Repere anatomice

 Dintele + ţesuturile înconjurătoare alcătuiesc

o unitate morfofuncţională: organul dentar
 Anatomic: trei porţiuni
 Coroana: diferă de la un tip de dinte la
altul
 Gâtul sau coletul: zona de legătură dintre
coroană şi rădăcină
 Rădăcina: inclusă în alveola osoasă a
maxilarului
 unică la incisivi şi canini

 bicuspidă la premolari

 tricuspidă la molari
 Structură histologică
Ţesuturi de susţinere:
Ţesuturi proprii:  Cement
 Pulpa dentară
 Ligament periodontal
 Dentina
 Gingie
 Smalţul
 Os alveolar
 Coroana Rădăcina
Coletul

Cement Ligament
Dentină
Smalţ

Pulpă CR

Linii de creştere
incrementală Alveola dentară
Tubulii
dentinari
Ligament Os spongios
periodontal
 Radacina
Radacina
Foramen
Foramen
apical
apical

Coroana
Coroana
CT
CT
Molar,
Molar,premolar
premolar
 Metode de studiu
• dinte uscat şi slefuit
• dinte decalcificat
Smalţ

Dentină
PULPA DENTARA
 PULPA
DENTARĂ
 Ocupă camera pulpară
 Origine: mezenchimală
 Consistenţă moale, elastică
 Volumul pulpei dentare:
 variază în funcţie de tipul dintelui
 se micşorează cu vârsta datorită
depunerii continue de dentină
 Histologic:
 ţesut conjunctiv lax specializat

 odontoblaste

 bogat vascularizată şi inervată

 4 nivele de organizare
 Structura pulpei la niveul coroanei
Bogat vascularizată
Numeroase celule

Structura pulpei la
nivelul rădăcinii
 Pulpa radiculară
Pulpa coronară
Dinte şlift - camera pulpară
 Nivele de organizare ale 1

pulpei dentare
2
1. Zona periferică: stratul de odontoblaste, sub
dentină
2. Zona Weil acelulară sub odontoblaste
 fibre de reticulină, fibre Korff (colagen)
3
 plexul subodontoblastic Raschkow

3. Zonă bogat celulară

 Fibroblaste, fibrocite

 Celule Hohl

 Celule mezenchimale

4. Zona centrală
 Vase sanguine (arteriale, venoase,
4
capilare), vase limfatice
 Fibre nervoase mielinice şi amielinice
Fibrele
Fibrelevon
vonKorff
Korff
Colagen
Colagen - periodicitate64
- periodicitate 64nm
nm
Localizate
Localizateintre
intreodontoblaste
odontoblaste
 D

A- zonă bogat celulară

B- zona acelulară Weil
C- odontoblaste
D- dentina
 Celulele pulpei dentare
 Odontoblastele
 Celule Hohl (subodontoblastice)
 Formă intermediară între
fibroblast şi odontoblast
(odontoblast-like)
 Implicate în procese reparative
pulpo-dentinare
 Fibroblastele, fibrocite
 Celule mezenchimale
 Nediferenţiate, perivascular

 Reduse numeric a bătrâni; scade

potenţialul regenerativ

Fibroblaste, fibrocite
Tricromă
 Fibroblastele pulpei dentare
 Celule predominante in pulpa
 Mai numeroase în pulpa coronară
 Sintetizează colagenul din matrice
 Activitatea sintetica diminua cu
varsta
 HE

IHC: colagen III

 Celulele pulpei dentare
 Celule endoteliale
 Rol: în sinteza colagenului IV;
angiogeneza tumorală
 Pericitele
 Perivascular, rol reparativ

