Subiecte

II.9. Abdomen
Esofagul II.9. Esofagul
abdominal- abdominal-
limite, situatie, limite,Orificiile
raporturi. situatie, cardic
raporturi. Orificiile cardic si piloric
si piloric

Bibliografie :

Viscerele abdomo-pelviene Sechel – pag 29

Victor Papilian – pag 61

Netter, Sobota – planse vezi mai jos

Definitii :
Esofagul este un conduct musculo-membranos, cu lungimea de aproximativ 24-25 cm, situat între faringe şi stomac.

Fig 1 ( Sechel ) – Esofagul – aspect anterior

1. Faringe
2. Strampoarea superioara a asofagului ( strictura
faringo – esofagiana)
3. Stramtoare inferioara a esofagului ( strictura
aorto bronhica)
4. Diafragma ( strictura diafragmica);
5. Stomac – cardia.
Portiunile esofagului :
6. Esofagul abdominal;
7. Esofagul thoracic;
8. Esofagul cervical

Conformaţie externă
Esofagul continuă faringele de la nivelului vertebrei C6, str ăbate compartimentul esofagian al mediastinului
posterior, anterior de coloana vertebrală, străbate diafragma în dreptul vertebrei T10 şi se deschide în stomac
la nivelul cardiei.

Esofagul prezintă trei porţiuni:

1|Page
Subiecte Abdomen II.9. Esofagul abdominal- limite, situatie,
Esofagraporturi. Orificiile
verere laterala cardic
Netter plansasi229
piloric

Esofag – dupa Sobota Fig 898

- porţiunea cervicală ( regiunea cervicala ) – ( C6-T1)

o anterior cu traheea,
o posterior cu coloana vertebrala,
o lateral cu lobii laterali ai glandei tiroide si cu manunchiul vasculo nervos al gatului ( artera caraotida
comuna, vena jugulara interna si nervul vag);

- porţiunea toracică ( regiunea toracica ) ( T2-T10 )

o anterior deasupra T4 ( locul de bifurcare a traheei in cele 2 bronhii )cu traheea iar sub T 4 cu
pericardul,
o posterior cu Cv
o lateral cu plaminii ( acoperiti de pleurele mediastinice )
- porţiunea abdominală ( abdomen )
o la stinga cu fundul stomacului;
o la dreapta si anterior cu ficatul;
o posterior cu aorta .

!!!!!!! In traiectul sau , esofagul are raporturi cu aorta descendenta , care initial este la stinga iar in partea
inferioara se aseaza posterior de el.

2|Page
Subiecte Abdomen II.9. Esofagul abdominal- limite, situatie, raporturi. Orificiile cardic si piloric
Diametrul esofagului este neregulat prezentând trei zone îngustate la nivelul cărora diametrul sau este de 1,5 -2
cm care alternează cu porţiuni mai dilatate la nivelul c ărora diametrul este de aproximativ 2,5 cm.

Zonele îngustate sunt reprezentate de:

- strâmtoarea cricoidiană, corespunzătoare orificiului superior al esofagului ( poz 2 – fig 1)
- strâmtoarea bronho-aortică determinată de artera aortă şi bronhia stângă ( Strampoarea inferioara a
esofagului) ( poz 3 – fig 1)
- strâmtoarea diafragmatică situată la nivelul hiatului esofagian al diafragmei format cel mai adesea din fibre
musculare provenite de la nivelul stâlpului drept al diafragmei, mai rar din fibre musculare provenite din
stâlpii drept şi stâng ai diafragmei ( poz 3 – fig 1)

Porţiunea abdominală a esofagului

Raporturi
Porţiunea abdominală a esofagului este situată între hiatul esofagian al diafragmei şi cardia, poart ă numele de esofag
terminal şi prezintă două feţe şi două margini.
a. Faţa anterioară este acoperită de peritoneu şi prezint ă raporturi cu:
o nervul vag stâng;
o faţa viscerală a lobului stâng al ficatului.
b. Faţa posterioară, neacoperită de peritoneu, vine în raport cu:
o nervul vag drept;
o stâlpul stâng al diafragmei;
o artera aortă;
o partea cea mai declivă a plămânului stâng.

Marginea dreaptă vine în raport cu:

- peritoneul (care la acest nivel se dedubleaz ă formând cele dou ă foi ţe, anterioar ă şi posterioar ă ale omentului
mic);
- lobul caudat al ficatului.

Marginea stângă vine în raport cu:

o fundul stomacului;
o peritoneul;
o ligamentul triunghiular al ficatului.

În zona în care străbate diafragma este separat de pere ţii hiatului esofagian prin dou ă spa ţii de alunecare care provin
din fascia subdiafragmatică, conţin ramuri ale vaselor frenice inferioare şi constituie embrana frenoesofagian ă cu rol
în fixarea esofagului la diafragmă.

