Proteza Unidentară

Subiecte proba practică:

1. Prepararea pentru inlay metalic clasa I Black și protezarea provizorie
Rezulta din tratamentul cariilor localizate pe:
- Fata ocluzala a premolarilor si molarilor
- In santurile si gropitele de pe fata vestibulara a molarilor
- Gropitele orale ale dintilor frontali
Preparatia clinica:
a) Deschiderea cavitatii
- Manual (toporisti si dalti de smalt)
- Cu instrumentar rotativ (FREZE SFERICE mici daca este acces sau freze sferice mari
actionate dinspre profunzime spre exterior in deschiderile constituite
- Nu se utilizeaza turbina pentru ca determina risc de fractura
b) Asigurarea formei de contur
- Cu instrumentar rotativ (FREZE CILINDRICE, FISSURE, de dimensiuni adecvate)
- Se mentine freza pe o profunzime minima de 1,5-2 mm in cavitate, in axul
preparatiei
c) Indepartarea dentinei ramolite:
- Linguri black cu care se actioneaza de la periferie spre centru prin miscari de ex-
cavare
- FREZE SFERICE de otel la turatie conventionala
d) Extensia preventiva:
Se prelungesc marginile cavitatii la nivelul unirii 1/3 de varf cu 2/3 de baza versantu-
lui ocluzal cuspidian cu ajutorul unei FREZE CILINDRICE
Se obtin pereti verticali paraleli si perpendiculari pe fundul cavitatii
e) Forma de retentie:
Preparatia trebuie sa fie neretentiva in axul de introducere al inlay-ului dar retentiva
in toate celelalte sensuri. Se realizeaza prin:
- Pereti paraleli doi cate doi
- Exprimarea unghiurilor dintre peretii pulpari si parapulpar
- Raport optim intre lungime si profunzime
- Lungime 3/ profunzime 4 reprezinta retentia cea mai buna
- Planseul cavitatii plan sau in treapta
- Starea de suprafata a peretilor cavitatii poate influenta retentia; pe pereti foarte
netezi forta de frecare e diminuata, deci sunt recomandate suprafete usor ru-
goase
- Adeziunea corecteaza aceste raporturi
f) Realizarea formei de rezistenta:
 - Scurtarea peretilor subtiati
- Pentru blocarea miscarii de infundare, se poate recurge la trotuarul lui black
g) Bizotarea marginilor:
- Scop: inchidere marginala perfecta si indepartarea prismelor de smalt subminate
- La nivelul ¼ externe a smaltului in unghi de 35-40 de grade cu peretii vertivcașo
- NU se face bizotare pt inlay ceramic deoarece marginile subtiri de ceramica se
fractureaza
- Cand marginile cavitatii sunt pe prima portiune a versantului cuspidian, aproape
de santul cuspidian, din cauza orientarii favorabile a prismelor de smalt, bizotarea
nu mai este necesara.
h) Protectia plagii dentinare:
- Lacuri dentare
- Paste de hidroxid de Ca
- Obturatie provizorie

2. Prepararea pentru inlay ceramic/compozit clasa I Black

Tehnica de preparare pentru cavitatea de inlay este similara tehnicii expuse la
prepararea pe inlay metalic. Exista insa particularitati ale preparatiei date de tipurile
de materiale utilizate:
- Prepararea peretilor axiali paraleli poate fi blocata la cimentare prin lipirea cu
rasini, din aceasta cauza se accepta o usoara DIVERGENTA a acestora de 4-6
grade.
- Grosime la nivel ocluzal 2 mm pentru rezistenta ceramicii
- Retentia prin reciprocitate – realizareea a doi pereti paraleli
- Perete axial preparat plat fara convexitati
- Smaltul subminat, nesprijinit trebuie indepartat in intregime
- Cavitatea de retentie ocluzala (1,8 mm) urmareste anatomia dintelui iar design-ul
marginal trebuie sa evite ounctele de contact centtric.
- Ariile de clearance pentru onlay sunt de 1,5 mm in toate traseele mandibulare
pentru a preveni fracturile.
- Extensia preventiva proximala: se face ptr a obtine un clearance minim de 0,6
mm necesar pentru faza de amprenta. Marginea trebuie mentinuta supragingival
la nivelul pragului. Daca este necesar se poate indica electrocauterizarea sau gin-
givectomia limitata. Latimea peretelui gingival este de aproximativ 1 mm
- Toate unghiurile de intalnire dintre pereti se rotunjesc pentru a nu se obtine con-
centrari ale fortelor ocluzale care cresc riscul fracturarii prin formarea unui vid in
timpul lipirii.
- Design-ul marginal: se utilizeaza un joint marginal cu unghi de 90 de grade pentru
marginile de inlay ceramic. Bizourile sunt contraindicate
- Este recomandat un prag chamfer 0,5 mm pentru marginile onlay ceramic.
- Marginile restauratiei trebuie finisate cu freze de finisat si instrumente de mana
indepartand marginile extinse ale agentului de lipire, marginile nete si precise
sunt esentiale pentru o restaurare de termen lung.
3. Prepararea pentru inlay metalic clasa a II-a Black
Doua compartimente: un compartiment proximal vertical si un compartiment ocluzal
orizontal.
1) Deschiderea procesului carios:
a) Caria a subminat creasta marginala:
- Indepartarea dentinei alterate
- Se incepe cu preparatia cavitatii verticale, apoi cu cea orizontala
b) Caria nu a subminat creasta marginala:
- Incepe cu cvitatea orizontala apoi prin tunerlizare spre cea proximala verticala
- Metode de preparare:
o Black: caseta proximala neretentiva axial (sacrificiu mare de substanta dentara)
o Ward: caseta proximala trapezoidala cu extensie preventiva tip Black
o Rhein si Knap: nu prepara casete, ci suprafete proximale prin tehnica ”slice-cut”
care desfiinteaza punctul de contact; incrustatia apare ca o felie metalica ce com-
pleteaza pierderea de substanta dentara
2) Asigurare formei de contur:
Profunzime de 1,5-2,5 mm cu fome; trefla, cruce, coada de randunica, caseta
Trebuie sa asigure retentivitate orizontala pentru componenta verticala proxi-
mala
3) Indepartarea dentinei alterate:
- Cu linguri black
- Cu FREZE SFERITE SAU OTEL EXTRADUR la contraunghi
4) Extensia preventiva:
- Plasarea marginilor in zone autocuratibile
- Pentru componenta orizontala: va fi ca la inlay de clasa 1 prin plasarea margginii
la 1/3 a varfului cuspidian
- Componenta verticala: in sens vertical – plasarea marginilor in afara punctului de
contact; orizontal; plasarea peretilor divergenti in afara punctului de contact cu o
deschidere numita in evantai
5) Asigurarea retentiei:
- Pentru cavitatea orizontala se asigura retentia prin: forma de contur autoreten-
tiva (caseta, coada de randunica, trefla, cruce); menajarea istmului de unire;
minim doi pereti verticali paraleli: asigurarea unghiurilor de unire intre pereti;
prepararea fundului cavitatii drept in plan orizontal sau in treapta
- Pentru cavitatea verticala; prag gingival drept; unghiuri intre pereti parapulpari si
laterali; pereti verticali paraleli intre ei.
6) Asigurarea formei de rezistenta:
- Reducerea inaltimii pana la grosime care ofera rezistenta
7) Bizotarea marginilor:
- La componenta orizontala
- Doar pentru inlay metalic
 - Prag cat mai plan cu santuri de rentie cand se pot realiza

4. Prepararea pentru inlay ceramic/compozit clasa a II-a Black

Vezi principii subiect 2 LP

5. Prepararea pentru inlay metalic clasa a V-a Black

Rezulta din tratamentul cavitatilor Black de clasa a v-a, la coletul dintilor cuspidati.
Este un inlay unifatetat.
Caracteristici:
- Sunt dictate de apropierea parodontiului marginal si de forma anatomica a din-
telui
- Cavitatea are aspect reniform
- Peretele parapulpar este convex, urmand convexitatea fetei
- Peretii laterali proximali devin divergenti
- Retentia se poate asigura prin utilizarea de pivoturi dentinare.
1. Deschiderea cavitatii carioase
Instrumentar: FREZE SFERICE MARI
2. Asigurarea formei de contur:
Instrumentar: FREZE CILINDRICE CU TERMINATIE DREAPTA, FREZE
CILINDRICO-CONICE CU CAP DREPT.
- Se imprima o forma reniforma cavitatii
- Se lucreaza cu freza tinuta perpendicular pe planseul cavitatii
- Profunzime 1,5 – 2 mm.
3. Indepartarea dentinei ramolite:
Instrumentar: FREZE SFERICE SI DRONCONICE CU TERMINATIE ROTUNJITA
4. Extensia preventiva: plasarea marginilor cavitatii in zonele autocuratibile,
deci nu se vor muta limitele preparatiilor prea mult proximal.
5. Realizarea formei de retentie: deoarece fata vestibulara e convexa, stabili-
tatea inlay-ului va fi compromisa; mijloace de retentie:
- Cavitate retentiva in sens transversal prin forma sa reniforma
- Formarea a doua puturi dentinare in ele si cu axul de insertie al restaurarii, mezial
si distal la extremitatile cavitatii.
- Tehnica de realizare:
o Se realizeaza o gaura pilot cu FREZA CARBURA TRONCONICA MICA, cu striuri
o Freza e tinuta in axul preparatiei
o Adancime 2 mm
o Preparatia finala a putului cu FREZA CARBURA TRONCONICA, CILINDRICA cu di-
ametru 0,6 mm

6. Prepararea pentru inlay-onlay MOD metalic

1) Deschiderea cavitatii carioase: cu instrumentar rotativ
 2) Asigurarea formei de contur:
- Cu FREZA CARBURA CILINDROCONICA CU CAP DREPT SAU DIAMANTATA CILIN-
DRICA
- Se schiteaza o cavitate proximala de profunzime 1,8 mm cu putin mai profund
plasata fata de jonctiunea smalt-dentina
- Se urmareste extinderea cavitatii verticale proximale prin trasarea santului cen-
tral incorporand orice santuri adanci vestibulare si orale
- Se extinde forma de contur mezial si distal pana la nivelul ccrestei marginale
- Prin avansarea frezei gingival, apoi vestibular si lingual, avand acelasi ax de inser-
tie
3) Indepartarea dentinei ramolite:
- Indepartarea tesutului cu instrumentar de mana sau freza sferica la turatie joasa
- Baza de ciment glassionomer
4) Preparatia fetei ocluzale:
– santuri de ghidaj pe cuspid de sprijin cu FREZA DIAMANTAT TRONCONICA CU
CAP DREPT, cu profunzime de 1,3 mm (+/- 2 mm pentru finisare)
- Santuri de 0,8 mm si pe cuspidul de ghidaj
- Cu ajutorul unei freze CARBURA CILINDRICA se va prepara o margine neta ca un
prag de 1 mm latime in cuspidul centric
- Marginea trebuie plasata cu aproximativ 1 mm apical fata de contactul centric
opus
- Extinderea pragului de la nivelul cuspidului de sprijin se realizeaza pana la nivelul
casutelor proximale
- Se rotunjesc unghiurile
5) Bizotarea marginilor:
- Bizou neted si continuu
- Cel gingival e plasat ca la inlay cu ajutorul unei FREZE CARBURA SAU DIAMAN-
TATA SUBTIRE la 45 de grade
- Se bizoteaza cuspizii de sprijin si de ghidaj
- Cand e necesara asigurarea unei grosimi suplimentare la margini se indica uti-
lizarea unui chamfer (FREZA SFERICA DIAMANTATA) sau a unui prag drept (FREZA
TRONCONICA CU CAP DREPT).
6) Finisare
- Si verificarea clearance-ului ocluzal

7. Preparare pentru inlay-onlay MOD ceramic

Vezi principii subiect 2 LP

8. Prepararea pentru onlay metalic 4/5

1. Prepararea fetei ocluzale
a) Marcarea locatiei marginilor preparatiei
- Se marcheaza cu un creion limitele 0,5 mm de fata V a cuspidului V
- La unirea ¼ V si 2/4 P ale fetelor proximale
- La 1-1,5 mm de colet pe fata orala si proximala
b) Trasarea santului de ghidaj: o,8 mm (pentru pm inf) si 1,3 mm (premolari
maxilari)
- Cu FREZA DIAMANTATA TRONCONICA CU CAP ROTUND
- FREZA DIAMANTATA SFERICA MARE
- Cu freza sferica mare se realizeaza doua gropite de 0,8 mm adancime (se verifica
cu sonda parodontala) la nivelul fosetelor meziale si distale ale dintelui extinzand
preparatia spre crestele marginale
- Cele 2 gropite se unesc la nivelul santului intrcuspidian cu un sant trasat la 0,8
mm profunzime ( sant mezio distal )
- Trasarea a 3 santuri de ghidaj vestibulare pe versantii interni ai cuspidului, de
adancime 0,8 mm cu 0,2 mm menajati pentru finisare si plasate unul pe mijlocul
cuspidului V si 2 pornind din gropitele initiale M si D spre marginea cuspidului V,
menajand marginea cuspidului
- Santurile trebuie sa marcheze profunzimea corecta a preparatiei si nu trebuie sa
atinga fata vestibulara a cuspidului vestibular (care trebuie sa ramana integra)
- Se traseaza la fel limitele preparatiei: 3 santuri, mijlociu, M si D, la cuspidul palati-
nal
- Santul se extinde pe 1/3 ocluzala a fetei orale a cuspidului palatinal
- Profunzimea la nivelul cuspidului de sprijin trebuie sa fie mai mare de 1,3 mm;
dupa prepararea fetei orale, se obtine o grosime a reductiei de 1,5 mm la nivelul
cuspidului palatinald e sprijin, si de un mm la cuspidul V de ghidaj precum si in
santul central
c) Indepartarea insulelor de tesut dentar dintre santuri: slefuirea propriu zisa
ocluzala
- E bine sa se realizeze preparatia pe ½ de dinte pentru a putea aprecia rezultatul
final
- Se verifica clearance-ul prin verificare in ocluzie
2. Prepararea axiala a fetei orale
- Instrumentar: FREZA DIAMANTATA TRONCONICA VARF ROTUND de 0,8 mm si
FREZA DIAMANTATA EFILATA
a) Se traseaza santuri de ghidaj: pe centrul suprafetei linguale, pe linia unghiului
de tranzitie (1/3 V cu 2/3 O ale fetei proximale), strict in axul longitudinal al
dintelui cu freza aplicata in lungul fetei laterale si in axul de insertie
- Profunzimea preparatiei e diferita la colet: 0,3-0,5 mm, spre ocluzal 0,5-1 mm, in
raport de convexitatea dentara existenta
b) Verificarea alinierii santurilor de ghidaj ale preparatiei axiale care trebuie sa
fie strict in axul de insertie
c) Slefuirea axiala: consta in indepartarea tesutului dintre santurile de ghidaj; se
executa prin miscare continua cu ajutorul FREZEI TRONCONICE CU CAP RO-
TUNd
- Se realizeaza prag chamfer la colet
 - Sant proximal plasat paralel cu axa de insertie
- Extinderea preparatiei spre apical
- Marcarea localizarii exacte a santului la limita 1/3 vestibulara cu 2/3 orale ale
fetei proximale se poate realiza cu ajutorul unui creion
d) Prepararea fetelor proximale
- FREZA TRONCONICA CU TERMINATIE PLATA SAU ROTUNJITA
- Se prepara cu freza in ax pana la limita trasata anterior, in paralel cu preparatia
pragului supragingival
- 0,6 mm spatiul liber fata de dintele adiacent ptr asigurarea unei grosimi suficiente
- Prag chamfer sau drept
3. Prepararea santurilor de retentie:
- FREZA CARBURA TRONCONICA CU TERMINATIE PLATA
- 2 santuri verticale, paralele cu axul dintelui
- 1 sant orizontal care le uneste, urmarind conturul varfului cuspidian cu o freza
CON INVERS TRANSVERSAL
- Profunzimea santurilor verticale este de 1 mm la capatul cervical si se largeste
spre ocluzal
4. Finisarea:
- Rotunjirea unghiurilor interne: FREZA DIAMANTATA FLACARA CU GRANULATIE
FINA si FREZA CARBURA FLACARA
- Clearance de 0,6 mm fata de dintii adiacenti
- Limita meziala nu se extinde dincolo de punctul de unire 1/3 vestibular si 2/3
palatinal ale fetei proximale

9. Prepararea pentru onlay ceramic 4/5

Vezi principii subiect 2 LP

10.Prepararea pentru onlay metalic 7/8

Include jumatatea distala a fetei vestibulare.
Are aspect asemanator cu coroana completa.
Jumatatea meziala a suprafetei vestibulare ramane intacta, ceea ce constituie un
avantaj fizionomic deosebit deoarece cuspidul V poate masca restul fetei V care este
metalic
Instrumentar:
- FREZA TRONCONICA CU VARF ROTUNJIT 0,8 mm si 1,2 mm
- FREZA DIAMANTATA CONJE, SEMIELIPSOIDALA SI SEMICERC
- FREZE CILINDRICE
- FREZA CARBURA CILINDROCONICA, VARF DREPT
- FREZA OTEL EXTRADUR CILINDROCONICA DIFERITE MARIMI
- FREZA DIAMANTATA PICATURA
- FREZA ROATA DIAMANTATA
- FREZA FISSURE
 - FREZA SFERICA DIFERITE MARITI
- FREZA CARBURA CON INVERS MICA
- PIETRE FINISAT
1) Prepararea fetei ocluzale:
o Trasarea de gropite cu freza sferica, in fosete meziale si distale + centrala
pe o profunzime de 0,8 mm
o Unirea lor cu un sant de 0,8 mm profunzime M-D
o Trasarea santurilor de ghidare a adancimii preparatiei (0,8 mm) cate 3
pentru fiecare cuspid
o Indepartarea insulelor de tesut restante
2) Prepararea axiala:
o Se traseaza 3 santuri de aliniere in peretele lingual, paralele cu axa de in-
sertie
o Se traseaza un al 4-lea sant pe linia disto-vestibulara unde va fi sant de re-
tentie
o Prepararea propriu-zisa se incepe in mijlocul suprafetei linguale si se ex-
tinde circular de jur imprejurul dintelui, exceptand cuspidul M-V al mo-
larului care trebuie sa ramana integru. Se traseaza in paralel pragul
CHAMFER la colet. Vazuta dinspre mezial preparatia realizata va fi ascunsa
in spatele cuspidului M-V.
3) Plasarea santurilor de retentie:
o 2 santuri in masa cuspidului M-V al molarului, la limitele preparatiei proxi-
mal la unirea 1/3 V cu 2/3 P a fetei meziale si vestibular la jumatatea fetei
dentare
o Cele 2 santuri comanda axa de insertie deci trebuie sa fie paralele
o Profunzimi de 0,8 ale santurilor
4) Finisarea
Instrumentar: freza flacara diamantata cu granulatie fina
- Urmareste rotunjirea unghiurilor

