1.Examenul clinic al pacientului in clinica de protetica dentara.

Examenul
clinic avand scopul culegerea datelor, simptomelor si care apreciaza ca rezultat un
diagnostic corect si respectiv o intocmire a unui plan corect de tratament
protetic.Etapele: 1.Anamneza ( datele personale, motivele prezentarii, istoricul
actualei maladii); 2.Examenul exobucal (se face prin inspectie, palpare,
auscultare ; se atrage atentia la configuratia si simetria fetei, pozitia forma buzelor,
se va depista inaltimea etajului inferior al fetei ).3Examenul endobucal ( se
urmareste gradul de deschidere si inchidere a cavitatii bucale, prin inspectie
vizuala si instrumentala se va aprecia starea mucoasei vestibulului oral, obrajilor,
limbii, planseului bucal, palatului dur si moale; se trece la aprecierea fiecarui dinte
din arcade, se apreciaza forma arcadei dentare dupa necesitate aplicand metoda de
inspectie, sondare, palpare, percutie, apreciind gradul de mobilitate a fiecarui dinte
si respectiv examinand mai ales starea tesuturilor dintilor lezati)
2.Examenul clinic al arcadelor dentare. Examenul arcadelor dentare Se
executa prin inspectia separata, initial a arcadei dentare inferioare, apoi a celei
superioare evidentiind: 1) forma arcadelor dentare; 2) existenta, marimea, numarul
si topografia breselor; 3) existenta, caracterul si starea protezelor dentare care
restabilesc integritatea arcadelor dentare; 4) caracterul si nivelul ariei ocluzale; 5)
raportul fiecarui dinte fata de planul de ocluzie.Arcadele dentare vor avea diverse
forme in dependenta de varietatea tipului de ocluzie. Fiziologice: Ortognata –
fiecare dinte este in contact cu doi dinti antagonishti, linia median a fetei coincide
cu linia dintre incis centrali super shi infer, O. dreapta (cap la cap)- se deosebeste
de cea ortognata numai prin contactul dintre dintii din zona frontala dupa tipul cap
la cap.O. opistognata- dintii din zona frontala la ambele maxilare impreuna cu
apofizele alveolare au o inclinare usoara in directie orala.
Patologice: Prognatia(ocluzia distala) - protruzia frontalilor superiori care apare
un spatiu de inocluzie in plan sagittal Progenia- deplasarea anterioara a
mandibulei.Ocluzia deschisa- caracteristic printrun spatiu mai mic sau mai mare
de inocluzie verticala.Ocluzia adinca- e o supraocluzie frontala accentuata, cind
dintii frontali superiori ii acopera pe cei inferiori mai mult de 1/3.Ocluzie
incrucisata- dereglare a arcadelor in plan transversal, in zona frontala deplasarea
liniei incisivale dintre incisivul central superior si inferior
3.Intercuspidarea maxima a arcadelor dentare dupa Korber. Caracteristica
pozitiei intercuspidarii maxime este reprezentata de contactele maxime intre cele
doua arcade dentare.Criteriile unei ocluzii fiziologice dupa Körber1. Stopurile
ocluzale sa se stabileasca simultan;2. Fortele ocluzale sa se distribuie uniform la
nivelul dintilor laterali, dupa o directie cat mai apropiata de axul lor de implantare;
3. Fortele ocluzale sa se distribuie la toti dintii laterali;4 .Transmiterea solicitarilor
ocluzale de- a lungul intregii arcade, prin prezenta ariilor de contact interdentare;5. Intre
morfologia ATM, angulatia cuspidiana si panta palatinala a incisivilor superiori sa existe o
corelatie functionala; 6. Dintii frontali sa asigure dezocluzia dintilor cuspidati in miscarile
excentrice ale mandibule
4.Radiografia dento-parodontala intraorala, extraorala si radiografia
panoramica. Caracteristica. Importanta practica.Radiografia este unul din
examenele complementare de baza la precizarea modificarilor tesutului osos,
rapoartelor dintre diferite segmente si elemente ale scheletului sistemului
stomtognat, iar uneori si a modificarilor functionale.Radiografia intraorala ne da
posibilitate de a preciza starea tesuturilor dure ale dintilor, depistarea diverselor
leziuni odontale, cum ar fi prezenta cavitatilor provocate de caria dentara in zonele
proximale sau a coletului. Ne da posibilitatea sa precizam topografia, forma,
marimea camerei pulpare si starea canalelor radiculare. Ortopantomografia.Acest
tip de investigare radiologica se efectueaza cu ajutorul radiografiei panoramice
prin proiectie desfasurata a celor doua arcade dentare si a maxilarelor in ocluzie
centrica, stare de postura a mandibulei sau la o deschidere maxima a gurii. Pe asa
pelicula vom studia aceeasi particularitati de structura a parodontului si tresutului
osos, insa in acest caz apare posibilitatea de studiu in ansamblu, comparativ si
concomitent a rapoartelor dintre arcadele dentare si elementele articulatiei
temporomandibulare.
Se masoara in sivert. 10000 milisiverti-moartea. 80-100mS norma in 5 ani. 3,4
mS- doza la Tomografia computerizata, 0,15 mS=ortopantomografia
5.Metodele de studiu a modelelor de diagnostic. Importanta practica.Metodei
analizei modelelor de studiu prezinta o vasta metoda complementara nu numai la
stabilirea diagnosticului, dar si la intocmirea unui plan de tratament protetic corect.
