Prof.Univ.dr.

Zaharia Agripina

PREPARATIILE INTRACORONARE

Restaurarile se numesc incrustatii si sunt indicate in tratamentul leziunilor carioase sau fracturi
pentru restaurarea morfologiei si functiei afectate.
 inlay-ul este atribuit lui John Murphy, Londra, care confectiona inlay-ul din portelan
1835
 1880 Ames si Swaseray folosesc tehnica cu folie lustruita
 1897 Philbrook primul inlay turnat
 1907 Taggart foloseste tehnica cearii pierdute
 Inlay-ul inlocuieste tesuturile dentare pierdute dar nu le protejeaza pe cele restante,
peretii restanti trebuie sa fie in cantitate suficienta,

Avantajele incrustatiilor:
 Economie de tesuturi dentare la nivelul istmului datorita rigiditatii
metalului;
 Imbunatatirea adaptarii marginale prin brunisarea efectuata dupa
cimentare
 Refacerea unei morfologii ocluzale optime functionale prin modelarea
extrabucala
 Refacerea perfecta a zonelor de contact interdentar a crestelor
marginale si a ambrazurilor
 Nu coloreaza tesuturile dentare;

Clasificarea incrustatiilor
 Inlay sau incrustatie intracoronara
 Onlay sau incrustatie extracoronara
 Inlay-onlay
 Pinlay (inlay cu crampoane)

Indicatiile incrustatiilor
 Restaurarea morfologiei si functiei dintilor care au suferit leziuni coronare prin carie
sau fracturi; (distructie coronara mare)
 Leziuni coronare reduse la dintii laterali pentru a evita bimetalismul
 Leziuni carioase multiple pe aceeasi hemiarcada cand pe baza unei singure amprente
se realizeaza incrustatiile
 Tratamentul disfunctiilor mandibulare prin refacerea morfologiei coronare conform
principiilor ocluziei functionale
 Sine fixe de imobilizare in parodontitele marginale
 Elemente de agregare in edentatii reduse, mai ales frontale
 Mentinatoare de spatiu la tineri
 In edentatiile partiale intinse restaurate cu proteze mobilizabile scheletate pentru
imbunatarirea sprijinului si stabilitatii.

Contraindicatiile incrustatiilor
 Pacienti cu indice de intensitate a cariei crescut;
 Igiena deficitara
 Leziuni coronare extinse
 La tineri exista riscul deschiderii camerei pulpare
 Element de agregare in edentatii intercalate extinse cu exceptia situatiilor mentionate
deja.

1
Premergator unei preparatii pentru inlay:
-examenul local
-diagnosticul si planul de tratament
-lungimea coroanei clinice
-particularitati morfologice ale suprafetei ocluzale, ale suprafetelor proximale, vestibulare si orale
-pozitia dintelui in arcada
-raporturile ocluzale cu dintii antagonisti
-raporturile cu dintii vecini
-relatiile cu tesuturile moi parodontale
-statusul parodontal
-extinderea si localizarea leziunii carioase
-probleme legate de fizionoimie
-vitalitatea pulpei
-examenul RX obligatoriu

Concepte de baza in prepararea dintilor pentru incrustatii:

-pereti divergenti spre ocluzal
-peretii axiali formeaza cu planseul un unghi obtuz asigurand o divergenta de 5-6 grade nedepasind
10 grade;
-axa de insertie a restaurarii sa fie perpendiculara pe planseul cavitatii, planseu paralel cu planul de
ocluzie
-incrustatia nu trebuie sa faca jonctiune cap la cap cu zona periferica deoarece se dizolva cimentul
in fluidul bucal si apare un hiatus ce naste carii secundare.
-bizotarea smaltului se face in unghi de 35-45 grade pe o distanta de 0,5-1 mm cuprinzand jumatate
din grosimea lui;

Etapele clinico-tehnice de realizare a incrustatiilor metalice:

 Prepararea cavitatii pentru incrustatie
 Amprentarea prin tehnica de spalare cu siliconi cu reactie de aditie sau gume
polietetice in linguri individuale
 Turnarea modelului realizarea machetei si turnarea incrustatiei
 Prelucrarea si lustruirea
 Adaptarea si cimentarea incrustatiei urmata de brunisare pentru perfectarea adaptarii
marginale (aliaje nobile

PREPARATII PENTRU INCRUSTATII OCLUZALE

-se aseamana cu obturatiile
-cu deosebire la: conformarea peretilor si a unghiului dintre pereti si suprafata dintelui
-retentia este direct proportionala cu adancimea cavitatii si invers proportionala cu unghiul de
divergenta.
-unghiul muchiei marginale este unghiul format de peretii cavitatii cu suprafata dintelui de 90-95
grade se bizoteaza un unghi de 45 grade ce cuprinde jumatate din grosimea smaltului
-freza cilindro-conica aplicata la nivelul unei fosete
-dupa excizie operatiunea se continua de-a lungul santului suprafetei ocluzale
-se include in preparare toate santurile existente de la nivel ocluzal
-cavitatea are adancime de 1,5 mm si latime de 1 mm
-se evita lezarea crestelor marginale
-se netezeste peretele pulpar
-se realizeaza extensii moderate de la nivelul santurilor vestibulare si orale si retentia in coada de
randunica