11.Prepararea pentru onlay ceramic 3/4

Vezi principii subiect 2 LP

12.Prepararea pentru onlay metalic 3/4

1) Prepararea suprafetei orale:
o Trasarea cu creionul a limitelor suprafetei: marginea incizala la 0,5 mm oral; la
0,5-1 mm paralel cu festonul gingival; la unirea 1/3 V cu 2/3 O ale fetei proximale
o Sant de ghidaj pe fata orala supracingulara: Instrumentar: FREZA TRONCONICA
CU VARF ROTUND SI FREZA SFERICA MARE
o Santul va fi plasat pe mijlocul suprafetei orale, pe o profunzime de 0,8 mm
 o Prepararea suprafetei: cu FREZA DIAMANTATA PICATURA SI TRONCONICA CU
VARF ROTUND;
o Se indeparteaza pe profunzimea propusa (0,8 mm) la inceput pe o jumatate de
dinte si apoi pe cealalta
o Trasarea unui bizou pe marginea incizala: in unghi de 45 de grade; latime de 1-1,5
mm; plasat pe marginea incizala spre oral si nu scurteaza nimic din fata V a din-
telui. La canini suprafata e angulata in doi versanti, unul M si unul D.
2) Prepararea axiala:
o Se traseaza un sant de ghidaj pe mijlocul suprafetei orale: cu FREZA DIAMANTATA
TRONCONICA CU CAP ROTUND
o Freza e tinuta strict paralel cu axul longitudinal al dintelui
3) Plasarea santurilor de retentie:
o FREZA CON INVERS MICA
o Santurile proximale se traseaza identic
o Se unesc cu un sant paraincizal
o Profunzime 1-1,5 mm
o Pentru retentie suplimentara: pivoti de retentie plasati in puturi dentinare
4) Finisare

13.Prepararea pentru coroana metalică turnată

- Element protetic extrem de rezistent
- Cea mai mare longevitate
- Retentie excelenta
- Forma de rezistenta foarte buna
- Rezistenta la deformare
- Permite modificarea conturului axial
- Permite modelarea zonei de furcatie radiculara
- Permite aplicarea elementelor speciale
- Permite modificari usoare ale ocluziei
Dezavantaje:
- Nebiologice
- Zona mare de inchidere marginala
- Poate leza parodontiul marginal
- Nu permite teste de vitalitate
- Dezavantaj estetic major
Indicatii:
- Pe dinti pluriradiculari
- Distructii coronare importante
- De cate ori sunt necesare retentie si rezistenta crescute
- Constructii plurale
- Dinti tratat endodontic
- Corectarea modificarilor de paralelism
Contraindicatii:
- Motive estetice
- In situatii in care se poate utiliza o solutie mai conservativa
Cosideratii generale privind preparatia clinica
Ocluzal:
- 1 mm la nivel cuspid de ghidaj
- 1,5 mm la nivel cuspid de sprijin
- Urmeaza conturul anatomic
- Cat mai conservativa
Axial:
- Paralela cu axul longitudinal al dintelui
- Convergenta maxima de 6 grade
La colet:
- Prag tip chamfer
- Latime 0,5 mm
- Neted, distinct
Preparatia:
1) Trasarea santurilor de ghidaj ocluzale:
- FREZA DIAMANTATA TRONCONICA 0,8 mm
- FREZA DIAMANTATA CILINDRICA
- FREZA CARBURA TRONCONICA
- Etape:
o Se realizeaza gropite 0,8 mm adancime in fosetele centrale, meziale si distale cu
FREZA DIAMANTATA SFERICA MARE
o Se unesc gropitele printr-un sant mezio distal trasat tot cu FREZA SFERICA DIA-
MANTATA 0,8 mm profunzime
o Se traseaza santuri de ghidaj de profunzime 0,8 mm pe versantii cuspidieni ai
fetei ocluzale (cate 3 pe fiecare cuspid, in portiunea cea mai decliva si cea mai in-
alta a cuspidului) la cuspidul de sprijin, profunzimea este de 1,3 mm iar la cus-
pidul de ghidaj 0,8 mm
2) Prepararea fetei ocluzale:
Instrumentar:
- FREZA TRONCONICA DIAMANTATA CU VARF ROTUNJIT
o Se indeparteaza tesutul dentar restant intre santuri
o Verificarea clinica pentru clearance ocuzal (cu pastila material de amprenta) min
1 mm
3) Trasarea santurilor de ghidaj axiale:
Instrumentar:
- FREZA DIAMANTATA CU VARF ROTUND 1mm se introduce 0,5 mm
o Se traseaza cate un sant pe centrul fetei vestibulare si orale
o Se traseaza cate un sant in ungiurile tranzitionale meziale si distale
o Santurile trebuie plasate riguros in axul preparatiei
4) Prepararea axiala a dintelui:
- Instrumentar: FREZA DIAMANTATA TRONCONICA CU VARF ROTUND 1 mm
o Se incepe cu fata vestibulara, indepartand tesutul dintre santuri
o Prin corecta pozitionare a frezei se realizeaza si PRAGUL CHAMFER la colet
o Se continua cu prepararea fetei orale
o Pragul cervical are o latime de 0,5 mm si trebuie sa fie paralel cu festonul gingival
o Prepararea fetelor proximale se face ergonomic cu FREZA DIAMANTATA TRON-
CONICA SUBTIRE
o Consta in suprimarea unei punti de smalt restanta proximal dupa prepararea
fetelor vestibulare si orale ale dintilor
o Tehnica consta in taieturi progresive cu freza din ambele parti: vestibular si oral
5) Prepararea la colet:
- instrumentar: FREZA DIAMANTATA TRONCONICA CU VARF ROTUND, FREZA
TRONCONICA CU CAP DREPT, FREZA CILINDRICA CU TERMINATIE DE UNGHI
OBTUZ, FREZA CILINDRICA CU CAP ROTUND
6) Finisarea:
- FREZA DIAMANTATA TRONCONICA CU TERMINATIE ROTUNDA DE GRANULATIE
FINA
- FREZA TRONCONICA CU TERMINATIE PLATA
- Se asigura tranzitia fara unghiuri ascutite intre suprafetele dentare
- Se pot plasa elemente speciale de retentie, santuri vertical sau inlay box, in situa-
tia in care se apreciaza ca preparatia rezultata nu ofera suficienta retentie

14.Prepararea pentru coroana integral ceramică și protezarea provizorie

Conditiile de rezistenta:
- Grosime uniforma intre 1-1,5 mm
- Incizal grosime crescuta
- Prag drept
Preparatie clinica:
1. Trasarea santurilor de ghidaj vestibular
- Instrumentar: FREZA TRONCONICA CU VARF DREPT
- FREZA TRONCONICA CU VARF ROTUNJIT de 2 mm
- Se traseaza 3 santuri paralele de ghidaj de profunzime 0,8 mm colet si 1,3 mm
spre incizal (+0,2 mm finisaj)
2. Santuri de ghidaj pe marginea incizala:
- Instrumentar: FREZA DIAMANTATA TRONCONICA CU VARF ROTUND SI CU VARF
PLAT cu diametru de 1 mm
- Se traseaza 3 santuri de profunzime de 1,3 mm pe marginea incizala in contin-
uarea santurilor trasate vestibular
3. Preparatia marginii incizale:
- Indepartarea tesutului dintre santuri, diam frezei de 1 mm
- Se lasa un clearance de 1,5 – 2 mm
4. Prepararea fetei vestibulare:
- La nivel cervical freza este riguros plasata paralel cu axa insertiei
- Se schiteaza pragul
- Diam frezei de 1 mm
- 0,8 mm la colet si mai mult incizal
5. Completarea prepararii axiale a dintelui
- Santuri de ghidare 0,8 mm profunzime pe fata orala a dintelui
- Instrumentar: FREZA DIAMANTATA SFERICA DE 1 MM DIAMETRU
- Prepararea portiunilor latero-cingulare: cu FREZA TRONCONICA GROASA CU CAP
ROTUND SAU PLAT
- Prepararea suprafetei supracingulare: FREZA PICATURA
- Verificarea clearanceului ocluzal
6. Prepararea la colet:
- Prag chamfer circumferential de 1 mm
- Paralel cu festonul gingival
- 0,3-0,5 mm subgingival vestibular doar pentru frontalii maxilari
Protezarea provizorie:
Se foloseste coroana provizorie din acrilat.
Caracteristici ale acrilatului:
- Ieftin si usor de prelucrat
- Nu necesita aparatura speciala
- Reactiv cu tesuturile bucale
- Da iritatie parodontala si determina alergii
- Sufera un fenomen de distrugere in mediu bucal
- Isi schimba culoarea
- Rezistenta scazuta
- Modificare volumetrica la polimerizare
- Margini cu striuri iritative
- Usor de prelucrat
Indicatii:
- Ca element de restaurare provizorie
- Ca element de tranzitie
- In reabilitari mari protetice ale planului de ocluzie
Contraindicatii:
- Ca element definitiv
- Nu se utilizeaza in zone laterale ptr ca prin abrazie poate declansa instabilitate
ocluzala
Caracteristici:
- Grosimea preparatiei: 1,5-2 mm
- La colet terminatie END-KNIFE
Instrumentar:
 - FREZA DIAMANTATA FLACARA ptr obtinerea premaratiei END-KNIFE CHAN-
FREINAT
- Freza diamantata TRONCONICA EFILATA
- Freza diamantata PICATURA
Etape:
1) Trasarea santurilor de ghidaj si prelungirea pe marginea incizala cu FREZA
DIAMANTATA TRONCONICA, cu o profunzime de 0,5 mm la colet, 1,5 – 2 mm incizal
2) Prepararea marginii incizale: cu FREZA DIAMANTATA FLACARA 1,8-2mm , sa
se obtina clearance de 2 mm in toate directiile
3) Prepararea fetei vestibulare: cu FREZA DIAMANTATA FLACARA SI TRONCON-
ICA EFILATA; nu se urmareste trasarea pragului la colet si doar derententivizarea din-
telui
4) Prepararea axiala: cu FREZA DIAMANTATA EFILATA SI FLACARA 1-1,5 mm; at-
acul punctului de contact se face V si O proggresiv; preparatie latero-cingulara;
prepararea suprafetei orale supracingulare (FREZA PICATURA 1,5 mm)
5) Prepararea la colet: cu FREZE DIAMANTATE EFILATE SI FLACARA; preparatia
va fi END-KNIFE, de preferinta chanfreinat; ”consideram iresponsabila plasarea unei
astfel de preparatii la alte tipuri de coroane dentare”
6) Finisarea: nivelarea unghiurilor si a marginilor; se verifica clearance-ul ocluzal

15.Prepararea pentru coroana semifizionomică metalo-ceramică

Formata dintr-o capa metalica si o masa de ceramica arsa
- Indicatii:
o Dinti ce necesita acoperire completa
o Considerente estetice
o Element de agregare in punti
o Purtatoare de elemente speciale in protezarea compozita
o Distructii coronare majore
o Necesitate de rezistenta si retentie sporita
o Dinti devitali
o Necesitatea reconturarii fetelor laterale ale dintilor
o Modificari ale planului ocluzal
- Contraindicatii:
o Carioactivitate intensa si prelungita
o Boala parodontala netratata
o Pacienti tineri cu camera pulpara voluminoasa
o In caz in care se poate utiliza un tratament mai conservativ
- Avantaje:
o Rezistenta + estetica
o Aspect natural al dintelui
o Calitati retentive excelente
 o Forma de rezistenta adecvata
o Permite pastrarea vitalitatii
o Permite corectia usoara a axului dentar
o Preparatie usoara
o Ceramica e material mai biologic si bine tolerat
o Ofera protectie la caria recurenta
o Slaba conductibilitate termica daca metalul e acoperit in tottlitate
- Dezavantaje:
o Necesita o grosime mare de tesut dentar de indepartat
o La dinti frontali, marginea trebuie plasata subgingival
o Risc de fractura a placajjului ceramic
o Dificultate la alegerea culorii
o Cost ridicat

- Preparare clinica:
1) Trasarea santurilor de ghidaj vestibulare
- FREZA DIAMANTATA TRONCONICA SAU CILINDRICA CU TERMINATIE
ROTUNDA 1,2-1,5 mm
- FREZA TRONCONICA CU TERMINATIE DREAPTA
- Se traseaza 3 santuri de 1 mm profunzime pana la 1,5 mm
2) Santuri de ghidaj la nivelul marginii incizale
- Se traseaza in continuarea celor vestibulare cu aceeasi freza
- Profunzime de 1,8 mm + 0,2 mm finisare
3) Prepararea marginii incizale: 2 mm clearance ocluzal
4) Prepararea fetei vestibulare:
- FREZA DIAMANTATA TRONCONICA CU VARF PLAT SAU ROTUNJIT
- Indepartarea tesutului dintre santuri pana la 1-1,3 mm
- Prepararea se realizeaza in paralel cu schitarea pragului la colet de 1,5 mm
- Profunzime 1, 5 mm (dar minim 1,2 mm)
- Localizarea si configuratia pragului
o Ideal supragingival sau juxtagingival
o Latime 1,1 – 1,5 mm
o Prag drept sau chamfer (numit si conje), obtuz (protectia parodontiului mar-
ginal cu fir de bumbac)
5) Preparatia axiala a dintelui:
- Se reduc suprafetele proximale axiale cu freza paralela cu axa de insertie
(maxima convergenta de 6 grade)
- La nivelul fetei orale cervical se realizeaza de 0,5 mm profunzime
- Se schiteaza pragul
- Preparatia portiunii supracingulare ( cu FREZA PICATURA) profunzime intre 1-
1,5 mm pentru suprafata portelanului
6) Preparatia de colet:
 - Prag de unghi drept sau chamfer
- Atentie!!! La plasarea subgingivala (numai vestibular pentru incisivii maxilari)
- Nivelul trebuie sa urmeze conturul gingiei
7) Finisarea:
- Se rotunjesc unghiurile cu pietre montate la contraunghi
Profunzimi:
Metal: 0,6 mm oral, 1,3-1,7 la nivelul cuspidului, 0,8-1,2 mm ocluzal; 0,3 mm vestibu-
lar
Ceramica: 1,2 mm vestibular; 1,3-1,7 mm la nivelul cuspidului

16.Prepararea pentru coroana fizionomică metalo-ceramică

Vezi principii subiect 2 LP

17.Prepararea pentru coroana metalo-acrilică

Prepararea pentru coroana mixta (dinte frontal)
Instrumentar:
- FREZA DIAMANTATA TRONCONICA CU CAP ROTUND
- FREZA CARBURA TRONCONICA CU CAP ROTUND
- FREZA DIAMANTATA IN PICATURA
- FREZA DIAMANTATA CILINDRICA CU VARF PLAT
- FREZE DIAMANTATE CILINDRO-CONICE EFILATE
- Instrumentar de mana
- Piese montate la contra unghi
Faze clinice:
1. Trasarea santului de ghidaj vestibular
Instrumentar:
- FREZA DIAMANTATA TRONCONICA CU VARF ROTUND
- FREZA DIAMANTATA TRONCONICA CU VARF PLAT
Se traseaza 3 santuri de ghidaj de profunzime 0,5 mm colet si 0,8 mm incizal, par-
alele cu axul de insertie.
2. Trasarea santurilor incizale
- In continuarea celor vestibulare de profunzime 1,8 mm
3. Prepararea marginii incizale
Instrumentar:
- FREZA DIAMANTATA TRONCONICA CU CAP ROTUND SI DREPT
Consta in preparatia completa a marginii incizale prin suprimarea insulelor de
tesut dentinar restante.
4. Prepararea fetei vestibulare
Instrumentar:
- FREZA DIAMANTATA TRONCONICA CU VARF PLAT SI GRANULATIE MEDIE
Profunzime de 0,5 mm colet si 1,5-2 mm incizal
 Se traseaza pragul drept sau chamfer.
Spre unghiul de trecere se menajeaza aparitia santurilor axiale.
5. Prepararea axiala a dintelui (fata orala si fete proximale)
Instrumentar:
- FREZA DIAMANTATA TRONCONICA EFILATA
Pentru a se conserva forma anatomica, cingulum:
1) Zona subcingulara axiala prelungita si fetele proximale
2) Zona supracingulara a fetei orale a dintelui
- Prepararea se face pe o profunzime de 0,5 mm
- Se traseaza pragul supragingival de la colet, orientat paralel cu festonul gingival
(0,5 mm)
- Fetele proximale vor fi preparate dupa suprimarea cu atentie a punctelor de con-
tact prin abrazie progresiva cu FREZA DIAMANTATA TRONCONICA
- Din diferentele de profunzime ale preparatiilor vestibulara si orala apar doua san-
turi axiale: mezial si distal; au rolul de a realiza o mai buna retentie a micropro-
tezei la dintele preparat si de asemena ofera posibilitatea ca materialul fizionomic
sa se termine cu o grosime suficienta.
- Zona supracingulara se prepara cu FREZA PICATURA DIAMANTATA
- Profunzimea: 1-1,5 mm
6. Prepararea la colet
- Pragul gingival chamfer cu latime de 0,5 – 1 mm
- Pozitionarea frezei e f importanta
7. Finisarea preparatiei
- FREZA DIAMANTATA TRONCONICA CU VARF ROTUND
- FREZA TRONCONICA CU VARF PLAT
- Neteda, fara unghiuri