Avantajul metodei respective mai consta si in posibilitatea efectuarii examenului
in absenta pacientului, in efectuarea unor masurari de precizie care nu pot fi facute
in cavitatea bucala, ca de exemplu: determinarea inaltimii spatiului edentat,
pozitiei dintilor ce delimiteaza bresele dentare, fapt ce permite alegerea corecta a
variantelor de insertie a protezei.Modelele diagnostice pot fi studiate si analizate
separat si in pozitie de ocluzie centrica. In acest scop modelele de studiu se vor
ghipsa in asa-numitele simulatoare cu ajutorul cheii de ocluzie obtinute in cadrul
determinarii ocluziei centrice sau a relatiei de ocluzie imediat dupa amprentare.
Alegerea simulatorului va depinde de scopul investigatiei. Daca este nevoie de un
studiu al relatiilor interdentare in raport de miscarile mandibulare, modelele se vor
ghipsa in articulator, care permite imitarea acestor miscari. Analiza relatiilor
interdentare numai in plan vertical se va face dupa ghipsarea modelelor in ocluzor,
care imita miscarile mandibulei numai in plan vertical.
6.Electroodontometria.Termodiagnosticul.Electroodontodiagnosticul ne
permite sa stabilim pragul de sensibilitate a sistemului nervos dentar care indica
starea pulpei si a periodontiului. Dupa izolarea de saliva a dintelui, medicul
amplaseaza electrodul activ pe marginea incisivala, iar asistenta medicala prin
rotirea lenta a butonului, pune in functiune aparatul care transmite curentul electric
la dinte. In momentul aparitiei sensibilitatii asistenta fixeaza pe cadranul aparatului
cifra care indica marimea curentului in mkA. S-a constatat ca la dintii sanatosi
pragul de sensibilitate este de 2-6 mkA. La o inflamatie a pulpei - pana la 40mkA.
Necroza pulpara- pana la 60mkA Necroza pulpei radiculare – pina la 60-90 mkA.
Periodontita 100-120 mkA.
Termometria Determinarea reactiei dintelui la excitanti termici este una dintre
cele mai simple metode de examinare a starii pulpei. Consta prin aplicarea pe dinte
unui bulete de vata imbibat cu apa fierbinte, deoarece este dovedit ca dintii
sanatosi, fara leziuni ale tesuturilor dure, reactioneaza la o temperatura de + 50
grade si mai mare, iar la rece mai jos de +10 grade. In caz de afectiuni ale pulpei
de caracter inflamator sau leziuni de tesuturi dure la aplicarea excitantilor termici
se declanseaza o reactie dolora acuta.
7.Metodele statice si dinamice de determinare a eficientei
masticatorii..Metodele statice.La baza metodelor statice au fost puse datele lui
Haber obtinute la determinarea presiunii masticatoare cu ajutorul
gnatodinamometrului, comparind indicii de rezistenta a diversilor dinti la procesul
de masticatie luinduse drept unitate de masura valoarea celui mai slab dinte
(inclusivul lateral) fiind comparata cu valoarea celorlalti dinti. Mamlok, Agapov,
Oksman s. a. au simplificat aceasta metoda socotind eficacitatea masticatoare a
sistemului stomatognat egala cu 100 unitati calculind astfel coeficientul fiecarui
dinte dupa acest criteriu. Drept unitate de calcul ei au luat capacitatea de rezistenta
a incisivului lateral egala cu 1. Dupa Agapov: 2134465(M3 zero) total 25..Mamlok
2133365,2-3(M3) Oksman Arcada superioara 21233653 Arcada inferioara-
11233654 Metodele dinamice (functionale). Masticatiografia. Prin analiza ei se
studiaza nu numai eficienta masticatoare dar si caracterul miscarilor mandibulare.
Masticatiograma ne va da posibilitate sa studiem si eficacitatea tratamentului
ortopedoprotetic si stereotipul actului de masticatie. Cristhensen Miez de nuca-
dupa 50 miscari se spala, se usuca, se cerne in 4 site. Daca ramin particole eficienta
mica. Ghelman 5g miez de nuca in 50 sec, se spala, se usuca, se cerne in sita cu d
de 2,4 mm. 5g ramase- pierderea eficientei 100%. 1g ramas- pierderea20 %.
Rubinov un miez de alune cu greutatea 800 miligram, amestecare 14 sec- apoi
apare act de deglutitie, daca mai mult timp eficienta masticatorie mica
8Odontoparodontograma dupa Kurleandski. Odontoparodontograma este o
metoda statica de evidenta a starii functionale
adintilor.Ea ne reda starea functionala a sistemului dentar in pozitie statica si
medicul indirect isi imagineaza eficienta functionala a sistemuluistomatognat.
Parodontograma prezinta o schema a formulei dentare unde se noteaza date despre
starea fiecarui dinte.Schema este completata
onform datelor examenului clinic, radiologie signatodinamometriei prin semne
conditionale: N — norma; O — lipsa dintelui; 1/4 — resorbtia tesutului osos de
gradul I; 1/2 — resorbtia tesutuluiosos de gradul II; 3/4 — resorbtia tesutului
osos de gradul III. Daca gr de resorbtie e mai pronuntat, dintele este considerat absent.
9.Metodele clinice si paraclinice de examinare a musculaturii: miotonometria,
electromiografia.Miotonometria este metoda de investigare a tonusului muscular
care va fi modificat in raport cu schimbarile de functii ale sistemului stomatognat
si cele motorice ale mandibulei. Practic se determina tonicitatea muschilor
ridicatori ai mandibulei. In acest scop se poate utiliza tonometrul Szirmai.
