1.Arcadele dentare. Curbele ocluzale: sagital (pee), transversale (Monson-Wilson). Ariile ocluzale.

Planul de ocluzie. Importana practic.

Arcadele dentare prezint un sistem de organe strns legate morfologic i func ional. Arcada dentar superioar la
ocluzia ortognat are o form semieliptic, iar cea inferioar- hiperbolic. Datorit acestui fenomen a. d. Superioar
o acoper pe cea inferioar n aa mod ca cuspizii vestibulari ai din ilor laterali superiori s-i acopere pe cei inferiori
omogeni, iar cei linguali ai a. d.inferioare s-i acopere pe omogenii arcadei superioare. Unitatea de sistem a a. d.
Este asigurat de punctele de contact interdentare, apofiza alveolar i parodont. Coroanele din ilor superiori au o
nclinaie vestibular, iar rdcinile- oral; la mandibul- coroanele au nclina ie oral, iar rdcinle-vestibular.
Curba de ocluzie sagital pee. Dac trasm o linie convenional pe aria ocluzal a mandibulei, care va trece n
zona dinilor laterali prin vrfurile cuspizilor vestibulari sau prin fisura central a fiecrui dinte, observm c ea
prezint o curb concav cu profunzimea maxim la nivelul din ilor 36, 46. La maxil aceast curb este respectiv
convex. Se socoate c centrulcurburii e situat la 3cm posterior de crista Galli. Prima dat a fost descris de
savantul pee i-i poart numele. El socotea c centrul ei se afl n orbit i la prelungirea ei, va trece la marginea
anterioar a condilului articular al mandibulei. Crearea acestei curbe la construirea arcadelor dentare artificiale este
necesar pentru asigurarea stabilizrii protezelor mobile.
Curba de ocluzie transversal Monson-Willson. Privind suprafaa ocluzal a arcadelor dentare n plan orizontal,
observm c n zonele laterale ea este nclinat, din cauza nclinrii coroanelor din ilor superiori spre vestibular, iar
a celor inferiori- spre lingual. Trasnd linii imaginare ce unesc cuspizii din ilor omogeni de pe hemiarcadele stng
i dreapt, cptm curba de ocluzie transversal descris de M.-W. Ele se mainumesc curbe de compensare.
Datorit lor se menine contactul dintre cuspizii din ilor laterali la mi carea mandibulei n sens transversal. Rolul lor
de compensare se manifest la crearea arcadelor artificiale a protezelor mobile.
Ariile ocluzale. Deosebim arie ocluzal a arcadei dentare superioare i a celei inferioare, care sunt formate din
succesiunea suprafeelor ocluzale ale fiecrui dinte n parte. n regiunea frontal prezint o linie egal cu l imea
marginii incizale a d. Frontali,treptat se lrgete spre posterior, atingnd dimensiunile maxime n regiunea d. 16, 26.
La mandibul aria ocluzal este mai mic, dimensiunile maxime fiind n regiunea d. 36, 46. Ariile ocluzale potfi
ntrerupte de diasteme, treme, leziuni coronare, edenta ii par iale. Pot avea diferite dimensiuni; pot fi naturale,
artificiale, mixte, iar la edentaia total- absente.
Planul de ocluzie. Dac trasm o linie ce unete cuspizii vestibulari ai d.34, 44 cu cei distali-vestibulari ai d. 38, 48,
obinem un plan care n zona frontal trece pe marginea incisival a d.11,21 , primind denumirea de plan de ocluzie.
Aria ocluzal este un plan real, iar planul de ocluzie este un plan imaginar. Fiecare dinte se afl ntr-un anumit
raport fa de planul de ocluzie, datorit curbelor sagital i transversal. Determinarea planului de ocluzie este
necesar pentru a servi la montarea dinilor artificiali n protezele mobile, din care cauz a primit denumirea de plan
protetic.

2.Ocluzia static i dinamic. Criteriile ocluziei funcionale la micrile mandibulei de

propulsie i lateralitate. Importana practic.
Ocluzie din latin (occlusio) nseamn a contacta, a nchide. Prin ocluzie subn elegem o rela ie de contact static
dintre arcadele dentare indiferent de raportul mandibulo-cranian. n timpul mi crilor mandibulei se vor crea diferite
rapoarte mandibulo-craniene, iar arcadele dentare vor contacta realiznd ocluzia.. Acest contact interdentar
actualmente e apreciat ca ocluzie dinamic. De aici reiese c ocluzia este un raport de contact static sau dinamic
dintre arcadele dentare indiferent de relaiile dintre ele. Rapoartele interdentare de ocluzie sunt multiple i depind
de relaiile mandibulo-craniene. Deosebim 5 variante de rela ii ocluzale: centric (static), anterioar, posterioar,
laterale- din dreapta i din stnga (ocluzii dinamice).
E necesar s deosebim 2 corelaii fundamentale: relaia centric i ocluzia centric.
Relaia centric- raport mandibulo-cranian n cadrul cruia mandibula se instaleaz fa de maxil n a a mod c
condilii articulari ai mandibulei ocup n fosele articulare o pozi ie de retruzie nefor at fa de baza pantei
tuberculului articular, indiferent de prezena sau absen a din ilor. Acest raport asigur o dimensiune vertical optim

a etajului inferior a feei. Importana: Rela ia centric serve te ca mijloc de determinare a pozi iei de ocluzie
centric a mandibulei n restaurrile protetice ale arcadelor dentare.
Ocluzia centric- este o poziie de contact multiplu interdentar maxim dintre arcadele dentare ce rareori coincide cu
intercuspidarea maxim. Ocluzia centric, fiind static, poate fi definit ca un raport dintre arcadele dentare n plan
sagital, transversal i vertical, cnd mandibula ocup o pozi ie centric fa de baza craniului i maxil. Aceasta
asigur poziionarea anterioar a condililor n fosele articulare, la baza pantei tuberculilor articulari i un contact
maxim interdentar manifestat de contrac ia bilateral uniform i simetric a mu chilor ridictori ce coincide cu
micarea de deglutiie.
Semnele ocluziei centrice:1. Fiecare dinte contacteaz cu doi antagoni ti, excep ie d. 31, 41 i 18,28;
2.Liniamedian a feei se gsete ntr-un plan cu linia interincisival dintre d 11, 21 i 31, 41 respectiv; 3. Din ii 6
contacteaz formnd cheia de ocluzie; 4.Arcada dentar superioar e mai mare i o acoper pe cea inferioar.
Ocluzia anterior: mandibula n propulsie i contact interdentar al dinilor frontali. n zonele laterale contactul ntre
dini poate lipsi.
Ocluzia posterioar: mandibula deplasat posterior, contact interdentar numai n zonele laterale.
Ocluzia lateral: poate fi din stnga sau din dreapta n dependen de direc ia deplasrii mandibulei. La o
lateropropulsie a mandibulei la stnga, n aceast zon secontactul interdentar depinde de gradul deplasrii, pe cnd
n zona opus el va lipsisau va fi n cteva puncte i invers. Liniile interincisivale nu vor coincide.

3.Caracteristica poziiilor fundamentale mandibulo-craniene. Importana practic.

n rapoartele mandibulo-craniene e necesar de a deosebi 2 corela ii fundamentale:
Relaia centric- raport mandibulo-cranian n cadrul cruia mandibula se instaleaz fa de maxil n a a mod c
condilii articulari ai mandibulei ocup n fosele articulare o pozi ie de retruzie nefor at fa de baza pantei
tuberculului articular, indiferent de prezena sau absen a din ilor. Aceast rela ie mandibulo-cranian, fiind
echilibrat de toate componentele sistemului stomatognat n cele 3 planuri, creaz un raport intermaxilar care
asigur o dimensiune vertical optim a etajului inferior a fe ei, denumit i dimensiune fiziologic. Din aceast
poziie ncep toate micrile mandibulare i tot aici ele se finalizeaz. Importan a: Rela ia centric serve te ca mijloc
de determinare a poziiei de ocluzie centric a mandibulei n restaurrile protetice ale arcadelor dentare.
Ocluzia centric- este o poziie de contact multiplu interdentar maxim dintre arcadele dentare ce rareori coincide cu
intercuspidarea maxim. Pentru realizarea acestui contact mandibula se deplaseaz din pozi ia de rela ie centric
anterior, micnd condilii articulari cu cca 0,1-1,5mm. Ocluzia centric, fiind static, poate fi definit ca un raport
dintre arcadele dentare n plan sagital, transversal i vertical, cnd mandibula ocup o pozi ie centric fa de baza
craniului i maxil. Aceasta asigur pozi ionarea anterioar a condililor n fosele articulare, la baza pantei
tuberculilor articulari i un contact maxim interdentar manifestat de contrac ia bilateral uniform i simetric a
muchilor ridictori ce coincide cu mi carea de degluti ie. Prin urmare, pentru ocluzia centric sunt caracteristice
semnele: dentar, articular, muscular i faringo-glandular.
ns n stare de repaos, datorit unei relaxri musculare echilibrate i sub influien a gravit ii, mandibula se
deplaseaz n jos oprindu-se la o anumit distan fa de maxil. Acest fenomen a fost denumit pozi ie de repaus
fiziologic relativ sau de postur a mandibulei. n a a relaii mandibulo-craniene ntre arcadele dentare exist spa iu
denumit spaiu de inocluzie fiziologic, care variaz ntre 1-6mm, media fiind 2-3mm. Din punct de vedere fiziologic
relaia de postur acioneaz favorabil asupra mu chilor mobilizatori ai mandibulei (ei se relaxeaz) i asupra
parodoniului (presiunile mari permanente influieneaz negativ asupra lui).

4.Biomecanica mandibulei. Micrile mandibulei (Costa). Diagrama Posselt. Fenomenul

Cristhensen. Caracteristica hemiarcadelor de balans i lucrtoare. Ciclul micrilor mandibulare la
actul de masticaie dup Gyzi.
Biomecanica- tiina ce studiaz mi crile omului i animalelor din punct de vedere al legilor mecanice. E. Costa
grupeaz micrile mandibulare n 2 grupe: 1. Micri care ncep i revin n pozi ia de ocluzie centric,

caracteristice pentru fazele actului de mastica ie; 2. Mi cri care ncep i revin n pozi ia de repaos fiziologic
relativ (postur), caracteristice pentru alte funcii (fona ie etc.).
1Micrile ce ncep din ocluzia centric au loc n 3 direc ii conform planurilor sagital, vertical i transversal i n
10 sensuri: coborre i ridicare, propulsie i revenire, retruzie i revenire, lateral dreapta i revenire, lateral stnga
i revenire.
2La micrile ce ncep din poziia de postur se mai adaug mi carea de ridicare i revenirea n pozi ie ini ial.
Dup E.Costa toate micrile mandibulare pot fi grupate n: 1.Mi cri cu sau fr contact interdentar;
2.Funcionale, care pot fi stereotipice i voluntare; 3.Simetrice i asimetrice; 4.Reduse, extreme sau for ate.
Diagrama lui Posselt oglindete dinamica mandibulei nu numai n sens sagital dar

i vertical.

Fenomenul Cristhensen: la deplasarea anterioar a mandibulei, ntre din ii antagoni ti se creaz cel pu in3 puncte de
contact n form de triunghi: frontal i cte unul n zonele laterale (dup Bonwill). ns s-a dovedit c n asemenea
cazuri n zonele laterale deseori apare un spa iu de inocluzie complet, numit fen. Cristhensen-sagital. La deplasarea
de lateralitate a mandibulei pe partea activ se stabilesc puncte de contact, iar pe partea de balans deseori apare un
spaiu de inocluzie lateral, numit fen. Cristhensen-lateral.
La micrile laterale, din partea unde a avut loc contrac ia mu chilor, ntre din ii laterali se creeaz un contact
intercuspidian omogen: cuspid vestibular superior cu cuspid vestibular inferior i cuspid palatinal cu cuspid lingual
(parte activ). n cealalt parte contactul intercuspidian e neomogen, pot contacta cuspid palatinal cu cuspid
vestibular inferior (parte pasiv sau de balans).
La masticaie mandibula ndeplinete un ciclu de mi cri care au fost mpr ite n 4 faze de ctre Gysi:
Faza 0- fiecare faz ncepe din pozi ia de ocluzie centric
Faza 1- micare de deschidere a gurii i de propulsie a mandibulei
Faza2- micri de lateralitate
Faza 3- micare de nchidere a cav. buc. cu formarea hemiarcadelor active i de balans
Faza 4- micare de alunecare cu revenire n ocluzia centric.

5.Biomateriale. Materiale de construire. Cerine medico-biologice. Caracteristica titanului i

aliajelor, acrilatelor, ceramicei.
6. Biomateriale. Materiale amprentare moderne, denumiri. Cerinte medicobiologice. Materiale
auxiliare:ceara dentara , abrazivele

Materialul utilizat trebue sa redea fidel contururile partilor moi si dure a cimpului protetic.
Sa nusi modifice volumul in procesul de priza si nici ulterior,pina la realizare3a modelului
Sa nu se deformeze la inlaturarea de pe cimp. Protetic,transportare si turnarea modelului
Sa fie dur, casabil sau elastic, sa posede rezistenta la presiune, si sa revina la pozitia initiala dupa incetarea
presiunii.
Timpul de priza sa fie redus in conditiile umeditatii si temper. A cav. Bucale.
Usor sa se preseze pe cimp. Protetic si sa se desprinda de pe el.
Sa nu actioneze nociv asupra tesut cimpului protetic ca rezultat a proceselor chimice si termice ce se
declanseaza in timpul prizei
Sa nu manifeste proprietati toxice
Sa nu adere la materialele utiliz, la turnarea modelelor, si usor sa se desprindaq de ele.