Preparatia unui dinte cuspidat pentru coroana mixta

1. Trasarea santului de ghidaj
- Gauri de profunzime 0,8 mm in fosetele centrale, M, D
- Se unesc cu un sant centro-ocluzal
- Se traseaza santuri de ghidaj pe versantii cuspidieni, varful si santuri intercuspidi-
ene
2. Prepararea fetei ocluzale
- Se realizeaza prepararea anatomorfa a fetei
- Se verifica clearance-ul rezultat
3. Trasarea santurilor de ghidaj vestibulare si orale
- FREZA DIAMANTATA TRONCONICA CU VARF ROTUND
- Se traseaza santuri pe fata vestibulara 1,5-1,8 mm ocluzal si 0,5 mm la colet
- Pe fata orala: 1 mm ocluzal si 0,5 mm
4. Prepararea fetelor vestibulare si orale
- Debut cu prepararea mai accentuata a fetei vestibulare, in paralel cu crearea
pragului si a zonelor de atac pentru prepararea zonelor proximale
 - Se prepara fata orala
- Fetele proximale se prepara prin separarea punctului de contact cu o FREZA
TRONCONICA SUBTIRE
- Cu FREZA TRONCONICA CU CAP ROTUND se finiseaza si se plaseaza pragul
5. Prepararea la colet
- Prag Chamfer de 0,5 mm
6. Finisarea preparatiei
- Suprafata neteda, plana, cu unghiuri rotunjite
Concluzie:
- Profunzimea preparatiei este mai mare la fata vestibulara unde trebuie realizat
un spatiu pentru grosimea metalului si acrilatului din restauratia definitiva (1,5-2
mm)
- Pe fetele proximale trebuie pastrat un prag vertical care rezulta din profunzimile
diferentiale din preparatiile fetelor V si proximale
- Forma preparatiei la colet este CHAMFER sau DREPT 0,5 mm
- Preparatia va fi supragingivala

18.Prepararea pentru coroana Richmond

1) Amputarea coronara
- Instrumentar: DISC DIAMANTAT ACTIV PE MUCHIE, PIETRE ROATA DIAMANTATE,
FREZE TURBINA CILINDRICE, PIATRA LENTICULARA
- Amputarea coronara:
o Se imparte coroana in 3 parti egale
o Cu discul se sectioneaza in diagonala din unghiul intern spre treimea medie
primele doua treimi exact in 2
o Urmeaza sectionarea jumatatii restante
o Se obtine un rest de dinte de dimensiuni 1/3 cu sectiune triunghiulara in vard
2) Planarea suprafetelor de sectiune
- Cu PIATRA ROATA
3) Prepararea suprafetelor laterale
- Neretentiv si pierdut subgingival
- FREZA DIAMANTATA TRONCONICA CU VARF ROTUND, FREZA CILINDRO-CONICA
CU VARF ROTUNJIT, FREZA PENTRU PREPARARE SUBGINGIVALA FLACARA SI
VARFURI DIAMANTATE
- Prepararea la colet al unui prag chamfer de 0,5 mm ce trebuie infundat vestibular
pentru a masca o eventuala colereta metalica
4) Prepararea suprafetei de sectiune corono-radiculara
- FREZA ROATA DIAMANTATA, FREZA PICATURA DIAMANTATA, FREZA
DIAMANTATA CILINDRICA CU CAP ROTUND
- Prepararea a 2 versanti cu pietre roata de mici dimensiuni: vestibular care
cuprinde 2/3 din suprafata de sectiune si este oblic si oral care cuprinde 1/3 si
este orizontal
 - Cu ajutorul FREZEI DIAMANTATE PICATURA SAU OLIVA MARE, versantul vestibu-
lar va fi preparat concav in doua sensuri: MD SI VO ca o lingura
- Se rotunjeste muchia de unire intre cei 2 versanti pentru a evita puncte de frac-
tura
- Infundarea pragului doar in cazuri speciale
5) Prepararea lojei radiculare
- ACE KERR pentru dezobturare manuala
- FREZE BEUTERLOCK
- FREZE GATTES
- FREZA DIAMANTATA GLOBULARA MARE
- Se dezobtureaza canalul pe 2/3 din lungime cu ace KERR de marimi diferite prin
indepartarea manuala a conului de gutaperca, profunzime 2/3 sau ¾ din lungimea
radacinii
- Cu freze beuterlock de dimensiune 1 pana la 4 cu viteza mica
- Nu se exercita presiune apicala
- Presiune redusa pe peretii laterali ATENTIE LA PRAGURI sau forarea intr-o directie
gresita
- Loja radiculara are urmatoarele caracteristici:
o Forma conica
o Pereti convergenti doar in treime apicala
o Lungimea cat 2/3 din lungimea radacinii
o Pe sectiune respecta forma radacinii (se opreste tendinta reconstituirii in ax)
o Diametrul lojei radiculare cat 1/3 din diametrul radacinii
- Prepararea avant-trou:
o La nivelul accesului in loja radiculara cu ajutorul FREZEI SFERICE DE MARI DIMEN-
SIUNI
o Excavatie hemisferica sau cavitate de inlay
o Rol de protectia substructurilor organice (indepartarea marginilor subtiri), asigura
o grosime mai mare a metalului si creste rezistenta dintre partea coronara si
radiculara, efect anti-rotatoriu, asigura un plus de metal in mom turnarii si fa-
ciliteaza turnarea
6) Finisarea
- Nivelarea muchiilor
- Cu FREZE DIAMANTATE FINE EFILATE, DISCURI DE HARTIE, MICI CUPE DE CAU-
CIUC
7) Protectia substructurii organice preparate
- Prin pansament medicamentos aplicat in loja radiculara si ciment provizoriu

19.Prepararea pentru coroana de substituție din două piese protetice

1. Indepartarea dentinei ramolite
- Cu instrumentar rotativ: freze sferice la turatii conventionale
- Instrumentar manual: linguri Black
 - Se indeparteaza dentina ramolita, se suprima peretii subtiri predispusi la fractura
si marginile anfractuoase
2. Prepararea axiala
- Deretentivizarea suprafetelor laterale cu ajutorul frezei diamantate TRONCONICE
CU VARF ROTUND
- Prag chamfer de latime 0,5 mm
3. Prepararea lojei radiculare:
- Ace KERR pentru dezobturare
- FREZE BEUTERLOCK
- FREZE GATTES
- FREZA DIAMANTATA GLOBULARA MARE
- Se dezobtureaza canalul pe 2/3 din lungime cu ace kerr de marimi diferite, prin
indepartarea manuala a conului de gutaperca – profunzime 2/3 sau ¾ din lungime
- Cu instrumentar beuterlock cu dimensiune 1 pana la 4 cu viteza mica
- Fara presiune apicala
- Presiune redusa pe pereti laterali ( atentie la praguri sau forarea in directie gre-
sita
- Loja radiculara are urmatoarele caracteristici:
o Forma conica cu pereti convergenti doar intr-o 1/3 apicala
o Lungime 2/3 din lungimea radacinii
o Pe sectiune respecta forma radacinii (opreste tendinta reconstructiei de rotatie in
ax)
o Diametrul lojei radiculare cat 1/3 din diametrul radacinii
- Prepararea Avant – trou:
o La nivelul accesului in loja, cu freza sferica mare
o Excavatie hemisferica sau crearea unei cavitati de inlay
o Rol: protectia substructurii organice (indepartarea marginilor subtiri), asigura o
grosime mai mare a metalului deci creste rezistenta unirii dintre partea coronara
si cea radiculara, efect anti-rotatoriu, asigura un plus de metal in momentul
turnarii si astfel faciliteaza turnarea
4. Finisarea substructurii organice
- Nivelarea muchiilor cu freze diamantate fine efilate, discuri de hartie, cupe de
cauciuc
5. Protectia substructurii organice preparate:
- Pansament medicamentos in loja radiculara

20.Prepararea pentru endocoroană

1. Prepararea fetei orale:
- Instrumentar: PIATRA ROATA, FREZE CILINDRICE
- Pe fata orala se prepara un unghi diedru care sa cuprinda axul canalului radicular
si strict in axul dintelui
- Se bizoteaza marginea incizala 0,5 mm
 - Peretele vertical e convex pe 2 sensuri, nu depaseste marginea gingivala
- Lateral pana la 1/3 V si 2/3 orale ale fetelor proximale
- La colet: deasupra marginii gingivale la 0,5 – 1,5 mm
2. Prepararea santului vertical:
- Instrumentar: PIATRA CILINDRICA 0,6 MM
- Asigura accesul spre loja radiculara si e element de antirotatie a microprotezei
- Se prepara un sant pe mijlocul fetei verticale a unghiului diedru, ce continua
canalul radicular desfiintand restul plafonului camerei pulpare
- Scop: crearea accesului spre loja radiculara
3. Prepararea unei cavitati de inlay la intrarea in loja radiculara (avant-trou):
- Ofera fixare mai buna, unirea elementului radicular cu cel coronar, efect antirota-
toriu, oprirea infundarii
4. Prepararea lojei radiculare:
- Dupa dezobturare manuala (2/3 radiculare)
- Se prepara cu freze BEUTERLOCK
- 2/3 din lungimea radiculara, 1/3 din grosimea radacinii, de forma sectiunii la colet
a radacinii.
5. Finisarea
6. Protectia substructurii preparate.

Prepararea clinica in tehnica moderna

Se realizeaza utiliznad viteze mari si medii (turbina – peste 30.000 rotatii/min)
1. Prepararea fetei orale:
- Cu FREZA DIAMANTATA ROATA, PICATURA, CILINDRICA, CILINDRICO-CONICA,
FREZA CARBURA CILINDRICA SI CILINDRO-CONICA
- Se realizeaza de la incpeut reducerea fetei orale rezultand un unghi diedru
- Este utila marcarea cu creionul a limitelor preparatiei
2. Prepararea santului de acces
- Instrumentar: FREZA CILINDRICA MARE
- Realizarea santului de aces radicular
- Perfect centrat
- Paralel cu axul longitudinal al dintelui si al preparatiei
- Se traseaza cavitatea de inlay la intrarea in loja
3. Prepararea lojei radiculare
- Dezobturare manuala pe 2/3 din lungimea radacinii cu ajutorul acelor KERR
- Preparatia propriu-zisa
- Cu freza BEUTERLOCK sau GATTES se realizeaza preparatia unui lacas radicular
care trebuie sa aiba urmatoarele caracteristici: 2/3 din lungimea radacinii, 1/3 din
grosimea radacinii, de forma apreximativ a radacinii radiculare la colet
4. Finisarea cu FREZE CILINDRICE SI CILINDRICO-CONICE
5. Protectia substructurii preparate
- Loja radiculara trebuie protejata de patrunderea detritusurilor alimentare
- Se utilizeaza metoda mecanica de aplicare a unui pansament ocluziv
Subiecte proba teoretică:
1. Structura și fiziologia smalțului și semnificația lor clinică prin prisma
restaurărilor indirecte
Smaltul: tesutul cel mai dur din organism, cu rolul de a crea o calota protectiva pen-
tru tesuturile vitale ale dintelui – dentina si pulpa dentara. E capabil sa isi induca mici
remineralizari localizate, dar in majoritatea cazurilor e nevoie de interventia medicu-
lui pentru stoparea procesului distructiv prin indepartarea tesutului alterat si refac-
erea morfofunctionala a dintelui.
Componenta de baza – hidroxiapatita, care ia parte si la formarea dentinei, cementu-
lui si oaselor. O mica parte se gaseste ca fluorapatita. E structurata sub forma de
prisme constituite din numeroase discuri suprapuse, separate prin strii transversale,
ce explica mineralizarea succesiva a smaltului. La maturitate, smalțul este format din
hidroxiapatită (mineral anorganic), reprezentând aproximativ 96% din greutate și mai
mult de 86% din volum. De asemenea, conține o cantitate mică de matrice organică și
4% - 12% apă conținută în spațiile intercristaline și în rețeaua de micropori deschiși la
suprafață.
- Este semipermeabil
- E friabil datorita procentului ridicat de minerale
- Unitatea de baza: prisma de smalt
- Axa principala a prismei e situata perpendicular pe dentina
- Atunci când dinții devin deshidratați, microporii goli dau aspectul crestos al
smalțului și culoarea mai deschisă
- In timp isi modifica culoarea si rezistenta la mineralizare
- Culoarea variaza in functie de: varsta, ingestie de tetraciclina, fluor, pigmentare
extrinseca, defecte de dezvoltare a dintelui
- Atriția = modificarea fiziologică a smalțului, proporțională cu vârsta, dată de uzura
funcțională a suprafețelor ocluzale și proximale (prin masticație). Bruxismul sau
contactul cu alimente / obiecte dure (restaurări ceramice) duc la abrazie (!!!!).
Astfel, la acești pacienți, se evită plasarea marginilor restaurării în zona de contact
ocluzal sau se încearcă folosirea unor materiale cu aceeași rata de abrazie ca
smalțul.
- Mordansajul acid = atacul acid este utilizat în sigilarea șanțurilor și fosetelor și
adeziunea restaurărilor la smalț. Mordansajul provoacă disoluția preferențială a
suprafeței și contribuie la creșterea legăturii dintre rășină și smalț.
Semnificatia clinica:
- Permeabilitate: la ioni si molecule; zonele hipomineralizate prezente in smalt sunt
mai permeabile decat cele mineralizate, deci sunt mai sensibile la carii
- Suprafetele sensibile precum zonele hipoplazice, santurile si fosetele sunt expuse
riscului la carii dentare
 - Fisurile de la suprafata smaltului pot duce la mortificarea pulpei si la fractura din-
telui
- Pentru a evita fracturarea dintilor si restaurarilor, peretii de smalt AR TREBUI SA
FIE SUSTINUTI DE DENTINA; peretii preparatiilor trebuie realizati paralele cu di-
rectia prismei de smalt, deoarece limitele prisemi de smalt sunt linii naturale de
clivaj prin care poate sa apara fractura
- Remineralizarea: e posibila datorita permabilitatii sale la fluor, calciu si fosfat

2. Structura și fiziologia dentinei și semnificația lor clinică prin prisma

restaurărilor indirecte
Dentina conferă atât culoarea, cât și baza elastică pentru smalț.
• Dentina radiculară acoperită cu cement și dentina coronară care susține smalțul
formează structura globală a dintelui.
• Rezistența și durabilitatea coroanei dentare sunt legate de integritateadentinei.
• Dentina are de obicei culoare galben pal și este ușor mai dură decât țesutul osos.
• Dentina este o barieră protectoare și o cameră pentru țesuturile pulpare vitale.
• Ca țesut fără aport vascular sau inervație, este totuși capabil să răspundă la stimuli
externi,
chimici sau mecanici. Prin urmare, dentina și osul sunt considerate țesuturi vitale
deoarece
ambele conțin protoplasmă vie.
- Dentina e formata din mici flocoane de cristale de apatita incorporata in matrice
proteica de fibre de colagen reticulate
- Contine canalicule dentinare compacte, ocupate de fluidul dentinar si procesele
citoplasmatice ale odontoblastelor
- Odontoblastul: corp celular la periferia pulpei si procesul extins in tubul dentinal
(1/3 grosimea dentinei), secreta matricea organica a dentinei si regleaza miner-
alizarea
- Doua tipuri de dentina: intertub ulara si peritubulara
- Dentina matura: 45-50% cristal apatiti anorganic, 30% matrice anorganica, 25%
apa
- Permeabilitate: canalele tubulare deschise compromit functia sa ca o bariera pro-
tectoare. Atunci cand protectia exterioara a dentinei (smalt, cement) e indepar-
tata, tuburile expuse devin conducte intre pulpa si mediul oral extern
- Noii dinti erupti au tubuli largi, deci sunt vulnerabili in fata cariei active
- In caz de carie: raspuns inflamator imediat cu vasodilatatie pulpala, cresterea
fluxului sanguin si a presiunii fluidului interstitial, determinand o crestere a debit-
ului de lichid tubular in afara
- Albuminele si imunoglobulinele trec din plasma in fluidul dentinar si se aglu-
tineaza pt a limita difuzia in pulpa a stimulilor exogeni si a oferi un raspuns imun
direct la bacterii
 - Dentina primară: inițială sau tubulară, dezvoltată în timpul dezvoltării dintelui
până la finalizarea completă a formei sale. Aspectul este foarte regulat, deoarece
odontoblastele sunt bine ordonate, iar dintele acum suferă eforturi minime
funcționale. b. Dentina secundară sau fiziologică: Se formează cu o viteză mai
mare decât dentina primară, într-un ritm îndelungat și în mod regulat. Se mai nu-
mește și dentină funcțională. c. Dentina terțiară: acesta este un mecanism de
apărare conceput pentru a compensa pierderea suprafeței dentinei într-o anu-
mită zonă, fiind numită în continuare dentină reparativă sau reactivă. Poate să
apară ca rezultat al cariilor, intervențiilorstomatologice, eroziunii.
Semnificatia clinica:
- Evitarea sacrificiului inutil deoarece dentina e responsabila de rezistenta si rigidi-
tatea dintilor
- Racire continua cu apa pentru a evita supraincalzirea si afectarea pulpei dentare
- Deschiderea dentinei prin jeturi de aer cauzeaza deplasarea fluidului spre exterior
si stimuleaza mecanoreceptorul odontoblastului, ducand la sensibilitate dentinara
- Trebuie mereu protejata cu ciment de baza, liner sau adeziv dentinar
- Când se prepară dintele, se formează cantități considerabile de reziduuri formate
din particule mici de matrice de colagen mineralizată. Aceasta formează un strat
pe smalț de dentină numit smear layer. Pentru colajul restaurărilor la structura
dinților, acest strat trebuie îndepărtat sau modificat. Acest lucru se poate face
prin gravare sau condiționare. Mordansarea dentinei determină îndepărtarea
stratului de smear și gravarea dentinei intertubulare și peritubulare necesară
pentru legarea micromecanică.
- Restaurarea trebuie să fie bine adaptată pereților preparației, astfel încât să se
prevină percolarea și, în consecință, deteriorarea dentinei/ pulpei dentare.

