TEMA:INTERCUSPIDAREA MAXIMA

• Definitie:
•
- prin IM se intelege contactul maxim care se realizeaza intre dintii celor 2 arcade;
- este cea mai frecventa pozitie functionala mandibulo-craniana cu contact dento-dentare;
- in IM se incheie majoritatea ciclurilor functionale prin care se realizeaza incizia si masticatia
alimentelor;
Exista mai multe aspecte clinice ale cluziei in IMO
• cluzia centrica:
•
- intelegem contact maxim intre dintii celor 2 arcade realizat intre cuspizii de sprijin si fosetele centrale si
marginale ale antagonistilor;
- reprezinta ocluzia cea mai bine echilibrata unde mandibula ocupa o pozitie simetrica fata de maxilar;
- termenul se refera strict la rapoartele dento-dentare;
- la nivel ocluzal cuspizii de sprijin trebuie sa articuleze in centrul dintilor antagonisti sau de -a lungul unei
linii imaginare care uneste centrul dintilor cuspidati. Astfel se realizeaza ocluzia centrica.
- termenul de ocluzie centrica creeaza confunzii, adica altii considera ca ar fi PIM cand condilii sunt in
RC, ceea ce semnifica ca termenul este corelat cu IM si RC.
• Ocluzia habituala (obisnuitA):
Dawson o numeste centrica habituala sau de obisnuinta = contact maxim intre dintii celor 2 arcade se
realizeaza prin devierea mandibulei la stanga, dreapta sau inainte, fata de maxilar.
Caracteristici:
- cauza: initial nu putem vorbi de ocluzie habituala, ci de ocluzie centrica, care la un moment dat trece:
(contact prematur in IM care a actionat o perioada de timp mai lunga si care cu mult timp inainte a
provocat devierea mandibulei, iar pacientul si-a gasit o alta pozitie de IM care sa ocoleasca acest
obstacoL). Cauza este reprezentata de un obstacol (contact prematuR) care a impiedicat mandibula in
IM.
- ocluzia centrica presupunea contacte simetrice atat in stanga cat si in dreapta aparatului stomatognat.
La aparitia contactului prematur, mandibula va devia (lateral, stanga sau dreaptA) pentru a gasi alte
contacte multiple pentru masticatie;
- aceste reflexe sunt constiente, apoi devin inconstiente si se numesc engrame (reflexE);
- aceste noi engrame sunt asimetrice datorita mandibulei care este deviata si duc la o abrazie dentara
asimentrica si la formarea altor stopuri ocluzale care nu mai sunt atat de bine tolerate de tesuturile care
realizeaza ocluzia;
- in cazul unor reactivitati, cele 4 structuri actioneaza prin mijloace de adaptare:
dintii – sufera abrazie asimetrica care duce la devierea liniei mediane, lucru constatat la examenul clinic;
parodontiul – reactioneaza prin neostructura osoasa - ↑ rezistenta din jurul dintilor care sufera presiuni
in afara axului lor, tabla osoasa de la nivelul parodontiului se adapteaza prin ingrosare, spongioasa isi
intareste structura osoasa.
- la Rx – lamina dura ingrosata si o condensare osoasa a spongioasei alveolare;
musculatura – se adapteaza datorita aparitiei noilor engrame; s-a realizat un anumit stereotip ce
compenseaza bine masticatia;
ATM – se poate adapta prin rezorbtie si atrofie, la nivel condilian pentru noua pozitie.
• Ocluzia artificiala
•
- ocluzia restabilita cu ajutorul lucrarilor protetice;
- = ocluzie terapeutica sau organica;
•
- este reprezentata de relieful ocluzal al lucrarilor protetice, dar si de ocluzia naturala care a suferit
remodelari coronare prin slefuiri selective;
- remodelarea coronara (= corono-plastia = resapare coronara = slefuiri selectivE);
Modalitati de refacere a ocluziei artificiale in ocluzie de IM
- in parodontopatii care au ajuns in stadiul de migrari dentare – remodelare coronara;
- cand individul prezinta ocluzie centrica, refacerea unei edentatii prin proteze fixe seva face tot in
ocluzie centrica cu refacerea stopurilor ocluzale functionale de tip cuspid – foseta;
- cand individul prezinta ocluzie habituala, refacerea ocluzala prin punte se face in ocluzie de IM pe care
o are, adica ocluzie habituala;
- trebuie realizate contacte functionale cuspid –foseta.