Clasificarea materialelor amprentatre dupa NAPADOV

1. elastice, 2. termoplastice, 3 dure. Toate pot fi reversibile sai ireversibile
clasificarea dupa POSTOLACHII
elastice si dure, cu proprietati reversibile sau ireversibile
MATERIALE AMPRENTARE ELASTICE
1Hidrrocoloizii reversibili-----au la baza agar agatul (gelin, dentacol, deelastic, tonpson)
Hidrocoloizi ireversibili-----derivati ai acidului alginic ,alginatul de sodiu, sau de potasiu. Se fabprica sub forma de
pulbere care la amestec cu apa seface stare coloida viscoasa (stomalgin, tropicalgin,novalgin cromopan, elastic)
2Elastiomeri de sinteza----(siliconice, polisulfidice, polieterice)
Siliconice ----pe baza de polimeri siliconici(zeta plus, sielast, xantopren, dentaflex, reprosil, prezident)
polisulfidice----sunt materiale asemanatoare cauciucului natural (tiodent, monflex,surflex)
polieterice------sunt formate din pasta de baza polieteri, pasta catalizator si pasta diluante (polygel si impregnum)
MATERIALE DE AMPRENTARE DURE
Materiale dure reversibile -----substante termoplastice -----stens, ortoplast,termomasa,acrodent. Ele sunt
comercializate in forma de placi dure , care punindule in apa calda ele se plastifica apoi in cavitatea bucala se
intaresc
Materiale ireversibile----gipsul, pastele de oxid de zinc si eugenolul.(dentloc, plastodent, alston)
Ceara dentatra:
ceara de origine naturala-----1 ceara de origine animaliera: de albine, de lina, de china
2 de origine vegetala: ceara japoneza, ceara candelil
3 minerala: parafina, de Montana,Cerezit
Ceara sintetica (avaxul, duravax, epolon acrosol)
Cerintele cerii ---- 1 sa aiba un coefecient de dilatare redus,
2 sa posede proprietati plastice la temp cav bucala,
3sa fie dura si nedeformabila la temp. Camerei
4 sa aiba forma plastica cu faza de trecere dintro stare lichida in alta stare solida de scurt timp
5sasi pastreze forma dupa ce a fost supusa prelucrarii necesare,
6 sa nu fie farmicioasa in procesul de lucru
7sa devina omogena la topire,si sa nu lase reziduri dupa topire,
8 sa se modeleze usor

ABRAZIVELE---abrazive pentru slefuire si abrazive pentru lustruire

Abrazive pentru slefuire --- de origine naturala,(diamantul, corundul,piatra ponce, oxizii de aluminiu, de fer,) si
artificiali |(carboruntul si electrocorundul)
Exista abrazive pentru prelucrarea tesuturilor dure, . aliaje, pentru acrilat si pentru ceramica. Ele sunt comercializate
diferit sub forma de pietre, discuri, freze
Abrazive de lustruit------pulbere fina de piatra ponce, cuart, felsdpat, creta cu apa,perii cu puf de bumbac, par de
capra, pentru lustruirea electrochimica se folosesc lichidele electrochimice, si aparate de lustruire galvananice . se
foloseste acid ortofosforic, sulfuric, apa distilata

7 .METODOLOGIA EXAMENULUI CLINIC SI PARACLINIC IN PROTETICA DENTARA.

FORMULAREA DIAGNOZEI.
Date de pasaport. Examenul subectiv:motivatia, istoricul actualei boli, istoricul vetii.
Examenul obectiv: examenul exobucal:inspectia , percutia , palpatia si ascultatia .
Examenul edobucal :raportul dintre buze, gradul de deschidere a gurii si mobilitatea muschilor orbiculari, dintii,
arcadele dentare, raportul dintre arcadele dentare (tipul de ocluzie), mucoasa cavitatii bucale, apofizele alveolare si
maxilarelor
Examenul paraclinic: examenul radiologic== radiografia intraorala, dentoparodontala, extraorala= radiografia
panoramica,tomografia artrografia,cineradiografia,. Analiza modelelor de studiu,, electroodontometria,termometria,
eficacitatea masticatorie.
Diagnosticul se formuleaza in baza examenului clinic si paraclinic . el este compus din:1. afectiunea principala, 2
complicatile provocate de afectiunea principala, 3 afectiuni concomitente.

8. Etiologia ,tabloul clinic si terapia leziunilor odontale coronare. Indicatii catre terapia
restaurativa. Etapele pregatirii si cerintele pentru cavitatea pentru inlay.
LOC prezinta diverse manifestari de structura,forma, volum, sediu si directia coronara.etiologia este cauzata de
factori endogeni sau exogeni(dobinditi). Din cele dobinditi fac parte caria , hipoplazia smaltului, defecte
cuneiforme,floroza, abraziunile patologice, trauma, eroziuni chimice.
Tabloul clinic-simptomele subective: durerea, tulburari fizionomice,tulburari masticatorii, fonatie
Simtomele obective dinte modificat in culoare, forma , volum , apsenta punctului de contact,cavitati carioase... pot
fi depistare :complicatii locale, locoregionale si generale.
Indicatii catre terapia restaurativa
1 la restaurarea morfologiei coronare dentarecu LOC provocate de carii, fracruri coronare, abraziuni la care
tratamentul prin opturatii este imposibil sau neeficient
2 ca element de agregare
3 ca dispozitiv de sinare a dintilor mobili
4 ca element de echilibrare a ocluziei,, realizind stopuri ocluzale .

Etapele pregatirii 1. deschiderea cavitatii,2 crearea formei de contur,3 indepartarea dentinei ramolite,4 largirea
cavitatii in limitele dentinei sanatoase,5 crearea punctelor de retentie,6 bizotarea marginii cavitatii,7finisarea,
protejarea plagii dentinare.
Adincimea cavitatii trebue sa fie de 1.5-2 mm, bizotarea 45 grade,
cerintele pentru cavitatea pentru inlay cavitatea trebue sa fie preparata in limitele smaltului si dentinei, peretii
verticali trebue sa fie paraleli sau usor divergenti, planseul cavitatii trebue sa fie paralel cavitatii pulpare,prepararea
trebue sa fie in limetele tesuturilor sanatoase pentru a evita caria secundara,trebue de creat puncte de retentie pentru
o adeziune mai buna,marginele cavitatii trebue sa fie bizotate, toate suprafetele trebue sa fie bine finisate

9. Etiologia, tabloul clinic,si terapia LOC cu coroane metalice intreg turnate. Indicatii, etapele
clinico tehnice
LOC prezinta diverse manifestari de structura,forma, volum, sediu si directia coronara.etiologia este cauzata de
factori endogeni sau exogeni(dobinditi). Din cele dobinditi fac parte caria , hipoplazia smaltului, defecte
cuneiforme,floroza, abraziunile patologice, trauma, eroziuni chimice.
Tabloul clinic-simptomele subective: durerea, tulburari fizionomice,tulburari masticatorii, fonatie
Simtomele obective dinte modificat in culoare, forma , volum , apsenta punctului de contact,cavitati carioase... pot
fi depistare :complicatii locale, locoregionale si generale
Indicaii: Indicaiile generale au dublu scop:
a) n scop morfo-funcional i profilactic:
pe dini cu carii nsoite de pierderi mari de substan dentar, cnd nu mai sunt posibile reconstituiri prin
obturaii sau inlay-uri;

pe dini cu obturaii ntinse sau multiple, care predispun coroana dentar la fracturi, situaii n care
coroanele de nveli se utilizeaz pentru consolidarea rezistenei mecanice a dinilor;

n pierderi de substan dentar prin traumatisme, cnd reconstituirea prin alte mijloace nu mai este
posibil

n abrazii patologice cnd, prin aplicarea coroanelor de nveli este posibil reconstituirea reliefului
ocluzal;

pe dini cu modificri de form, volum, poziie i culoare, atunci cnd acestea pot fi corectate prin
aplicarea coroanelor de nveli; la tineri, din considerente de ordin fizionomic, la vrstnici, mai ales n scop
paradontoprofilactic.

pentru refacerea punctelor de contact, cnd spaiul interdentar este sub 2mm, el poate fi nchis
printr-o singur coroan; n distane de peste 2mm, se cer aplicate dou coroane pe dinii nvecinai, n timp
ce n spaiile ce depesc 4mm, este necesar ca s se interpun ntre cele dou coroane un element de
nlocuire

din considerente profilactice se indic aplicarea coroanelor de nveli n carii secundare i de colet
sau multiple, ca i n perturbri neuromusculare cu bruxism, n prevenirea unor leziuni rapide i de
amploare ale substanei dentare;

se aplic n scop profilactic, pentru a prentmpina procesele de uzur a dinilor date de friciunea
exercitat de elementele de meninere ale protezelor mobilizabile. De notat c se impune o atitudine
selectiv din partea practicienilor n sensul de a nu utiliza n mod obligatoriu i n toate cazurile
microproteze de protecie;

n situaiile n care dinii prezint o mare diferen ntre diametrul transversal coronar maxim i cel
cervical, cazuri care ar necesita rezecii prea ntinse de esut dentar, cu pericolul afectrii pulpei dentare si a
diminurii sau a compromiterii rezistenei mecanice a bontului;

coroanele turnate cu grosime total sunt indicate n special pentru dinii laterali cu dimensiuni
reduse n sens cervico - ocluzal;


coroanele turnate cu grosime dirijat sunt indicate pe coroanele dinilor laterali cu dimensiune
cervico - ocluzal mare.
b) n scop protetic:

pentru realizarea elementelor de agregare, de care se leag corpurile de punte n restaurrile

edentaiilor pariale intercalate;

pentru ancorarea protezelor pariale mobilizabile, n cazul coroanelor prevzute cu convexiti

pentru croete, cu locauri pentru sprijinul ocluzal, cu culise etc.;

pentru imobilizarea dinilor n paradontopatii; prin solidarizarea unei suite de coroane, se formeaz
un sistem rigid, cu rol de in de contenie;

n tratamentul disfunciei ocluzale, pentru refacerea reliefului ocluzal i a planului de ocluzie, cnd,
n urma necesitilor de nivelare, se lefuiesc dinii care, ulterior, necesit acoperirea cu coroane;

pentru reconstituirea zonelor de sprijin, cnd, prin intermediul coroanelor se pot reface condiiile
biostatice normale dintre arcade, n scopul prevenirii modificrilor rapoartelor intermaxilare, consecutive
distruciilor coronare din zonele laterale.
Etapele clinico tehnice clinic:prepararea dintilor, ampremtarea si protectia plagii dentinare
Laborator-realizarea modelului de lucru si cel auxiliar,modelarea machetei din ceara, turnarea.
Clinicproba coroanei turnate, laboratorprelucrarea mecanica, slefuire si lustruirea, clinic proba defenitiva si
cimentarea
Prepararea dintilor consta in sflefuirea unui strat de tesut dur de o grosime de 0.5-0.7 mm . prepararea la colet poate
fi cu prag circular, fara prag sau mixt(partial cu prag, sau fara prag).

10. Etiologia, tabloul clinic,si terapia LOC cu coroane fizionomice acrilice, compozite. Indicatii,
etapele clinico tehnice
LOC prezinta diverse manifestari de structura,forma, volum, sediu si directia coronara.etiologia este cauzata de
factori endogeni sau exogeni(dobinditi). Din cele dobinditi fac parte caria , hipoplazia smaltului, defecte
cuneiforme,floroza, abraziunile patologice, trauma, eroziuni chimice.
Tabloul clinic-simptomele subective: durerea, tulburari fizionomice,tulburari masticatorii, fonatie
Simtomele obective dinte modificat in culoare, forma , volum , apsenta punctului de contact,cavitati carioase... pot
fi depistare :complicatii locale, locoregionale si generale
Indicatii tratamentul LOC a dintilor frontali si premolarilor in caz de lipsa a marginii incizale si a unghiurilor, in
caz de dereglari de culoare, prezenta distrofiilor tesuturilor dure, floroza, anomalii de pozitie,volum, directie
Coroana dintelui trebue sa fie voluminoasa , inalta ceea ce necesita o slefuire mai pronuntata a tesuturilor dure.
etapele clinico tehnice clinic--- prepararea dintilor, amprentarea si stabilirea culorii
laborator(tehnica clasica) ----realizarea modelului, modelarea machetei din ceara, ambalarea machetei in chiuveta
pentru realizarea tiparului,pregatirea acrilatului si introducerea lui prin presare in tipar,polimerizarea acrilatului,si
dezambalarea coroanei din chiuveta,prelucrarea ei,
clinic----proba in cav. bucala. Latorator---prelucrarea, finisarea si lustruirea,. Clinicproba defenitiva si fixarea.
Tehnica moderna costa in aceea ca se foloseste acrilat sau compozit autopolimerizabil, si se modeleaza coroana strat
cu strat pe bont mobilibabil din material,(aici nu se foloseste ceara)este asemanatoare cu cea de modelarea a
ceramicii, dintii stratul bazal, dentina, smaltul, de colet, si incizal

Particularitati---- dintele se prepara o profunzime de 1.5-2 mm de tesut dur,, pot fi cu prag, sau fara prag cervical (o
slefuire tangentiala sub forma de margine perduta), Daca se face prag atunci el va fi la nivelul juxt sau
supragingival paralel festonului gingival. Latimra pragului este de 0.5 mm

11. Indicatii si etapele clinico-tehnice in terapia leziunilor odontale coronare cu coroane fizionomice
integral ceramice, particulatitatile prepararii dintilor stilpi.
Indicatii: Terapia LOC ale dt frontali si premolarilor in caz de lipsa de substanta a marginilor incisivale si a
unghiurilor, cind alte metode de restaurare nu sint posibile sau eficace, in caz de leziuni ale altor suprafete, dereglari
de culoare, prezenta distrofiilor tesuturilor dure, fluoroza, anomalii de pozitie, volum, directie.
Clinic:
Examenul pacientului
Stabilim diagnoza
Preparam dintii stilp (Cream la colet prag cu o latime 0.3-0.8 la dinti cu volum mic, si, 0.5-1.5 la dinti mai mari in
volum. Pragul creat parallel cu festonul gingival sau subgingival, la decizia medicului.)
Laborator:
Realizarea modelului du dinti mobilizabili
Confectionam capacelul din platina
Depunem si ardem stratul de ceramika
Clinic;
Proba coroanei
Laborator:
Corectarea si glazurarea coroanei
Clinic:
Proba definitive si fixarea coroanei in cav buc.