3. Structura și fiziologia pulpei dentare și semnificația lor clinică prin

prisma restaurărilor indirecte
. • Pulpa dentară poate fi definită ca un țesut conjunctiv care umple cavitatea cen-
trală a dintelui.
• Pulpa și dentina nu pot fi separate nici anatomic, nici funcțional.
• Anatomic, corpurile celulare ale odontoblaștilor se află în regiunea periferică a
pulpei, ca urmare, odontoblaștii şi procesele odontoblastice sunt asociate în mod
intim atât cu țesutul dentinar câtși cu pulpa.
• Funcțional, reacția dentinei și a pulpei la stimulii externi depinde atât de procesele
celulare, cât și de corpurile odontoblastelor și, prin urmare, reacția este o funcție
combinată a ambelor țesuturi.

Prin microscopie optică,se disting patru zone la nivelul pulpei:

• zona odontoblastică din periferie
• zona accelulară a lui WEILL imediat subiacentă și foarte evidentă la nivelul pulpei
coronare. • zona bogată în celule numită șizona Höhl.
• zona centrală, cea mai extinsă cu vase și nervi mari.
- E definita ca tesut conjunctiv care umple cavitatea centrala a dintelui
- Are 4 functii principale:
8. Produce dentina prin odontoblaste (functia de productie sau formare a den-
tinei)
9. Asigura nutritia si sensibilitatea prin retea vasculara si nervi (functia de nutri-
tie si functia nervoasa – nervi maxilar si mandibular, ramuri ale trigemenului)
10. E capabila sa construiasca o noua dentina in anumite conditii fiziologice sau
patologice (functia de aparare): formarea dentinei sclerotice peritubulare, a
dentinei reactive si inflamatie daca agresiunea e severa
- Pulpa dentara se retrage apical odata cu varsta datorita depunerii continue de
dentina secundara la periferia sa.
- Factorii asociați cu degenerarea pulpei dentare includ:
- • Utilizarea frezelor și pietrelor diamantate uzate
- • Tehnici greșite de frezare • Prepararea pe profunzimi excesive
- • Apă de răcire insuficientă
- • Uscarea dinților preparați
- • Reacții chimice exoterme ale materialelor pentru restaurări provizorii
- Este de preferat ca în timpul preparațiilor, să se evite supraîncălzirea substruc-
turilor, creșterea termică conducând întotdeauna la o reducere a circulației pul-
pare și știm că, cu cât o tehnică este mai traumatică, cu atât formarea dentinei
secundare este mai accelerată, anarhică și însoțită de calcificări la nivelul
coroanelor.
- • Cu instrumentele rotative, trebuie evitată și zona maximă de vibrații (cuprinsă
între 4000 și 30.000 rotații / minut), care este extrem de dăunătoare circulației.
- Potentialul complicatiei pulpare depinde de urmatorii factori:
- Materialul de restaurare: cel mai popular e compozitul, dar fiind pe baza de rasini
are un potential de scurgere mai mare decat amalgamul. Acumularea de paterial
poate avea impact asupra vitalitatii pulpare, in functie de cantitatea in care se
gaseste
- Coroana provizorie: trebuie sa fie o metoda pe o perioada scurta de timp pentru a
evita bacteriile. Daca pacientul simte durere inca de la coroana provizorie, se
poate lua in considerare tratamentul endo
- Deshidratarea in timpul preparatiei: cand se taie dentina se taie un tesut vital,
deoarece tubulii dentinari sunt in legatura directa cu tesutul pulpar. O preparatie
expune toata suprafata dentinara la infiltrare bacteriana. Caldura generata in
lipsa irigarii cu apa va afecta pulpa
- Vitalitatea pre tratament: prin teste de vitalitate. Trebuie anuntat pacientul de
posibilitatea necesitatii unui tratament endo in timp.
- Caldura are efecte negative asupra dintelui, in momentul preparatiei. Pregătirea
cavității cu o piesă de mână cu viteză redusă, o freză ascuțită și o presiune ușoară
și intermitentă
 este doar puțin mai dăunătoare decât tăierea la viteze mari. Instrumente man-
uale și taierea la viteză redusă sunt o modalitate relativ sigură de a termina o
pregătire a cavității, mai degrabă decât utilizarea unei piese de mână de mare
viteză cu lichidul de răcire oprit.
- Necesitatea pastrarii unui strat gros de dentina

4. Clasificarea Dechaume
I.1. Anomalii de sediu (distopii)
• Transpoziție
• Heteropozițien
• Ectopie
• Entopie
• Reincluzie
• Anclavare
I.2. Anomalii de poziție
• Inclinări/ versii: vestibulo-/ oro- / mezio- / disto-
• Translații: meziale / distale
• Infra-/suprapoziții: intruzie / extruzie / egresii
• Rotații: vestibulare / orale
I.3. Anomalii de număr
• Hiperdonții(pleiodonții / dențisupranumerari )
• Hipodonții
• Oligodonții
• Anodonții
I.4. Anomalii de formă
• tuberculi dentari (Bolk, Carabelli, Zukerkandel)
• dinți Turner, Mosser, Hutchinson
• bigeminație
• fuziune
• dens-in dente (dinte in dinte)
• hipercementoză
• taurodontism
• dilacerație
I.5. Anomalii de volum
• microdontie
• macrodontie
II. LOC congenitale cu specific ereditar
II.1. Anomalii de smalț
Amelogeneza imperfectă
II.2. Anomalie de dentină
a. Displazie Capdepond
b. Dentină opalescentă Hodge
c. Dentinogeneza imperfectă
d. Displazie dentinară
e. Dinți în formă de cochilie
III. LOC congenitale dobândite în perioada preeruptivă
III.1. Hipoplazie simple de smalț
III.2. Hipoplazie complexă
III.3. Anomalii dentare date de iradiatii în perioada pre-eruptivă
III.4. LO consecutive intoxicațiilor medicamentoase
IV.1. LOC dobândite pe dinți temporari
a. Melanodontie Beltrami si Romieux
b. Vulnerabilitate dentară
c. Carie / traumatism / modificare de culoare
IV.2. LOC dobândite pe dinți permanenti
a. Leziuni carioase
b. Fracturi
c. Uzura dentara
d. Eroziunea chimica
e. LO prin iradieri prelungite
f. Sindromul Dubreuil - Chambardel
g. LO consecutive intoxicatiilor medicamentoase
h. Discromii dentare

3. Leziuni cariogene:
 • carii – formeleBlack
• distrofii secundare (carie cervicală circulară, caria galopantă)
• LO consecutive iradierilor prelungite
• sindromDubreuil – Chambardel
• clasa I
• clasa a II-a
• clasa a III-a
• clasa a IV-a
• clasa a V-a
• clasa a VI-a
• resturi radiculare
• clasele Mount

5. Clasificarea Dechaume – leziunile de clasa a IV-a

(leziuni coronare odontale dobândite în perioada post-eruptiva)
1. Pe dintii temporari: melanodontia Beltrami si Romieux, vulnerabilitatea dentară (carii mul-
tiple cu evoluție în suprafață și în profunzime), carie, abraziune, traumatisme
2. Pe dinții definitivi: sindromul Dubreuill Chambardel, leziunile odonatale consecutive intox-
icațiilor medicamentoase (morfina), se prezintă sub forma unor leziuni carioase cu lo-
calizare la coletul dentar, caria galopanta, leziuni odontale prin iradieri prelungite, dis-
cromiile dentare, uzura dentară, eroziunea dentară (chimica sau idiopatica), leziuni odon-
lale ce apar prin caria dentară

6. Morfologia parodontală – spațiul biologic parodontal

Parodonțiul este format din ansamblul țesuturilor de susținere ale dintelui, adică
parodonțiul profund: osul alveolar, ligamentul alveolar, cementul care acoperă
rădăcina dintelui și parodonțiul superficial constituit de gingie marginală, gingie
atașată, papila interdentară.
Orice margine care poate fi plasată supragingival ar trebui plasată supragingival.
• Cariile, considerațiile estetice, retenția și restaurările anterioare sunt principalele
motive pentru plasarea subgingivală a marginii restaurării.
• În general marginea gingivală nu trebuie să intre niciodată în sulcus cu mai mult de
jumătate din adâncimea sulcusului. În general, asta înseamnă o adâncime de 1,0
mm sau mai puțin, mai puțin fiind mai bine.
• O margine plasată subgingival ar trebui să fie cât de atraumatică posibil pentru
gingie.
Cementul acoperă rădăcina dintelui de la coletul anatomic la apexul lui, asigurând
fixarea fibrelor parodontale. La nivelul apexului dintelui, cementul pătrunde prin ori-
ficiul apical, pe o distanță de 0,5 – 1 mm, conturând acest orificiu. Osul alveolar este
o prelungire apofizara a oaselor maxilare si este format din osul alveolar propriu-zis si
osul alveolar sustinator. Osul alveolar propriu-zis este osul compact care formeaza
alveolele dentare, este reprezentat de corticala interna a osului alveolar. Se mai
 numeste lamina dura sau lamina cribriforma. La acest nivel se insera fibrele peri-
odontale. Osul alveolar de sustinere este localizat in jurul osului alveolar si subiacent
acestuia. Este alcatuitdin doua componente: osul medular, spongios sau trabecular si
corticala externa. Ligamentul alveolo-dentar (desmodonțiu) este un țesut fibros și
elastic care leagă dintele de os și, astfel, atenuează presiunile pe care le primește din-
tele în timpul masticațieiși deglutiției.
• Trans-septale
• Marginale alveolare
• Orizontale
• Oblice
• Apicale
• Inter-radiculaire
Fluidul desmodontal = role de amortizor hidraulic
Parodonțiul superficial – gingia marginală: Gingia este porțiunea mucoasei care
acoperă osul alveolar și înconjoară coletul dinților. Gingiva marginală, care înconjoară
coletul, nu aderă la dinte pe o adâncime de 1,5 până la 2 mm, formând în jurul din-
telui sulcusul (șanțul gingival).
Parodonțiul superficial – papila Pierderea suportului dentar => atrofia papilei inter-
dentare

7. Tipologia dento-parodontală
1. Parodonțiu gros
• creasta alveolară - groasă, corticală și spongioasă de înălțime normală
• gingia atașată - keratinizată, groasă, mai mult sau mai puțin curbată (înălțime
mai mare de 3 mm)
2. Parodonțiu normal
• creasta alveolară - corticală și spongioasă de înălțime normală
• gingia atașată - grosime normală
3. Parodonțiul fin:
• creasta alveolară - înălțime normală, os spongios redus
• gingia atașată - depresiuni interdentare subțiri și translucide marcate, rădăcinile viz-
ibile prin transparență
4. Disarmonia dento-alveolară
• creasta alveolară - înălțime insuficientă, numai os cortical
• gingia atașată - grosime și înălțime foarte mici (mai puțin de 1 mm), puțin
sau nici un os vestibular sau lingual (importanța palpării în timpul examinării fizice)

8. Relația parodonțiu – restaurare fixă protetică

Modificări adaptative dependente de:
• Starea anterioară a epiteliului sulcular
• Materialele utilizate
 • Calitatea adaptării şi finisării marginale a elementelor protetice
• Textura suprafeței
• Adaptarea axială şi transversală
• Biocompatibilitatea materialului
• Materialul utilizat pentru cimentare / colaj

9. Mecanisme compensatorii în evoluția leziunilor odontale coronare

- Activitatea organului pulpo-dentinar: dentina secundara, tartiara
- Gingia marginala se ingroasa
- Ocluzia e suprasolicitata, deci duce spre abrazie, ingrosarea stratului de cement,
cresterea fibrelor desmodontale, ingrosarea laminei dura
- Osul: reorganizarea trabeculatiei (paralel cu muchia crestei)
- Evolutia este stationara sau lent progresiva
- Prognosticul este favorabil in caz de tratament corect

10.Mecanisme decompensatorii în evoluția leziunilor odontale coronare

- In cazul unor localizari multiple +/- stare generala afectata sau factori favorizanti
poate duce la decompensare ireversibila
1. Mortificarea pulpei
2. Leziuni peri-apicale
3. Malocluzie: pierderea contactelor cu ditii antagonisti/vecini si migrari dentare
4. Leziuni parodontale: mobilitate dentara, congestia mansonului gingival,
largirea spatiului parodontal, resorbtia laminei dura
5. Malrelatii mandibulo-craniene
6. Disfunctii ATM, musculare

11.Complicații locale și loco-regionale ale leziunilor odontale coronare

Complicatii locale:
◼ Complicatii pulpare si periapicale
I. Pulpite (inflamarea pulpei)
A. Pulpite reversibile
- simptomatice (acute)
- asimptomatice (cronice)
B. Pulpite ireversibile
a. Acute
- sensibilitate anormală la rece
- sensibilitate anormală la cald
b. Cronice
- asimptomatice cu expunerea pulpei
- pulpite hiperplazice
II. Degenerare pulpară
 III. Necroză pulpară
IV. Gangrenă pulpară
V. Leziuni peri-apicale
◼ Complicatii parodontale
Gingivale:
A. Boala gingiilor legată de placă:
1. Gingivita asociată numai cu placa:
la. Fără alți factori locali care să contribuie
b. Cu factori locali care contribuie
2. Boli gingivale modificate de factori sistemici:
la. Asociat cu sistemul endocrin
b. Asociat cu discrazii sanguine
3. Boala gingiilor modificată de medicamente
B. Leziuni gingivale induse de non-placă:
1. Boli gingivale de origine bacteriană specifică
2. Boala gingiilor de origine virală
3. Boli gingivale de origine fungică
4. Leziunile gingivale de origine genetică
5. Manifestări gingivale ale condițiilor sistemice
6. Leziuni traumatice

Parodontale:
A. Parodontita cronică:
1. Localizată
2. Generalizată
B. Parodontita agresivă:
1. Localizată
2. Generalizată
C. Manifestările parodontitice ale bolilor sistemice
D. Boala parodontală necrotică:
1. Gingivita necrotică ulcerativă
2. Parodontita necrotică ulcerativă
E. Abces parodonțial:
1. Abces gingival
2. Abces parodontal
3. Abces pericoronar
F. Parodontita asociată cu leziuni endodontice
G. Anomalii de dezvoltare sau dobândite:
1. Factori dentari localizați care modifică sau predispun la gingivită / parodontită
asociată cu placa:
a. Factorii anatomici dentari
 b. Restaurări și aparate dentare
c. Fracturi radiculare
d. Resorbția rădăcinii cervicale
2. Anomalii mucogingivale din jurul dinților:
a. Recesiuni gingivale
b. Fețe vestibulare și linguale
c. Interproximal (papilele gustative)
d. Lipsa gingiei keratinizate
e. Adâncime vestibulară insuficientă
f. Poziția anormală a frenului / mușchiului
g. Excesul gingival
h. Pungă falsă
i. Contur gingival neregulat
j. Mărirea gingiei
k. Culoare anormală
3. Anomalii mucogingivale pe crestele edentate
4. Traumatism ocluzal - primar și secundar

◼ Abrazia dinţilor restanţi

Gradele de abrazie: 0, 1, 2, 3, 4
Abrazia ocluzală / incizală / proximală
• margine incisivă => suprafață
• reducerea înălțimii cuspidiene
◼ Migrările dentare
Leziuni parodontale:
• atrofie ligamentară,
• recesiune parodontală
• mobilitate dentară
Modificări ale curbelor de ocluzie
Modificări ale parametrilor spațiului protetic potențial
◼ Parodontopatia de solicitare, mobilitate
◼ Complicaţii ocluzale - destabilizarea relaţiilor
mandibulo-craniene

II. Complicații loco-regionale

1. Tegumentare (celulită difuză / flegmon cervicofacială, tromboflebită facială)
2. Osoase (osteită, sinuzită maxilară)
3. Musculare (morfologic și funcțional)
4. Articulare (morfologic și funcțional)

12.Profilaxia generală în tratamentul leziunilor odontale coronare

 NON - SPECIFICE
• măsuri de eliminare, limitare și control a transmisiei agenților infecțioși
• respectarea unor reguli de bază ce țin de asepsie și antisepsie, de sterilizarea și
dezinfectarea atât a instrumentarului, cât și celorlalte obiecte și suprafețe din cabinet
• pre-sterilizarea / spălarea instrumentarului.• Utilizarea corectă a măștilor gură-nas,
ochelarilor de protecție și a vizierei, precum și sterilizarea sigură și eficientă a instru-
mentelor, este obligatorie.
• Piesele AIRFLOW® și PIEZON® cât și toate instrumentele (PS) ar trebui sterilizate
dup fiecare tratament.
• Dezinfectarea suprafețelor și spălarea regulată a sistemului de aspirare sunt de
asemenea măsuri obligatorii.
• Aerisirea cabinetului după fiecare pacient
SPECIFICE: PRE-ERUPTIV
• se urmărește prevenirea bolilor foarte grave și o alimentație corectă a mamei
• profilaxia rahitismului şi tulburărilor digestive (dispepsii), a bolilor infectoconta-
gioase, a tulburărilor endocrine, a administrării unor antibiotice (tetraciclină) ➔
modificări ireversibile la nivel dentar, traduse prin defecte în smalt și/sau dentină pe
grupele dentare aflate în formare, defecte ale căror mărime și extindere în suprafață
indică durata acțiunii factorilor de perturbare.
SPECIFICE: POST-ERUPTIVE
• perioada post-eruptivă se suprapune parțial pe perioada pre-eruptivă ➔
continuarea măsurilor din perioada pre-eruptivă
• eliminarea sau reducerea dietei cu alimente lipicioase sau cu exces de
glucide
• administrarea de substanțe care să asigure protecția smalțului dentar față
de atacul cariogen. Fluorizarea apei de băut, a laptelui, a sării de
bucătărie, a produselor de panificație asigură ingestia zilnică, treptată a
unei cantități suficiente și eficiente de fluor.