•
Aspecte practice stricte
- fazele clinice de importanta maxima in realizarea stopurilor ocluzale functionale in realizarea unei
punti;
- se respecta principiul de modelare a reliefului ocluzal prin modelarea contactelor cuspid – foseta.
Aceasta este preluata de contacte functionale ce au existat;
- in conditiile cand nu a avut stopuri ocluzale la dintii stalpi slefuirea se realizeaza a.i. tehnicianul sa
realizeze stopuri functionale
• Curburile planului de ocluzie:
•

•
1. Curbura sagitala (curba lui SpeE) prin care se intelege linia ce se formeaza prin unirea vf cuspizilor V
in plan sagital.
Caracteristicile curbei sagitale: - profunzimea maxilara la nivelul M1
- este o curba cu concavitarea in sus la mand si convexitatea in jos la maxilar.
- adancimea curburii este diferita, incepand de la o adancime minima, uneori chiar dreapta (orizontalA),
pana la o adancime mare.
Intotdeauna gradul de adancime a curburii este corelat cu caracteristicile ocluziei frontale a.i.:
- cand avem curbura adanca, exagerata, obligatoriu avem supraacoperire mare si trapta sagitala mica
pentru a realiza dezocluzia dintilor laterali in miscarea de propulsie;
- curbura plata – asociata cu pozitia incisivilor cap la cap.
Aceste corelatii prezinta imprtanta practica pentru restaurari protetice atat pentru zona frontala cat si
pentru zona laterala.
- Exista numeroase situatii patologice cand curba sagitala este modificata. Putem intalni curba sagitala
neregulata care apare datorita modificarilor postextractionale prin migrarea vecinilor si antagonistilor,
care deniveleaza planul de ocluzie.
- Curbura inversa – cand se realizeaza punti maxilare si mandibulare pe arcada cu greseli de conceptie
sau in cazul unei punti gresite a anagonistilor

•
• Curbura transversala (curba lui WilsoN) – este data de gradul de inclinare a dintilor cuspidati. (dintii
maxilari au o inclinatie cu convergenta la maxilar si dintii mandibulari cu divergenta apicala – cuspizii P
sunt mai coborati decat cei V, iar la nivelul mandibular, cuspizii V sunt mai ridicati decat cei L).
- este curbura care uneste vf cuspizilor V cu cei orali ai fiecarui dinte atat in hemiarcada stg, cat si in cea
dr, si care se prelungeste spre linia mediana.
- curbura lui Wilson prelungita la nivelu liniei mediane formeaza un unghi cu varful in jos. Aceasta se
datoreaza pozitiei cuspizior P si V mandibulari care sunt implantati intr-o pozitie mai inalta fata de
cuspizii de echilibru sau de ghidaj.
- importanta curburii transversale este deosebita in studiul ghidajului lateral.
- la maxilar concav in jos si invers la mandibula;
- este o curbura de compensatie care asigura mobilitatea in miscarile de lateralitate.

•
3. Curbura incizala (frontalA) este curbura ce uneste marginile incizale ale I superiori – conturul pe care
il ia marginea incizala a incisivilor.
- in mod normal este curba cu concavitatea indreptata in sus deoarece prin unirea marg incizale ale I se
realizeaza aceasta curba intrucat incisivii laterali sunt plasati mai sus decat incisivii centrali.
- de fapt doar I centrali ating planul de ocluzie, iar I laterali sunt mai sus cu 1.5 mm.
- curbura cu concavitatea in jos – Ic < Il
• Multumesc mult pentru atentie!!!