12. Indicatii si etapele clinico-tehnice in terapia leziunilor odontale coronare cu coronae mixte m-c.
Indicatii: restaurarea morfofunctionala a dintilor frontali si premolarilor; Coroane mixte metaloceramice:
Partial fizionomice
Total fizionomice
Metaloceramica e constituit dintr-o carcas metalic, pe care se aplic un strat foarte subire de ceramic.
Combinarea acestor dou materiale a permis crearea unor construcii ideale: care dup aspectul lor exterior - practic
sunt identice cu cel al unui dinte sntos, iar dup rezisten chiar l depaesc.
Etapele
Clinic:
Examenul pacientului
Stabilirea diagnosticului
Prepararea dintilor stilpi cu prag in zona coletului cu crearea spatiului pt ceramica
Amprentarea
Protectia dintilor
Laborator;
Realizarea modelului cu dinti mobilizabili
Fixarea in simulator si modelarea componentei metalice din ceara
Nu formam elemente de retentive iar grosimea machete e de 0.4-0.5 mm
Turnarea
Clinic:
Proba componentei metalice
Determinarea culorii
Laborator:
Prelucrarea mecanica a componentei metalice cu abrasive
Prelucrarea termica la temperatura de 900 grade 2-3 min creinduse pelicula de oxizi metalici necesar la consolidarea
ceramicii
Sablarea componentei metalice cu un jet puternic de nisip aluminos Al2O3 cu particule de 250 Mm ,bombardam
suprafata capacelului
Consolodarea chimika

Degrasarea cu acid acetic

Depunerea stratului de ceramic si arderea
Clinic
Proba coroanei in cav buc
Laborator
Glazurarea
Clinic
Proba definitive si cimentarea coroanei metaloceramice in cav buc

13. Indicatii si etapele clinico-tehnice in terapia leziunilor odontale coronare cu coronae de

substitutie compuse(Ilina-Marcosian).
Indicatii: LOC subtotale sau totale, deseori cu prezenta partii radiculare; In caz de fracturi considerabile a
coroanelor dt ; LOC subtotale sau totale, ca urmare a abraziunilor patologice; Ca element de agregare a pt dentare si
protezelor dentare mobilizabile.
Clinic : prepararea intra si supraradiculara a radacinii dintelui afectat;
Amprentare.
Laborator: confectionarea modelelor si pozitionarea lor in simulator;
Modelarea machete dispozitivului coronoradicular si transformarea ei in aliajul soliciatat;
Prelucrarea componentei metalice si proba pe model.
Clinic: Proba componentei metalice a dispozitivului coronoradicular in cavitatea bucala;
Determinarea culorii materialului;
Laborator: aplicarea materialului fizionomic pe supraf dispozitivului coronar;
Prelucrarea si lustruirea.
Clinic: proba definitive a coroanei de substitutie si fixarea in cavitatea bucala.

14. Indicatii si etapele clinico-tehnice in terapia leziunilor odontale coronare cu coronae 3-4 4-4 si
ecuatoriale.
Indicatii 34, 44: dintii frontali si laterali cind suprafata vestibulara a dt nu este lezata
Clinic: preparea dt stilpi, aprentarea si protectia plagii dentinare
Laborator: realizarea modelelor si efectuarea etapelor corespunzatoare; A doua etapa clinica include proba coroanei
de invelis, iar cea tehnica slefuirea si lustruirea. A trea etapa clinica prevede fixarea dintelui pe dt preparat.
Indicatii ecuatoriale: acopera coroana naturala pina la ecuator; molari, cind tesuturile dure ale dt din zona
subecuatoriala nu sint lezate, iar indicatiile clinice nu ne permit prepararea cuvenita a dt fara devitalizare(migrari
dentare, atrofia apofizei alveolare cu dezgolire radiculara)

15. Instrumente abrazive si tehnici de preparare a dintilor stilpi sub coroane de invelis. Complicatii
posibile. Profilaxia. Metode de retractie gingivala.
Instrumentar:Instrumentar:
pietre diamantate de turbin
pietre diamantate de turbin de diferite forme: Cilindric, cilindroilconic, cu vrf rotunjit,,efilat
Granulaie standard, medie, granulaie fin
Dimensiuni: diametrui prii active: 0,8i--1,21,2--1,5 mm1,5 mm
Freze din tugsten --carbid pentru finisarea preparaieiiei
Etapele preparrii
Ocluzal Vestibular i orali oral
Separaia proximal (desfiinarea contactului cu dintele vecin)area
Proximal Limita cervical
Finisarea Controlul preparaiei
Metode de retractie gingivala: Chimica, mecanica

16. Varietati de materiale de amprentare si tehnici de amprentare in terapia leziunilor odontale

coronare cu coroane de invelis. Coplicatiile posibile. Profilaxia.
n funcie de datele pe care le transfer i de etapa de tratament n care se utilizeaz amprentele se clasific n :

1. amprente preliminare - folosite n etapele intermediare i amprente finale-utilizate pentru realizarea

lucrrii protetice finale.Transfer informatii morfologice ;
2. supraamprente sau amprente de poziie-dau informaii de poziie relativ a elementelor cuprinse de
amprent ;
3. amprente funcionale-comunic informaii dinamice-funcionale ;
4. amprente de orientare sau ghidaj-orienteaz alte etape ale tratamentului protetic

17. Tehnica probei coroanei de invelis: metalice stantate, intreg turnate, Jaket acrilice, ceramice.
Tactica medicului. Cimenturile de fixare a lucrarilor protetice fixe. Tehnica cimentarii. Complicatii
posibile. Profilaxia.
Coroana stantata proba cind se efectueaza proba se atrage o atentie deosebita raportului dintre marginea coroanei
si parodontul marginal. Pentru a evita lezarea lui coroana trebuie miscata lent spre colet tinind cont de raportul ce se
creaza . Acele sectoare care ajung primele la nivelul parodontului marginal se supun slefuirii.
Deosebim 3 tipuri de raporturi a marginii coroanei de invelis stantate cu parodontul marginal: a)marginea coroanei
trebuie sa patrunda in sulcusul dentogingival cu 0,2-0,3mm; b)marginea coroanei trebuie numai sa ajunga la
marginea gingivala; c) marginea coroanei sa nu ajunga la cea gingivala cu 1,5-2mm.
Dupa adaptarea marginala a coroanei urmeaza verificarea contactului ocluzal, care se determina visual cu ajutorul
hirtiei de articulatie sau cu o folie de ceara, atragind atentie la contactul cuspizilor la fel si cu dintii vecini.
Coroana Jaket- proba se atrage atentia la adaptarea cervicala si ocluzala. Locurile care impiedica asamblarea
coroanei pe bontul preparat se scot la iveala cu hirtie de articulatie. Slefuirea acestor puncte se va face cu freze
sferice pentru a preveni lezarea marginii cervicale. La fel va fi corectata coroana si in raporturi ocluzale.
Materiale utilizate la fixarea temporara: Provicol, Repin, P-cem, Dentin Pasta.
Materiale utilizate la fixare permanenta: Unifas 2- fosfate p/u stantate, Fugi 1, Meron, Ketac, Visfat, Unicem.
Tehnica cimentarii- Fixarea se efectueaza cu ajutorul cimenturilor fosfat sau visfat preparat intr-o pasta omogena,
fara bule de aer avind aspectul unei paste cremoase. Cementul preparat se va aplica in coroana tapetind peretii ei pe
toata suprafata. Indepartarea surplusurilor de cement se efectueaza dupa priza. Se va acorda o atentie deosebita
curatarii resturilor de cement la nivelul Nisei papilei interdentare si al zonei parodontului marginal. Pacientului I se
va recomanda cat imp de 2 ore sa nu se alimenteze pentru acrea conditii favorabile in vederea prizei definitive a
cimentului de fixare.

18. Metoda de protectie a plagii dentinare dupa prepararea dintilor sub coronae de invelis. Tehnica
Scutan de confectionare a coroanelor provizorii.
Obtinerea amprentei folosind o masa amprentara elastica sau ghips, urmeaza slefuirea dintelui, prepararea unui
acrilat autopolimerizabil ce ar corespunde dupa culoarea dintilor restanti, introducerea acestui acrilat in amprenta
care apoi se reaplica peste dintele slefuit si acoperit in prealabil cu un stat subtire de ulei de vaselina ce preintimpina
influenta nociva a monomerului asupra pulpei. Inainte de polimerizarea completa a acrilatului amprenta se
indeparteaza din cavitatea bucala, apoi se scoate coroana din amprenta, se prelucreaza, se efectueaza proba, se
lustrueste si se fixeaza cu ajutorul unei mase amprentare de tip Repin, Dentol sau Hidroxid de Ca.

19. Caracteristica complicatiilor posibile in terapia leziunilor odontale coronare cu coronae de

invelis: pe parcursul tratamentului, imediat dupa tratament, tardive. Tactica medicului.
La prepararea tesuturilor dure ale dintilor pot aparea diverse accidente, care conditional pot fi grupate in:
accidente pe parcursul prepararii, dupa preparare pina la fixarea microprotezei si dupa fixarea lucrarii. Cel
mai frecvent chiar la inceput apare durerea care depinde de sensibilitatea individuala. Deaceea in cazul

prezentei dintilor vitali se va aplica in mod obligatoriu anestezia. Daca nu vom fi atenti sau nu vom avea
un punct bun de sprijin a miinii din cauza derapajului instrumentelor abrasive va fi posibila traumarea
tesuturilor moi a cavitatii bucale. Daca totusi au fost provocate asemenea trauma in raport cu gravitatea
leziunii se aplica badijonari cu H2O2, compresiuni pentru hemostaza sau chiar si sutura chirurgicala.
In cazurile cind nu se tine cont de topografia camerei pulpare, de pozitia dintelui sau grosimea tesuturilor
dure camera pulpara poate fi deschisa, fapt ce va inpune deacum devitalizarea dintelui. In caz de neatentie
poate fi traumatizat dintele adiacent sau antagonist iar manevrarea gresita a instrumentului cind coroana
dintelui este slabita printr-un process pathologic poate provoca fractura coroanei.
Nerespectarea regulilor de preparare poate provoca hiperemia vaselor sangvine pulpare, hemoragii sau
chiar combustii, leziuni care in timpul apropiat dupa aceasta internentie chirurgicala se vor manifesta prin
aparitia pulpitei, iar mai terdiv-necroza, gangrena pulpara insotite de complicatii.
20. Varietatile raportului marginii coroanei de invelis cu parodontul marginal. Conceptia moderna.
Deosebim 3 tipuri de raporturi a marginii coroanei de invelis stantate cu parodontul marginal:
a)marginea coroanei trebuie sa patrunda in sulcusul dentogingival cu 0,2-0,3mm;
b)marginea coroanei trebuie numai sa ajunga la marginea gingivala;
c) marginea coroanei sa nu ajunga la cea gingivala cu 1,5-2mm.
Noi consideram ca raportul marginii coroanei cu parodontul marginal trebuie sa fie apreciat individual
reiesind din particularitatile tabloului clinic si ca marginea coroanei trebuie sa cuprinda strins dintele unde
ea nu se va termina. In vedere respectarii acestui criteriu p/u efectuarea controlului respective se foloseste
sonda in unghi.
21. Etiologia si tabloul clinic a edentatiei partiale. Clasificari (Kennedy, Kenndy Appligate)
Indicatii si etapele clinico- tehnice in terapia puntii dentare din doua bucati.
Etiologia: Factorii care duc la aparitia edentatiei partiale , conditional pot fi repartizati in 2 grupe:
1)factori congenitali, 2)factorii postnatali.
Edentatia partiala congenitala se caracterizeaza prin lipsa mugurilor dentari sau a distructiei lor in stadiile
incipiente de dezoltare. Daca lipsesc toti dintii avem o anodontie iar daca citiva o hipodontie
(oligodontie). In litratura de specialitate aceste varietati de lipsa a dintilor se mai numesc edentatii
primare, la care se refera si dereglarile procesului de formare si situare a mugurilor dentari si de eruptie a
dintilor care conduc la retentia dintilor in profunzimea osului si ca rezultat la aparitia edentatiei partiale,
aceasta varietate de edentatie se mai numeste si falsa. Edentatia partiala provocata de factori postnatali
(dobindita) care se mai numeste edentatie secundara apare ca urmare a afectiunilor odontale, parodontale,
a proceselor inflamatoare(osteomielita), interventiilor chirurgicale (inlaturarea tumorilor benigne sau
maligne), traumatismului.
Tab clinic in caz de edentatie partiala va fi individual si se va gasi in dependenta de numarul dintilor lipsa,
de localizarea bresei si rolul dintilor pe care l-au indeplinit in arcada dentara, starea tesuturilor dure si a
parodontiului dintilor restanti, de tipul de ocluzie, timpul care s-a scurs de la pierderea dintilor, factorul
etiologic, virsta, starea generala a organismului. Simptomele edentatiei partiale se impart in exobucale si
endobucale.
Clasificarea Kennedy.
Clasa I edentatie partiala bilaterala adica marginita de dinti numai mezial
Clasa II- edentatie partiala unilaterala adic amarginita de dinti numai mezial
Clasa III- prezenta obligatori a bresei laterale intercalate adica marginita si mezial si distal de dinti
Clasa IV edentatie partiala cu localizarea bresei numai in zona frontal