13.Profilaxia locală și loco-regională în tratamentul leziunilor odontale

coronare
PRIMARĂ
➔ dinți indemni !!!!! (fără carii/ obturați)
➔ prevenirea îmbolnăvirii prin boala curioasă și boala
parodontală
➔ conștientizare a bolnavului referitor la importanța
igienizării și la suprimarea factorilor de risc
➔ fluorizarea prin mijloace locale și generale, protecția cu
lacuri și sigilarea șanțurilor și fisetelor dentare la care se
adaugă igienizarea minuțioasă și corectă a cavității
 oraleSECUNDARĂ
➔ tratarea şi prevenirea complicaţiilor locale şi locoregionale consecutive bolii car-
ioase şi bolii parodontale !!!!!
➔ edentație, migrări dentare, sindrom disfuncţional
➔ tratament corect și precoce
➔ menţinerea unei igiene orale riguroase
TERȚIARĂ
➔ edentații !!!!!
➔ refacerea corectă a morfo-fiziologiei, prevenirea migrărilor dentare, parodon-
topatiei, sindromului disfuncțional şi a altor îmbolnăviri induse de edentația parțială.
• Primară → prevenirea leziunilor odontale primare
• Secundară → prevenirea complicaţiilor
• Terțiară → terapie gnato-protetică

14.Principiul curativ în tratamentul leziunilor odontale coronare

Restaurările fixe trebuie să restabilească integritatea morfologică și funcțională a ar-
cadelor dentare în contextul unui echilibru perfect al sistemului stomatognat.
OBIECTIVE
1. Restaurarea morfologiei – modelaj anatomic corect și individualizat al morfologiei
coronare
2. Reconstituirea integrității arcadei dentare
3. Restaurarea / menținerea relațiilor mandibulocraniene corecte
4. Restaurarea funcțiilor pierdute
Principii:
• Conceperea și realizarea aparatelor gnatoprotetice conjuncte trebuie să resta-
bilească integritatea morfologică și funcțională corectă a arcadelor dentare în condiți-
ile unui echilibru perfect al sistemului stomatognat.
• Realizarea morfologică corectă se obține printr-un modelaj anatomic individualizat
ce ▪ Funcția masticatorie
▪ Funcția de deglutiție
▪ Funcția fonatorie
▪ Funcția fizionomică
• refacerea FUNCTIONALĂ - modelaj anatomic corect, individualizat
și în relație corectă cu dinții antagoniști
• La un număr de aproximativ 600 contacte masticatorii pe parcursul unei zile se în-
registrează aproximativ 2500-3000 de deglutiții. Dacă adăugăm la aceasta și faptul că
forța declanșată în deglutiție este cu mult mai mare decât forța declanșată în actul
masticator, precum și durata actului de deglutiție (1,5 secunde) față de 0,15 secunde
(contactul de masticație) realizăm importanța refacerii corecte a acestei funcții re-
spectă forma naturală a unităților odonto-parodontale.
1. Etapa chirurgicală
 2. Etapa medicamentoasă
3. Etapa restauratoare

15.Principiul biologic în tratamentul leziunilor odontale coronare - pro-

tecția complexului pulpo-dentinar
▪ Economie tisulară
▪ Respect pentru țesuturile orale
▪ Biocompatibilitatea materialelor utilizate
Rezultă: • Protecția complexului pulpo-dentinar
• Protecția parodonțiului
• Protecția occluzieiProtectia complexului pulpo-dentinar
• Pătrunderea controlată a frezei
• progresia atentă a frezei (evitarea perforării camerei pulpare)
• limitarea creșterii temperaturii (irigare, freze active)
• Respectarea indiciilor clinico-biologici =>
• preparația va lua în considerare volumul camerei pulpare
• reducere homotetică = grosime uniformă a materialului
• protecție parodontală
• Protejarea dinților preparați • O atenție deosebită este necesară pentru a preveni
leziunile pulpare cauzate de diferite proceduri specifice protezării fixe, în special de
prepararea pentru coroana de înveliş. Degenerarea pulpară care apare la mulți ani
după prepararea dinților a fost documentată.
• Temperaturile extreme, iritanţii chimici sau microorganismele pot induce o pulpită
ireversibilă, în special atunci când acţionează pe tubul dentinal proaspăt secționat. ➔
SIGILAREA IMEDIATA A DENTINEI!!
• Prevenţia leziunilor pulpare necesită selectarea tehnicilor și a materialelor care re-
duc riscul de afectare din timpul preparării substructurii dentare.

16.Principiul biologic în tratamentul leziunilor odontale coronare: indicii

clinico-biologici
GENERALI:
Se refera la starea generala globala a organismului, a varstei, cu raport intre varsta
cronologica si cea biologica. In situatia in care organismul este marcat de o maladie gen-
erala, bolnavul poate sa nu fie apt de a suporta terapia protetica. Exista si maladii gen-
erale care nu influenteaza indicii clinico-biologici de stare generala si atunci organismul
poate recepta orice tratament protetic propus.
INDICI CLINICO-BIOLOGICI LOCO-REGIONALI (ATM, muschi, dinamica mandibulara, re-
latii mandibulo-craniene)
Indici clinico-biologici Negativi:
- semne clinice de afectare la nivelul ATM, muschilor masticatori, dinamca mandibu-
lara=> sindrom disfunctional
 - muschii masticatori durerosi, cu smasme+contractii neechilibrate
- modificari ale excursiilor mandibulare in miscarile test si miscarile functionale ca si
prezenta malrelatiilor mandibulo-craniene (prin rotatie, translatie si basculare)
*In cazul existentei undei malrelatii cranio-mandibulare, in faza preprotetica se im-
pune initial realizarea undei repozitionari mandibulo-craniene prin aparate gnatopro-
tetice de tranzitie gen gutiera*
- existenta unei parafunctii sau obicei vicios
- ATM cand atesta o suferinta articulara (durere, cracmente, crepitatii, limitarea mis-
carilor condiliene, salt articular, blocaj articular)
Indici clinico-biologici pozitivi:
-muschi masticatori fara semne subiective sau obiective de suferinta
-dinamica mandibulara normala si relatii mandibulo-craniene corecte
INDICI CLINICO-BIOLOGICI LOCALI
Se refera la starea de normalitate sau afectare a elementelor campului protetic ( !! cu impor-
tanta: indicii dintilor pilieri, ai dintilor sustinatori de restauratii protetice fixe).
- Indicele mezio-distal (diferenta dintre diametrul coroanei clinice masurata la nivelul
punctelor de contact si diamentrul coroanei la nivelul coletului)
- Indicele vestibulo-oral (masuratori la nivelul coletului si in 1/3 incizala a dintelui in
sens vestibulo-oral)
- Curbura sagitala a fetei vestibulare a coroanei clinice
- Curbura transversala a fetei vestibulare
- Sectiunea la colet (diferita de la dinte la dinte si este importanta de stiut la
preparare). Cunoasterea formei sectiunii la colet evita erorile de preparare la colet si
reductiile importante dentare care pericliteaza vitalitatea dentara
- Volumul si forma camerei pulpare (este un indice care poate contraindica utilizarea
unui tip de proteza unitara). Volumul camerei pulpare > la tineri ; volumul camerei
pulpare este > decat cel care apare radiografic.
- Profilul de emergenta: Unghiul reprezentat de tangenta la suprafata coronara emer-
genta din parodontiul marginal si tangenta la suprafata radiculara emergenta. Profilul
de emergenta dicteaza alegerea tipului de preparare la colet a dintelui.
- Radacina si canalul radicular: Pot fi utilizate ca mijloc de retentie in terapia de substi-
tutie, din aceste motive caracteristicile privind lungimea, latimea si curbura acestora
sunt pretioase. Dintii cu radacini scurte, curbe, subtiri vor fi indici negativi oferind
putin suport pentru sprijinul microprotezelor.

17.Principiul biologic în tratamentul leziunilor odontale coronare: indicii

clinico-biologici – curbura sagitală și curbura transversală

CURBURA SAGITALA a fetei vestibulare a coroanei clinice:

- daca este accentuata, necesita modificari de tehnica pentru a nu sacrifia testut
dentar inutil
 - prepararea plana este o eroare frecventa, pentru ca reduce prea mult tesut denti-
nar, cu posibilitatea pierderii vitalitatii dentare
CURBURA TRANSVERSALA a fetei vestibulare:
- trebuie respectata intr-o preparatie anatomorfa
- forma preparatiei realizata neretentiv dar convexa in plan transversal, va favoriza
un bun modelaj al microprotezei => rol protectiv asupra parodontiului marginal
- se evita astfel trauma alimentelor care apare cand convexitatea transversala nu
este realizata

18.Principiul biologic în tratamentul leziunilor odontale coronare: indicii

clinico-biologici – secțiunea la colet și profilul de emergență
Sectiunea la colet - diferita de la dinte la dinte si este importanta de stiut la preparare.
Cunoasterea formei sectiunii la colet evita erorile de preparare la colet si reductiile im-
portante dentare care pericliteaza vitalitatea dentara.
Profilul de emergenta - unghiul reprezentat de tangenta la suprafata coronara emer-
genta din parodontiul marginal si tangenta la suprafata radiculara emergenta. Profilul de
emergenta dicteaza alegerea tipului de preparare la colet a dintelui.

19.Principiul biologic în tratamentul leziunilor odontale coronare: pro-

tecția parodonțiului
Un dinte preparat necorespunzator poate avea un efect advers pe termen lung
asupra sanatatii dentare. Marginea preparatiei poate fi localizata in raport cu tesutul
gingival, desupra acestuia-supragingival sau subgingival (intre marginea libera si fun-
dul santului crevicular).
De obicei inflamatia gingivala este asociata cu restauratiile protetice, pentru ca este
mai grea mentinerea igienei orale + controlul placii bacteriene in jurul marginilor
coroanelor dentare.
Exista o relatie foarte stransa intre plasarea marginilor coronare subgingival si de-
clansarea bolii parodontale. Plasarea marginilor coroanelor subgingival => inflamatie
parodontala.
Gingivitele din jurul coroanelor pot fi rezultatul retentiei de placa bacteriana datorata
marginilor neregulate de ciment plasate subgingival. Din punct de vedere parodontal
este bine ca preparatia la colet sa se realizeze supragingival sau juxtagingival.
Ori de cate ori este posibil, marginile preparatiilor trebuie plasate supragingival (sunt
mai usor de preparat in mod corect si fara trauma pentru tesuturile moi).

20.Principiul biomecanic în tratamentul leziunilor odontale coronare:

rezistența substructurilor odontale
*Gerenalitati principiu biomecanic:
Structurile conjucte sunt elemente biomecanice complexe care sunt care sunt alcatu-
ite din doua componente cu importanta egala: substrucutura organica preparata si
suprastructura protetica care o acopera.
Principiul biomecanic urmareste asigurarea stabilitatii in timp dintre cele doua ele-
mente, care sufera diferite solicitari mecanice in functionare.
Stabilizarea celor doua componente microproteza-substructura organica se poate re-
aliza prin mai multe procedeee (asigurarea rezistentei mecanice si a retentiei la sub-
structura organica)*
REZISTENTA MECANIA A SUBSTRUCTURII ODONTALE
Microproteza este supusa la forte substantiale orizontale si oblice, (datorita masti-
catiei si activitatilor parafunctionale), care transmise la substructura organica, pot fa-
voriza fractura acesteia. Aceste forte sunt in mod normal mult mai mari decat fortele
de retentie, in mod special daca se executa paraxiali si la dintii posteriori.
Fortele laterale tind sa disloce restauratia prin rotatie in jurul marginii gingivale, dar
este prevenita prin ariile preparatiei dentare plasate opuse solicitarii. Aceste arii sunt
numite si arii de rezistenta si sunt foarte important de realizat prin preparatii
deoarece ele vor crea forma de rezistenta a preparatiei.
In solicitarea V-O, ariile de rezistenta vor fi:
-preparatia rezistenta la colet pe F.O. a dintelui
-menajarea a cat mai multa structura dentara rezistenta de pe F.V. a dintelui in aria
de rezistenta Vestibulara
Arii de rezistenta multiple si cumulate realizeaza forma de rezistenta a
preparatiei global. Rezistenta adecvata a preparatiei dentare depinde de:
• -valoarea si directia fortei de dislocare
• -forma preparatiei dentare
• -proprietatile fizice ale agentului de cementare
Valoarea si directia fortelor de dislocare
• -Unii pacienti pot dezvolta forte enorme in masticatie.
• -Intr-o ocluzie normala, forta masticatorie este distribuita egal la toti dintii si o
mare parte a fortei este directionata axial.
• -Daca o reconstructie protetica este corect realizata, fortele vor fi transmise si dis-
tribuite favorabil.
• -Daca un pacient dezvolta parafunctii (bruxism), sau habitt (fumatori de pipa), pre-
venirea exercitarii de forte oblice paraaxiale aplicate pe microproteze poate fi difi-
cila, chiar imposibila => preparatia finita si restauratia trebuie sa fie capabile sa su-
porte forte considerabile oblice dar si normale axiale
Forma preparatiei dentare
• - cel mai important factor in realizarea formei de rezistenta dorita
• - trebuie sa aiba o forma astfel conceputa incat anumite zone ale peretilor axiali sa
impiedice rotirea coroanei
• - o incliare crescuta a preparatiilor peretilor laterali ai bontului sau a sistemului de
retentie (santurile verticale de retentie pentru coroane partiale) precum si rotun-
jirea unghiurilor axiale tind sa reduca rezistenta.
 • - preparatiile dentare pe coroane scurte cu diametre foarte mari s-au demonstrat a
avea o forma de rezistenta mica
• - relatia dintre inaltime/diametrul preparatiei si rezistenta la dislocare este aproxi-
mativ liniara
• - o restauratie partiala poate avea o rezistenta mai scazuta decat una completa
pentru ca nu are arii de rezistenta plasate vestibular; in aceste situatii rezistenta
trebuie asigurata prin inlay box sau puturi dentare si va fi cea mai mare daca peretii
retentiilor vor fi perpendiculari pe directia fortei aplicate
• - santurile in forma de U sunt mai rezistente decat cele in forma de V
• - forma de rezistenta intr-o preparatie gresita, cum ar fi conicizarea exagerata a
peretilor axiali, poate fi imbunatatita prin utilizarea mijloacelor suplimentare (san-
turi, gauri de pin)
Proprietatile fizice ale agentilor de cimentare
Rezistenta la deformare este afectata si de proprietatile fizice ale agentilor de cimentare-
lipire:
• -forta compresiva
• -modulul de elasticitate al materialului de lipire
• Factori care influenteaza rezistenta restauratiilor cementate:
• -existenta parafunctiilor si a influentelor excentrice
• -preparatia dentara cu congruenta peste 6o a peretilor axiali
• -existenta unui diametru mic dentar
• -existenta unui dinte scurt
• -folosirea onlay/coroana partiala
• -tipul agentului de cementare (rasina adeziva da o rezistenta mai mare)

21.Principiul biomecanic în tratamentul leziunilor odontale coronare: axa

de inserție
Axa de insertie=Traiectoria parcursa de microproteza din momentul insertiei pana in
pozitia finala, stabila pe S.O.
Conditii pt stabilitate – axa unica de insertie.
Sensuri:
- Axial ocluzo-cevical pentru majoritatea microprotezelor
- Vestibulo-oral pentru Incrustatii clasa a V-a
- Oro-vestibular pentru Incrustatii clasa a III,IV-a ( uneori )
- Mezio-Distal pentru Incrustatii clasa a III-a

22.Principiul biomecanic în tratamentul leziunilor odontale coronare: agre-

garea restaurării
Agregare: intratisulara, extratisulara (partiala/totala), radiculara, corono-radiculara.
Raportul portiunilor dentare in contact intim cu microproteza:
Inlay-microproteza care reconstituie dintele apeland la o agregare intracoronara
 Onlay-microproteza care este agregata intracoronar, dar care acopera o portiune,de
regula ocluzala a dintelui.
-necesar in distructii mari ale dintelui, cand rezistenta tesuturilor dentare nu e sufi-
cienta
-extinderea onlay, ca o aripa de stabilizare pe cuspidul de sprijin, ceea ce creaza con-
ditii biomecanice avantajoase.
Overlay=incrustatia care acopera toata fata ocluzala a dintilor cuspidati;
-realizeaza contentia tesuturilor dentare datorita unui bizou lateral
Coroana partiala=coroana partiala 3/4, 4/5 sau 7/8 sunt elemente de tranzitie incrus-
tatie-coroana, acopera incomplet conturul coroanei
Pinledge sau Pinlay -incrustatii tip coroana partiala la care se realizeaza agregarea
prin mijloace de retentie speciale -> pivouri
-pivot=stift
Coroanele -microproteze de aspecte si materiale variate, care acopera total dintele
pe toata suprafata sa coronara;
-agregare extrinseca totala sau partiala.
Coroana de substitutie -realizeaza refacerea dintelui prin substituirea coroanei
dentare naturale pierdute, prin piesa protetica;
-agregare intrinseca radiculara prin pivot radicular si partial coronara