 Mastocite, limfocite T şi B, granulocite

neutrofile, macrofage, plasmocite
 Apărarea locală, fagocitoză

 Numeroase in procese inflamatorii

 Celule Langerhans
 Prezentatoare de antigen

 În pulpa normală, dar şi în inflamaţii

(pulpite)
 In jurul stratului de odontoblaste

 Celule Schwann: mielină

 Odontoblastele
 Celule specifice pulpei, dentinoformatoare
 Se dispun pe 1-2 rânduri la periferia pulpei
 Sintetizează precursorii colagenilor din matrice
 3 porţiuni principale:
 Corpul celular la periferia pulpei, forma

adaptată funcţiei celulare

 Gâtul odontoblastului în contact direct cu

predentina
 Prelungirea odontoblastului pătrunde în

canaliculii dentinari
Morfologia odontoblastelor
 forma: columnare, cubice, scuamoase
 in raport cu zona anatomica a dintelui

 citoplasma bazala bazofilă (REr)

 polaritate funcţională:
 pol apical secretor-granule

secretorii, confera aspect usor

acidofil citoplasmei
 pol bazal nonsecretor (nuclear)

 prelungirea de la polul apical: procesul

odontoblastelor (fibra Tomes)
 inclus în canaliculii dentinari
G

D Joncţiuni intercelulare gap şi complexe

O
O joncţionale (desmozomi)
Odontoblast
Ultrasructura odontoblastelor
• microfilamente, microtubuli
• Ribozomi
• RER
• Complex Golgi
• Mitocondrii
• Granule secretorii la polul apical
• procolagen
• TGF β
• factori de creştere fibroblastic şi
epidermal
• proteina morfogenetică osoasă
• decorina
• biglicanul
 Granule
Granulesecretorii
secretorii
Nucleu
Nucleuovalar
ovalarlalapolul
polulbazal
bazal
 Predentină

Procesul
odontoblastic Dentină

Predentină

Procesul odontoblastelor
 este denumită şi fibră Tomes
 inclusă canaliculii dentinari
 la bază are ramificaţii şi colaterale mici
 se alungeşte pe măsură ce odontoblastul se îndepărtează de
stratul ameloblastic din organul smalţului
 asigură schimburile metabolice dintre odontoblaste şi matricea
dentinară
 Forme funcţionale
 preodontoblast
 din celulele ectomezenchimale
 odontoblast secretor
 celulă mare, formă columnară

 reticul endoplasmic, complex Golgi

bine dezvoltate
 citoplasma apicală conţine granule de
secreţie
 odontoblast dormant
 celulă mică şi turtită, citoplasmă
puţină, fără granule secretorii
 stimulate îşi pot relua activitatea
secretorie
 odontoblast de tranziţie
 evidenţiat în ME: formă intermediară
de odontoblast funcţional
 Odontoblast
Odontoblast
tranzitional
tranzitional
Odontoblast
Odontoblast
dormant
dormant

Preodontoblast
Preodontoblast

Odontoblast
Odontoblast
Secretor
Secretor
Preodontoblast Odontoblast secretor
Odontoblaste secretorii
 Profil imunohistochimic
 Nestina MMP-7, -8,-24, -25
S 100
 Ghrelina GFAP
 Tubulina CD 117
TGFb
 Colagen I, III, IV, V şi VI VEGF
CD 44
 Fibronectina, laminina
 Tenascina
 Dentinofosforinele
 Poroteine matriceale
 Sintetizate exclusiv în
odontoblaste

Nestină
Tumoră odontogenă
IHC-Nestina
 Vascularizaţia şi inervaţia pulpei
 Vascularizaţia
 patrund prin foramenului apical

 arteriole mici

 capilare subodontoblastice
 fenestrate
 capilare terminale langa predentina
 venule

 anastomoze arterio-venoase

 limfatice

 Inervaţia
 fibre mielinice şi amielinice

 nervul trigemen; ganglionul cervical

superior
 plexul subodontoblastic Raschkow in zona
acelulara
 Tip A: durere intensa localizata
 Tip B: durere difuza
A - odontoblaste
B - zona Weil
C - plexul Raschkow
Vas
Vasde
desange
sange