Masurarile se fac in starea de repaus si contractie musculara maxima. Pe cadran
indicatorul ne arata marimea tonusului muscular in stare de repaus, iar in urma
contractarii musculare maximale, pe cadran citim marimea tonusului muscular in
contractie functionala. Electromiografia este o metoda de examinare a muschilor
care permite depistarea afectiunii neuromusculara care de obicei insoteste
disfunctiile ocluzale. Se inregistreaza biocurentii fibrelor musculare si fasciculelor
musculare care sunt inervate de aceiasi neuroni motorici. Acest examen e efectuat
intr-o camera linistita unde se instaleaza cusca Faraday pentru a preintimpina
perturbarile atmosferice care pot sa modifice inregistrarea biocurentilor. Se
utilizeaza electrozii de suprafata care culeg potentialele
din intreaga masa musculara din care cauza se numeste electromiografie globala.
10Diagnosticul in protetica dentara. Exemple. Indicatii si contrainidicatii
generale si locale la tratamentul protetic.In protetica dentara diagnosticul se
reduce nu numai la stabilirea formei nozologice a afectiunii, dar si la descrierea
dereglarilor morfologice, topografice, de functie, a factorilor etiologici,
patogenetici, complicatiilor. Diagnosticul e compus din 3 parti:. 1.Afectiunea
principala- reprezinta forma nozologica cu concretizarea dereglarilor morfologice,
topografice, determinarea gradului si caracterului durerilor (acut, cronic). Tot aici
sunt incluse si dereglarile functionale (masticatie, fonatie, deglutitie, etc), apoi
factorul etiologic si patogenia leziunii.2.Complicatii provocate de afectiunea
principala - migrari dentare, deformatii ale arcadelor dentare, dezocluzie, aparitia
mobilitatii patologice a dintilor. 3 Maladiile concomitente care pot fi generale si
stomatologice. Indicatii generale :dereglarea act de masticatie cu pierderea eficientei
masticatorie 25-50- indicatie relativa, mai mult de 50%- indic absoluta. Absenta d
frontali cu dereglari de fonatie, fizionomice(muzicanti). Indicat locale: LOC ce nu pot
fi tratate terapeutic. Individuale. Containd generale: virsta ,starea generala.Contra
locale: LOC ce pot fi tratate terapeuitc, dintele ce sia pierdut antagonistul dar
contacteaza 2/3cu coroana antagonistului si nu este dezechilib articular.
11.Principiul profilactic, curativ si biologic de tratament protetic.Principiul
profilactic a fost divizat in local si general. Daca rolul principiului local de
profilaxie consta in tratamentul protetic protetic de prevenire a afectiunilor
organelor si tesuturilor sistemului stomatognat (profilaxia stomatologica), atunci
principiul general prevede profilaxia intregului organism, care pot fi influentate
sau acutizate de dereglarile functionale si fizionomice ale sistemului stomatognat
(gastrite, colite, ulcer gastric si duodenal, dezechiibrul psihic)Principiul curativ
prevede refacerea integritatii morfologice si reabilitarea functional a sistemului
stomatognat prin intermediul protezelor si a diferitelor dispositive (sini, aparate).
Aceste masuri pentru fiecare caz in parte vor fi indicate in raport de caracterul
leziunii: leziuni odontale coronare, edentate, etc. Principiul biologic prevede ca
orice metoda de tratament sau interventie sa aiba o influenta pozitiva asupra
organelor si tesuturilor atat ale sistemului stomatognat, cat si a intregului organism.
Principiul biologic ne impune ca la confectionarea pieselor protetice sa fie alese
material care n-ar leza substratul organic, adica fara insusiri toxice, sa nu provoace
alergii si alte influente nocive.
12.Principiul biomecanic de tratament protetic.Principiul biomecanic este
caracteristic pentru protetica dentara si prevede un echilibru eficient al raportului
de rezistenta dintre substratul biologic al cimpului protetic si proteze sau alte
dispositive. In vederea realizarii cu succes a acestui principiu trebuie cunoscute
legitatile influentei fortelor ce se dezvolta in timpul functiei piesei protetice si
mecanismului de transmitere a acestor forte substratului biologic al cimpului
protetic. Ca substratul biologic sa suporte aceste actiuni este necesar ca materialul
din care va fi confectionata piesa sa posede insusiri mecanice si fizice respective.
Totodata trebuie luat in consideratie si gradul rezistentei biologice a tesuturilor
campului protetic in vederea suportarii presiunii asupra lor.

13.Pregatirea preprotetica si proprotetica Metodele de tratament protetic.

Preg preprotet.1educarea sanitara a pacientului (adresarea la medic, curatirea
corecta, paste normale,...) 2 pregatirea generala a organismului (cind exista
patologii generale impruna cu medicul specialist de ex in diabet intii un tratament
la endocrinolog apoi la noi)3 masuri generale si locale de igiena si asanare(inainte
de orice tratament detartraj,periaj) Preg proprotetic 1 Pregatirea psihica a
pacientului; 2.Masuri terapeutice special(depulpari, carii, paradontoze, tot ce se
face terapeut) 3. Masuri chirurgicale speciale: extractii, chiuretaj, chirurgia ap
alveolare, fibromucoa, osul, adincirea vestibului. 4. Masuri ortodontice Metode
de tratam: de lapierderea dintilor: imediat (24 ore se fixeaza proteza, psihologic
e bun tratament) in timpul apropiat (dupa extractii in 2-4 saptamini, are loc
epitelizarea alveolei) tardiv (dupa 3-4 luni, sa terminat e format alveola)
14.Clasificar protezelor dupa modul de fixare ,modul de transmisie .Dupa
modul de fixare:1 Fixe (incrustatiile, coroanele artificiale, dintii cu pivot, puntile
 dentare); 2. Mobile (protezele partial mobile cu placa, protezele scheletate,
protezele totale);Dupa modul de transmisie,..:fiziologice (modern supradentare)-
asupra paradontului dintilor stilpi , inscrustatii, coroane artif, d cu pivot, punti
*nefiziologice(modern gingivale) – asupra fibromucoas si osul alv, proteze
partiale/ totale*semifiziologice:(modern dento-gingivale) prot scheletate, punti
mobile
1. Amprenta. Definitie. Clasificari. Metoda amprentarii intr-un timp Amprenta
este copia negativa si fidela a campului protetic. Amprentele se impart in
documentare, auxiliare si de baza. In dependenta de tehnica realizarii deosebim:
amprente realizate intr-un timp; amprente realizate in doi timpi, amprente de
corectare, amprente in ocluzie, amprente partiale, amprente totale. Mai deosebim
amprenta anatomica si funtionale.