23.Principiul biomecanic în tratamentul leziunilor odontale coronare:

retenția
Majoritatea reconstructiilor fixe depind de forma geometrica a preparatiei mai mult decat
de retentiile pt adeziune pt ca majoritatea cimenturilor actioneaza prin cresterea rezistentei
la frictiune intre dinte si restauratie. Granulele de cement impiedica 2 suprafete sa alunece
desi nu impiedica ca una din suprafete sa fie ridicata de pe cealalta. Actiunea cimentului este
analoga particulelor de nisip/praf – nu au adeziune specifica pt metal dar trec frictiunea din-
tre piesele metalice care aluneca. Camantul este util daca restauratia are un singur sens al
axului de dislocare. Daca peretii axiali in preparatia pt coroana de invelis sunt inclinati,
ansamblul preparatiei nu va mai fi cilindric, si restauratia nu va mai fi restrictionata (apar
multiple axe de dislocare). Forta de frecare dintre suprafata preparata si fata interna a mi-
croprotezelor este elementrul esential care contribuie a retentionarea microprotezelor pe
dinte.
Forta de frecare se poate influenta prin mai multi factori:
- Intinderea suprafetelor aflate in contact.
Cu cat cilinrul va fi mai lung, cu atat forta de frecare va fi mai mare. Peretii verticali ai oricarei
preparatii trebuie sa aiba o intindere cat mai mare. IN consecinta, coroanele cu pereti axiali
lungi sau inalti sunt mai retentive, si coroanele de la molari sunt mai retentive decat cele de
la premolari cu aceeasi inclinatie. Inaltimea minima pt cavitatile de incrustatie sunt de 2mm
- Pozitia suprafetelor de contact
Fortele de frecare apar la nivelul suprafetelor verticale paralele cu axa de insertie si sunt
nule la nivelul suprafetelor perpendiculare pe axa de insertie. Deci, important pt retentie
preparatiei sunt peretii axiali drepti, paraeli cu axa de insertie
- Starea de suprafata a suprafetelor in contact
Daca suprafetele sunt lucioase, forta de frecare e nula. Cu cat suprafetele iteresate de con-
tact sunt mai aspre, mai neregulate, cu atat forta de frecare este mai mare. Prin urmare,
preparatiile dentare nu trebuie sa fie foarte netede, ci cu asperitati date de granulatia mare
a frezelor diamantate. Microprotezele cel mai eficient retentive se obtin prin sablare interna.
- Paralelismul suprafetelor verticale
Da retentia maxima microprotezelor. Din cauza deformatiilor la insertie-dezinsertie, se ac-
cepta o convergenta a peretilor axiali de maxim 5-6 grade in constructiile plurale. O usoara
convergenta sau angulare e necesara in preparatie mai multor dinti. Cat timp unghiul de an-
gulatie e mic, miscarea sertauratiei cimentate va fi restrictionata de preaparatie si va avea
ceea ce se numeste un ax limitat de dizlocare. Cu cat angulatia creste, creste si miscarea lib-
era a restauratiei si reducerea retentiei
- Santuri de retentie suplimentare
Teoretic, retentia maxima e obtinuta cand preparatia are peretii paraleli. Un sant de retetie
este definit ca o divergenta intre peretii axiali opusi. Astfel, peretele mezial intr-o reparatie
pt coroana metalica turnata poate avea un sant de retentie fata de peretele distal cu care re-
alizeaza paralelismul si retentia. Aditional peretele oral poate fi retentionat in relatie cu cel
lingual.
- Tipul de coarana
Diferitele tipuri de preparatii au valori retentive diferite care corespund aproape perfect cu
aria de suprafata a peretilor axiali cata vreme ceilalti factori sunt constanti, cum ar fi in-
clinarea peretilor. Astfel, retentia unor coroane complete e aproape dubla ca a unei restau-
ratii partiale. Adaugarea de santuri, gropi, sau inlay box, la o preparatie cu axa de dezinsertie
limitata nu afecteaza in mod marcant retentia deoarece aria de suprata nu e in mod semni-
ficativ crescuta. Daca retentiile suplimentare restrictioneaza axa initiala de dezinsertie, re-
tentia este sporita.
- Tipul de material de restauratie
Cementul adera mai bine la amalgam decat la rasinile compozite sau aurul turnat. Totusi,
cand coroanele au fost testate pentru retentie, au fost descoperite valori mai mari la rasinile
compozite decat la amalgam
- Tipul cementului folosit influenteaza retentia
Cimenturile bazate pe rasina adeziva sunt cele mai retentive.
- Grosimea peliculei de cement
Exista dovezi contradictorii cu privire la efectul cresterii grosimii de cement pentru retentia
unor restauratii. Astfel daca grosimea e prea mare, retentia microprotezei in asnamblu se
pierde
 24.Principiul biomecanic în tratamentul leziunilor odontale coronare: sta-
bilitatea și susținerea
Stabilitatea depinde direct de calitatile retentive ale substructurii organice preparte dar si de
alte consideratii biomecanice:
- Raport optim intre inaltimea si diametrul orizontal: Cand substructura este inalta,
retentia se imbunatateste. Diametrul M-D mare raportat la o ialtime mica, nu
ajuta la crearea de conditiide stabilitate. Pentru realizarea stabilitatii micropro-
tezei, trebuie sa anticipam prin preparare crearea de raporturi armonice profunz-
ime/latime.
- Oprirea tendintei de rotatie la solicitare, a microprotezei: Pentru microprotezele
de invelis, rotatia se poate contracara prin arii de rezistenta multiple si cumulate.
La prepararea pentru inlay, rotatia se poate bloca prin utilizarea de forma adec-
vate de retentie in alt plan. Tendinta de rotatie apare in urma prepararii inadec-
vate a conturului cervical nerespectand forma de sectiune la coletul dintelui. Ex-
ista tendinta de prepararea circulara la colet care duce la compromiterea
preparatiei dentare. Preparatia care nu respecta forma pe sectiunea la colet a
dintelui, favorizeaza rotatia. Aceasta rotatie trebuie combatuta si la prepararea
canalului radicular, fiind necerasa prepararea sectiunei la colet a canalului radicu-
lar. In acest scop se prepara lacasul radicular in forma ovalara chiar daca sec-
tiunea la colet e circulara.

25.Clasificarea inlay-urilor
- Dupa intindere si profunzime: inlay/onlay/pinlay/overlay
- Dupa material: ceramice, metalice, compozite, acrilice, mixte (metalo-ceramice, met-
alo-compozite, metalo-acrilice)
- Dupa retentie: obisnuita, retentie suplimentara prin mijloace suplimentare de reten-
tie
- Dupa aspect: nefizionomica, fizionomica, semifizionomica
- Forma cavitatii: simple/compuse
- Dupa numarul de fete: monofata (clasa I, V) ; bifata (clasa II, III) ; trifata (MOD)
- Dupa tipul cavitatii: clasa I, II, III, IV, V Black
- Dupa tehnica de confectionare: turnare (metalice, unele ceramici) ;
ardere(ceramice) ; polimerizare(compozite) ; combinate (turnare+polimerizare/
turnare+ardere) ; prin sculptura (CAD-CAM)

26.Indicațiile și contraindicațiile inlay-urilor

INDICATII:
- In leziunile coronare cu lipsa de substanta (carie, traumatism)
- In coloratii anormale ale dintelui pe zone limitate
- Pe dintii frontali si laterali vitali (carii ocluzale, cervicale, proximale – inlay metalic)
- Ca elemente de agregaj in punti de mica amplitudine
 - In protezare scheletizata pentru: sprijin, ca mijloace suplimentare de retentie pentru
crosete
- In parodontopatii pentru imobilizarea dintilor atunci cand exista mai multe incrustatii
unite intre ele
- Pentru refacerea DVO (inlay-onlay)
- Dintii voluminosi, vizibili, accesibili
- Pacienti psihic sanatosi
- Risc cariogen ↓
- Igiena orala buna
CONTRAINDICATII:
- Pe dintii temporari (exceptie inlay Willet)
- Pe dintii tineri cu camera pulpara voluminoasa
- La bolnavi psihici la care nu se pot efectua manopere laborioase
- Pe dintii inaccesibili, mobili, cu leziuni carioase intinse
- Risc cariogen ↑
- Igiena orala deficitara
- Microstomii
- Hipersalivatie rebela!
- Dotari tehnice precare
- Personal neinstruit
- Inaltime coronara clinica insuficienta
- Acoperire totala
- Dinti depulpati (pierdere coronara importanta+fragilitate a marginilor
- Preparare subgingivala insuficienta
- Cand exista prea mult spatiu intre dintii care trebuie reconstituit si dintele vecin – in-
crustatia are nevoie de o extensie prea mare – risc de fractura↑
- In parafunctii (bruxism)
- In anomalii ocluzale (malocluzie, laterodeviatie)

27.Avantajele și dezavantajele inlay-urilor

AVANTAJE
- Rezistenta mecanica si chimica in cavitatea orala
- Inchidere marginala buna
- Refacerea perfecta a morfologiei cu redarea corecta a punctelor de contact
- Elemente discrete, invizibile, mai ales daca sunt plasati pe dintii posteriori
- Ofera protectie termica pentru pulpa
- Determina economie de substanta dentara
- Ofera adaptare perfecta la colet
DEZAVANTAJE
- Cere exigenta in executie
- Determina axul de insertie
- Are un pret de cost crescut
- Exista risc de instabilizare daca e utilizat ca element de agregare
 - Necesita mult timp de lucru
- Necesita interventia laboratorului de tehnica dentara

28.Principii generale pentru prepararea inlay-urilor

- Preparatie retentiv-neretentiva: Preparatia trebuie sa fie neretentiva in axul de inser-
tie si retentiva in celelalte sensuri
- Peretii verticali trebuie sa fie paraleli intre ei si perpendiculari pe fundul cavitatii
- Retentivitatea se bazeaza pe frictiunea realizata intre aceeasi pereti si peretii incrus-
tatiei
- Va fi o retentie mai buna daca: suprafata de contact este mai mare (pereti cat mai
lungi), suprafata este discret rugoasa (asperitatile cresc forta de frictiune), exista
unghiuri de unire intre peretii axiali (actioneaza similar santurilor de retentie)
- Axul incrustatiei trebuie sa coincida sau sa fie cat mai apropiat de axul dentar
- Pentru a stabiliza incrustatia se pot utiliza mijloace suplimentare (trepte/praguri, san-
turi axiale/orizontale, puturi dentinare, gauri/canale)

29.Principii generale pentru prepararea inlay-urilor – limitele preparațiilor

pentru inlay
Forma de contur pentru inlay de clasa 1:
- se adaptează la morfologia ocluzala a dintelui
- Se realizează cu instrumentar rotativ (freze cilindrice/fisurale de dimensiuni adecvate)
- Se mentine freza pe o profunzime minima de 1,5-2mm in cavitate, în axul preparatiei
Extensia preventiva pentru inlay de clasa 1:
- se prelungesc marginile cavității la nivelul unirii 1/3 de vârf cu 2/3 de baza versantului
ocluzal cuspidian cu ajutorul unei freze cilindrice
- Se obtain astfel pereți verticali, paraleli și perpendiculari pe fundul cavității, iar marginile
preparatiei se plasează în zonele autocuratibile sau accesibile curățării artificiale
Forma de contur pentru inlay de clasa a 5a
- se realizează cu freze cilindrice cu terminație dreapta și freze cilindri-conice cu cap drept
- Se imprima o forma reniforma
- Se lucrează cu freza ținută perpendicular pe planșeul cavității
- Profunzime 1,5-2mm
Extensia preventiva pentru inlay de clasa a 5a
- urmareste plasarea marginilor cavității în zonele autocuratibile, deci nu se vor muta
marginile preparatori mult spre ocluzal
Asigurarea formei de contur pentru clasa a 2a
- Conturul urmărește șanțurile intercuspidiene (1,5-2mm profunzime). Prezintă forme vari-
ate: caseta, coada de rândunică, trefla, cruce
- Are rol de retenție pentru componenta verticala proximala
Extensia preventiva pentru inlay de clasa a 2a
- plasarea marginilor cavității în zone autocuratibile sau accesibile curățării artificiale
- Pentru componenta orizontala: se va situa pe pantele cuspidiene la 1/3 de vârf
- Pentru componenta verticala - în sens transversal în afara punctului de contact
- In sens orizontal - pereții vor fi divergenți spre dintele vecin
Asigurarea formei de contur la Inlay MOD
- instrumentar: freza carbură cilindroconica cu terminație plata, freze diamantate cilindrice
cu terminație plata
- Schitarea unei cavități proximele de profunzime 1,5-2mm
- Extinderea cavității prin trasarea șanțului central - se încorporează șanțurile intercuspidi-
ene vestibulare și orale și sunt îndepărtate toate resturile de obturatie
- Extinderea mediala și distală pana la creasta marginala
Marginile trebuie sa fie în forma de evantai pentru a fi plasate în zone de autocuratire
- spatial minim este de 0,6mm fata de dinții vecini necesar materialului de amprenta
- Daca distrucția este mare, retenția este compromisa și atunci trebuie găsită o alta alterna-
tiva protetica (coroana de acoperire)

30.Principii generale pentru prepararea inlay-urilor – pași clinici generali

- Deschiderea procesului carios (cu instrumentar rotativ/ manual)
- Crearea formei de contur in raport cu anatomia dintelui (elipsoidala, cruciforma, tre-
fla)
- Indepartarea dentinei ramolite in totalitate
- Extensia prevetiva (plasarea marginilor cavitatii in zone accesibile autocuratirii
lu n g im e
- Asigurarea fromei retentiv-nereventiva (doi pereti ll verticali, = con-
p r o f u n z im e
venabil , unghiuri bine exprimate, unirea peretilor laterali cu peretele parapulpar in
90o , suprafete rugoase, nu netede)
- Asigurarea rezistentei (scurtarea peretilor care nu au o grosime convenabila, pentru a
evita fracturile ulterioare ale substructurii organice)
- Bizotarea marginilor de smalt in 35-45o (se realizeaza pentru marginile incrustatiilor
de pe fata ocluzala ca sa nu ramane prisme de smalt nesustinute.
- Protectia plagii dentinare (pentru evitarea reactiilor pulpare)

31.Preparația pentru inlay-onlay metalic

Inlay-onlay = restaurare pentru cavitate cu acoperire cuspidiană
Ca si principii generale de preparatie clinca, se utilizeaza aceleasi principii ca si pentru
inlay de clasa I si de clasa a II-a, existand modificari doar la prepararea fetei ocluzale
si a pragului de la nivelul cuspidului de sprijin.
- Deschiderea cavitatii carioase: aceasta etapa poate lipsi, ea se realizeaza de aceiasi
maniera cu ajutorul instrumentarul rotativ
- Asigurarea formei de contur: cu o freza de carbura cilindroconica cu cap drept sau
diamantata cilindrica. Se schiteaza o cavitate proximala de profunzime 1.8mm, doar
cu putin mai profund plasata fata de joctiunea smalt-dentina. Se urmareste extin-
 derea cavitatii verticale proximale prin trasarea santului central incorporand orice
santuri adanci vestibulare si orale. Sunt indepartate toate restauratiile din amalgam
existente. Se extinde forma de contur mezial si distal, pana la nivelul crestei
marginale. Ca si la restul preparatiior de inlay, casetele pentru un onlay MOD sunt
preparate prin avansarea frezei gingival si apoi vestibular si lingual, totdeauna freza
avand aceeasi inclinatie in axa de insertie a microprotezei. Extensia corecta vestibu-
lara si linguala, la nivelul punctelor de contact cu dintii vecini depinde de localizarea
ariei de contact, dar ea trebuie sa-si plaseze oricum marginile in forma clasica de
evantai, in afara ariei de contact pe zone autocuratibile. Este necesara crearea unui
spatiu minim liber de aproximativ 0,6 mm necesar patrunderii materialului de am-
prenta. Uneori, datorita leziunilor carioase sau distructiilor preexistente, cavitatile
proximale trebuiesc extinse dincolo de linia optima. In aceste cazuri trebuie luate in
calcul si alternativa unei restauratii complete (coroana de acoperire) pentru a nu ob-
tine o preparatie clinica cu o rezistenta si retentivitate scazute. Realizarea corecta a
cavitatii proximale de inlay este un pas cheie in realizarea retentiei preparatiei.
- Indepartarea dentinei ramolite: Se indeparteaza tot tesutul dentar alterat ramas, cu
ajutorul instrumentarului de mana sau a frezei sferice la turatie joasa. Se plaseaza o
baza de ciment glassionomer pentru restaurarea tesutului escavat. Trebuie avuta
mare atentie pentru a ne asigura ca exista suficienta dentina sanatoasa pe peretii axi-
ali pentru a oferi retentie si rezistenta.
- Preparatia fetei ocluzale: Se realizeaza santuri de ghidaj a profunzimii preparatiei pe
cuspidul de sprijin cu ajutorul frezei diamantate tronconice cu cap drept. Pentru a ob-
tine mai mult spatiu la nivelul varfului cuspidian, freza trebuie orientata mai orizontal
decat orientarea cuspidiana intentionata a restauratiei. Profunzimea de trasare a san-
tului trebuie sa fie de 1,3mm +/- 0,2mm pentru finisare. Se plaseaza santuri de
0,8mm profunzime si pe cuspidul de ghidaj. Aici freza se va inclina paralel cu in-
clinarea cuspidiana pentru ca vizam obtinerea unei grosimi uniforme a preparatiei.
Nivelul de preparare a fetei ocluzale se obtine prin indepartarea straturilor restante
amelo-dentinare dintre santurile trasate, mentinand nivelul de profunzime creat.
Conturul general anatomic al dintelui este mentinut. Cu ajutorul unei freze de car-
bura cilindrica se va prepara o margine neta ca un prag de 1mm latime in cuspidul
centric. In acest fel retauratia se va opri cu o grosime adecvata intr-o zona de ex-
ercitare a fortelor ocluzale si astfel se va preveni deformarea posibila. Marginea tre-
buie plasata aproximativ 1mm apical fata de contactul centric opus. Extinderea prag-
ului de la nivelul cuspidului de sprijin se realizeaza pana la nivelul casutelor proxi-
male, dar atentie, nu trebuie plasata prea departe apical, in mod contrar se va pierde
rezistenta, asigurata de inlay-box. Se rotunjesc unghiurile la jonctiunea marginii cu
suprafata ocluzala. Se verifica grosimea stratului indepartat ocluzal daca este sufi-
cient, folosind un bol muscat in ceara, kerr si masurarea grosimii acestuia.
- Bizotarea marginilor: se realizeaza un bizou neted si continuu. Cel gingival a plasat ca
la inlay cu ajutorul unei freze de carbura sau diamantate subtire, tinuta la 45 o fata de
axul de insertie. Bizoul se va uni neted cu bizourile vestibulare si orale, care se
prepara cu aceeasi freza tinuta in axul de insertie. Se bizoteaza cuspizii de sprijin si de
ghidaj. Atunci cand este necesara asigurarea unei grosimi suplientare la margini, se
 indica utilizarea unei chamfer (freza sferica diamantata) sau a unui prag drept (freza
tronconica cu cap drept).
- Finisarea: Se termina preparatia prin finisarea si verificarea clearence-ului ocluzal in
toate diductiile mandibulare.