Clasificarea Kennedy- Applegate

Clasa I edentatiile terminale bilaterale ale arcadei in cadrul caeia toti dintii restanti sint plasati anterior
fata de spatiile edentate si este identica clasi I Kennedy
Clasa II edentatiile terminale unilaterale in care dintii restantii sunt plasatianterior fata de spatiul
edentate si corespunde clasi a IIa Kennedy
Clasa III edentatiile laterale intercalate, bresele fiind marginite de dinti restanti anteriori si posteriori
deficitari din punct de vedere functional, incapabili sa suporte o lucrare protetica fixa
Clasa IV- edentatiile in regiunea frontal a arcadei dentare care poate sa se intinda din ambele parti a liniei
mediane, dintii restanti fiind capabili sa nu ofere sprijin protezei fixe
Clasa V edentatiile laterale intercalate , bresele fiind marginite de dinti restanti anteriori si posteriori, dar
limita anterioara este reprezentata de un dinte care din punct de vedere functional nu poate oferi sprijin
sufficient de rezistenta unei constructii protetice fixe.
Clasa VI edentatiile laterale intrercalate cu brese marginite de dinti restanti anteriori si posteriori capabili
sa suporte sprijinul protezei fixe.
22 Particularitatile examenului clinic si paraclinic a pacientilor cu edentatie partiala.Indicatiile si
Etapele clinico tehnice in terapia cu punti dentare intreg turnate
Examenul Clinic include ;examen subiectiv si obiectiv
Subiectiv
Datele personale :Stabilirea indentitatii pacientului,domiciliu ,sexul ,profesia,locul de munca.
Examenul subiectiv include Motivatia ; include istoria actualei maladii ,istoria vietii,
Istoria actualii maladii urmareste scopul de a studia evolutia maladii si eficienta tratamentului daca a avut loc
Istoria vietii in cadrul anamnezii vietii luam in consideratie ,locul nasterii si de trai
Examenul Obiectiv
Cuprinde examenul exobucal si endobucal si complimentar
A)examen .Exobucal se executa prin inspectia reg.maxilo faciale din fata si profil atragind atentia la starea si
culoarea pielii,a mucoasei buzelor,prezenta ssau lipsa asemetriei faciale,la linia de contact si pozitia buzelor,
obrajilor,comisurilor gurii ,gradul de exprimare asanturilor perilabiale
Examen Endobucal
Se executa prin inspectia cav bucale ,cu ajutorul instrument ,oglinda pensa dent ,sonda etc.
Examenul endobucal se executa intro anumita ord :
1 Raportul dintre buze ,grad .de deschidere a gurii si mobilit.muschiului orbic.a buzelor .
2Dintii
3Arcadele dentare
4 raportul dintre arcadele dentare 9tip de ocluz
5mucoasa cav bucale
6 apofizele alveolare si maxilarele
Examenul paraclinic
Se va reduce la aplicarea diverselor examinari locale ,generale sau si unul si altul

Examenul Radiologic- este unul din examenele complimentare de baza la precizarea modif,tesuturilor osoase ,
rapoartele dintre diferite segmente si elemente ale scheletului stomatognat
Radiografia intraorala - filmul radiografic capatat prin metoda intraorala ne da posibilitate de a preciza starea
tesuturilor dure ala dintilor
Radiografia Panoramica
-acest tip se efectuiaza cu ajutorul radiografiei panoramice prin proiectia desfasurata de una si aceeasi pilicule a
acelor 2 arcade dentare ,Vom studia aceeasi partic de structura a paradontului si tesut osos , si studierea lor in
asamblu
Tomografia
Radiografia extraorala
Indicatiile
-Din consideratii fizionomice coroanele metalice turnate sunt indicate pe dintii laterali ;
-Coroana naturala a dint. trebuie sa aiba o inaltime sufficient pentru efectuarea prepararii str necesar din tesut dure
-Tesuturile dure in zona coletului dintelui stilp nu treb sa fie lezate
Etapele clinico Tehnice
1
2
3
4
5
6

Clinica Prepararea dintilor stilpi,

2amprentarea si protectia plagii dentare
In Laborator ;realizarea modelului de lucru si auziliar ,modelarea machetei coroanei din ceara , turnarea
Clinica ; Proba coroanei turnate
In laborator ;prelucrarea mecanica ,slefuirea si lustruirea lucrarii
In clinica ; Proba si fixarea coroanei .

23 Consecutivitatea Examenului clinic subiectiv a pacientilor cu edentatii partiale .

Indicatii,contraindicatii si etapele-clinici-tehnice la aplicarea puntilor dentare din acrilate si
compozite moderne
Examenul Clinic include ;examen subiectiv
Subiectiv
Datele personale :Stabilirea indentitatii pacientului,domiciliu ,sexul ,profesia,locul de munca.
Examenul subiectiv include Motivatia ; include istoria actualei maladii ,istoria vietii,
Istoria actualii maladii urmareste scopul de a studia evolutia maladii si eficienta tratamentului daca a avut loc
Istoria vietii in cadrul anamnezii vietii luam in consideratie ,locul nasterii si de trai
Indicatii
1 Coroanele de invelis fizionamic sint indicate in terapia leziunilor odontale coronare ale dintilor frontali si
premolarilor in caz de lipsa de supstanta a marginilor incisivale si a unghiurilor cind alte metode de restaurare nu
sunt posibile sau eficiente
Contraindicatii
1 Coroanele fizionomice nu pot fi aplicate pe dinti cu coroane mici ,cind dupa prepararea bontul capatat nu ne va
asigura o buna fixare a viitoarei coroane .
Asemenea coroane sunt contraindicate cind tesutur dure ale dintelui sunt fragile
Pe dintii laterali din cauza fortelor mari de presiune si rezistenta mica a materialului

Etapele clinico- Tehnice a puntii dentare din acrilat sau compozit

1 Prepararea dintilor stilpi
7
8
9
10
11

amprentarea si protectia plagii dentare

In Laborator ;realizarea modelului de lucru si auziliar ,modelarea machetei din ceara si schibul ei in acrilat
Clinica ; Proba puntii dent din acrilat
In laborator ;prelucrarea mecanica ,slefuirea si lustruirea lucrarii
In clinica ; Proba si fixarea puntii dentare

24Examenul clinic obiectiv al pacientilor cu edentatii partiale .Indicatii ,Contraindicatii si etapele

clinico tehnice la aplicarea puntilor dentare integral ceramice si adezive
Examenul Obiectiv
Cuprinde examenul exobucal si endobucal si complimentar
A)examen .Exobucal se executa prin inspectia reg.maxilo faciale din fata si profil atragind atentia la starea si
culoarea pielii,a mucoasei buzelor,prezenta ssau lipsa asemetriei faciale,la linia de contact si pozitia buzelor,
obrajilor,comisurilor gurii ,gradul de exprimare asanturilor perilabiale
Examen Endobucal
Se executa prin inspectia cav bucale ,cu ajutorul instrument ,oglinda pensa dent ,sonda etc.
Examenul endobucal se executa intro anumita ord :
1 Raportul dintre buze ,grad .de deschidere a gurii si mobilit.muschiului orbic.a buzelor .
2Dintii
3Arcadele dentare
4 raportul dintre arcadele dentare 9tip de ocluz
5mucoasa cav bucale
6 apofizele alveolare si maxilarele
Indicatiile
-catre tratamentul cu punti dentare din acrilat si ceramica avem nuumai in cazul edentatiilor unidentare sau cind
lipsesc cel mult 2 dinti in zona frontala a arcadelor dentare ,Iar dintii stilpi permit confectionarea acestor
constructii
Contraindicatii
-Sunt determinate de particularitatile acestor punti care au o duritate comparativ mica si deci nu pot fi utilizate
pentru zonele laterale ale arcadelor dentare
-La fel sunt contraindicate in caz de prezenta a tipurilor de ocluzie adinci ,traumatizante, la fel cind dintii stilpi
rezulta bonturi prea scurte ,ce nu pot asigura prezenta protezei
-In cazul abraziunii dentare avansate

26 Migrari dentare ,Etiopatogenia tobloul clinic .Sindromul molarului de 6 ani .Fenomenul

Tieleman . Metode de tratament
Etiopatogenie cauzele migrarii dentare sunt ;Leziunile odontale coronare intinse ,refacerea incorecta in supra
liniei sau subocluziei a suprafetelor ocluzale, edentatiile partiale starea patologica a tesuturilui paradontului unor
abiceiuri vicioase ca muscarea limbii ,buzelor obrajelor ,deglutitia infantila .prin urmare factorii ce provoaca migrari
dentare se inpart in 2 grupe ; factori locali si generali
Tabloul clinic

Simptomele clinice a migrarilor dentare depinde de numarul dintilor pierduti ,durata perioadei de timp dupa
extractie .cu cit mai mult timp sa scurs de la momentul extractiei si cu cit edentatia e mai intinsa cu atit mai grave ,
mai exagerate vor fi migrarile dintilor restanti .Dupa perderea unui sau mai multor dinti, antagonistii migreaza
vertical spre spatiului edentat
Tratamentul
Lichidarea dezichilibrului dintre arcadele dentare in urma edentatiilor partiale .
Slefuirea tesuturilor dure
Aceasta metoda este mai des folosita la lichidarea dereglarilor interocluzale slefuind suprafetele ocluzale ale dintilor
migrati verticali si fetele laterale ale dintilor inclinati . Slefuirea ocluzala are scop de a micsora inaltimea coroanei
dintelui migrat, Nivelarea planului de ocluzie .
Rezectia dentara
Ca masura de lichidare a dereglarilor interocluzale se folosesc la pacienti cu dereglari verticale sau inclinari
orizontale exagerate ,
Tratamentul ortodontic
Un rol important in tratament ortodontic il are alegerea dispozitivului pentru inaltarea dimernsiunii verticale de
ocluzie si deplasarea dintilor migrati ,precum si modul de fixare a lui
Repozitionarea mandibulei
Cind migrarile dentare sunt insotite de deplasarea distala a mandibulei, micsorarea spatiului alveolar si micsorarea
etajului inferoir al fetei
Tratamentul chirurgical
Este considerata ca o masura extrenma si urmareste extractia dintelui migrat ce nu poate fi recuperat prin metoda
conservativa
Tratamentul protetic
Este indicat pacientilor cu migrari dentare orizontale exagerate,care nu accepta alte metode

32.amprentele realizate penru confectionarea ppm trebuie sa redea cu o mare fidelitate forma si
intinderea cimpului protetic.se folosesc:amprente anatomice si functionale .
Amprenta anatomica reproduce negative copia tuturor elementelor topografo-anatomice ale cimpului protetic si este
realizata cu ajutorul lingurilor standarde universale .aceasta amprenta nu reda cu precizie relieful fibromucoasei
cimpului protetic din zona trecerii fibromucoasei immobile in active mobile din cauza supraextinderii sau micsorarii
marginilor amprentei in zona mucoasei pasiv mobile.proteze realizate dupa astfel de amprente adeseori necesita
retusari la nivelul suprafetei mucozale si ca rezultat in unele cazuri este nevoie de a le reface.
Amprenta functional ,reprezentind copia negativa a cimpului protetic ,reda cu mare fidelitate forma si intinderea lui
in dependent de functia tesuturilor moi.
Amprentele functionale se realizeaza prin doua tehnici:in doi timpi,si intr-un singur timp.
Amprenta functional in doi timpi este realizata dupa tehnica amprentelor duble,iar dintr-un timp prevede
amprentarea dupa confectionarea unei linguri individuale din acrilat sau alt material pe modelul realizat dupa
amprenta anatomica.dupa metoda amprentarii se clasifica in:
a)amprenta functional necompresiva ,ce se recomanda in edentatiile partiale cl I,II dupa kennedy,la tratametul careia
se prevede realizarea bazei protezei cu captuseala elastic.pentru realizarea ei se recomanda material elastic de o
fluiditate marita,care nu va permite exercitarea presiunilor pe suprafata cimpului protetic.
b)amprenta functional compresiva,ce se recomanda in edentatii partiale,in care fibromucoasa cimpului protetic are
un grad de rezilenta marit.se realizeaza prin exercitarea presiunilor digitale asupra lingurii individuale sau ocluzale ,
de la bordurile de ocluzie,confectionate pe o baza rigida,care concomitant inregistreaza si relatiile intremaxilare.