Amprenta realizata intr-un timp este obtinuta prin depunerea materialului
amprentar in lingura de amprentare si presarea lui direct pe campul protetic.
Aceasta tehnica poate fi utilizata si la aplicarea a doua materiale amprentare de
diferita consistenta: unul vascos si altul fluid. In acest caz ambele materiale sunt
preparate concomitent: materialul vascos se depune in lingura amprentara, iar
materialul fluid cu ajutorul unei seringi se injecteaza imprejurul dintilor preparati,
in asa mod sa fie inglobat in materialul vascos.
16Metoda amprentarii in doi timpi. Etapele amprentarii cu linguri standard.
Amprenta realizata in doi timpi este obtinuta prin realizarea unei amprente intr-
un timp, iar dupa ce este indepartata de pe campul protetic este acoperita de un
material amprentar fluid fiind reintrodusa in cavitatea bucala in faza a doua.
Etapele:1 Alegerea lingurii amprentare;2 Prepararea meterialului de amprentare;
3Depunerea materialului in lingura; 4Introducerea lingurii in cavitatea bucala si
presarea materialului pe campul protetic, prelucrarea marginilor; 5Indepartarea
amprentei de pe cimpul protetic;6 Analiza amprentei.
17Clasificarea materialelor amprentare dupa Postolachi, Birsa.
Exemple.Materiale elastice 1 hidrocoloizi reversibile (baza de Ag Ag– Gelin,
Coltoloid) 2hidrocoloizi ireversibili –(alginate Stomalgin, Phase +, Alligat);
elastomeri de sinteza sunt de 3 tipuri:siliconice baza+activator sub forma
fluida,viscoase,chitoase–Zeta Plus,MD-flex)
*Polisulfide: baza de cauciuc Tiodent *Polieterice: hidrofile Polygel. Dure
reversibile (termoplastice –Stomaplast, Ortocor); ireversibile ( gips, paste oxid de
Zn si eugenol)

18Clasificarea leziunelor odontale coronare dupa Dechaume –BurluiLOC-

diverse manifestari de structura, volum, sediu, culoare, directie a coroanei dintilor
Clasa I. Anomalii de sediu, volum, forma, directie. Clasa II. Leziuni coronare
congenitale cu specific ereditar: amelogeneza imperfecta, dentina opalescenta
ereditara, dentinogeneza imperfecta si displazia dentinei. Aceste afectiuni prezinta
niste tulburari de geneza a tesuturilor dure care la fel necesita un tratament
protetic.Clasa III. Leziuni odontale coronare dobandite inainte de eruptia dintilor:
hipoplaziile simple ale smaltului, hipoplaziile complexe si anomaliile dentare prin
radiatiile ionizante in perioada preeruptiva.Clasa IV. Leziuni odontale coronare
dobandite in perioada posteruptiva. Aceste leziuni pot afecta dentitia temporara si
permanenta. Leziunile odontale coronare ale dintilor temporari se manifesta prin
urmatoarele forme clinice: vulnerabilitatea dentara si diferite leziuni coronare in
forma de carie, traumatisme, abraziuni. Leziunile coronare ale dintilor definitivi:
leziunile odontale consecutive intoxicatiilor medicamentoase, leziuni prin radiatii
ionizante indelungate.
19.Tabloul clinic al leziunelor odontale – coronare. Tabloul clinic al LOC este
alcatuit din simptome subiective si obiective. Pe primul plan adeseori va aparea
durerea. Aceasta durere va aparea mai frecvent in prezenta cariilor sau traumelor.
Pe plan secundar apar tulburari fizionomice, acest simptom poate fi si in cazul
lipsei substantei tesuturilor dure dentare, mai ales in sectorul frontal. Un alt
simptom este dereglarea psihoemotionala. Tot aceste dereglari pot fi si in cazul
modificarilor de structura a dintilor, pozitie a dintelui in arcada.LOC sunt adesea
si cauza tulburarilor functiei de incizie, masticatie iar in caz de dereglari masive a
structurii tesuturilor dure a dintilor frontali provoaca dereglari
fonetice.Simptomele obective LOC care afecteaza structura prin diferite distrofii
au un aspect cretos al smaltului sau/si alte modificari de culoare.
20Examenul clinic exobucal si endobucal al pacientilor cu leziuni odontale
coronare.Efectuand examenul exobucal, se atrage atentia la structura fetei,
prezenta sau absenta asimetriei, pozitia buzelor, comisurilor orale, inaltimea
etajului inferior al fetei si alte particularitati. Aceasta este necesar, deoarece
leziunile odontale coronare insotite de lipsa de substanta dentara prezinta aspecte
clinice variate. Daca leziunile sunt localizate in zona dintilor frontali, se va observa
schimbarea pozitia buzelor si in special a celei superioare, care poate fi prabusita.