32.Preparația pentru inlay-onlay adeziv

Extinderea preparației se indică atunci când limita preparației ajunge la mai puțin de
0,5 - 1 - 1,5 mm de vârful cuspidian, când peretele nu mai susținut practic de dentină
ci este compus doar din smalț.
• Profunzimea preparației pe cuspizi este de cel puțin 1 / 1,5 mm.
• Aceasta va ține cont de morfologia ocluzală și de ocluzia statică și dinamică.
• În cazul inlay-urilor ceramice / compozite, datorită posibilității de adeziune, simpla
reducere în suprafață este suficientă pentru retenția inlay-ului.
• Tehnicile de adeziune permit o economie tisulară importantă comparativ cu
preparațiile pentru inlay-urile metalice.

33.Caracteristici ale incrustațiilor ceramice și compozite

Dimensiunea cavităților: > 2 mm → ceramic
< 2 mm → compozit
Ceramice:
- Ofera o alternativa durabila si estetica fata de rasinile compozite
- Rezistenta ↑ mecanica si chimica
- Adaptare marginala buna
- Ofera protectie termica pentru pulpa
- Determina economie de substanta dentara
- Ofera adaptare perfecta la colet
- Reda perfect morfologi ocluzala si a punctelor de contact
Compozite:
- Sunt estetice
- prezintă rezultate satisfăcătoare pe termen scurt și mediu
Principiul adeziunii inlay-ului presupune că nu este necesară creșterea profunzimii
pentru a mări retenția. Pentru compozit, ne putem limita la adâncimea rezultată prin
excizia țesutului infiltrat.
Nu există indicații diferite între IO ceramice și compozite, cu excepția restaurărilor cu
volum mare în care ceramica este preferată.
Inlay-ul compozit sau ceramic își găsește aici toate indicațiile dacă îl comparăm cu o
obturație clasică compozită. Asigură puncte de contact bune și ambrazuri corecte,
fețe proximale lustruite.
Urmează aceleași reguli ca și pregătirea cavităților pentru incrustări metalice, dar:
• istmul care leagă cavitatea principală de cavitatea secundară trebuie să aibă o
lățime cel puțin egală cu 2 mm;
 • limita cervicală se plasează în smalț; există deci obligația unei pregătiri supragingi-
vale.
Atunci când se realizează o restaurare coronară prin tehnici adezive, se au în vedere avantaje
precum:
• menținerea, stabilitatea și fixarea propriu-zisă datorită adeziunii, • rezistența cres-
cută a complexului dinte-restaurare,
• eliminarea hiatusurilor dintre cele două suprafețe,
• diminuarea infiltrației și percolării marginale,
• conservarea țesuturilor dure dentare,
• reducerea permeabilității și difuziunii la nivelul dentinei,
• obliterarea tuburilor dentinali, cu protejarea complexului pulpodentinar și absența
sensibilității dureroase post-operatorii.

34.Comparație între inlay-urile compozite și obturațiile din compozit

Avantaje inlay :
• o rezistență mai bună la abraziune datorită prezenței microparticulelor (0,04 mm)
care sunt, în plus, strâns legate de matricea organică;
• stare bună a suprafeței: rugozitatea suprafeței unui compozit cu microparticulelor
după lustruire este de ordinul 0,017-0,041 mm. Pot fi lustruite bine și pot păstra
strălucirea după un atac acid;
• adaptarea marginală verificabilă, care nu prezintă supraconturare;
• evită riscul de fractură a smalțului;
• ședință clinică mai scurtă atunci când vine vorba de metoda indirectă;
• un control mai bun al contracției de priză (polimerizare);
• polimerizare completă și omogenă;
• detalii ocluzale mai fine și puncte de contact mai bune, precum și posibilitatea lus-
truirii suprafețelor proximale;
• toleranță mai bună la pulpă și gingivală datorită lustruirii;
• efecte de percolare reduse.
Dezavantaje:
• preț crescut;
• metoda indirectă necesită 2 ședințe

35.Accidente și complicații în prepararea pentru inlay-uri

Carii secundare. Cauze:
• indicație înșelătoare (sensibilitate la carie, Igiena slabă)
• lipsa extensiei preventive
• contracțiile modelului de ceară
• contracție în timpul turnării metalului, fragilă margini
• teșit incorect
• finisare și lustruire insuficiente sau incorecte
 Decimentarea inlay-urilor. Cauze probabile:
• pereți verticali prea divergenți
• adâncime prea mică
• peretele parapulpar concav la cavitățile de clasa I
• pereții pulpari și gingivali convergenti
• retenție ocluzală ineficientă sau fractură ocluzo-proximală a inlay-ului
• prindere deficitară
Fractura dentară:
• pereți subțiri
• pereți prea verticali (inserare forțată)
• cuspizi neprotejați
Mortificare pulpară:
• limită nereușită
• pregătire incorectă (fără răcire, măcinarea deșeurilor prea aproape de pulpa)

36.Clasificarea onlay-urilor
Dupa întindere și profunzime:
- Onlay
- Inlay-Onlay
- Overlay
După material:
- metalice
- ceramice
- compozite
- acrilice (provizorii)
- mixte
Dupa retenție:
- Conventionala
- Suplimentara (pinlay, pinledge)
Dupa aspect:
- Nefizionomice
- Semifizionomice (orlai mixt)
- Fizionomice
Dupa forma cavității:
- Simple
- Compuse (inlay-onlay)
Dupa tehnica de realizare:
- turnare (aliaje metalice sau ceramici speciale)
- Ardere (ceramica)
- Polimerizare (compozit)
- combinatii (turnare și polimerizare sau turnare și ardere)
- Frezare prin CAD-CAM

37.Indicațiile și contraindicațiile onlay-urilor

INDICATII:
• ”perete vestibular integru” – nu mai este norma, nici măcar existența vreunui perete
integru
• pentru a salva țesutul sănătos din dinte, în loc să fie acoperit complet
• pe dinți cu pierdere moderată de țesuturi
• volumul pulpei trebuie să permită extinderea profundă a preparației (pentru puțuri și
șanțuri de retenție)
• dacă coroana dintelui este înaltă și voluminoasă, onlay-ul va fi retenționat, dacă nu,
retenția va fi redusă
• parodonțiul trebuie să fie sănătos, o igienă satisfăcătoare
CONTRAINDICATII:
• igienă orală insuficientă și carioactivitatea intensă
• pe dinți devitalizați, cu rezistență scăzută și modificare de culoare
• pe dinți cu pierderi de substanță importantă
• onlay-urile din aliaje metalice (aur) sunt contraindicate atunci când înălțimea și volumul
dinților sunt insuficiente
• în prezent, datorită posibilităților oferite de ceramică și compozit, aceasta nu mai este
o problemă
• obiceiurile para-funcționale și uzura dentară excesivă contraindică indică realizarea in-
lay-urilor și onlay-urilor
• pe dinți cu mobilitate crescută
• onlay-urile pot fi folosite ca elemente unitare sau pentru o punte de scurtă amplitudine
(stabilește axul de inserție) - exemplu: 2 onlay-uri pe suprafețele palatale ale IC și C pen-
tru a înlocui o parte proximală absentă
• ca element de agregare în punțile plurale de imobilizare a dinților parodonți
• coroane dentare de aspect, formă și poziție normală

38.Avantajele și dezavantajele onlay-urilor

AVANTAJE:
• conservarea țesuturilor în comparație cu o coroană totală de înveliș
• verificarea vitalității dentare
• calitatea morfologică a restaurării și posibilitatea restaurării în mod satisfăcător a
mai multor dinți pe același cadran în comparație cu restaurările directe
• oferă acces ușor la pragul supragingival
• permite accesul corect al mijloacelor de igienă orală
• inexistența afectării parodontale;
• margini accesibile
• la fixare, cimentul este îndepărtat cu ușurință;
 • prin acces direct, este posibilă verificarea adaptării;
• permite utilizarea testelor de vitalitate;
• avantaj estetic când partea vizibilă a dintelui nu este schimbată.
DEZAVANTAJE:
• exigență în execuție
• retenție mai redusă – decimentarea este posibilă;
• rezistență mecanică inferioară;
• preparare clinică dificilă;
• corecții minore ale axei de inserție;
• există riscul de vizibilitate a marginii metalice.

39.Preparația pentru onlay-uri metalice

Onlay 4/5 pentru premolari MAXILARI
1. Prepararea fetei ocluzale:
- trasarea santului de ghidaj 0,8mm pe cupidul lingual și de 1,3mm pe cupidul vestibular cu
freza diamantata cilindro-conica sau cilindrica cu varf rotunjit
- se traseaza santuri: mezio-distal, pe cuspidul vestibular(versant intern) si pe cuspidul
oral( versant int. si ext.)
- se verifica profunzimea cu sonda parodontala.
Preparatia propriu-zisa:
- indepartarea insulelor de tesut restant.
2. Prepararea axiala:
Instrumentar: freza diamantata cilindrica varf rotund 0,8mm, freza diamantata efilata
a. Santuri de ghidaj:
-pe centrul suprafetei linguale
-pe linia unghiului de tranzitie
b. Indepartarea tesutului restant in paralel cu schitarea santului chamfer cervical
Prepararea fetelor proximale
Instrumentar: freza efilata, freza cilindrica varf rotujit 0,4- 0,5 mm lățimea pragului ce tre-
buie realizat 0,6mm spatiu fata de dintele adiacent pt. a putea inregistra o amprenta corecta
- Se traseaza cu creionul limita (1/3 vestibular cu 2/3 orale)
- Preparatia se termina inainte de semn
-Se desavarseste prin plasarea santurilor de retentie
3. Plasarea șanțurilor de retenție:
Instrumentar: freza carbura cilindro-conica
Se traseaza 2 santuri paralele cu axul dintelui, corespunzatoare axului de insertie, coplanare
Se unesc cele doua santuri cu un bizou ingust care urmareste marginea cuspidului vestibular.
4. Finisare

Only 4/5 pentru premolari MANDIBULARI

Modificari de tehnica:
- este necesară utilizarea de retentii suplimentare (extinderea vestibulara a preparatiei)
- suprafata vestibulara include cupidul de sprijin (se îndepărtează mai mult pentru rezis-
tenta)
Onlay 7/8
1. Prepararea fetei ocluzale
- Santuri de ghidaj 0,8-1,3mm
- Prepararea propriu-zisă
2. Prepararea axiala
- 3 santuri de aliniere pe peretele linguala
- Paralele cu axa de insetie
- Al 4-lea sant - pe linia disto-vestibulara
3. Plasarea șanțului de retenție
- 1 sant mezial identic cu cel de la coroana 4/5
- 1 sant vestibular paralel cu cel mezial și perpendicular pe peretele vestibular
4. Finisarea
- instrumentar: freze diamantate cilindrice și cilindro-conice la turații convenționale
- Rotunjirea unghiurilor externe
- Exprimarea unghiurilor interne

Onlay 3/4
- cea mai solicitanta preparație
- lasa fata vestibulara integra
- orice greșeală de plasare a șanțurilor de retenție determina modificări estetice majore
Preparatia surafetei orale:
- sant de ghidaj pe mijlocul fetei orale de 0,8mm
- Se îndepărtează din profunzimea propusă cu freza roata, globulara, elipsoidala
- Se trasează un birou pe suprafață incizata de 1-1,5mm
Preparatia axiala:
- se trasează un sanț de ghidaj la mijlocul suprafetei orale (0,8mm)
- In paralel se conturează pragul gingival
Plasarea șanțurilor de retenție
- instrumentar: freza cinlindro-conica 0,6-0,8mm
- Santurile proximele trebuie sa fie coplanare și neretentive în axul de inserție (de obicei
axul dintelui) dar depind de convexitatea fetei V
- Cele 2 santuri se unesc cu un Șanț paraincizal
- Profunzime 1-1,5mm

Pinlay
Onlay la care retentia se realizează prin 3 puțuri dentinare plasate pe fata orală a dintelui
Indicatii: pe Dinți anteriori, integri, cu carioreactivitate scăzută. Pentru refacerea ghidatului
anterior
 Contraindicatii: igiena bucala deficitara, carioactivitate intensa, tineri cu camere pulapare
mari, Dinți subțiri, devitale, cu malpozitii
Avantaje: preparare minimala, răspuns parodontale perfect, efect optim estetic
Dezavantaje : Rezistenta scăzută, preparatia clinica este dificila
Clasificare:
- pinledge conventional - se prepara fata linguală a dintelui
- pinledge cu extensie proximala - se obține prin tăiere în felie
- pinledge cu sant proximal sau caseta
Preparare:
- trasarea în creion a limitelor preparatiei
- bizou incizal 0,2mm
- sant de ghidaj pe fata linguală 1 mm
- Santuri orizontale: prag orizontal incizal la 2-2,5mm la 1/4 din inaltimea preparatiei
prag cervical - pe cingulum la 1/4 cervicala a preparatiei
- gauri de acces spre puțurile dentinare
Cea mai buna locație pentru puțurile dentinare: la cingulum (lateral) și în unghiurile externe
(la 1,5mm interior)

40.Preparații pentru onlay-uri adezive

Nu există diferențe între indicațiile pentru inlay-onlay ceramice și compozite, cu excepția
restaurărilor cu volum mare în care se preferă ceramica.
Proprietăți fizice – ceramica mai fragilă
Metoda de fixare – colaj
Porțelanul se bazează pe colaj, nu este nevoie de retenții mecanice, precum unghiuri as-
cuțite ale liniei interne..
Porțelan - se bazează pe adeziunea dintre structura dentară / cimentul rășinic / ceramică
pentru a crea o adaptare intimă, fără goluri.
Marginile restauratiei nu trebuie sa fie in contact centric pentru a se evita fracturile de
portelan sau abraziile.
PREPARATIE
- Ghidata de restaurarile existente si asocierea lor sau nu cu carii marginale
- Prin indepartarea amalgamului vechi de la nivelul dintilor => se realizeaza o cavitate
MOD mai putin profunda de 1,8mm
- Se traseaza santuri de ghidaj al profunzimii Vestibular si Oral 1,8mm
- Finisarea cuspizilor vestibulari si orali cu crearea unei limite nete a preparatiei sub
forma de chamfer
- Se finiseaza preparatia si se reduce anatomic toata suprafata ocluzala cu 2 mm pro-
funzime
- Pentru o mai buna retentie a onlay-ului se pot folosi elemente speciale: gauri de re-
tentie suplimentare
- Se cimenteaza prin lipire la suprafetele dentare similar fatetelor de portelan
- Trebuie acordata atentie deosebita finisarii exceselor de material de lipire care apar
pe toate marginile

41.Clasificarea coroanelor de înveliș

După material:
• metalice
• nemetalice (ceramice, compozite, acrilice)
• mixte (două materiale) (metalo- ceramice, metalo-compozite, metalo- acrilice, ceramo-ce-
ramice)
După tehnica de realizare:
a. Coroane metalice
• turnare
• galvanizare
• printare 3D - sinterizare laser
• frezare
Coroane integral ceramice
• sinterizarea pulberii ceramice pe modele refractare
• presare / injectare sau turnare
• infiltrarea cu sticlă a unor structuri poroase şi sinterizare
• prelucrarea mecanică a unor lingouri ceramice prefabricate
Coroane compozite
• neramforsate – foto-/termo-/baro-polimerizare
• ramforsate – foto-/termo-/baro-polimerizare
• Fibre polietilena, sticla, etc.
Coroane acrilice (provizorii)
• directe – auto sau fotopolimerizare
• indirecte
• tehnica clasica (în laborator) – termo / termobaro / fotopolimerizare
• frezare CAD-CAM (PMMA)
• printare – stereolitografie (SLA) / material jetting (MJ)
Mixte (două materiale)
• turnare + ardere / polimerizare / presare
• galvanizare + ardere / polimerizare
• printare 3D - sinterizare laser + ardere / polimerizare
• frezare + ardere / polimerizare
După aspect:
- nefizionomică
- semifizionomică
- fizionomică

42.Indicațiile și contraindicațiile coroanelor de înveliș

Indicatii
• Tratamentul leziunilor coronariene cu pierderea de substanță
• Tratamentul LOC cu modificări de culoare - coroane semi-fizionomice și fizionomice
• Distrugere coronariană extinsă (care nu poate fi rezolvată prin inlay sau onlay)
• Pentru a asigura contenția obturațiilor în leziunile dentare coronare multiple și extinse
• În tratamentul anomaliilor de volum și poziție - restabilirea armoniei arcadelor dentare
• Pentru a restabili raporturile ocluzale normale și parametrii de ocluzie
• Ca elemente de agregare pentru restaurări plurale conjuncte
• Ca elemente de agregare în atele de imobilizare în etapa de contenție a tratamentului par-
odontitei marginale cronice
• Ca suport pentru elemente de menținere, sprijin și stabilizare în proteze mixte (fixe +
amovibile) și compozite (fixe + scheletate cu elemente speciale)
• Pot fi aplicate pe dinți vitali și pe dinții non-vitali
Contraindicatii:
• Patologii generale acute până la rezolvare - tratamentul este temporizat
• Leziuni inflamatorii specifice (tuberculoză, sifilis etc.), cancer oral
• Pentru dinții cu distrugere coronariană foarte mare - retenția coroanei nu poate fi asigu-
rată
• Dinti de mobilitate de gradul III
• Dinti netratati cu leziuni periapicale netratate
• Dinți tineri cu o cameră pulpară mare
• Dinți tineri cu apexul deschis
• Igienă orală defectuoasă
• Pacienți cu educație sanitară deficitară.