Nerv
Nerv

Vas
Vasde
desange
sange
Vas
Vaslimfatic
limfatic
Vase
Vase
limfatic
limfatic

Fibroblaste
Fibroblaste
D

PD

Capilare subodontoblastice
 Capilare fenestrate

Anastomoza
 Capilare subodontoblastice
CD 34 +

Plexul subodontoblastic
Raschkow
S100+
Litiaza pulpară (denticuli)
• mase mici calcificate
• unice sau multiple
• straturi concentrice de ţesut mineralizat
• depuse pe suport organic
• pot fi ataşate dentinei

Denticul
 Denticuli falşi Denticuli
adevăraţi
A
Tipuri
Tipuridededenticuli
denticuli(calcificări):
(calcificări): B
Denticulii adevăraţi:
Denticulii adevăraţi:
• •conţin canaliculi dentinari şi matrice
conţin canaliculi dentinari şi matrice
dentinară
dentinarămineralizată
mineralizată
• •in jur celule odontoblast-like
in jur celule odontoblast-like
Denticulii
Denticuliifalşi:
falşi:
• •formaţi din matrice mineralizată
formaţi din matrice mineralizată
aranjată
aranjatăînînlamele
lameleconcentrice
concentrice C
Calcificări
Calcificăridifuze
difuzedistrofice:
distrofice:
• •ocazional atât în pulpa coronară cât şi
ocazional atât în pulpa coronară cât şi Denticuli liberi
înîncea
cearadiculară
radiculară
• •apar ca răspuns la microtraumatisme
apar ca răspuns la microtraumatisme
• •au aranjament liniar fiind dispuse de-a
au aranjament liniar fiind dispuse de-a
lungul
D
lungulvaselor
vaselor

Denticuli ataşaţi
Dentina
Dentinatertiara
tertiara

Nerv
Nerv

Calcificari
Calcificaridifuze
difuze
Pulpite acute
• Cauze: proces carios
• Sensibilitate durearoasă
• Pulpa congestionată, culoare roşie
• Microscopic: hiperemie, infiltrat limfocitar
Granulom
Granulomperiapical
periapical
 Dentina
 Tesut dentar puternic
mineralizat
 Inconjoară camera pulpară
 Săruri de calciu 80%
 Prezintă 2 componente:
 canaliculi dentinari -
necoloraţi la coloraţie uzuală
 matrice dentinară - fibre de
colagen
 Predentina:
 stratul dentinoid circumpulpar
 mai palid colorat
Predentină

Front de mineralizare
 Canaliculii dentinari
 Dispoziţie radiară faţă de camera
pulpară; paraleli unul cu celalalt
 Aspect striat pe sectiuni axiale
 Se îndreaptă spre joncţiunea dentină-
smalţ, respectiv dentina-cement
 Majoritatea au forma literei „S” mai
puţin pronunţată la rădăcină
 Sunt de două tipuri:
 canaliculi primari, mai numeroşi
 canaliculi secundari care se desprind
din cei primari; se anastomozează
 Conţin :
 prelungirile odontoblastelor
 fluidul dentinar
 fibre nervoase
Ultrastructura canaliculilor
dentinari
 Nervi
Nervi

Matrice
Matricedentinara
dentinara

Canalicul
Canaliculdentinar
dentinar

Proces
Proces
odontoblastic
odontoblastic
Canaliculi dentinari
S 100
CANALICULI DENTINARI
Confera permeabilitate dentinei
Cale de invazie pentru carii
 Matricea dentinară
 matricea anorganică
 fosfaţi amorfi, carbonaţi, sulfaţi
 oligoelemente (Fl, Cu, Zn, Fe, Mg, Ca);
se leagă de componenta organică
 cristale de hidroxiapatită, care se
orientează paralel cu fibrele de colagen,
precum şi între fibre
 matricea organică
 colagen 85-90%
 macromolecule non-colagenice
(glicoproteine, proteoglicani, factori de
creştere, GAG, fosfolipide)
 FIBRE DE COLAGEN
• Perpendicular pe canaliculi
• Concentric în jurul canaliculilor
• Tip I, V şi VI; tip III în predentină
• Periodicitate de 64Å