In leziunile provocate de abraziunea profunda a dintilor si mai ales de caracter
generalizat se va micsora si etajul inferior al fetei. Incipient se atrage atentia la
gradul de deschidere a cavitatii bucale, dupa ce vizual cu ajutorul instrumentelor
se studiaza starea mucoasei, incepand cu vestibulul oral. Examenul arcadelor
dentare va urmari stabilirea formei, simetriei, inspectand fiecare dinte prin palpare,
sondare si percutie intr-o anumita ordine, de la dreapta la stanga la maxila, iar la
mandibula de la stanga la dreapta. Pentru fiecare dinte vom examina starea tesutului
parodontal, starea mucoasei gingivale (culoarea), prezenta pungilor parodontale, gradul
de mobilitate a dintilor.
21Examenul paraclinic al pacientilor cu leziuni odontale coronare.
Radiografia ne furnizeaza dateprivind integritatea coronara, obturatii, adaptarea
cervicala a microprot, volumul camerei pulpare, detalii asupra radicinilor,
canalului radicular, starea tesuturilor parodontale si calitatea tratamentelor
endodontic. studiul modelelor ne va permite sa precizam aspectele morfologie
particulare, pozitia dintilor pe arcada,
22 Diagnosticul leziunelor odontale coronare. Exemple. Metode de tratament
ale leziunelor odontale coronare.Caracteristica.Diagnosticul LOC se stabileste
pe baza unui examen clinic si paraclinic complet si trebuie sa cuprinda atat
aspectele privind starea locala, cat si generala. Diagnosticul de stare locala
consemneaza situatia prezenta a integritatii odontale coronare si se poate
caracteriza prin urmatoarele componente: anatomo-clinic, ce consta in stabilirea
existentei leziunii coronare;topografic, ce consemneaza dintele si
suprafata;etiologic, care indica cauza aparitiei LOC; functional, complicatiile
provocate de LOC (migrari dentare, etc) Ex> lipsa coroanei d 4,6 din cauza unui
traumatism cu dereglarea f masticatorie si complicata cu migrarea d 1,6. Metode
de tratament protetic al LOC:Metoda de reconstituire coronara este aplicata in
leziuni odontale, in scopul asigurarii rezistentei, retentiei, stabilitatii
microprotezelor realizate sub forma de inlay, onlay, inlay-onlay.Metoda acoperirii
coronare consta in aplicarea microprotezelor dentare de acoperire, individualizate, ce
refac morfologia si functia coronaelor naturale. Aceasta metoda este recomandata cand
leziunile odontale coronare sunt profunde intinse ca suprafata, iar terapia de
reconstituire este ineficienta. Metoda substituirii consta in aplicarea microprotezelor ce
substituie in intregime coroana naturala a dintelui. Aceasta metoda este indicata in cazul
distrugerii in intregime a coroanei dentare.
23Indicatii si contraindicatii la tratamentul leziunelor odontale coronare prin
metoda reconstruirii.la restaurarea morfologiei coronare dentare provocate de
carii, fracturi coronare, abraziuni la care tratamentul prin obturatii este imposibil
sau neeficient .ca element de agregare. ca dispozitiv de sinare a dintilor mobile,ca
element de echilibrare a ocluziei realizind stopuri ocluzale. Contra: d temporary,
LOC intinse, greu accesibile,, p cu predispozidie la carie, boli psihice, pina la18
25Zonele periculoase a dintilor frontali dupa Gavrilov, Abolmasov si a dintilor
laterali dupa Gavrilov, Kliuev.
Cunostintele in ce priveste strucura tesuturilor dure ne vor permite sa formam asa
o cavitate, ca prismele smaltului sa nu piarda legatura cu dentina. Cunoasterea
grosimii tesuturilor dure si a topografiei cavitatii dintelui nu permit perforarea
camerei pulpare. La prepararea dintilor pentru incrustatii trebuie sa tinem cont de
zonele periculoase (nehasurate) si nepericuloase(hasurate). La prepararea
cavitatilor in zonele periculoase trebuie sa fim foarte atenti, deoarece stratul
tesutului dur este subtire si apare pericolul perforatiei camerei pulpare, pe cand in
celelalte zone avem posibilitatea de a prepara cavitatea mai adanc.
24Clasificarea leziunelor odontale coronare dupa Black, Kurilenko.
Clasificarea dupa BlackClasa I - cavitatile situate in santurile si gropitele smaltului
pe suprafata ocluzala a molarilor si premolarilor, in santurile si gropitele
vestibulare sau orale, la fel si in gropitele orale ale incisivilor superiori.Clasa II -
cavitatile de pe suprafetele proximale ale molarilor si premolarilor.Clasa III -
cavitatile de pe fetele proximale ale dintilor frontali, cind unghiul incisiv nu este
lezat.lasa IV- cavitatile de pe fetele proximale ale incisivilor cu unghiurile incizale
afectate.Clasa V - cavitati la colet.Clasa VI - cuspizi dintilor laterali.Clasificarea
dupa Kurilenko. Clasa I – leziunile dintilor devitalizati;Clasa II – leziunile dintilor
vitali, care in dependenta de localizarea lor, se impart in 4 subdiviziuni:Leziunile
situate pe una sau ambele suprafete coronare proximale sau proximo-
ocluzala;Leziunile dintilor frontali situate pe suprafetele proximale su defecte
unghiulare;Toate leziunile pe orice suprafata afara de cea proximala;Leziuni atipice.
