Definiţie Este consideratăcea mai importantă poziţie fundamentală de referinţă în aprecierea stării de echilibru a sistemului stomatognat
*1905 Campion-studiază mişcările de
deschidere şi închidere a mandibulei-iniţial are loc a mişcare de rotaţie pură *1920 McCollum-axa terminală de închidere sau axă balama=axă şarnieră *acea poziţie a mandibulei faţă de craniu în care condilii pot efectua mişcări de rotaţie pură în jurul axei balama=relaţie centrică În 1920 Gysi analizează mişcările de lateralitate
1930 Societatea Naţională de Protetică Dentară
Relaţia centrică= acea poziţie a mandibulei R.C. faţă de maxilar când condilii se află în poziţia lor cea mai Lateralitate I.M Lateralitate retrudată din care mandibula dreapta stânga poate face mişcări de lateralitate Griffin şi Mallor= cea mai posterioară poziţie mandibulară neforţată din care Propulsie mandibula poate efectua mişcări laterale libere maximă Saadoun= raportul mandibulo-craniancu condilii mandibulari în poziţia cea mai posterioară, cea mai înaltă şi mediană, de la care se pot efectua toate mişcările mandibulare 1968-Academia Americană de Protetică Dentară=Relaţia centrică a maxilarelor este cea mai retrudată poziţie fiziologică a mandibulei faţă de maxilar, către şi de la care pot fi efectuate mişcări de lateralitate. În această relaţie pot exista diferite grade de separare a maxilarelor
Carl O’Boucher= relaţia care există între mandibulă şi craniu, la o
dimensiune verticală de ocluzie corectă, cu condilii situaţi în poziţia lor cea mai retrasă, neforţată în cavitatea glenoidă, poziţie de la care sunt posibile mişcările de lateralitate şi o uşoară mişcate de retruzie Factori determinanţi ai poziţiei de relaţie centrică Factori anatomici a.factori osoşi -raportul între suprafeţele osoase articulare =între suprafeţele articulare trebuie să existe un raport care să permită mişcările de lateralitate şi retruzie a mandibulei =Zola-pe suprafaţa internă a tuberculului articular există o faţetă netedă; mandibula este în relaţie centrică atunci când condilii sunt poziţionaţi în dreptul celor două faţete =Burlui=în partea superioară a pantei tuberculului articular există o faţetă alungită, netedă,denumită suprafaţă de eroziune prin rotaţie, deci corespunde mişcării de rotaţie pură a condililor -raportul între corpul mandibulei şi craniu =în poziţia de relaţie centrică se impune -corpul mandibulei centrat pe linia medio-sagitală -între mandibulă şi baza craniului să existe o D.V.corectă b.factori ligamentari = ligamentele inextensibile ale A.T.M., fixează condilii în poziţia cea cea mai înaltă şi limitează deplasarea posterioară a mandibulei =relaţia centrică este considerată o poziţie pasivă, fără intervenţia musculaturii perimandibulare=poziţie ligamentară c.meniscul articular 1987-Academia Internaţională de Gnatologie=relaţia centrică este o poziţie a mandibulei faţă de craniu când condilii împreună cu porţiunea cea mai subţire a discului se află într-o poziţie antero- posterioară în raport cu pantele tuberculilor articulari 1990 Dawson-relaţia centrică este acea poziţie a mandibulei faţă de craniu în care condilii se află în poziţia cea mai înaltă, iar zona centrală a discului se află în contact cu suprafeţele articulare ale condililor şi tuberculilor articulari d.factori dentari -raportul între arcadele dentare = când mandibula se află în relaţie centrică între arcadele dentare pot un munăr maxim de contacte dento-dentare sau un număr mai mic Factori funcţionali -musculatura mobilizatoare a mandibulei are rol în poziţionarea mandibulei faţă de craniu în relaţie centrică prin reflexe neuro- musculare =poziţie miocentrică-Jankelson Factori anatomo-funcţionali -factori anatomici+factori funcţionali -N.A.Shore = relaţia centrică este raportul armonios, echilibrat al mandibulei cu baza craniului, cu condilii în poziţie posterioară, poziţie condiţionată de reflexele neuro-musculare individuale Factori clinici şi anatomo-funcţionali factori clinici(vârsta, afecţiunile generale) alterează factori anatomici+factori funcţionali R.C. Reperele poziţiei de relaţie centrică Reperul dentar - se referă la numărul de contacte dento-dentare stabilite între arcadele dentare când mandibula se află în relaţie centrică - mandibula în R.C.+ număr maxim de contacte între arcadele dentare
Point Centric= Ocluzie centrică
-mandibula în R.C.+ un nr. mai mic de contacte între arcadele dentare
Mandibula pleacă din R.C. spre o altă poziţie unde
realizează un număr maxim de contacte între arcadele dentare = Long Centric Deplasarea mandibulei din relaţia centrică având un număr mic de contacte dento-dentare o pozţie diferită de R.C., dar cu număr maxim de contacte se realizează pe o distanţă de 0,2-1,75mm, atât în sens anterior, cât şi în sens lateral CW Distanţa de deplasare=0,2-1,75mm Relaţie Long Deplasarea transversală =wide centric(CW) centrică centric Suprafaţa de deplasare =freedom centric(FC CW Triunghiul Mario Spirgi Reperul articular =în relaţie centrică, condilii se palpează la 13mm anterior de tragus, pe linia ce uneşte tragusul cu unghiul extern al ochiului = în relaţie centrică, se percep cei doi condili în conductele auditive externe în momentul realizării deglutiţiei Reperul osos =în relaţie centrică, distanţa între