Tricromă

ME
HE
 Proteinele matriceale
 Fosforina
 Proteina matricei dentinare D1
 Sialoproteina dentinară
 Rol:
 mineralizarea globulară şi calcosferică
a dentinei
 structurarea matricei dentinare în
odontogeneză şi în organul dentar
diferenţiat
 Dentina Strat
Pe preparate de dinte „şlift” pe suprafaţa Stratgranulos
granulos
Tomes
Tomes
dentinei se observă:
 spaţii interglobulare Czermark: cavităţi
negre, mari şi neregulate, în dentina
coronară
 Zone de slaba mineralizare
 stratul granulos Tomes: cavităţi mici,
numeroase, la nivelul coletului şi
rădăcinii
 linii incrementale Owen: linii paralele
cu suprafata dintelui
 A - liniile incrementale Owen
B - mantaua dentinară
C - dentina circumpulpară
E - smalţ

Liniile
Liniileincrementale
incrementaleOwen:
Owen:rezulta
rezulta
din coincidenta curburilor
din coincidenta curburilor
secundare
secundare
dintre
dintre canaliculilordentinari
canaliculilor dentinari
Linia neonatală
• Apare la primul molar permanent
• Este o linie de slabă mineralizare
Joncţiunea smalţ-dentină
 Tipuri de dentină
Predentina
• dentină nemineralizată, palid colorată
• formată din colagen şi proteoglicani
• importantă pentru menţinerea integrităţii dentinei
Dentina primară
• înconjură camera pulpară
• apare în timpul formării dintelui
• stratul extern reprezintă mantaua de dentină
• histologic: canaliculi dentinari, dentina intra-,
intertubulară şi interglobulară
Dentina secundară
• apare după erupţia dentară, continuă dentina
primară
• rata depunerii dentinei este mai lentă
• pattern incremental
Dentina terţiară (reactivă)
• se produce ca reacţie la acţiunea diferitelor noxe
• în carii dentare: dentină cu canaliculi contorsionaţi
Predentina
Rol: menţine integritatea dentinei
Absenta: procesele odontoblastelor
devin vulnerabile la resorbtie
 Dentina
Dentinaprimara Linii
primara Liniiincrementale
incrementale

Dentina
Dentina
Secundara
Secundara
Recesia pulpei
A-dentină primară
B-dentină secundară
C-dentină reactivă
Dinte şlift
Dentină terţiară
Canaliculi dentinari neregulaţi
Dinte decalcificat
Dentină terţiară
Dinte şlift
Tracturi moarte
Liza proceselor odontoblastice
 DEJ
Dentina primără
mantaua
dentinară
Dentina intratubulară (peritubulară )
dentină • dentină hipermineralizată din jurul canaliculilor dentinari
interglobulară
• se formează în tubuli
• formarea: este un proces lent, continuu; accelerat de stimulil
externi -reducerea progresivă a lumenului tubulilor -dentină
dentină sclerotică
peritubulară
Dentina intertubulară
• între canliculii dentinari
dentină
intertubulară • reprezintă produsul primar de secreţie al odontoblastelor
Teaca Neuemann reprezintă zona de tranziţie dintre
proces
odontoblastic dentina intratubulară şi cea intertubulară
spaţiu
Dentina interglobulară
periodontoblastic • dentină nemineralizată sau hipomineralizată
predentină • persistă în dentina matură
• calcosferitele nu au fuzionat într-o masă omogenă
odontoblast • este un deficit de mineralizare şi nu de formare a matricei
• deficit de vitamina D
Dentina
Dentinaintratubulară
intratubularăeste
este
cucu40%
40%mai
maimineralizată
mineralizată
decât restul dentinei.
decât restul dentinei.
A-dentină intertubulară
B-dentină intratubulară
C-canalicul dentinar
Dentina sclerotică, transparentă
Obstrucţia canaliculilor
Dentina interglobulară
Dentină interglobulară
 Dentinogeneza
 dentina coronară
 formarea începe în stadiul de clopot
tardiv
 când dintele ajunge în poziţie
funcţională 2/3 din dentină este formată
 rata depunerii dentinei coronare: 4µ/zi
 dentina radiculară
 se formează mai târziu
 necesită proliferarea celulelor epiteliale
ale tecii Hertwig, care iniţiază
diferenţierea odontoblastelor
 Dentinogeneza

