diduciile
mandibulare. Aceasta va permite realizarea unei
restauraii estetice cu o rezisten adecvat.
Dac n mod excepional preparaia se realizeaz
pentru un dinte posterior un clearence de 1,5-2 mm
trebuie s existe la nivelul fiecrui cuspid.
Prepararea pentru coroana
Jacket
PREPARAREA FEEI VESTIBULARE
Dup plasarea anurilor, reducia substanei amelo-
dentinare de la nivelul feei vestibulre a dintelui este
mult facilitat.
Se verific s existe un clearence de 1 mm pentru
grosimea porelanului. Reducia se realizeaz la nivelul
componentei cervicale innd freza riguros paralel cu
axa de inserie intenionat.
Adncimea iniial a reduciei trebuie s fie aproximativ
0,8 mm pentru a menaja spaiu pentru finisare.
Schiarea pragului de la nivelul coletului se realizeaz
n paralel cu lefuirea suprafeei vestibulare a dintelui
Prepararea pentru coroana Jacket
PREPARAREA AXIALA A DINTELUI
Se traseaza anuri de ghidaj de 0,8 mm
profunzime la nivelul feei orale a dintelui cu o
frez sferic diamantat mare (1 mm diametru)
introdus puin mai mult de jumtate n esutul dentar,
pentru a obine astfel profunzimea dorit de 0,8 mm.
Cu freze diamantate tronconice efilate groase cu cap
rotund sau plan se realizeaz preparaia propriu-zis
a poriunii latero-cingulare a feei orale, care const
n ndeprtarea esutului restant ntre anurile create.
Se completeaz ulterior preparaia feei orale prin
reducia suprafeei supracingulare.
Verificarea clearence-ului.
Prepararea pentru coroana Jacket
PREPARAIA LA COLET CHAMFER
Pragul circumferenial necesar de preparat, are o
lime mare de 1 mm, este plasat paralel cu
marginea gingival liber. n zona vestibular se
recomand nfundarea 0,3-0,5 mm subgingival
pentru o disimulare mai bun a marginilor preparaiei.
Pentru prepararea marginii subgingivale, etalarea
sulcusului gingival cu fir retractor este obligatorie
Este de preferat realizarea unui prag lat chamfer.
Pragul chamfer final trebuie s fie de 1 mm lime
uniform, neted, continuu i fr iregulariti.
Prepararea pentru coroana Jacket

FINISAREA

Se finiseaz preparaia pe toate suprafeele dup cum

s-a descris deja la preparaiile anterioare. Toate
unghiurile trebuie s fie rotunjite.

Reprezinta o metoda conservatoare prin care se
poate reface aspectul, forma, culoarea dintilor
anteriori afectati prin distructii carioase, refacute
inestetic, discromii, abrazii, fracturi ale marginilor
incizale.Metoda consta in lipirea pe suprafata
vestibulara a dintilor preparata superficial a unor
fatete laminate din portelan.
Avantaje:

Aspectul conservativ, biologic al

preparatiei dentare;
Nu este necesara anestezia.
Indicatii:
In toate situatiile in care se
impune modificarea aspectului
dintilor frontali superiori:
* discromii, displazii, fracturi de
unghi incizal, fisuri de smalt,
diastema, malpozitii minore ale
frontalilor maxilari.
Dezavantaje:

Dificultatea de a obtine o
preparatie perfect conturata,mai
ales in zona gingivala
Contraindicatii:

*cand nu exista smalt in cantitate

suficienta pe fata vestibulara a
dintelui
*in distructii masive ale dintilor
frontali
*in denudari importante dentare
*recesiuni parodontale
Prepararea pentru fatete laminate
Instrumentar:
freza sferic diamantat cu diametru mare 1 mm;
freze diamntate efilate de tip flacr;
freze diamntate tronconice efilate cu vrf rotund 0,8
mm;
freze de finisare;
Prepararea dentar pentru faete laminate din porelan
este foarte simpl i necesit doar respectarea unor
principii de baz pentru pentru a fi corect realizat.
Grosimea stratului de esut dentar ndeprtat depinde de
poziia dintelui (la un dinte aflat n linguopoziie trebuie
preparat doar superficial). n general se accept o
reducere de 0,3-0,5 mm. Marginea gingival i marginile
laterale trebuie s fie realizate n chamfer cu o grosime
0,3-0,5 mm. Trebuie s fie nete, precise i rotunjite.

