Facultatea de Medicina Dentara

Practica de vara

Cavitatea de clasa a IIIa

Nume : Dabuleanu Andreia Amalia

Grupa: 2 A

Anul: III
 Prepararea cavitatii de clasa a IIIa

Cavitatea de clasa a IIIa rezulta in urma tratarii leziunilor carioase de pe

suprafetele proximale ale dintilor anteriori cu pastrarea unghiului incizal.
Tehnica de lucru prezinta unele particularitati, cum ar fi:
1) Localizarea procesului carios;
2) Locul in care a fost intrerupta creasta de smalt;
3) Posibilitatea accesului direct/indirect.

a) Deschiderea procesului carios si stabilirea conturului marginal al

cavitatii

Dupa localizarea procesului carios:

- Carii localizate la nivelul punctului de contact cu dintele vecin;
- Carii localizate sub punctul de contact cu dintele vecin;
- Carii in zona radiculara, subgingivala.
-
In toate cele trei cazuri mentionate, calea de acces se creeaza
indirect, de pe fata orala a dintelui frontal, cu o freza sferica mica,
montata la turbina. Freza se tine in pozitie perpendiculara pe fata orala a
dintelui, la 0,5 de suprafata proximala a dintelui, pentru a nu leza dintele
vecin.
Atunci cand procesul carios este la nivelul punctului de contact cu
dintele vecin, putem folosi o matrice protectoare, astfel incat sa nu
atingem dintele vecin in cursul prepararii cavitatii. Tot din acest motiv,
putem incerca si o separare lenta sau rapida a celor doi dinti.
In cazul leziunilor carioase ce se intind subgingival, este necesara
folosirea unui snur de retractie gingivala, astfel incat sa nu lezam gingia
in cursul preparatiei, dar si pentru a avea vizibilitatea mai buna. Lezarea
gingiei duce la sangerarea acesteia, care ne-ar ingreuna vizibilitatea
preparatiei, dar ar impregna si plaga dentinara, ceea ce ar putea
compromite adezivitatea obturatiei.
Dupa locul in care a fost intrerupta creasta de smalt:
- Vestibular;
- Oral.

Abordarea vestibulara este indicata in urmatoarele situatii:

- Leziunea carioasa a intrerupt prin evolutia sa, creasta de smalt de
pe fata vestibulara a dintelui;
- Exista un aliniament neregulat al dintilor frontali, care nu da
posibilitatea abordarii orale a procesului carios;
- Exista o restauratie veche ce trebuie inlocuita, care a fost plasata
prin acees vestibular.

Abordarea vestibulara se realizeaza cu o freza sferica mai mica

decat dimensiunea deschiderii procesului carios. Indepartarea
tesuturilor dentare afectate se face in mod conservator, fara a
largi exagerat accesul vestibular.

Abordarea orala este cea mai utilizata, ea prezentand reale

avantaje:
- Permite pastrarea smaltului vestibulat, care sporeste calitatea
estetica a restauratiei;
- Deteriorarea sau modificarea culorii obturatiei, in timp, pune mai
putine probleme din punct de vedere estetic
In cazul abordarii orale, utilizam o freza sferica de dimensiune
corespunzatoare deschiderii procesului carios. Extinderea
marginilor cavitatii, vestibular si gingival, se va face atat cat este
necesar, pentru indepartarea in totalitate a tesuturilor dure
alterate. Din motive estetice, nu este nevoie sa se desfiinteze
punctul de contact cu dintele vecin.
b) Forma de rezistenta

Se fac concesii in ceea ce priveste rezistenta, pastrandu-se pe

peretele vestibular un strat suficient de gros de smalt, chiar si
nesustinut de dentina, din considerente fizionomice.
c) Forma de retentie se asigura prin:
- Perete parapulpar plan;
- Inclinarea divergenta a peretilor laterali spre peretele parapulpar;
- Accentuarea unghiurilor dintre peretii laterali si a unghiului incizal;
- Conservarea unei portiuni cat mai mari din peretele oral prin care
s-a realizat accesul la cavitatea carioasa;
- Plasarea peretelui pulpar in dentina la 0,2 mm de jonctiunea
smalt-dentina;
- Daca leziunea carioasa a evoluat subgingival, peretele pulpar se va
plasa in dentina la 0,7 mm de jonctiunea smalt-dentina, pentru a
da suficienta grosime materialului restaurator
Forma de retentie se realizeaza cu freza para, tinuta aproximativ
perpendicular pe fata proximala respectiva, pentru prepararea
santurilor de retentie si a unghiului incizal, se va utiliza o freza mica,
montata la piesa contraunghi.

d) Exereza dentinei alterate

Daca dupa conturarea primara a cavitatii, pe peretii parapulpar si
gingival, au mai ramas zone de dentina alterata, aceasra se va
indeparta local, cu o freza mica, globulara.
e) Finisarea peretilor de smalt si bizotarea marginilor cavitatii
La nivelul conturului marginal al cavitatii, in smalt, se practica bizoul
lat de 0,25 – 0,5 mm, cu ajutorul unei freze diamantate flacara,
mentinuta la 45° pe suprafata externa a dintelui. Nu se practica
bizotarea la nivelul pragului gingival.

Preparea cavitatii de clasa III-a tip caseta

Exista situatii clinice, cand cavitatea de clasa a III-a se poate

prepara exclusiv pe fata proximala a dintelui frontal, fara a fecta
crestele de smalt vestibulara si orala.
 Astfel de situatii clinice intalnim cand:
- Exista o diastema intre dintii frontali;
- Lipsa dintelui vecin;
- Dintele este rotat, expunand in intregime fata proximala
respectiva;
- Ectopii dentare, care plaseaza dintele in afara continuitatii arcadei
dentare;
- Existenta pe dintele vecin a unui proces carios mare, cu
intreruperea crestei de smalt marginale;
- Slefuirea in scop protetic a dintelui vecin.
- Posibilitatea separarii lente sau rapide a celor doi frontali.

a) Deschiderea procesului carios si stabilirea conturului marginal al cavitatii

Accesul la procesul carios este direct. Cu o freza sferica sau piriforma, de
marime corespunzatoare deschiderii procesului carios, se patrunde in
cavitate, pentru a indeparta tesuturile dure alterate. Freza se mentine
perpendicular pe fata proximala, cautand sa lucram cat mai conservator.
Cavitatea poate avea o forma rotunda, ovala sau triunghiulara dupa
intinderea procesului carios.
b) Forma de rezistenta
O astfel de cavitate nu pune probleme de rezistenta, putand pastra
peretii de smalt chiar si fara suport dentinar. Nu se mentin marginile de
smalt friabile, acestea trebuind sa fie indepartate.
c) Forma de retentie
Presupune realizarea unui perete pulpar plan si a unor pereti laterali usor
divergenti spre peretele parapulpar, folosind o freza para. Se
accentueaza unghiurile de intalnire dintre peretii cavitatii, folosind o
freza sferica mica, la turatii conventionale.
d) Exereza dentinei alterate
Se indeparteaza in totalitate dentina alterata, dar si smaltul cu aspect
cretos. Mentinerea chiar si a unor zone cu dentina dura pigmentata,
poate pune serioase probleme de ordin estetic.
e) Finisarea peretilor de smalt si bizotarea marginilor cavitatii
Nu trebuie insistat pe finisarea peretilor interni ai cavitatii. Se bizoteaza
intreg conturul marginal al cavitatii, cu o freza diamantata flacara.