 odontoblastele se diferenţiază din celulele ectomezenchimale ale papilei

 epiteliul dentar intern; molecule semnal, factori de creştere

 iniţial preodontoblaste; apoi odontobaste secretorii

 începe elaborarea de matrice organică care se va mineraliza
 matricea organică a dentinei este depusă de odontoblastse în centrul papilei dentare
 procesele odontoblastelor vor fi înconjurate de matricea dentinară depusă; se
formează structura tubulară a dentinei
 după depunerea primului strat de dentină apar fibrele de colagen
 Dentinogeneza
Se desfăşoară în 2 faze:
 Faza celulară: elaborare şi secreţie a
matricei (colagen)
 Faza extracelulară:

• formarea şi mineralizarea dentinei

• depunerea cristalelor de hidroxiapatită

Liniile incrementale von Ebner
• Formarea dentinei se realizează ritmic,
cu perioade de activitate şi repaus
• Perpendiculare pe canaliculii dentinari
• Se observă cu o ritmicitate de 5 zile
 Mineralizarea dentinei
 Prin depunerea de substanţe minerale în matrice
 De la periferie spre camera pulpară
 Ciclul de mineralizare al dentinei este de 12 ore
 2 modalităţi de mineralizare:
 LINIAR: cristalele de OH-apatită paralel cu fibrele
de colagen; axul lung paralel cu axul fibrei
 GLOBULAR: cristalele OH-apatită se orientează
radiar în jurul unui centru; fără relaţii cu fibrele de
colagen; formează calcosferitele sau sferocristale
 Mineralizarea dentinei
! Începe în apropiere de DEJ

Dentină normală Dentină terţiară

Dentinogeneza imperfectă
Tip
TipI,I,II,
II,III
III
Mutatii genetice
Mutatii genetice
Tip
TipIIasociat
asociatcucuosteogeneza
osteogenezaimperfecta
imperfecta
Camera
Camerapulpara
pulpararedusa
redusa
Dentina
Dentina se depuneanormal
se depune anormal
Dentinogeza
Dentinogezaimperfecta
imperfecta
Tipul
TipulII
II
Autozomal
Autozomaldominanta
dominanta
• Dentinogeneză defectuasă
• Dentina şi smalţul slab mineralizate
• Dinţii fantomă
Caria dentara
 Smalţul
 Ţesut înalt mineralizat
 Acoperă dentina la nivelul coroanei
dintelui
 Sediul primar al atacului cariilor
dentare
 Origine ectodermică
 Conţine:
 97% săruri de calciu (cristale de
hidroxiapatită)
 3% material organic
 !!! Se evidenţiază doar pe preparate
de dinte uscat şi şlefuit

Proces carios
Stereomicroscopie
 Smalţul
 Unităţile morfo-funcţionale:
 prismele de smalţ

 unite prin substanţa interprimatică

 Matricea smalţului:
 Proteine

 Enameline: în smalţul matur;

solubile şi insolubile
 Amelogenine: în cursul
amelogenezei
 Tuftulina, ameloblastin, amelotin

amelina
 Nu conţine fibre de colagen
 Smalţul

Unităţile morfo-funcţionale: prismele de smalţ

Direcţia prismelor:
• Paralelă cu axul lung al dintelui la vârful coroanei
• Se înclină treptat şi devine perpendiculară pe axul dintelui
la joncţiunea smalţ-cement
Traiectul prismelor:
• Ondulat în 2/3 interne ale smalţului
• Rectiliniu spre suprafaţă
 Prismele de smalţ
 Formă de “gaură de cheie” sau “coadă de peşte”
 Traiectul uşor ondulat spre joncţiunea dentină –
smalţ
 Lungimea prismei este mai mare decât grosimea
smalţului
 Lungimea: 2 mm (2000 µm), iar diametrul de 5 µm
 Aria capului prismei este produsă de un singur
ameloblast
 Aria cozii este produsă de 3 ameloblaste vecine
 Smalţul din afara prismelor se numeşte smalţ
interprismatic
 Orientarea cristalelor de hidroxiapatită
în prismele de smalţ