La nivelul marginii gingivale este

bine ca preparaia s nu acopere
nclinaia
Marginile laterale ale preparaiei trebuie s
fie plasate n afara punctului de contact i
disimulate ct mai bine spre a nu fi vizibile.
Cu ajutorul faetelor de porelan se pot
obine efecte estetice deosebite, cu
sacrificiu biologic foarte mic, n nchiderea
diastemelor mai mici sau mai mari.
Prepararea pentru fatete laminate

Se pot aplica faete de porelan i la nivelul

premolarilor maxilari, tipul preparaiei fiind
discret modificat din cauza necesitilor
estetice valabile numai la nivelul cuspidului
vestibular.

Trasarea santului de ghidaj

Instrumentar:

freza sferic diamantat 1 mm diametru

freza diamantat tronconic efilat cu vrf rotund 1 mm
Cu freza sferic se realizeaz un an de ghidare a
profunzimii de preparaie de profunzime 0,5 mm
(jumtate din frez este n structura dentar). anul se
realizeaz paralel cu festonul gingival\a 0,5 mm de
acesta i proximal la jumtatea feelor proximale
Se traseaz trei anuri vestibulre, verticale,
paralele cu axa longitudinal a dintelui, pe profunzime
0,5 mm cu freza diamantat tronconic efilat cu vrf
rotund 1mm.
Cu freza sferic se realizeaz un an de
ghidare a profunzimii de preparaie de
profunzime 0,5 mm (jumtate din frez
este n structura dentar). anul se
realizeaz paralel cu festonul gingival la
0,5 mm de acesta i proximal la jumtatea
feelor proximale
Se traseaz trei anuri vestibulare,
verticale, paralele cu axa longitudinal a
dintelui, de profunzime 0,5 mm cu freza
diamantat tronconic efilat cu vrf
rotund 1mm.
Se ndeprteaz insulele de esut dentar
restant
Preparaia trebuie s fie superficial 0,5 mm i
s se limiteze la smal deoarece sistemele
adezive sunt active doar la nivelul smalului.
Preparaia trebuie s se termine la unghiurile
de trecere vestibulo-proximale cu un an
vestibular restant, plasat suficient de proximal
pentru a disimula marginile preparatiei
Prepararea marginii incizale
La nivelul marginii incizale se va realiza un an de
retenie suplimentar n masa marginii incizale cu
freza sferic, asociat sau nu cu dou ancoe laterale.
Dac se apreciaz c trebuie restaurat i marginea
incizal atunci se va trece la prepararea acesteia,
forma restauraiei n acest caz fiind diferit.
Prepararea marginii incizale va asigura o estetic
superioar (nu transpare marginea dintelui) i o
stabilitate superioar a reconstituirilor.
 Finisarea
Finisarea preparaiei trebuie s realize obinerea unei
suprafee nete, rugoase, de preparaie n smal,
delimitat pe toate marginile feei vestibulre a dintelui
de anuri conje de 0,5 mm. Este de urmrita
disimularea ct mai bun a marginilor preaparaiilor.
Folosind aceste principii i aceste tehnici de preparare
se pot obine restauraii sub form de faet ale dinilor
frontali superiori i cu ajutorul materialelor
compozite.Tehnica este realizabil cu ajutorul capelor
de celuloid i permite refacerea estetic a dinilor
frontali.
alegerea capei
preparaia
tratarea smalului pentru adeziune
aplicarea capei ncrcat cu materialul compozit
fotopolimerizare
finisarea