Indexul lui Milkevici prezinta coraportul dintre dimensiunile suprafetei atacate si
toata suprafata ocluzala. Suprafata ocluzala totala ca si cea lezata este determinata
cu ajutorul unei placute elastice si transparente gradata in mm. Daca ILSOD nu
depaseste 0,2-0,3 mm2, atunci se recomanda incrustatii metalice. Daca acest indice
constituie 0,4-0,5 mm2 – incrustatia se intinde si se sprijina pe cuspizii coronari.
Daca acest indice este egal cu 0,6 mm2 si mai mult, atunci se acopera toata
suprafata ocluzala a dintelui.
26Etapele de pregatire a in leziunele de Black cl.I.-II.Prepararea cavitatilor in
leziuni de clasa I. Prepararea cavitatilor in fisuri si gropite are drept scop
desfiintarea si extinderea marginii cavitatii pe pantele netede ale cuspizilor. Cu
ajutorul excavatoarelor si frezelor sferice se indeparteaza tesutul ramolit, iar
conturul cavitatii se creeaza cu frezele fisurale. Smaltul nesprijinit de dentina
sanatoasa este de asemenea indepartat. Planseul cavitatii este preparat orizontal,
iar peretii laterali sunt preparati vertical si paralel sau usor divergent in sens ocluzal
formand un unghi de aproape 100 grade cu planseul. Marginile de smalt ale
cavitatii se bizoteaza dupa un unghi de 45 grade.
Prepararea cavitatilor de clasa a II-a. Pentru a asigura retentia incrustatiei in sens
axial, cavitatea va trebui pregatita cu pereti plani formand un unghi de 90 grade
sau usor divergenti cu peretele gingival si treapta ocluzala. In timpul prepararii
cavitatii se are grija ca peretii sa fie suficient de grosi pentru a rezista presiunii, iar
antagonistii in diversele miscari sa nu intre in contact cu peretii vestibulari sau
orali ai cavitatii pentru a evita fractura lor. In acest scop se reduce din inaltimea
peretilor dintelui cu 2,5-2 mm pentru a face o incrustatie ce se va extinde pe toata
suprafata ocluzala a dintelui.
27Cerintele catre prepararea cavitatilor pentru incrustatii in leziunele de
cl.III.,IV,V, Black.In cazul cavitatilor pentru leziunile de clasa a III-a, cavitatea
va fi pregatita avand peretii paraleli cu axul longitudinal al dintelui. Marginea
gingivala a cavitatii va fi pregatita pana la nivelul langhetei, iar marginea incizala
va ramane la 1/3 de cea a dintelui, pentru a nu slabi rezistenta lui. Retentia va fi cu
o adancime de 1,5-2 mm, iar cea orala cu forma in coada de randunica. Bizotarea
marginilor se va face numai pentru cavitatea orala.Clasa a IV-a. Daca este cuprinsa
o mica portiune din unghiul incizal, prepararea va fi similara ca cea pentru clasa a
III-a, utilizand o retentivitate orala in forma de coada de randunica si o treapta
proximala. Daca leziunea cuprinde o parte mai mare din unghiul incizal, cavitatea
este intinsa catre gingie si se obtine o forma, asemanatoare cu o caseta. Pentru o
retentivitate corespunzatoare la sfarsitul cavitatii incizale la fel, se creeaza canale
parapulpare cu o adancime de 1,5-2 mm in care se vor fixa pivoturile
incrustatiei.Pentru leziunile de clasa V-a, conturul cavitatii se va extinde cat mai
mult posibil spre gingie, spre mezial si distal avand o forma ovala cu plaseul
convex datorita topografiei camerei pulpare. Peretii gingival si ocluzal vor fi
perpendiculari planseului cavitatii sau vor avea o usoara divergenta, iar cei
proximali totdeauna se vor prepara cu divergenta datorita curbarii fetei vestibulare
si topografiei pulpei.

28Obtinerea machetei incrustatiilor prin metoda directa si indirecta.Conform

principiilor de realizare a incrustatiei dupa metoda directa, macheta viitoarei
incrustatii este modelata din ceara in cavitatea bucala de catre medic si transferata
in laboratorul de tehnica dentara pentru reproducerea ei in acrilat sau metal.In
metoda indirecta se obtine mai intai amprenta, dupa care se confectioneaza
modelul si se modeleaza din ceara incrustatia pe model.
29Proba si cimentarea incrustatiilor. Cimenturile dentareIncrustatia se
introduce in cavitatea pregatita in axul de insertie. Proba de insertie a incrustatiei
metalice se va face tinand-o de tija ramasa dupa turnare care se va sectiona dupa
ce a ramas de probat doar suprafata ocluzala. Cand incrustatia este corect
executata, aplicarea ei in cavitate va fi putin dificila, fiind necesara aplicarea unei
presiuni digitale moderate.Inainte de cementare dintele va fi izolat cu rulouri de
vata, uscat cu un jet de aer. Incrustatia va fi prelucrata cu etanol si uscata cu un jet
de aer. Masa de ciment va fi introdusa in cavitate si aplicata pe peretii ce vor
contacta cu incrustatia. Ulterior se introduce si incrustatia iar pacientul va fi rugat
sa inchida gura in ocluzie centrica. Dupa 10-15 minute se vor indeparta
surplusurile de cement.