Structură. Conformaţie internă

Peretele esofagului prezintă în structura sa trei tunici si doua straturi:

3|Page
Subiecte Abdomen II.9. Esofagul abdominal- limite, situatie, raporturi. Orificiile cardic si piloric

 Tunica seroasă reprezentată de peritoneul care acoperă doar fa ţa anterioar ă a esofagului, de unde se continu ă
spre stânga pe faţa anterioară a fundului stomacului, iar spre dreapta formeaz ă omentul mic;

o Stratul subseros ( adventitia ) format dintr-o lama subţire de ţesut conjunctiv;

 Tunica musculară , formată din fibre musculare netede dispuse într-un strat superficial, cu fibrele orientate
longitudinal ( Fig 75 – poz2 ) şi un strat profund, cu fibrele orientate circular (Fig 75 – poz3);

o Stratul submucos ( Fig 75 – poz4 ) format din ţesut conjunctiv lax care permite deplasarea tunicilor
mucoasă şi musculară una faţă de alta în timpul mişcărilor peristaltice şi conţine glande esofagiene fibre nervoase
şi o reţea vasculară importantă;

 Tunica mucoasă este plicaturată şi este acoperită de un film de mucus ( Fig 75 – poz7 ) secretat de glandele
esofagiene, cu rol protector şi de a uşura alunecarea bolului alimentar. La exterior tunica mucoas ă prezint ă musculara
mucoasei formată din fibre musculare netede dispuse longitudinal ( Fig 75 – poz5 ), care se întretaie şi au rol în
apărarea peretelui esofagian de pătrunderea unor corpi str ăini.

Vascularizaţie – Netter plansa 233

Arterele- provin din surse diferite in raport cu diferite segmentele ale organului. Ele se desprind din :
Portiuna cervicala = artera tiroidiana inferioara;
Portiunea toracica = arterele eso-traheale, bronhice, intercostale si direct din aorta.
Porţiunea abdominală a esofagului, mai bine vascularizată la nivelul porţiunilor anterioar ă şi dreapt ă,
primeşte ramuri esofagiene care provin din artera gastric ă stâng ă, din artera frenic ă inferioar ă stâng ă, sau direct din
artera aortă.

Venele - Netter plansa 234

La nivelul stratului submucos există un plex venos submucos, de la nivelul c ăruia sângele este drenat în plexul venos
periesofagian, de aici venele se varsa :
a. Esofagul cervical:venele tiroidiene inferioare;
b. Esofagul Toracic :in venele diafragmatice, bronhice, azigos si hemiazygos;
c. Esofagul Abdominal : vena gastrica stinga ( vena porta )
Venele plexului venos submucos pot fi sediul varicelor esofagiene şi la acest nivel se realizeaz ă o anastomoz ă porto-
cavă, prin intermediul venei gastrice stângi tributare venei porte şi a venelor p ăr ţii toracice a esofagului tributare
venei cave inferioare.

Limfaticele Netter plansa 235

4|Page
 Subiecte Abdomen
Limfaticele II.9. Esofagul
porţiunii abdominale abdominal-
a esofagului limite,
iau na ştere lasituatie, raporturi. formeaz
nivelul mucoasei, Orificiile cardic
ă un si submucoas
plex în piloric ă şi
drenează în nodurile limfatice gastrice stângi şi în nodurile limfatice ale inelului limfatic al cardiei.

Inervaţie
Inervatia este vegetativa simpatica si parasimpatica, formand un plex in stratul muscular si altul in stratul
submusculos.
Nervii porţiunii abdominale a esofagului provin din trunchiul vagal anterior, şi trunchiul vagal posterior .

Anatomie clinică
Esofagul poate fi explorat prin endoscopie şi tranzit baritat esogastric.
Refluxul gastroesofagian poate fi apreciat prin pH-metrie.
Strâmtorile esofagului reprezintă obstacole mecanice la nivelul c ărora se pot opri bolurile alimentare prea mari sau
corpii străini, sau pot fi sediul stenozelor cicatriciale rezultate în urma vindec ării leziunilor r ămase dup ă i ngestia
unor lichide corozive.

Orificiul cardic
Porţiunea cardiacă sau cardia este prima porţiune a stomacului, iar orificiul cardiac reprezintă deschiderea esofagului
în stomac, fiind situată uşor spre dreapta axului vertical al stomacului. Marginea dreaptă a esofagului se continuă cu
curbura mică a stomacului, iar marginea stângă a esofagului se continuă cu curbura mare a stomacului cu care
formează un unghi ascuţit – incizura cardiac. Fundul stomacului este porţiunea superioară a stomacului fiind situat la
un nivel mai înalt decât cardia.

Orificiul piloric – nu am gasit nimic ( poate la )

5|Page
Subiecte Abdomen II.9. Esofagul abdominal- limite, situatie, raporturi. Orificiile cardic si piloric

6|Page
Subiecte Abdomen II.9. Esofagul abdominal- limite, situatie, raporturi. Orificiile cardic si piloric

7|Page
Subiecte Abdomen II.9. Esofagul abdominal- limite, situatie, raporturi. Orificiile cardic si piloric

8|Page
Subiecte Abdomen II.9. Esofagul abdominal- limite, situatie, raporturi. Orificiile cardic si piloric

9|Page
Subiecte Abdomen II.9. Esofagul abdominal- limite, situatie, raporturi. Orificiile cardic si piloric

10 | P a g e
Subiecte Abdomen II.9. Esofagul abdominal- limite, situatie, raporturi. Orificiile cardic si piloric

11 | P a g e
Subiecte Abdomen II.9. Esofagul abdominal- limite, situatie, raporturi. Orificiile cardic si piloric

12 | P a g e
Subiecte Abdomen II.9. Esofagul abdominal- limite, situatie, raporturi. Orificiile cardic si piloric

13 | P a g e