*In cazul pacientilor cu cerinte estetice

deosebite, incrustatiile realizate din portelan
ofera o alternativa durabila si estetica fata
de rasinile compozite.
*Procedura const n fixarea incrustaiei
confecionate din ceramic dur la esuturile
dentare de o manier similar tehnicii
utilizate prin demineralizarea acid
*Agentul de lipire a portelanului la dinte este
un acid hidrofluoric urmat de utilizarea unui
agent de lipire.
Avantaje:
Sunt restauratii foarte
estetice;Abrazia asociata cu
restauratii deficitare
compozite nu reprezinta o
problema pentru
restauratiile
ceramice;Utilizarea unui
strat fin de material adeziv
 Inlay-ul si onlay-ul ceramic
DEZAVANTAJE
este dificil de obinut o ocluzie corect n cazul inlay-ului
i mai ales n cazul onlay-ului ceramic
pentru c sunt reconstituiri fragile, ajustarea ocluzal
intraoral nu este realizabil nainte de lipire. n
consecin, toate zonele ajustate trebuie cu grij
finisate, o procedur care cere mult timp operatorului.
porelanul nelustruit este abraziv pe suprafeele dentare
opuse de smal i poate genera tulburri ocluzale.
Ceramicele de sticl turnat sunt mai puin abrazive
dect porelanul obinuit feldspadic.
atunci cnd restauraia este realizat din rin
compozit, rezistena slab a acestui material poate
determina abrazii, guri, fracturi sau sprturi marginale
ale incrustaiei.
 Inlay-ul si onlay-ul ceramic
Un inlay ceramic poate fi utilizat n locul amalgamului
sau al unui inlay metalic din aur, la pacieni cu o
igiena bucal bun i carioactivitate redus. Exist o
contraindicaie major de utilizare a incrustaiilor de
porelan la pacienii bruxomani, deoarece exist
pericolul fracturrii porelanului, la pacienii cu igiena
bucal incorect i carioactivitate intens.
 Preparatia pentru incrustatii
ceramice
Instrumentar:
freze carbur: sferice, de diferite mrimi
freze carbur tronconice
freze carbur cilindrice
pietre de finisare
instrumentar de mn
Este recomandat izolarea cu dig. Aceasta va asigura
o vizibilitate foarte bun a cmpului operator i un
control al umiditii.
Inainte de aplicarea digi este bine s se marcheze
contactele ocluzale centrice cu o hrtie de articulaie.
Marginile restauraiei nu trebuie s fie n contact centric
pentru a se evita fracturile de porelan sau abraziile
 Design-ul preparatiei
Preparaia formei finale a incrustaiei va fi ghidat de
restaurrile existente i asocierea lor sau nu cu carii
marginale.
Tehnica de preparare pentru cavitatea de inlay este
similar tehnicii expuse la prepararea pe inlay
metalic.
Exist ns particulariti ale preparaiei date de
tipurile de materiale utilizate prepararea pereilor
axiali paraleli poate fi blocat la cimentare prin
lipirea cu rini, din aceast cauz se accept o
uoar divergent a acestora.
smalul subminat, nesprijinit trebuie ndeprtat n ntregime.
cavitatea de retenie ocluzal (1,8 mm) urmrete anatomia dintelui, iar
design-ul marginal trebuie s evite punctele de contact centric.
ariile de clearence pentru onlay sunt de 1,5 mm n toate traseele
mandibulare pentru a preveni fracturile.
Designul preparatiei
Extensia preventiv proximal se face pentru a
obine un clearence minim de 0,6 mm, necesar pentru
faza de amprent. Marginea trebuie meninut
supragingival la nivelul pragului. Dac este necesar se
poate indica electrocauterizarea sau gigivectomia
limitat. Limea peretelui gingival este de
aproximativ 1 mm.
Designul preparatiei
Toate unghiurile de ntlnire dintre perei se
rotunjesc pentru a nu se obine concentrri ale
forelor ocluzale care cresc riscul fracturrii prin
formarea unui vid n timpul lipirii.
Design-ul marginal: se utilizeaz un joint marginal
cu unghi de 90 de grade pentru marginile inlay
ceramic.Bizourile sunt contraindicate.
Mai este recomandat un prag chamfer 0,5 mm precis
pentru marginile onlay ceramic.