33.etapele clinic-tehnice la confectionarea protezelor acrilice partial mobilizabile.

1.clinic.examinarea pacientului si amprentarea cimpului protetic
2.laborator.realizarea modelelor.daca amprenta a fost obtinuta cu o lingura standard,ulterior pentru a realize
proteza,se vor confectiona din ceara sabloanele cu bordurile de ocluzie.daca tabloul clinic reclama o amprentare
functional(edentatii subtotale,temrinale etc)dupa realizarea modelelor de pe amprenta obtinuta cu o lingura
standard,se confectioneaza lingura individuala.se realizeaza modelul si se confectioneaza din ceara sablonul cu
bordure de ocluzie.
3.clinic.determinarea ocluziei centrice sau a relatiilor intremaxilare.
4.laborator.fixarea modelelor in ocluzor sau articulator si montarea dintilor artificiali.
5.clinic.proba machete protezei in cavitatea bucala
6.laborator.modelarea definitive a machete,ambalarea in chiuveta si relaizarea tiparului,introducerea acrilatului in
tipar si polimerizarea,dezambalarea si prelucrarea protezei.
34.Caracteristica metodelor de determinare a DVO
o deosebita atentie se atrage la examenul DVO in cazurile relatiilor intermaxilare fara dinti antagonisti folosidu-se
teste fizionomice si fiziologice.se utilizeaza testele functieii fonetice,propunin pacientului sa pronunte sunetul
fonemei S cind se stabileste cea mai mica distant intre arcadele dentare si care adduce mandibula in stare de
repaus fiziologic relative(postura).

35.edentatie partial intinsa- lipsa unitatilor odonto-parodontale ,a mai mult de 3 dinti consecutive.
Tablou clinic:
1.fenomen dureros :disfunctie cranio mandibulara,durere muscular
2.insuficiente functionale,masticatorii,estetice,fonetice,de deglutitie.
Semne obiective: endoorale-prezenta breselor,migrari dentare,abraziuni patologice,modificari parodontale.
Indicatii PPMS:
Edentatii partiale
Component:
1)seile protezei
2)conectorii principali(placa palatinala,bara lingual)
3)conectori secundari(bare secundare)
4)elemente de mentinere,sprijin ,stabilizare
5)dinti artificiali
6)crosetele
Varietati :
1(din elemente fabricate pentru diferite parti ale protezei(bare ,arcuri,crosete ,sei)sau modelate separate si dupa
aceea lipite intre ele
2)prin turnarea intrebului schelet metallic.
Crosete :Ackers(croset circular turnat),Bonwill(croset circular din 6 brate,doua retentive,doua opozante,doi pinteni
ocluzali bidentari),Roach(situarea bratului retentive in zona subecuatoriala a dintelui stilp),Ney(combinare intre
crosetele circulare si divizate,sint in numar de 6)

36.paralelograful
Daca modelul de studio este confectionat din ghips obisnuit ,atunci cel definitive-din ghips
special,dur(superghips)modelul definitive este studiat la paralelograf.
El este alcatuit din soclu stabilizator reprezentat de un dispozitiv metallic,ce confera stabilitate aparatului,support
pentru modelul din ghips cu articulatia reglabila multidirectionala cu o masuta de lucru reglabila inzestrata cu
sisteme pentru fixarea modelului.suportul este asezat pe dispozitivul soclului stabilizator si permite plasarea lui in
toate directiile pe toata suprafata dispozitivului,stilpul vertical solidarizat lateral al soclului stabilizator ,printr-un
dispozitiv specialpermite realizarea miscarilor in plan verticalla diferit nivel.la extremitatea superioara a stilpului
vertical este solidarizat bratul orizontal,la cealaltaextremitatea a bratului orizontal,este articulate tija vertical fiind
paralela cu stilpul verticalsi inzestrata cu un system de menghina,in care sunt fixate piesele anexe:1.tija
detectoare2.tija portcreion3.tije retentivometre4.tija razusa.
Cu ajutorul paralelografului se fac operatiunile:

1.determinarea axului de insertie si dezinsertie a protezei

2.fixarea pozitiei alese a axului de insertie si dezinsertie al protezei pentru reproducerea ei
3.determinarea si trasarea ecuatorului protetic
4.determinarea zonelor retentive unde vor fi situate extremitatile bratelor elastic ale crosetelor
5.alegerea constructiei protezei si trasarea proiectului pe model

37. Conceperea PPM scheletate n edentaiile pariale cl. I-IV Kennedy la maxil i mandibul.
Alegerea dinilor de suport i a tipurilor de croete.Biomecanica.
Conceperea i realizarea PPMS depind de forma clinic a edent.par.,starea parodontului dinilo-stlpi, a
fibromucoasei cmp.protetic, innd cont biomecanica PPMS. Proteza n final trebuie s posede o
stabilitate static i dinamic pe cmp.protet.
n edent. de cl. I-II Kennedy proteza va fi realizat:
-cu sprijin mucoosos(cl.I) sau mixt (mucoosos i dentoparodontal).
-Echilibrarea presiunilor masticatorii este realizat prin conectorii secundari (rigizi, semilabili sau labili)
n dependen de starea parodoniului dinilor stilpi, fibromucoasei i ntinderii edentaiei. Se realizeaz pe
suprafaa care suport mai uor presiunile.
-Dac parodontul e/e afectat,se recom. solidarizarea dinilor restani cu croete cu pinteni ocluzali,croeta
continu cu gherue ocluzale i incizale, microproteze pe 2-3 dini, puni dentare.
n reziliena fibromucoasei crescut se fac conexiuni rigide, n cea normal semilabili.
limitele eilor: la mandibul- 1/3 anterioar a tuberculului piriform, la maxil tuberozitile n totalitate.
n cl.II Kennedy, se folosesc pe partea opus edentaiei cro.Jackson,Adams(cu pinteni ocluzali), sau
Bonwill.
n edent. de cl. III Kennedy :
- pot fi cu sprijin mucoosos, dentoparodontal i mixt.
sprijinul mucoosos nu se recomanda, doar n caz dac conectorul principal se va face n form de
plcu, care va prelua presiunile asupra sa i va preveni atrofia apof.alveolare.
cnd dinii stlpi au parodont sstos se face sprijinul dentoparodontal, dac parodontul e/e afectat
mixt.
Pe dinii de pe partea opus breei se pot aplica croetele Jackson, Adams sau Bonwill.
- Ca elemente de men.,sprijin i stabiliz. Pe dinii distali limitrofi brei se recomand croetele
meziodistale(uni-,bidentare), inelare, continuu, Ney nr.6.
n edent. cl. IV Kennedy:
- proteza prezint o a de la care pornesc barele sau placuele mucozale;
- ca contrabasculante se indic elemente att pe dinii limitrofi breei.ct mai posteriorpe ambele
hemiarcade;
- pe dinii limitrofi croete Ackers, bidentare, divizate Roach n forma de S,T, pe cei laterali:
cro.circulare,Bonwill,culise.. Sisteme speciale: Dolders, bare cu clrei.
Alegerea dinilor de suport n PPMS.
Depinde de numrul, forma i localizarea dinilor restani. Dup numrul de dini pe care se-au aplicat
croete ,ancorarea poate fi:
-punctiform n edent.subtotale (un singur d.restant), cel mai puin eficient biomecanic;
liniar linie imaginar (linia croetar) care unete dinii-stlpi pe care s-au aplicat croete, cea mai
avantajoas direcie a liniei e/e cea care trece prin centrul de greutate al protezei. Cu ct linia se abate mai
tare de la centru,cu att stabilitatea e/e mai rea. Poate fi transversal,diagonal(cele mai favorabile),
sagital.
n suprafa cea mai favorabil.
dinii restani grupai ofer condiii mai puin favorabile dect acelai numr de dini repartizai n
diferite locuri ale arcadei dentare.

 se ine cont de gradul de implantare a dintelui, raportul coroan-rdcin, morfologia radicular.

morfologia coronar a dinilor restani are rol improtant n stabilizarea i meninerea protezei. Coroanele
neretentive sau poziia de implantare nefavorabil se acoper cu microproteze.
Biomecanica PPM.
-Forele masticatoare acioneaz n 3 direcii: vertical, orizontal i rotativ.
cele verticale sunt: de desprindere(alimente lipicioase, limitele incorect realizate,gravitaia), de
nfundare(fora de masticaie,deglutiia, parafuncii,echilibrare incorecta ocluziei, DVO mrit);
- n sens orizontal: mezializarea, distalizarea,deplasri laterale.
rotaiile: bascularea prin desprinderea extremitii distale a eii, bascularea prin nfundarea extremitii
meziale a eii, bascularea lateral.
38. Conceperea PPM scheletate n edentaiile pariale cu sisteme specile de fixare: culise,sistem
Rumpel-Dolder.
Aceste sisteme prezint dispozitive mecanice complexe din 2 componente: una fixat la dinii stlpi,, iar
alta la proteza scheletat.Exist un numr mare de sisteme speciale, care sunt divizate n categorii: culise,
capse, bare cu clrei, telescoape, disjunctori de for (balamale), magnetice.
Culisele.
-Sunt alctuite din 2 pri: matrice(un tub de diferite formepe seciune) i patrice(culiseaz n ineriorul
matricei,avnd aceeai form).
una din pari se va aplica la microproteza ce acoper dintele stlp ,iar cealalt parte va fi (prin
lipire,supraturnare,prefabricat acrilat), iar alta va fi inclus n scheletul metalic al PS.
Dup raportul cu microproteza culisele pot fi: intracoronare, intra-extracoronare, extracoron.;
- Dup forma lor n seciune: H, T,Y, trapez,circulare,ovale.
meninerea PS se datoreaz friciunii realizate ntre aceste 2 pri ce culiseaz cu precizie mare.
se opun deplasrii protezelor, nu sunt vizibile(estetice), permit imobilizarea a dinilorplasai in planuri
diferite.
Sistemul Rumpel-Dolder. Face parte din categoria bare cu clarei, sunt compuse din piese dentare fixe
alctuite dintr-o bar solidarizaa la coroanele care acoper dinii slpi sau la dispozitivele radiculare a
acestira i o gutier aplicat n aua protezei, care ncalec bara. Bara poate fi rotund, ovoidal,
dreptunghiular etc. Grosimea de la 1,5 la 4mm, lungimea depinde de bre, trebuie s fie distanat de
apof.alveolar la 1-2mm. Gutiera se mai numete clre, este o copie de form i dimensiune a barei,
Dolder descrie 2 variante: 1)sistem rigid, contact intim ntre gutir i bar,indicat n proteze cu sprigin
dento-parodontal; 2)sistem rezilient, cu spaiu ntre bar i gutier,dependent de gradul de rezilen a
fibromucoasei, sprigin mixt,dentomucozal. Se indic n: edentaii frontale, laterale i subtotale, cu
nlimea spaiului protetic suficient petru plasarea barei, calreului i d.artificiali. Pot fi mixte,adic cu
culise sau capse.
39. Metode de corectare a bazei protezei mobilizabile, ocluziei, croetelor. Indicaii, tehnica
rebazrii. Complicaii. Profilaxia.
Leziunile PM pot interesa toate componentele acesteia i pot suveni din urmtoarele motive:
- erori la etapele clinico-tehnice de confecionare a PM;
- materialele acrilice nesatisfctoare;
- neglijarea regulilor de utilizare de ctre pacient a PM (fracturri);
- modificri morfologice a cmpului protetic n timp (atrofia suportului osos, extracia dinilor restani).
Rebazarea PM- metod de corectare a bazei protezei, caracterizat prin adaosul de past de acrilat la
suprafaa mucozal a protezei cu restituirea unei zone (segment) al bazei mpreun cu d.artificiali. Poate fi
realizat prin 2 tehnici: direct i indirect ( n laborator, cu acrilat termopolimerizabil dup amprenta