Nasion-Nasospinalis anterior este egală cu distanţa între Nasospinalis anterior-Gnation, denumită D.V.O. =linia mediană a mandibulei trebuie să coincidă cu planul medio-sagital al feţei Reperul muscular =există contracţie simetrică şi echilibrată a muşchilor ridicători ai mandibulei Reperul labial=în relaţie centrică, buzele se află în contact neforţat Reperul faringian=în relaţie centrică, deglutiţia se realizează cu uşurinţă Metode determinare a relaţiei centrice Pregătirea pacientului a.relaxarea muşchilor ridicători ai mandibulei prin: -miogimnastică-mişcări de deschidere şi închidere a gurii -introducerea unui rulou de vată între arcadele dentare şi presarea lui timp de 5-20min(metoda Dawson) -medicaţie antispastică -oboseală musculară prin stimulare electrică -aplicarea unei gutiere ocluzale din acrilat pentru întreruperea engramei ocluzale -înlăturarea C.P. prin îndepărtarea obturaţiilor coronare şi a protezelor incorete b.relaxarea musculaturii cervico-mandibulare -pacientul aşezat în fotoliul dentar în ortostatism sau decubit dorsal -capul sprijinit pe tetieră -spătarul orientat la 60-70° -mediu liniştit, fără zgomot, fără variaţii de lumină Metoda Lauritzen-Barrelle(metoda conducerii unimanuale) -se bazează pe faptul că R.C.este determinată osos şi ligamentar -pacientul este în fotoliu, cu capul pe tetieră -medicul este aşezat în faţa şi în dreapta -cu mâna dreaptă prinde mentonul:policele pe menton şi indexulîndoit sub menton -medicul execută presiune spre posterior -când se obţin primele contacte ocluzale, se menţine mandibula în poziţie, se verifică reperele R.C. şi apoi se repetă manevra -dacă de fiecare dată se obţin aceleaşi rezultate se trece la înregistrarea rapoartelor Metoda Ramfjiord(metoda conducerii bimanuale) -are la bază aceeaşi concepţie teoretică -pacientul este în fotoliu, cu capul pe tetieră -medicul este situat în faţă şi în dreapta -policele mâinii drepte este aplicat pe faţa vestibulară a incisivilor inferiori şi dirijează mişcările de deschidere şi închidere -când medicul simte că pacientul nu se mai opune mişcării şi efectuează o mişcare de rotaţie pură, aplică poicele şi indexul mâinii stângi pe feţele ocluzale ale premolarilor -în faza următoare pacientul este invitat să închidă gură, până realizează primul contact dentar, în timp ce degetele mâinii stângi se retrag de pe faţa ocluzală a premolarilor -se repetă mişcarea şi dacă de fiecare dată se obţin aceleaşi rezultate se înregistrează rapoartele de ocluzie Metoda Dawson Concepţia de bază: poziţie determinată osos şi ligamentar Pacientul este în decubit dorsal cu capul în uşoară extensie şi mentonul orientat în sus Medicul este situat în spate şi lateral de pacient, fixând capul acestuia între antebraţul stâng şi torace -policele ambelor mâni se aşează prementonier astfel încât să vină în contact -celelalte patru degete de le fiecare mână sunt plasate sub marginea bazilară a mandibulei -se imprimă mandibulei mişcări de deschidere şi închidere de amplitutine mică -când pacientul nu mai opune rezistenţă, se realizează presiuni digitale spre posterior şi superior, poziţionân condilii în R.C. -se repetă manevrele şi se înregistrează rapoartele de ocluzie Metoda înregistrării grafice intraorale Concepţia de bază: din poziţia de R.C., mandibula execută mişcări libere de lateralitate Urmăreşte înregistrarea unghiului gotic, vârful acestuia reprezentânt punctul de plecare în mişcările de lateralitate Utilizează setul Gerber format din două plăcuţe: maxilară şi mandibulară - un surub fixat la plăcuţa mandibulară - un creion cu ceară - o rondelă din plastic cu un orificiu excentric -în poziţie de R.C., se solidarizează plăcile acrilice între ele cu ajutorul unui silicon sau cu răsină de ocluzie -se îndepărtează plăcile din cavitatea orală şi se repun pe modelel pe care au fost ocnfecţionate -modelele astfel poziţionate se montează în articulator, obţinând poziţionarea modelului mandibular în poziţie de R.C.faţă de modelul maxilar Metoda jigului anterior Metoda obstacolului ocluzal frontal
Se bazează pe implicarea factorilor musculari
Metoda Jankelson- metodă de stimulare electrică a muşchilor ridicători ai
mandibulei, poziţionarea mandibulei realizându-se prin reflexe neuro.musculare -concepţia de bază-relaţie miocentrică Metode înregistrare a rapoartelor de ocluzie obţinute în R.C. Hârtia de articulaţie= este o bandă de hârtie împregnată cu pigment = se interpune hârtia între arcadele dentare = în momentul realizării contactelor dento-dentare în R.C pigmentul se impregnează pe smalţul dinţilor Ceara de ocluzie=este o bandă de ceară de culoare închisă groasă de 0,3mm =se interpune banda de ceară între arcade =în momentul realizării contactelor dento-dentare în R.C., în ceară se vor imprima formele dinţilor antagonişti care realizează rapoarte de ocluzie în R.C Sprayul de ocluzie= se pulverizează pe suprefeţele ocluzale ale dinţilor o substanţă colorantă = dinţii antagonişti carea realizează rapoarte de ocluzie în R.C., şterg substanţa colorantă în zonele de contact Răşinile de ocluzie = sunt răşini acrilice care se aplică pe suprafeţele ocluzale ale dinţilorîn fază plastică =se plasează mandibula în R.C. şi se aşteaptă priza =în răşină rămân impresiunile dinţilor care au rapoarte ocluzale