Capul prismei

Coada
prismei
 Structuri caracteristice smalţului
Structuri cu conţinut organic bogat:
 lamela smalţului: reprezintă smalţ slab

mineralizat
 „spiculii” smalţului: conţinutul organic

este de 3 – 4 ori mai mare decât în restul

smalţului
 fusurile smalţului: sunt rezultate din

procesele odontoblastelor care depăşesc

joncţiunea dentină-smalţ
Fisuri şi lamele ale smalţului
Fusurile de smalţ
Spiculii smalţului
 Structuri caracteristice smalţului
Structuri legate de creşterea incrementală
 striaţii transversale:
 se dispun în unghiuri drepte faţă de prisme
 marchează creşterea zilnică a smalţului la om
 liniile Retzius:
 sunt datorate modificărilor de creştere a
grosimii smalţului
 asociate unor boli şi influenţate de factori
nutriţionali
 pe secţiune transversală apar sub formă de
cercuri concentrice
 linia neonatală:
 apare după naştere, se datorează formării
smalţului în alte condiţii de nutriţie decât
înainte de naştere
 perikymata:
 apare atunci când liniile Retzius ating
suprafaţa smalţului
Linii
LiniiRetzius
Retzius: :

Perikymata
Perikymata
Perikymata
Perikymata
Liniile Retzius Liniile incrementale
A: liniile Retzius
B: fusurile smalţului
C: lamela de smalţ
D: DEJ
Liniile Retzius
 Structuri caracteristice smalţului

Structuri legate de modificările de

orientare a prismelor
 bandeletele Hunter-Schreger:

 rezultă din angulaţia realizată între

grupe de prisme la joncţiunea
dentină – smalţ în direcţii opuse
 smalţul granular (grunjos):
 apare când direcţia prismei de
smalţ devine neregulată şi
răsucită
Liniile
LiniileHunter-Schreger
Hunter-Schreger smalţul
smalţulgranular
granular
Ameloblastele
 Columnare
 Pol apical secretor:
 ribozomi liberi, mitocondrii,

microfilamente, microtubuli
 prelungire conică: granule de

secreție
 Enameline
 Amelogenine
 Pol bazal: nuclear
 Forme funcţionale
 Preameloblast
 formă columnară; polaritate funcţională

cu pol secretor spre odontoblaste şi un pol

nuclear
 Ameloblast secretor
 polaritate funcţională

 polul secretor: ribozomi liberi,

mitocondri, microfilamente de keratină,

microtubuli şi granule de secreţie
 la ambii poli se găsesc joncţiuni strânse

 Ameloblast de tranziţie
 puţine organite

 Ameloblast inactiv
 formă turtită
 Amelogeneza
 Stadiul morfogenetic
 stratul epitelial inten al organului smalţului

 Stadiul de diferenţiere
 factori inductivi; polarizarea celulelor

 preameloblastele

 Stadiul de sinteză şi secreţie a matricei

organice
 ameloblastul secretor

 Stadiul de maturare
 smalţul parţial mineralizat

 ameloblast de tranziţie

 Stadiul protectiv
 maturarea smalţului este completă
 5 6

7
4

1
 Defecte de amelogeneză
 Boli febrile
 Defecte induse de tetraciclină: Hipocalcificare
 hipoplazia smalţului
 Deficienţele severe de vitamină D:
 hipoplazia smalţului
 Hipovitaminoza A:
 metaplazie a organului smalţului

Hipoplazie

Hipomineralizare Maturare redusă

Defecte induse de tetraciclină