2
-bizotarea muchiei marginale cu un instrument diamantat in forma de flacara si finisarea cu freza
din carbura de tungsten

Caracteristicile incrustatiei de clasa I

-bizou ocluzal
-perete vertical care asigura retentie si stabilitate
-perete pulpar ofera rezistenta

PREPARATII PENTRU INCRUSTATIILE PROXIMO-OCLUZALE

-indicate la premolari sau molari cu leziuni carioase de marime redusa sau obturatii anterioare
-restaurarea ocupa 2 fete meziala si ocluzala sau distala si ocluzala
-se confectioneaza din materiale rezistente:aliaje, ceramica,
-conturul marginal si forma de rezistenta realizata ca si la cavitatile pentru amalgam
-dislocarea restauratiei spre spatiul interdentar se previne prin retentia in coada de randunica;
-cavitatea ocluzala se prepara la fel ca la incrustatiile ocluzale grija contactele ocluzale sa nu se se
realizeze pe restaurare;
-cavitatea proximala se extinde vestibular si oral pana in punctul in care se desfiinteaza contactul cu
dintele adiacent
-peretele gingival in unghi drept sau putin inclinat spre peretele parapulpar
-se bizoteaza peretii vestibulari si orali ai cavitatii verticale

Caracteristicile pentru incrustatia clasa a II-a

-bizou peretilor axiali
-istm
-bizou ocluzal
-cavitate de retentie ocluzala
-cavitate verticala
-bizou gingival

Preparatii pentru incrustatii MOD

-MOD se refera la designul cavitatii
-onlay MOD desemneaza o incrustatie intraextratisulara cu protectie ocluzala
-retentia utilizata de restaurarile intracoronare este de tip ic ce exercita presiune din centru spre
exteriorul dintelui
-succesul este asigurat daca restaurarea este sustinuta de un miez de dentina sanatoasa sau se
folosesc mijloace de distribuire a fortelor incat sa devina nedistructive pentru tesuturile dentare;
-aspectul de ic al inlay-ului creste riscul de fractura daca nu se protejeaza cuspizii restanti
-inlay-ul inlocuieste structurile dentare absente dar nu protejeaza structurile restante
Prepararea:
-indepartarea vechilor restaurari
-crearea unui spatiu ocluzal de 1,5 mm fata de antagonisti
-instrument diamantat cilindroconic cu varf rotunjit si freza din carbura de tungsten cilindro-conica
-se realizeaza santuri de ghidaj
-reducerea de structura dentara urmareste contururile originale ale cuspizilor reproducand planurile
inclinate ale suprafetei ocluzale
-se bizoteaza cuspidul de sprijin care asigura o grosime corespunzatoare metalului
-se creaza un prag ocluzal care marcheaza zona terminala a preparatiei, pagul are latime de 1 mm si
plasat 1 mm gingival de contactul ocluzal cel mai decliv, preparat cu bizou sau in chanfrein larg
-istmul preparat cu pereti netezi si usor divergenti
-se prepara cavitatile proximale, se desfiinteaza contactul dintre peretii vestibulari si orali cu dintele
adiacent
-evazarea peretilor axiali cu instrumente in forma de flacara sau cu dalti drepte

3
-de a lungul pragului gingival se realizeaza un bizou ingust cu latime de 0,5-0,7 mm cu instrumentul
diamantat in forma de flacara
-zona terminala orala si vestibulara se bizoteaza pe o latime de 0,5-0,7 mm
-prepararea unui molar inferior difera de cea a unui lateral superior, bizoul cuspidian si pragul
ocluzal fiind realizati pe cuspidul vestibular (cuspid de sprijin)
-bizoul lingual (cuspid de ghidaj) poate fi mai larg deoarece nu este o zona cu valoare estetica

Caracteristicile unui Onlay MOD:

-cavitate proximala
-evazare proximala
-istm
-bizou vestibular
-slefuire ocluzala
-bizou al cuspidului de sprijin
-prag ocluzal
-bizou al pragului ocluzal

Caracteristici ale preparatiilor pentru incrustatii ceramice:

 Dimensiunile cavitatii mai mari decat pentru cele metalice
 Fundul cavitatii plat intalnirea cu ceilalti pereti in unghiuri rotunjite
 Absenta unghiurilor ascutite
 Marginile nebizotate datorita fragilitatii bizoului
 Unghiul ocluzal al incrustattiei va fi de 90 grade
 Istmul foarte larg (cl a II-a)