funcional).
Tehnica direct: de pe faa mucozal se ndeprteaz un strat de acrilat de 0,5-1mm cu freza. Se obine o
suprafa aspr pe faa mucozal i marginile protezei. Feele laterale a eilor se protejeaz cu emplastru,se
prepar pasta din acrilat,se umezesc suprafeele preparate cu monomer i se indroduce acrilatul n ei.
Cnd acrilatul devine de consisten de aluat vscos, proteza se introduce n gur, medicul apsnd ferm cu
degetele pe pintenii de sprijin.
-Tehnica indirect: n laborator, cu acrilat termopolimerizabil dup amprenta funcional a cmpului
protetic. Proteza va servi ca o portamprent.
Reparaia croetelor. Se obine o amprenta mpeun cu proteza mobilizabil, se realizeaz modelul din
ghips. Pe dintele slp de pe model se confecioneaz croetul. Dup traectul segmentului de fixare se
creeaz un loca n baza protezei cu adncimea de 2 mm n care se introduce acrilat autopolimer. Croetele
deformate sau inactive se vor corecta de ctre medic,adaptndu-le ntii pe modelul din ghips a cmpului
protetic cu ajutorul cramponului.
Corectarea ocluziei. Prevede reconstituirea dinilor artificiali fracturai sau desprini din protez. Se
efectueaz n laborator. Se alege dintele lips dup culoare,form,dimensiune corespunztoare celor
restani.Dintre locaul dintelui i baz trebuie sa fie un strat de 1-1,5 mm acrilat.
Complicaii.
aspirarea vaporilor de monomer, pastei de acrilat;
- reacii alergice la masele acrilice;
- goluri sau pori in acrilatul polimerizabil, linii de demarcaie ntre acrilatul nou i vechi;
- mrirea DVO, bascularea protezei, PM nu se adapteaz pe cmpul protetic.
40. Abraziunea patologic localizat a dinilor. Etiopatogenia. Tabloul clinic (Broca,Gavrilov).
Particularitile tratamentului protetic a formei compensate si decompensate.
Etiologia. Afara de abraziunea fiziologica exista diferite forme patologice care se caracterizeaza
printr-o abrazie rapida si intensiva a smaltului si dentinei intr-un timp comparativ scurt. Etiologia
acestui proces este multipl si abraziunea poate aparea ca rezultat al actiunii factorilor endogeni si
exogeni sau a imbatranirii lor. Din factorii endogeni fac parte : dereglarile metabolismului , a
procesului de mineralizare a tesuturilor dure, a functiei glandelor endocrine, strucura deficient a
tesuturilor dure cu caracter congenital ,ce poate aparea ca urmare a maladiilor mamei si
copilului sau a ereditatii, procesele neurodistrofice ale tesuturilor dure. Factorii exogeni importanta o
are suprasolicitarea functional a dintilor. Aceasta poate fi influentata de edentatia partial in raport
de numarul dintilor absenti si functia mixta a celor restanti, de tipul de masticatie, hiperfunctia
muschilor, caracterul alimentelor, scrisnitul nefunctional de dinti(buxism), parafunctii musculare., maladii
a TGI,SCV,SNC.
A.Scerbacov a sistematizat factorii ce duc la abraziunea dentara patologica:
1. Insuficienta functionala a tesuturilor dure, conditionata de morfologia lor deficint: congenital - ca
urmare a dereglarilor de amelo- si dentinogeneza; ereditara - de tipul maladiei Capdepond; dobandit
- ca urmare a proceselor neurodistrofice, dereglari ale sistemului cardiovascular si a aparatului
endocrinic dereglari ale metabolismului de diferita etiologie.
2. Suprasolicitarea functional a dintilor conditionata de edentatia partiala (micsorarea dintilor
antagonisti in ocluzie, functia mixta , parafunctiile musculare .
3. Factorii profesionali nocivi (necrozele acidice si alkaline). Unele din ele pot provoca abrazie
generalizata iar altele locala. Mecanismul dezvoltarii sporirii si caracterul abraziei tesuturilor dure
va depinde de etiologia, varietatile si particularitatile individuale de ocluzie influentate de contactele
dento-dentare in miscarile functionale de propulsie si retropulsie.

Broca imparte abraziunea in 5:

Gradul 0-fara abraziune

Gradul 1- intereseaza smaltul

Gradul 2- dinti la care dentina apare punctiform

Gradul 3-dinti cu relief ocluzal sters ,smaltul ramine ca un inel periferic

Gradul 4-coroana scade in inaltime pina la colet

Gavrilov deosebete 2 forme:
1) cnd nlimii coroanelor dinilor e/e compensate de creterea apofizelor alveolare;(DVO,ATM n
norm)
2)cnd micoraea nlimii coroanelor nu e/e nsoit de hipertrofia apof.alveol.(DVO micorat, spaiul
interocluzal mrit cu 1-1,5cm, modificri a ATM)
Tabloul clinic. Depinde de etiologie, tipul de ocluzie, localizare, gradul de abraziune, prezena sau
absena breelor dentare. n abraziile de gradul I clinica poate fi puin simptomatic, iar n cele mai
avansate apare hiperestezia es.dent.dure, dereglri funcionale,estetice (mai ales n zona frontal), apar
zone de dezocluzie. Pot fi asociate cu edentaii pariale.
Tratamentul. Va fi efectuat n raport cu tabloul clinic. n forme compensated gr.I tratamentul va fi
orientat la restabilirea es.pierdute prin acoperire sau incrustaii. Abraziile de gr.I i II cnd contactele
dentodentare sunt pstrate(compensare) e/e necesar o pregtire proprotetic pentru a crea spatiul
interdentar necesar pentru restituirea coroanei(aparate ortodontice i ortopedice). Se pot aplica
gutiere,proteze dentare mobile sau fixe(rar). Dup 3-6 luni de suprasolicitare funcional a zonei de
dezocluzie va aprea spaiul necesar pentru restituirea morfologic a coroanelor.
41. Abraziunea patologic generalizat a dinilor. Etiopatogenia. Tabloul clinic. Particularitile
tratamentului protetic a formei compensate si decompensate.
Afara de abraziunea fiziologica exista diferite forme patologice care se caracterizeaza printr-o
abrazie rapida si intensiva a smaltului si dentinei intr-un timp comparativ scurt. Etiologia acestui
proces este multipl si abraziunea poate aparea ca rezultat al actiunii factorilor endogeni si exogeni
sau a imbatranirii lor. Din factorii endogeni fac parte : derglarile metabolismului , a procesului de
mineralizare a tesuturilor dure, a functiei glandelor endocrine, strucura deficient a tesuturilor dure cu
caracter congenital ,ce poate aparea ca urmare a maladiilor mamei si copilului sau a ereditatii,
procesele neurodistrofice ale tesuturilor dure. Factorii exogeni importanta o are suprasolicitarea
functional a dintilor. Aceasta poate fi influentata de edentatia partial in raport de numarul dintilor
absenti si functia mixta a celor restanti, de tipul de masticatie, hiperfunctia muschilor, caracterul
alimentelor, scrisnitul nefunctional de dinti(buxism), parafunctii musculare., maladii a TGI,SCV,SNC.
A.Scerbacov a sistematizat factorii ce duc la abraziunea dentara patologica:
1. Insuficienta functionala a tesuturilor dure, conditionata de morfologia lor deficint: congenital - ca
urmare a dereglarilor de amelo- si dentinogeneza; ereditara - de tipul maladiei Capdepond; dobandit
- ca urmare a proceselor neurodistrofice, dereglari ale sistemului cardiovascular si a aparatului
endocrinic dereglari ale metabolismului de diferita etiologie.
2. Suprasolicitarea functional a dintilor conditionata de edentatia partiala (micsorarea dintilor
antagonisti in ocluzie, functia mixta , parafunctiile musculare .
3. Factorii profesionali nocivi (necrozele acidice si alkaline). Unele din ele pot provoca abrazie
generalizata iar altele locala. Mecanismul dezvoltarii sporirii si caracterul abraziei tesuturilor dure
va depinde de etiologia, varietatile si particularitatile individuale de ocluzie influentate de contactele
dento-dentare in miscarile functionale de propulsie si retropulsie.
Tabloul clinic.
-Exobucal: va fi n funcie de gradul leziunii. n formele avansate etajul inferior al feei micorat,plicile

nazolabiale i mentonier pronunate, comisurile gurii coborte, buzele prbuite. -Endobucal: prezenta
abraziunii avansate a tesuturilor dure ale dintilor, care a dus la dereglarile de structura
anatomica a coaroanelor. Din cauza abraziuniii progresive dispar cuspizii dintilor laterali,
marginile incisive ale dintilor frotali, iar inaltimea coroanei este micsorata(conform tipului de
ocluzie)
Broca imparte abraziunea in 5:

Gradul 0-fara abraziune

Gradul 1- intereseaza smaltul

Gradul 2- dinti la care dentina apare punctiform

Gradul 3-dinti cu relief ocluzal sters ,smaltul ramine ca un inel periferic

Gradul 4-coroana scade in inaltime pina la colet

Gavrilov deosebete 2 forme:
1) cnd nlimii coroanelor dinilor e/e compensate de creterea apofizelor alveolare;(DVO,ATM n
norm)
2)cnd micoraea nlimii coroanelor nu e/e nsoit de hipertrofia apof.alveol.(DVO micorat, spaiul
interocluzal mrit cu 1-1,5cm, modificri a ATM)
Tratamentul
-in forma compensat poarta un caracter complex, orientat spre lichidarea hipersteziei tesuturilor
dure, utilizarea masurilor de profilaxie local i general, intesificarea proceselor de remineralizare i
prevenirea avansrii procesului de abrazie generala, restabilirea continuitii arcadelor dentare prin
protezare(puni dentare,PPM), restabilirea tonusului muscular.
-Tratamentul formelor decompensate e/e dificil i prevede restabilirea DVO, strii funcionale a ATM. La
micoarea DVO pn la 4mm se utilizeaz tratamentul cu corane de nveli(M/C,M/A, lateral puni
metal.turnate), n cazuri de deformare a arcadelor dentare se va efectua n 2 etape: la prima etap
lefuirea selective, aparate ortodontice, nivelarea planului de ocluzie; la etapa 2 proteze dentare. n
cazurile cnd DVO este mai mult de 4mm, se efctueaz n 2 etape: 1) aparate ortopedice(gutiere,PPM) cu
scopul adaptrii funcionale a muchilor,ATM. Dac aceast majorare a DVO nu a provocat dureri i a
restabili 1/3 inferioar a feei se recurge la a doua etap- tratament protetic. n cazurile mai grave de
micorare a DVO cu modificri severe a ATM, se va restabili n cteva edine. La fiecare edin se va
majora cu 1,5 2.0mm. Apoi urmeaz protezarea conform tabloului clinic.
47.Caracteristicele etapelor consecutive la determinarea relatiilor intermaxilare centrice in
edentatia totala.
Exista 2 metode de determinare a relatiilor intermaxilare a)cu ajutorul sabloanelor cu bordure de ocluzie
denumita si conceptia ocluzala si b)cu ajutorul arcului facial sau a inregistrarii pantomografice a pozitiilor
condililor mandibulari in cavitatea articulara.
Etapele de determinare a relatiilor intermaxilare centrice dupa 1 metoda:
1.Modelarea curburii vestibulare a sablonului cu bordure de ocluzie la maxilla.(Curbura vestibulara a
bordurii de ocluzie a sablonului superior constituie reperul pe care il modeleaza medical, iar tehnicianul
dentar il foloseste pentru situarea suprafetelor vestibulare ale dintilor frontali. In cazul unei proeminente
sau a prabusirii buzelor sau a obrajilor se vor face corectarile necesare prin inlaturarea sau adugarea unui
strat subtire de ceara atit cit este nevoie. Curbura vestibulara a bordurii confectionata din ceara la maxilla
se afla putin mai vestibular, fata de central apofizei alveolare)

2.Stabilirea inaltimii bordurii de ocluzie la maxilla.(Se determina odata cu determinarea nivelului si

directiei planului de ocluzie.Ca regula, marginea bordurii de ocluzie la maxilla trebuie sa fie cu 1.0-1.5mm
mai jos de marginea buzei, iar la mandibula tot cu aceeasi marime si tot mai jos de marginea buzei
inferioare.Acest element este relative, depinde de gradul de atrofie a apofizelor alveolare ,activitatea
functional a buzelor si deci este individuala)
3.Stabilirea nivelului si directiei planului de ocluzie(Locul de intilnire a suprafetelor orizontale ale
bordurilor de ocluzie reprezinta planul de ocluzie, unde vor fi situate marginile incizale a dintilor frontali
superiori si suprafetele ocluzale ale dintilor laterali. Nivelul si directia planului de ocluzie este stability
individual avind o orientare specifica pentru zona frontal si cea lateral. Nivelul planului de ocluzie : zona
frontal-in functie de lungimea buzei inferioare; zona lateral- a)Bonwil-la mijlocul distantei dintre cele
doua creste alveolare; b)Sears-mai aproape de creasta cu atrofie cea mai accentuate c) la o distant de
aproximativ 26mm de linia Kamper.
Directia planului de ocluzie : zona frontal-paralela cu linia
bipupilara; zona lateralparalel cu planul Kamper. a)profil drept-paralel cu planul Kamper; b)profil
convex-ascendent, convergent spre distal cu planul Kamper; c)profil concave-usor divergent distal de
planul Kamper)
4.Determinarea dimensiunii vertical de ocluzie (Pentru determinarea dimensiunii vertical de ocluzie
trebuie de determinat relatia de postura spatial de inocluzie fiziologic. Pentru determinarea DVO trebuie
de gasit asa unraport in plan vertical dintre maxilarele edentate, care ar fi mai eficace pentru activitatea
muscular si a ATM in limite fiziologice ce ar putea sa asigure functia optima a protezelor totale. Metode
de determinare a DVO : a)intraorale; b)extraorale; c)antropometrice; d)anatomice; e)anatomo-fiziologice;
f)functionale)
5.Determinarea si inregistrarea relatiilor intermaxilare centrice(La aceasta manopera se va folosi metode si
teste care asigura o instalare a mandibulei fata de maxilla in relatie centrica.Metode : M.unimanualaKantorovici; M.bimanuala-Betelman; M.reflexului molar-Sear; M.de impingere a mandibulei inainte si de
efectuat totodata inchiderea gurei; alte teste functionale sunt : actul de deglutitie; miscarea capului spre
posterior inchizind gura. Inregistrarea sau fixarea relatiei centrice prin metoda clasica prin intermediul
sabloanelor cu bordure de ocluzie se produce prin doua metode: a)m.fierbinte(DVO este apreciata cu 12mm mai inalta decit cea adevarata); b)m.rece
6.Determinarea reperilor pentru alegerea si montarea dintilor frontali : linia mediana, surisului, caninilor,
aceasta are o mare importanta in restabilirea morfofunctionala si esteticul fetei pacientului.
7.Determinarea culorii dintilor(Calitatea fizionomica a protezelor in mare masura depinde de culoarea
dintilor care necesita o armonie cu culoarea fietii, parului si care trebuie sa corespunda virstei pacientului)
8.Determinarea formei dintilor(Acest criteriu se determina dupa tipul fetei)
48.Proba machetelor protezelor totale.Greseli posibile la etapa determinarii DVO. Simptoame,
clinica, tactica medicului.
Proba machete protezelor reprezinta o etapa clinica importanta, deoarece in cadrul ei are loc aprecierea
calitatii operatiunilor indeplinite la etapele anterioare in clinica si laborator.Initial medical supune unui
examen executia tehnica a machetelor-controlul exobucal si apoi verificarea machetelor in cavitatea
bucala-controlul intrabucal. In cadrul controlului exobucal se determina calitatea modelelor, se atrage