 30Indicatii la tratamentul leziunelor odontale coronare prin metoda
acoperirii.In tratamentul leziunilor odontale coronare provocate de lipsa de
substanta sau de leziuni de structura a tesuturilor dure cind terapia conservative
sau prin incrustatii este imposibila sau neefectiva.In terapia LOC ce modifica
culoarea dintelui In caz de prezenta a obturatiilor masive ce predispun coroana la
fracturare. In tratamentul anomaliilor de volum, forma si de pozitie ca mijloace de
refacere a armoniei coronare si a arcadelor dentareLa necesitatea restabilirii
punctelor de contact interdentar.Ca elemente de agregare a sinelor de imobilizare
in tratamentul leziunilor parodontale, ca elemente de agregare in puntile dentare.La
traumele dentareIn scop de profilaxie a abraziunii patologice a dintilor in fazele
incipiente
31Clasificarea coroanelor de invelis conform functiei si particularitatilor
aspectului fizionomic si tehnologiei de realizare.Conform functiei:
a) Coroane de restituire;
b) Coroane ca element de agregare a diferitor lucrari protetice;
c) Coroane cu functie mixta;
d) Coroane provizorii;
Conform particularitatilor de constructie a asectului fizionomic:
a) Coroane 3/4 confectionate pe canini sau incisivi;
b) Coroane 4/5 confectionate pe premolari;
c) Coroane ecuatoriale;
d) Coroane totale
Conform tehnologiei de realizare;
a) Prin stantare;
b) Prin turnare;
c) Din doua bucati;
d) Prin polimerizare;
e) Prin ardere
33Instrumentarul folosit la prepararea dintilor sub coroane de invelis. Cerinte.
Instrumentarul necesar folosit la preparare este foarte variat si depinde de scopul
urmarit. La slefuirea tesuturilor dure: pietre din carborund sau diamantate de
dimensiuni, configuratii si granulatii diferite; discuri metalice cu carborund; freze
din carborund si diamantate care pot avea forme, marimi si forta abraziva variata.
Pentru prepararea suprafetelor proximale: discuri metalice de separare, in
dependent de situatie vor fi utilizate discuri abrasive active pe o singura parte sau
pe ambele parti.La prepararea suprafetelor vestibulare si orale: pietrele roata si
alte abrasive avand un diametru mic pentru a nu leza festonul gingival. Prepararea
suprafetei ocluzale: Slefuirea se va efectua cu pietre in forma de roata de diferite
dimensiuni din carborund sau diamantate fixate la piesa dreapta sau in
unghi.Prepararea muchiilor: Pentu slefuire sunt utilizate discuri concave, freze
cilindrice, con invers. Finalizarea operatiunii se efectueaza cu abrasive cu
granulatie fina.
 32Cerintele fata de coroanele de invelis. Argumentati principiile generale de
preparare a dintilor sub coroane de invelis.
a) Trebuie sa reproduca intocmai morfologia si forma coroanei dintelui respective;
b) Coroana trebuie sa nu fie in supraocluzie majorand dimensiunea vertical de ocluzie
pentru a nu provoca traumatismul parodontului si totodata ea nu trebuie sa fie in
subocluzie, pastrand contactul uniform cu dintele antagonist;
c) Relieful suprafetei ocluzale trebuie sa corespunda reliefului ocluzal al dintilor
antagonisti, restabilind astfel o concordanta cuspid-fosa;
d) In timpul miscarilor functionale ale mandibulei, efectuate in toate directiile, trebuie
sa aiba loc o alunecare libera, fara obstacole;
e) Coroana trebuie sa cuprinda strans coletul dintelui sau portiunea coronara unde se
termina marginile ei;
f) Coroana trebuie sa restabileasca aspectul fizionomic;
Prepararea tesuturilor dure in vederea aplicarii coroanelor de invelis se realizeaza
in scopul crearii spatiului necesar pentru aplicarea microprotezei pe dinte si
lichidarea convexitatilor coroanei naturale a dintelui. Prepararea tesuturilor dure
este considerata drept o interventie chirurgicala, deoarece are loc excizia de
tesuturi vii.Prepararea se face cu instrumente abrazive cu aplicarea racirii pentru a
evita supraincalzirea tesuturilor si influentarea nociva a pulpei
34Indicatii la utilizarea coroanelor de invelis metalice stantate.
- Pentru restaurarea portiunii coronare a dintelui la defectele survenite in urma
proceselor carioase, trauma, care nu pot fi restaurate prin obturatii sau incrustatie;
- Ca element de agregare in puntile dentare;
- Pentru imbunatatirea formei dintelui daca se preconizeaza aplicarea crosetelor pe
acest dinte;
- Coroana stantata se indica aproape in orice situatie atat timp cat s-a pastrat cel
putin o treime din inaltimea initiala a coroanei dintelui si in lipsa proceselor
distructive subgingivale.
38.Amprentarea intr-un timp si in doi timpi a cimpului protetic la
confectionarea coroanelor metalice stantate.Amprenta intr-un timp presupune
aplicarea unui strat de material amprentar (alginatul de exemplu) in lingura
amprentara si pozitionarea acesteia in cavitatea bucala pe arcada dentara
respective. Se asteapta timpul de priza, ulterior se indeparteaza cu grija.Amprenta
realizata in doi timpi consta din amprenta preliminara si finala. La prima etapa cu
ajutorul unui material special (siliconat sau thermoplastic) introdus in lingura de
amprentare se va obtine amprentare preliminara sau portamprenta pentru
materialul fluid al stratului doi. Dupa uscarea acestei amprente in locasurile
corespunzatoare se introduce materialul elastic fluid, iar amprenta din nou se
introduce in cavitatea bucala. Dupa indepartarea amprentei, relieful coletului
dintilor preparati trebuie sa apara vizibil in zona festonului gingival.