43.Avantajele și dezavantajele coroanelor de înveliș

Avantaje:
• Aplicabile tuturor tipurilor de leziuni dentare;
• Elemente de agregare a protezelor fixe plurale;
• Se poate realiza o terapie individualizată - îndeplinesc criteriile profilactice și curative;
• Păstrează vitalitatea dintelui și oferă protecție împotriva cariilor;
• Pot fi aplicate la orice vârstă
• Pot fi soluții economice și practice dacă sunt realizate din metale prețioase.
Dezavantaje:
• Metoda neconservatoare prin impunerea deretentivizării;
• Coroanele metalice și semi-fizionomice pot transmite variațiile termice la nivelul camerei
pulpare;
• Atunci când închiderea periferică cervicală (adaptarea marginală) nu este corectă, pot
apărea cariile secundare și afectarea țesutului parodontal;
• Coroanele din aliaje dure (Cr-Co, aur platinat) sunt extrem de greu de îndepărtat;
• În timpul pregătirii SO sau mai târziu, pot apărea accidente (care afectează vitalitatea
pulpei și integritatea parodontală);
• Coroanele cu praguri necesită preparații impecabile pentru a nu face sacrificii inutile de țe-
suturi dentare

44.Adaptarea preparației în raport cu indicii clinico-biologici dentari

• grosimea straturilor de smalț și dentină
• indice mezio-distal
• indice vestibulo-oral
• curbura sagitală
• curbura transversală
• unghiurile coronare
• secțiunea la colet
• volumul și forma camerei pulpare
• profil de emergență
• rădăcini și canalul radicular

45.Adaptarea preparației în raport cu regiunea dentară preparată

8. Prepararea axială - profunzimea preparației pe fiecare față
• asigurarea axului de insertie
• asigurarea rezistenței restaurării
• +/- asigurarea esteticii restaurării protetice
• asigurarea rezistenței dintelui
9. Prepararea ocluzală / incizală
10. Pre
pararea periferică
• tipul preparației periferice (design)
• plasarea în raport cu marginea gingivală
 46.

Adaptarea preparației în raport cu tipul de

coroană de înveliș

47.Tipuri de preparații periferice pentru coroanele de înveliș

Preparația periferică trebuie să răspundă la următoarele imperative:
• să fie vizibilă pentru tehnician,
• să fie adaptată tipului de restaurare dorită,
• să respecte țesuturile parodontale

1. Preparație periferică în unghi exprimat

• unghi drept exprimat / unghi intern rotunjit
• nebizotat
• bizotat
 • cu retenții suplimentare – pivouri / șanțuri
• unghi obtuz
• unghi ascuțit - bizotat / nebizotat

2. Preparație periferică în unghi rotunjit

• congé / chamfer
• sfert de cerc - bizotat / nebizotat
• sfert de elipsă

3. Preparație periferică în fără prag (pierdută)

• end-knife
• chanfrein

48.Avantajele și dezavantajele preparațiilor cu prag

AVANTAJELE PREPARATIILOR CU PRAG
•
parare biologica din punct de vedere parodontal, în cazul celor
plasate juxta sau supragingival
• localizare precisă de către tehnician a limitei preparației
• asigură o grosime suficientă marginilor coroanei
• permit realizarea unui contur coronar încadrat în limite fiziologice

DEZAVANTAJELE PREPARATIILOR CU PRAG

• lezarea parodontiului marginal, in cazul celor plasate subgingival
•
rificiu mare de substanta dentara, subminand rezistenta dintilor
cu diametru mic la colet
• instrumentar special
• exigenta prepararii

49.Indicațiile și contraindicațiile preparațiilor cu prag

 INDICATIILE PREPARATIILOR CU PRAG
• dinti plasati in zone vizibile ce impun exigente fizionomice
• dinti cu ax de implantare normal
• dinti cu volum coronar mare (dinti care n-au mai fost preparati anterior)
• camera pulpara mica
• dinti cu diametru cervicalmare
•
i cu afectare parodontala la care prin preparare subgingi-
vala se realizeaza si chiuretajul (tehnica Rex Ingraham)
• conditii tehnico-profesionale corespunzatoare

CONTRAINDICATIILE PREPARATIILOR CU PRAG

• dinti cu ax de implantare modificat
• dinti cu volum coronar mic
• dinti cu diametru cervical mic
• camera pulpara cu volum mare
• dinti cu recesiuni ce expun radacini cu sectiuni reduse
• dinti ce permit plasarea unei colerete metalice
• limite tehnico-profesionale

50.Pragul drept cu unghi intern bine exprimat

AVANTAJE
• delimitare neta a preparatiei
•
fundarea in totalitate a frezei in substructura organica permite pro-
tectia parodontiului marginal
•
sime suficienta pentru componenta metalica si ceramica, ce
asigura rezistenta si estetica restauratiei → joint dento-ceramic
• bizotarea pragului ofera o inchidere marginala mai buna

DEZAVANTAJE
• sacrificiu mare de substanta amelodentinara
•
cultati în preparare (exprimarea unghiului drept si realizarea
suprafetei continui)
• risc de traumatizare a parodontiului prin deraparea instrumentului
• prisme de smalt nesustinute in cazul pragului nebizotat
•
siuni interne la nivelul unghiului preparatiei (in timpul am-
prentarii, turnarii modelului, machetarii, turnarii metalului)
 • contractie de turnare crescuta
• contraindica coroana integral cermica

INDICATII
•
oane metalo-ceramice pe dinti cu volum coronar mare (prag sim-
plu cu / fara bizou)
• joint dento-ceramic

CONTRAINDICATII
• dinti cu sectiune la colet mica

51.Pragul drept cu unghi intern rotunjit

• Reducerea tensiunilor interne cu 50%
• Indicat pentru coroane integral ceramice
• Joint dento-ceramic

52.Pragul obtuz
AVANTAJE
• sacrificiu amelo-dentinar mai mic decat la pragul drept
• protejarea camerei pulpare
• indepartarea prismelor nesustinute de smalt concomitent cu preparatia
•
sime suficienta pentru componentele metalica si ceramica –
colereta metalica
• inchidere marginala buna
• contractie de turnare mai redusa comparativ cu cea de la unghiul drept

DEZAVANTAJE
• impune prezenta coleretei metalice

INDICATII
• coroane cu colereta metalica

CONTRAINDICATII
• exigente estetice

53.Pragul congé în sfert de cerc

54.Pragul congé în sfert de elipsă
55.Preparația periferică de tip chanfrein
AVANTAJE
• sacrificiuminim de substanta amelo-dentinara
• inchidere periferica foarte buna (metal-smalt)
 • bizotaj prelungit ce asigura protectia anti-carie
• usurinta prepararii
•
ibilitatea realizarii unei colerete metalice mai inguste decat la
end-knife
• pragul dilatat permite plasarea cat mai apicala a ceramicii

DEZAVANTAJE

• supraconturarea restauratiei pentru a asigura grosimea necesara

• distorsiuni ale machetei în ceara la dezinsertia de pe model si ambalare
•
siuni interne ce duc la deformari în timpul arderii met-
alului și porțelanului

INDICATII
• dinti cu diametru cervical mic
• dinti cu camera pulpara larga
• dinti aflati în versii
• dinti nevizibili (colereta metalica)
• coroane metalo-ceramice cu colereta metalica ingusta

CONTRAINDICATII
• dinti vizibili ce nu permit folosirea coleretei metalice

56.Preparația periferică de tip end-knife

AVANTAJE

• sacrificiu minim de substanta amelo-dentinara

• inchidere periferica foarte buna (metal-smalt)
• bizotaj prelungit ce asigura protectia anti-carie
• usurinta prepararii !!!

DEZAVANTAJE

• greu de decelat si verificat de catre medic si tehnician

• supraconturarea restaurarii pentru a asigura grosimea necesara
•
torsiuni ale machetei în ceara la dezinsertia de pe model si am-
balare (nervuri de ranforsare)
• tensiuni interne ce duc la deformari în timpul arderii portelanului

INDICATII
 • dinti cu diametru cervical mic
• dinti cu camera pulpara larga
• dinti aflati în versii
• dinti nevizibili (colereta metalica)
• coroane metalo-ceramice cu colereta metalica lata

CONTRAINDICATII
• dinti vizibili (colereta metalica)

57.Plasarea limitelor cervicale supragingival – avantaje și dezavantaje

AVANTAJE
• plasata în smalt
• preparație biologică, cu sacrificiu minim
• plasată în zone unde marginile pot fi controlate și finisate
•
gini ce pot fi înregistrate corect, amprenta nesuferind deformări
la dezinserție
• margini expuse autocurățirii și periajului dentar

DEZAVANTAJE
• aspect inestetic în cazul terminatiilor prin colereta metalica
• retentie scazuta (nu foloseste toata inaltimea coronara)
• sacrificiu mare de substanta dentara în cazul terminatilor ceramice

58.Plasarea limitelor cervicale supragingival – indicații și contraindicații

INDICATII
•
filaxie parodontală (parodonțiu friabil / lezat / predispoz-
iție la parodontopatie)
• lungime coronara suficienta, care sa asigure retenția

• dinți neexpuși vederii în cazul terminațiilor prin colereta metalică

• camera pulpara cu volum redus
•
ametru cervical la nivelul pragului suficient de mare pentru a
asigura rezistența dintelui
•
cesiuni parodontale ce duc, prin preparare, la diminuarea di-
ametrului cervical, expunerea camerei pulpare si plasarea prag-
ului in cement (sub coletul anatomic), varianta supra-gingivala
fiind preferabila celor juxta si sub gingivale

CONTRAINDICATII
• lungime coronara mica, ce nu asigura retentia
• dinti expusi vederii !!
59.Plasarea limitelor cervicale juxtagingival – avantaje și dezavantaje
AVANTAJE
• poate fi plasată în smalț
• respectarea spațiului parodontal
•
parație biologică, cu sacrificiu minim în cazul dinților fără rece-
siuni parodontale
• plasată în zone unde marginile pot fi controlate și finisate
•
gini ce pot fi înregistrate corect, amprenta nesuferind deformări
la dezinserție

DEZAVANTAJE
• aspect inestetic în cazul terminațiilor prin colereta metalică
• riscul lezării parodonțiului marginal
• sacrificiu mare de substanță dentară în cazul terminațiilor ceramice

60.Plasarea limitelor cervicale juxtagingival – indicații și contraindicații

INDICATII
• lungime coronară suficientă, care să asigure retenția
• dinți neexpuși vederii în cazul terminațiilor prin coleretă metalică
• camera pulpară cu volum redus
•
ametru cervical la nivelul pragului suficient de mare pentru a
asigura rezistența dintelui

CONTRAINDICATII
• lungime coronară mică, ce nu asigură retenția
• dinți expuși vederii
• inflamație parodontală
• țesuturi parodontale nestabilizate (intervenții chirurgicale)
• predispoziție la parodontita marginală

61.Plasarea limitelor cervicale subgingival – avantaje și dezavantaje

AVANTAJE
• aspect estetic !!!
• mărirea retenției coroanei de acoperire în cazul dinților scurți

DEZAVANTAJE
• platată în cement
• plasată în zone unde nu pot fi controlate și finisate
 •
ginile nu pot fi înregistrate întotdeauna corect, amprenta
suferind deformări la dezinserție
• margini ce nu sunt accesibile autocurățirii si periajului dentar
• apariția afecțiunilor parodonțiului marginal (inflamație / recesiune)
• zone de atac cariogen

62.Plasarea limitelor cervicale subgingival – indicații și contraindicații

INDICATII
• lungime coronară mică, ce nu asigura retenția structurii protetice
• dinți expuși vederii, la pacienți cu cerințe estetice deosebite
• camera pulpara cu volum redus
• dinți care anterior au fost acoperiți
• leziuni carioase, eroziuni cervicale sau restaurații subgingivale
•
ametru cervical la nivelul pragului suficient de mare pentru a
asigura rezistența dintelui (recesiune parodontală minimă)

CONTRAINDICATII
• camera pulpară voluminoasă
•
i cu recesiuni parodontale, a căror rezistență poate fi subminată
prin preparare
• inflamație parodontală
• țesuturi parodontale nestabilizate (intervenții chirurgicale)
• predispoziție la parodontita marginală

63.Metode de realizare a preparațiilor la colet

64.Clasificarea coroanelor de substituție
DEFINITIE
Coroana de substituție este o restaurare unidentară care în-
locuiește (substituie) corona dintelui și se agregă printr-un dispoz-
itiv radicular pe canalul / canalele dintelui. Se indică dinților tratați
endodontic, cu distrucții coronare întinse care nu oferă o retenție
și rezistență suficiente pentru o restaurare protetică cu agregare
coronară.

Această restaurare trebuie să asigure:

•
ilarea sistemului canalar radicular – condiție primordială
pentru succesul tratamentului endodontic
• retenția restaurării protetice coronare,
 •
ribuția solicitărilor funcționale în substanța dentară
coronară și radiculară remanentă

CLASIFICARE
1. După tipul restaurării:
a. CS dintr-o singură piesă protetică Richmond crown)
b. CS din două piese protetice: dispozitiv corono-radicular IOS
= inlay-onlay de substituție) + coroana de înveliș

2. După material:
a. un singur material:
• metalic
• ceramic
b.
ă materiale: ceramo-metalic, metalo-composit, metalo-
acrilic Richmond crown)

3. După tehnica de realizare a IOS-ului:

a. turnate (aliaje metalice, ceramică)
b. presate (ceramică)
c. frezare – CAD CAM

4. Reconstituirea bontului dentar:

a. direct (cabinet)
b. direct-indirect (cabinet şi laborator)
c. indirect (laborator)

65.Indicațiile și contraindicațiile coroanelor de substituție

Indicatii:
•
dinții cu o singură rădăcină, dar poate fi folosit și pe mai multe
rădăcini cu modificări tehnice CR ;
• obturații radiculare corecte
• rădăcini lungi, canale permeabile;
• rădăcini drepte sau ușor curbate;
• distrucție coronară
• pe dinți cu indice mezial-distal mic RC ;
• fracturi coronare subgingivale RC ;
• malpoziție RCP; rotație - RC ;
• modificări de culoare, displazie dentinară;
• abraziuni patologice;
• ca elemente de agregare RC ;
• în stabilizarea protezelor parțiale amovibile;
• în șine parodontale RC ;
 • în refacerea ghidajului anterior RC
• refacerea planului de ocluzie RC

Contraindicatii:
• pe rădăcini netratate sau tratate incomplet;
•
iuni periapicale cronice (când rezecția apicală nu oferă o
lungime rămasă satisfăcătoare);
• pe rădăcini scurte sau curbate;
• pe rădăcini cu apex deschis;
• pereții rădăcinii afectați prin carie și nerezistenți;
• dinți mobili;
• stare generală modificată.

66.Avantajele și dezavantajele coroanelor de substituție

Avantaje
•
mite realizarea de restaurări unidentare sau pluridentare cu
efect estetic bun;
• oferă o agregare solidă prin pivot;
• o valoare funcțională bună;
• poate fi construit din orice material;
• permite înlocuirea coroanei de înveliș PC ;
• ranforsează coroana dentară rămasă;
•
tejează țesutul dentar rămas coronar (coroana nu este am-
putată complet) PC

Dezavantaje
• necesită devitalizarea dintelui
• necesită sacrificarea coroanei dintelui
• comandă axul de inserție CR
• după cimentare, dezinserția este foarte dificilă

67.Efectul ”ferrule” al coroanelor de substituție

68.Variante terapeutice în tratamentul leziunilor odontale coronare pe
dinți vitali
69.Variante terapeutice în tratamentul leziunilor odontale coronare pe
dinți devitali
70.Tipuri de freze utilizate pentru reducerea suprafețelor axiale în pro-
tezarea unidentară
71.Tipuri de freze utilizate pentru reducerea suprafețelor ocluzale în pro-
tezarea unidentară
72.Tipuri de freze utilizate pentru preparația la colet