atentie daca nu sint trauma se controleaza daca au fost indeplinite indicatiile medicului, concomitant se
atrage atentie la gradul de ocluzie, la respectarea limitelor bazei machete si contactul cu modelul. Dupa
examenul exobucal machetele vor fi detasate de pe modele,prelucrate cu alcool si introduce in cav. Bucala,
initial la mandibula apoi la maxilla. Se controleaza daca a fost determinate correct DVO, precum si
relatiile intermaxilare centrice. La fel se controleaza culoarea, forma, dimensiunile, topografia, dintilor
montati in proteza.Se controleaza restabilirea fizionomiei fetei si a functiilor de fonatie si masticatie
Greselile cele mai des intilnite la determinarea DVO sint micsorarea sau marirea acestei dimensiuni.La o
supraevoluare fata pacientului capata o expresie de uimire : plicele nazolabiale si mentoniere sint
netezite,iar in timpul vorbirii se aud lovituri de dinti.Spatiul de inocluzie va fi mic sau complect absent la
pozitia de postura a mandibulei. Lichidarea acesteigreseli se efectuiaza prin 2 metode : A)daca dintii in
arcada dentara superioara se afla in pozitie satisfacatoare fata de pozitia buzei superioare si planul protetic,
se inlatura toti dintii artificiali de pe arcada inferioara, apoi pe sablonul de ceara inferior se confectioneaza
o bordure noua si se determina a doua oara DVO si relatiile intermaxilare centrice. Dupa aceasta unul din
modele se inlatura din ocluzor sau articulator, se suprapun in pozitia noua si dupa fixare se realizeaza
montarea dintilor arcadei inferioare. B)daca montarea dintilor superiori a fost efectuata incorrect, atunci
dintii artificiali sint inlaturati de pe ambele machete, se confectioneaza noi sabloane cu bordure de ocluzie
si se repeta din nou etapa precedent in intregime, apoi se confectioneaza arcadele dentare.
DVO micsorat se manifesta printr-o expresie a fetei caracteristica edentatului total. In asa caz se determina
din contul carei machete este micsorata DVO. Daca dintii superiori prezinta o montare corecta, pe arcada
dentara inferioara se aplica o bandoleta de ceara ramolita si se determina din nou DVO. Alta metoda
prevede inlaturarea dintilor de pe arcada dentara inferioara si confectionarea unei bordure de ocluize noi.
In continuare unul din modele se inlatura din ocluzor sau articulator si se suprapune in pozitie noua. Daca
micsorarea DVO este din contul arcadei dentare superioare, atunci este necesar de repetat din nou etapa
determinarii relatiilor intermaxilare centrice.
49.Idicatii si etapele clinic-tehnice la confectionarea protezelor totale cu captuseala elastic sau baza
metalica.
Protezele totale cu baza metalica sunt indicate in cazurile cind are loc fracturarea frecventa a protezelor
din acrilat, uneori ca o metoda de ingrelare a protezelor de pe mandibula pentru a asigura o fixare mai
efectiva, la pacientii ce sufera de bruxism, in cazurile de alergii la acrilat. Totodata baza metalica este un
bun conductor de temperature ceea ce face ca receptorii mucoasei sa-si pastreze functiile. Baza din metal
poate fi confectionata prin metode de stantare din placi de otel inoxidabil cu grosimea de 0.3-0.4mm sau
turnate din aliaje de tip crom-cobalt, aur, platina. In present se utilizeaza metoda turnarii : se efctuiaza
dublarea modelului cu masa refractara de tip Silamin, modelarea bazei din ceara creind pe central apofizei
alveolare puncte de retentive in forma de T, anse, butoane. Concomitent la mijlocul versantelor orale a
apofizelor alveolare se creaza un sant care ne va da posibilitatea sa asiguram o trecere lenta a acrilatului
din zona dintilor artificiali spre baza metalica. Dupa modelare se efectuiaza turnarea si realizarea
protezelor conform proceselor clinic-tehnice cunoscute.
Protezele ce prezinta captuseala elastica au avantaje ca presiunea masticatorie se repartizeaza uniform,
amortizind presiunile in zonele necesare. Asemenea proteze sunt indicate in cazurile cind avem o
fibromucoasa cu rezilienta scazuta, la o atrofie exprimata a apofizelor alveolare, in temei la mandibula sau
la o forma atipica a lor (piriforma, ascutita) prezenta exostozelor, proeminentelor sau a formatiunilor

anatomice exprimate (torusul palatin, tuberozitati exaggerate) la o intolerant a fibromucoasei la acrilatul

obisnuit, la o sensibilitate marita a fibromucoasei catre presiunile masticatorii, in maladiile cornice a
fibromucoasei cav. Bucale.
50.Indicatii catre rebazarea protezei totale. Tehnica, metode directe si indirect.
Rebazarea reprezinta schimbarea intregii baze acrilice a protezei, pastrinduse doar dintii artificiali.
Rebazarea se realizeaza atunci cind proteza are fisuri si/sau reparatii multiple si nu se mai potriveste
corect pe cimpul protetic, insa dintii artificiali sunt intr-o buna conditie.
Tehnica directa a reebazarii cu material acrilic moale-se realizeaza in cabinetul stomatologic de catre
medic ce utilizeaza material biodegradabile, care isi pastreaza flexibilitatea. Aceasta metoda este folosita
ca una temporara deoarece pe parcursul a 2-3 luni materialul sintetic isi pierde capacitatile si devine o
sursa nou de leziuni.
Tehnica indirecta necesita amprentarea cimpului protetic impreuna cu proteza si se trimite in
laborator de tehnica dentara.Inainte de amprenta se indeparteaza o portiune din suprafata mucozala a
protezei si se plaseaza un material special, cu care se va lua amprenta spatiului dintre arcadele dentare si
proteza.
51. Maladiile ATM. Etiopatogenia. Tabloul clinic. Clasificarea Hvatova, Kalamkarov-Petrosov.
Particularitile examenului clinic.
Conform datelor (Green, Cuvein, Burlui) de la 15-24% din pacientii care se adreseaza la medicul stomatolog prezinta
diferite maladii a ATM. Etiopatogenie. Factorii implicati in dezvoltarea maladiilor ATM sunt diversi. Conform
autorului Costen (1934) disfunctia ATM apare in urma traumei elementelor ATM provocata de distalizarea condililor
articulari ai mandibulei ca urmare a pierderii dintilor. Astfel apar tulburati articulare, dureri, nevralgii, etc. Ackermann
consideca drept cei mai frecventi si importanti factori ce duc la dezvoltarea disfunctiilor ATM sunt edentatiile partiale,
totale si abraziunea patologica a dintilor. Astfel ca patogenie, datorita micsorarii DVO si a etajului inferior al fetei
are loc distalizarea condililor articulari ai mandibulei in fosele articulare, distonii musculare. Conform opiniei altor
autori (Postolachi, Kalamkarov, Petrosov, Kopeikin, Hvatova, Burlui) in dezvoltarea afect. ATM un aport direct il are
ocluzia traumatica aparuta sub influienta factorilor directi (migrari dentare, ed. partiale, anomalii dentomaxilare,
abraziunea dentara) care duc la suprasilicitarile functionale a elementelor ATM si microtraumatizarea lor, provocind
tulburari fuctionale ale SS, si factori indirecti ca traumatismul, interventiile chirurgicale din aceasta zona, maladiile
sistemului nervos si a glandelor endocrine. Alti autori (Schwartz, Hoffer) considera ca in majoritatea cazurilor
tulburarile disfunctionale a ATM sunt de natura musculara. Astfel dezechilibrul muscular duce la o suprasolicitare a
elementelor ATM dezvvoltind treptat disfunctii articulare. ATM poate fi afectata si de diferite maladii specifice,
procese inflamatorii, degenerative s.a.
Tabloul clinic este complicat variind in functie de factorul etiopatogenetic, elementul lezat, localizarea, profunzimea
si intinderea procesului, tipmul ce s-a scurs de la debut, prezenta complicatiilor, virsta etc. Simptomele clinice
articulare sunt prezentate de: durerea articulara, cracmente si crepitatii, saltul articular, subluxatia condililor articulari,
gradul de deschidere a gurii si blocajul articular.
Clasificarea Hvatova(1982) : 1. Artrite (acute, cronice); 2. Artroze: sclerozante, cu deformatii a componentelor osoase
articulare (cronice, exacerbate); 3.Disfunctii articulomusculare; 4.Anchiloze, tumori.
Clasificarea Kalamkarov, Petrosov(1982) : 1. Sindromul disfunctional: a) sindromul neuromuscular; b) sindromul
ocluzio-articular; c) subluxatiile obisnuite (mandibulare, ale meniscului). 2. Artrite: a) acute infectioase (specifice,
nespecifice) si alergice; b) acute traumatice; c) cronice de sistem (reumatice, reumatoide) si infectio-alergice. 3.

Artroze: a) postinfectioase (neoartrite); b) posttraumatice (osteoartroze); c) osteoartroze miogenice; d) metabolice; e)

anchiloze (osoase, fibroase). 4. Forme mixte. 5. Afectiuni tumorale (benigne, maligne) si displaziile.
Examenul clinic a ATM se va face prin inspectie, palpare si auscultare. La inspectie se atrage atentie asupra prezentei
sau absentei asimetriei dintre ambele articulatii; culoarea pielii; caracterul deschiderii si inchiderii gurii care poate fi
limitata, cu deviere sau fara;, provocind sau nu durere in articulatie. Palparea se executa bilateral plasind indexul
ambelor miini in zona anterioara de tragusul auricular cu scopul de a depista prezenta durerilor si de a evidentia
caracterul excursiilor mandibulare. Se efectuiaza in momentul contactului dintre arcadele dentare si la deschiderea
gurii pentru a determina momentul aparitiei durerilor. Palparea se mai poate efectua si introcucind degetele mici in
conductele auditive externe apreciind astfel aparitia durerilor la presiuniea digitala si modul de alunecare a condililor
atriculari. Auscultatia ATM se efectuiaza in timpul palparii si diverselor excursii mandibulare, evidentiindu-se:
frecaturile, crepitatiile si cracmentele, salturile si subluxatiile condililor articulari. Se executa prin intermediul
fonendoscopului. Se atrage atentia la momentul aparitiei zgomotului, evidentierea caracterului salturilor condiliene.

52.

Particularitile tratamentului protetic al pacienilor cu maladii cronice ale mucoasei

cavitii orale.

53. Influiena materialelor i a protezelor dentare asupra esuturilor cavitii orale i a organismului:
toxic, alergic, traumatic, fizic. Tactica medicului.
Metalele din grupa platinei, respectiv platina-Pt, iridiul-Ir, paladiul-Pd, rodiul-Ro, ruteniul-Ru, i srurile lor
minerale, au efecte toxice reduse la oameni. Sensibilizarea la aceste metale are loc doar n rarele cazuri de expunere
prelungit, care pot apare n rafinriile de platin.
Cel mai studiat metal este paladiul, deoarece acesta apare
n aproape toate aliajele dentare. Din fericire, s-a demonstrat c toxicitatea oral a paladiului este foarte mic,
comparabil cu cea a molibdenului.
Titanul-nu este considerat a fi un element esenial vieii, -concentraia lui tisular normal fiind de 0,2 ppm.
este biologic inert i nu induce efecte toxice sau inflamatorii

-e un bacteriostatic i nu afecteaz semnificativ enzimele specifice. Comportamentul excelent n mediu biologic,

remarcabila rezisten la coroziune i elasticitatea asemntoare cu cea a osului, justific pe deplin utilizarea tot mai
frecvent a titanului pentru execuia implantelor pentru esuturile dure umane
Zirconiul este considerat cel mai compatibil material cu esuturile organismului uman,nu provoac reacii
alergice.nchiderea marginal exact a coroanei exclude inflamaia gingiei.Scheletul din zirconiu este alb i posed
o transparen natural,de asemenea transluciditatea lui este apropiat cu cea a dintelui natural.Coroana ceramic pe
suport de zirconiu este mai rezistent cu 50% dect coroanele ceramice tradiionale.Termenul ei de purtare crete
pn la 20 de ani.Spre deosebire de aliaj obinuit, zirconiul nu se deformeaz cu timpul.Rezistena mare permite
aplicarea coroanelor pe suport de zirconiu pe implante cu bontul protetic din ceramic
Nichelul este unul dintre cele mai studiate elemente n relaie cu efectele asupra organismului uman. El este
omniprezent n mediul n care trim i este absorbit pe ci digestive, respiratorii, cutanate sau implanturi metalice,
prin inhalare, implantare, ingestie, injecii intraperitoneale, intramusculare sau intravenoase.
Nichelul
este
considerat cel mai sensibilizant metal pentru esuturile moi. El conduce la dermatita alergic de contact, producnd
mai multe reacii alergice dect toate celelalte metale la un loc.
Fierul e un element esenial, omniprezent n organism. El are un rol central n transportul oxigenului. esuturile
umane conin 50 de ppm (pri pe milion) de fier, legat n sistemele enzimatice. Fierul este toxic doar prin expunere
la nivele foarte mari. Fierul rezultat prin procesele de oxidare nu se acumuleaz i este rapid metabolizat.

Manganul nu are efect toxic dect n cazuri extreme de expuneri profesionale. Manganul este un antagonist al
fierului i excesul de mangan diminueaz absorbia fierului, deci i producia de hemoglobin

54. Stomatitele traumatice toxice i alergice declanate de materialele protezelor dentare. Tabloul
clinic.Diagnosticul diferenciat i tratamentul.
Stomatitele proteice Stomatitele protetice pot fi datorate unor factori locali sau generali si pot aparea imediat dupa
aplicarea protezelor in cavitatea bucala sau la distanta de acest moment.
Factorii generali ce ar putea fi incriminati ar cuprinde unele boli generale (ca diabetul zaharat, arteroscleroza, boli
vasculare) sau scaderea reactivitatii generale si locale datorate vrstei pacientului. Tratamentul bolilor generale este
de competenta medicului de medicina generala. Dintre factorii locali s-ar putea enumera: scaderea autocuratirii,
microporozitatile acrilatului care permit dezvoltarea germenilor mai ales in conditiile unei igiene precare,
imperfectiuni in realizarea protezei, cauze ocluzale ce produc microtraumatisme timp indelungat. In functie de
momentul aparitiei, stomatitele pot fi imediate sau tardive Dintre cele imediate, leziunile care apar in zonele de
contact dintre marginea protezei si mucoasa sunt cele mai frecvente. Aceastea apar ca zone congestive, insotite sau
nu de ulceratie. Intensitatea variaza de la jena la durere violenta. Pacientul trebuie sa stie ca pot aparea aceste leziuni
dupa aplicarea protezei si ca trebuie sa se prezinte imediat la medic. Tratamentul consta in depistarea leziunilor si
reducerea din proteza, urmata de lustruirea acesteia. Astfel de leziuni pot aparea si sub baza protezei in cazul
existentei unei exostaze. Tratamentul este identic. Dupa aplicarea protezei este posibila aparitia unei reactii alergice
sau mai frecvent stomatita este produsa de excesul de monomer liber sau de temperatura degajata in cazul
captusirilor directe ale protezelor. Pacientii acuza dureri vii de tip arsura iar mucoasa este congestionata pe toata
zona acoperita de proteza. In mod exceptional se manifesta ca un soc anafilactic. Se recomanda indepartarea
imediata a protezei si spalaturi cu solutii antiseptice. Se pot administra antihistaminice daca se banuieste o reactie
alergica. Se recomanda evitarea captusirilor in cavitatea bucala. Pot aparea leziuni marginale si la distanta de
momentul aplicarii protezei. Acestea pot aparea tot ca si ulceratii asemanatoare cu cele imediate, dar mai frecvent
apar hiperplazii ale mucoasei. Este recomandata excizia formatiunii, urmata de biopsie si modificarea marginii
protezei. La nivelul bazei protezelor leziunile tardive pot fi produse de porozitatile protezei, accentuate de o igiena
necorespunzatoare. Pacientul trebuie instruit la aplicarea protezei pentru a mentine o igiena corespunzatoare a
protezei si pentru a se prezenta la medic la orice modificare a mucoasei, explicndu-se ca tratamentul nu a fost
incheiat in momentul aplicarii protezei ci este necesara prezentarea periodica la control pentru prevenirea aparitiei
unor astfel de leziuni

55. Galvanoza. Etiologia. Tabloul clinic. Diagnosticul diferenciat. Tratamentul.

Galvanoza- o boal cauzat de aciunea curenilor galvanici care apar ca urmare a apari iei proceselor
electrochimice n cavitatea bucal ntre proteze metalice. Acesta este caracterizat de un simptom patologic: un gust
metalic n gur, senzaie de acizi, perverdirea gustului, limba in ardere, modificarea fluxului salivar (uscat). Au
existat schimbri n starea neurologic: iritabilitate, dureri de cap, cancerophobia, slbiciune, etc
Tabloul Clinic- gust metalic n gur. Acest sentiment neplcut amplificat n mod constant la unele alimente acide..
Este cunoscut faptul c efectul gustul unei substane depinde de compozi ia sa chimic. Valoare H i concentra ia de
ioni da o senzaie de gust acru . Acizi organici penetreaz celulele mult mai u or dect uleiul mineral. Gustul alcalin
se datoreaz prezenei OH.
Cureni galvanici sunt diferite n putere (pn la 50 mV), irita terminatiile nervoase sistem receptor al limbii.
Pacientii raporteaza, de asemenea, gura uscata. Acest lucru le face s clti i n mod constant, gura umed.
Xerodermia n Galvanoza cauzeaza afectarea func iei sistemului nervos central i vegetativ.
De examinare a cavitatii orale de multe ori nu a detecta schimbari in membranele mucoase, cu excep ia limbii.
Suprafeele laterale ale limbii i congestionate la fel putem depista umflarea limbii.

Diagnostic diferential-Sindromul gurei arzinde.

Tratament-Inlaturarea protezei in cauza, dar efectul nu o s apar imediat, dar dup 1-6 luni dup tratament.

56. Tabloul clinic i particularitile tratamentului mixt a pacienilor aduli cu anomalii de ocluzie.
57. Indicaii i contraindicaii la aplicarea implantelor. Clasificarea implantelor. Mecanismul
osteointegrrii. Biomecanica punilor dentare pe implante
Indicatii: 1. edentatiile unidentare cind se poate evita prepararea dintilor sanatosi; 2. ed. intercalate, diferite dupa
marimea bresei; 3. ed. terminale care transfera/modifica rezolvarea problemei- proteza partiala VS proteza fixa. 4, ed.
totale, dupa implantare se va efectua o protezare fixa sau in alte cazuri se va asigura o imbunatatire sau o fixare
satisfacatoare a protezei mobilizabile.
Contraindicatii generale: 1. afectiuni cronice in stadiu de decompensare; 2. dereglari in coagulare si hemostaza; 3.
SIDA si alte infectii seropozitive; 4. diferite afectiuni imunodeficitare; 5. cardiopatii majore; 6. pacienti diabetici,
insulino-dependenti; 7. ciroze hepatice; 8. afectiuni pulmonare cronice; 9. utilizare in tratament a steroizilor; 10.
chimioterapia; 11. maladii endocrine; 12. abuz de droguri.
Contraindicatii locale: 1. igiena orala deficitara; 2. prezenta unor resturi radiculare; 3. afectiuni acute sau cronice ale
mucosei cavitatii bucale; 4. procese inflamatorii locale; 5. oferta osoasa nesatisfacatoare, os deficitar calitativ si
cantitativ; 6. statul orofacial post radioterapeutic.
Clasificarea implantelor: transdentare, submucozale, subperiostale, intracorticale, intraosoase.

58. Particularitile confecionrii protezelor dentare fixe pe implante. Igienizarea punilor dentare.
Misch imparte viitoarele restaurari implanto-protetice fixe in 3 clase. FP-1 este o lucrare fixa ce inlocuieste numai
coroana si avind aspectul unui dinte natural. Se executa doar la prezenta unei oferte osoase adecvate, care sa permita
o plasare ideala a implantului, similara pozitiei dintelui natural. FP-2 este o restaurare implanto-protetica fixa, ce
inlocuieste atit coroana cit si o parte din radacina. Se indica in atrofii verticale a osului disponibil. FP-3 restaurari
implanto-protetice care inlocuiesc atit coroana cit si o parte a gingiei fixe retrase in urma resorbtiei osoase.
Igienizarea puntilor dentare cu sprijin implantar trebuie sa fie riguros, conform tuturor cerintelor OMS.

59. Defectele i deformaiile, posttraumatice i postchirurgicale, pariale sau totale ale oaselor maxilare
fr i cu lezarea esuturilor moi, etiologia, tabloul clinic, diagnosticul i particularitile
tratamentului protetic.
Etiologie. Congenitala, traumatica, chirurgicala(dupa rezectie de tumori), infectioasa(osteomielita, osteita specifica si
nespecifica), toxica(fosfor, mercur, arsenic), agenti fizici(osteonecroza cu raze X sau radiu) si sunt insotite de
deficiente functionale, estetice si tulburari psihice consecutive. Solutia protetica va depinde de situatia clinica, de tipul
de leziune si reprezinta confectionarea unei proteze-obturator. De regula, se disting trei momente in realizarea
protezei-obturator: o proteza imediata (proteza-obturator chirurgicala), una provizorie si proteza-obturator de durata.
La mandibula dispozitivele care pot restaura pierderile de substanta mandibulara sunt grupate in aparate de preventie,
de contentie si de substitutie. Grefele metalice deasemena sunt folosite in reconstructia de mandibula confectiunate
din aliaj crom-cobalt si mai recent din titan. Un alt tip de proteze-obturator folosite in reconstructii de pierderi osoase
sunt protezele-obturator su sprijin implantar.

60. Leziunile i defectele palatului dur, etiologia, tabloul clinic, diagnosticul i partic. tratamentului
protetic.
Etiologie. Congenitale sau dobindite (ca urmare a traumelor, maladiilor specifice(lues) a proceselor inflamatorii,
interventii chirurgicale).

Tablou clinic. Cele congenitale sunt insotite de lezari ale buzei superioare si deformati ale nasului. Apare deformarea
maxilei prezentata printr-o comprimare in plan transversal, scurtari si deformari ale arcadei dentare superioare; dintii
frontali ca regula nu ocupa locul lor, sunt inghesuiti, iar multi din ei sunt rotati in jurul axului , in multe cazuri are loc
retentia dintilor. O data cu cresterea si dezvoltarea scheletului maxilo-facial, a muschilor mimici si masticatori,
deformatia maxilei progreseaza. Bresele congenitale au o localizare tipica(in zona suturii palatinale mediane) si
fobromucoasa marginala este lipsita de cicatrici; bresele dobindite pot fi localizate in orice zona a palatului dur si pe
marginea lor sunt prezente cicatrici ale fibromucoasei. Sunt dereglari functionale esentiale ca tulburari de alimentatie
masticatie, fonatie, respiratie. In tipmul alimentatiei alimentele patrund in cavitatea nazala, provocind procese
inflamatorii ale mucoasei.
Diagnosticul. Se pune in baza examenului clinic si paraclinic minutios.
Tratamentul. Scopul este izolarea cavitatii orale de cea nazala prin intermediul diferitor dispozitive protetice. La copii
se confectioneaza obturatoare, pe cind la adulti tratamentul protetic va fi in dependenta de localizarea bresei, numarul
dintilor prezenti si starea lor. Astfel in cazul breselor palatului dur (mediana, laterala, frontala) cu prezenta dintilor pe
ambele hemiarcade ale maxilei se va confectiona o placa palatinala obisnuita cind arcada maxilara este integra, sau o
PPMA cu placa la prezenta breselor arcadei dentare. La pacientii cu brese ale palatului dur cu prezenta dintilor numai
pe o hemiarcada a maxilei fixarea protezelor se va efectua prin intermediul sistemelor crosetare, a sistemului de
succiune functionala, a scheletelor metalice intreg turnate cu arcuri sau placute metalice situate pe apofiza alveolara,
sisteme telescopice. La pacientii cu brese ale palatului dur cu lipsa totala a dintilor la maxila dispozitivul protetic in
forma de proteza totala se confectioneaza cu crearea a doua supape sau proteza superioara se va uni cu cea inferioara
prin diferite dispozitive speciale. La pacientii cu brese ale palatului moale sau dur si moale se utilizeaza obturatoare
Ilina-Markosian, Urbanskaia sau proteze obturatoare. Deasemenea pot fi aplicate arcuri de respingere sau sistemul cu
magneti. Se mai folosesc: obturatorul pergament, Kiez, Ciasovskaia, placuta palatinala de delimitare si de largire.