35.Metoda clasica si moderna de preparare a a dintilor sub coroane metalice
stantate. 1Tehnica clasica Prepararea suprafetelor proximale. Tehnica clasica
de preparare progresiva propune utilizarea unui disc diamantat, care se introduce
la nivelul punctului de contact si cu miscari de rotatie se inaintaza spre colet. Dupa
desfiintarea punctului de contact se realizeaza prepararea definitive a suprafetei
proximale miscand discul diamantat spre vestibular si oral conform structurii
coronare. Sau prin sectionarea unei felii de 1-1.5 mmPrepararea suprafetelor
vestibulare si orale. Axul de mentinere a abrazivelor in procesul prepararii trebuie
sa fie tangent la axul corono-radicular al dintelui, fiind miscate in acest scop
dinspre mezial spre distal, apropiindu-ne treptat spre zona parodontului marginal,
fara a leza tesuturile vecine. Prepararea suprafetei ocluzale. Pentru coroana de
invelis metalica se va slefui de pe suprafata ocluzala o grosime de 0,25-0,3 mm,
iar pentru coroanele din aliajele aurului de 0,5 mm. Prepararea muchiilor.
Prepararea dintelui la colet pentru coroanele de invelis stantate nu prevede crearea
pragului si are ca scop slefuirea tesutului dur in aceasta zona tangential festonului
gingival lichidand doar neregularitatile.2.Tehnica moderna .Prepararea
suprafetelor proximale. Metoda moderna de preparare a suprafetelor proximale
prevede utilizarea frezelor de turbine conice, cilindrice, flacara si alte forme cu o
racire continua cu apa si aer. Prepararea suprafetelor vestibulare si orale. Metoda
moderna consta in crearea unui sant pe partea mediana a suprafetei vestibulare,
marcand astfel grosime stratului de smalt si de dentin ace urmeaza sa fie slefuita.
Prepararea va incepe in regiunea acestui sant, orientandu-ne spre mezial si distal.
Prepararea suprafetei ocluzale. Metoda moderna prevede o slefuire consecutiva
utilizand acelasi instrumentar abraziv insa efectuand aceasta operatiune si cu
turbina. Pentru a pastra relieful suprafetei ocluzale la prima etapa in fisurile
intercuspidiene meziodistale si vestibulo-orale cu o piatra-roata de dimensiuni
foarte mici sau cu o freza cilindrica se slefuiesc santuri de ghidaj cu o adancime
de aprox 1 mm. controlul prepararii cu sonda sau masurind diametrul cu o sirma
grosime 0.2-0.3mm care trebuie sa fie ridicata cu usurinta de la colet spre supraf
ocluz
36.Cerintele catre dintele sub coroana metalica stantata.Prepararea pentru o
coroana de invelis metalica necesita o reducere adecvata a structurii dentare pentru
a permite restaurarea contururilor initiale ale dintelui. Reducerea va fi mentinuta
la minimum, dar trebuie sa fie suficienta pentru a permite confectionarea unei
coroane cu o rezistenta acceptabila. Printr-o excizie chirurgicala de tesuturi dure,
adesea integre se deretentiviza coroana dintelui astfel ca bontul sa aiba diametrul
maxim la colet. In acelasi timp se reduce si dimensiunea verticala a coroanei
pentru a exclude posibilitatea supraocluziei. 37.Accidente la prepararea sub
stantate.- accidentele se impart in: pe parcursul prepararii dupa preparare in timpul
cimentarii dupa cimentare. Lipsa unui punct bun de sprijin al mainii din cauza
derapajului instrumentelor abrasive va fi posibila traumarea tesuturilor moi ale
cavitatii bucale. -camera pulpara poate fi deschisa, fapt ce va impune de acum
devitalizarea dintelui. - In caz de neatentie poate fi traumat dintele adiacent sau
antagonist, iar manevrarea gresita a instrumentului, poate provoca fractura
coroanei.- Nerespectarea regulilor de preparare poate provoca hiperemia vaselor
sangvine pulpare, hemoragii sau chiar si combustii, leziuni care in timpu apropiat
dupa aceasta interventie chirugicala se vor manifesta prin aparitia pupitei.
39.Metodica de evaluare a raportului marginei coroanei metalice stantate cu
parodontul marginal.In privinta raportului marginii coroanei de invelis metalice
stantate cu parodontul marginal exista 3 opinii:Marginea coroanei trebuie sa
patrunda in sulcus cu 0,2-0,3 mm;Marginea coroanei trebuie numai sa ajunga la
marginea gingivala;Marginea coroanei sa nu ajunga la cea gingivala cu 1,5-2
mm.Conform primei opinii daca marginea coroanei nu este infundata in sulcus, in
zona terminal ea creeaza un punct de retentive pentru produsele alimentare. A doua
opinie confirma ca marginea coroanei cu o grosime de 0,25-0,3 mm nu poate fi
introdusa in sulcus, fiind insa fortata ea provoaca leziunea tesuturilor din aceasta
zona ca rezultat a careia survin inflamatia, retractia gingiei si aparitia pungiii
dento-parodontale. Autorii conceptiei a treia sustin ca marginea coroanei trebuie
sa se termine cu 1,5-2 mm pana la parodontul marginal prevenindu-se astfel
actiunile nocive ale marginii coroanei asupra parodontului marginal. Ei recomanda
ca marginea coroanei sa fie subtiata maximal prevenind crearea punctului de
retentive a alimentelor.
40.Metoda probei coroanei de invelis.Primind coroana confectionata in
laborator, medical apreciaza daca corespunde formei anatomice, o prelucraza cu
etanol, eter si efectueaza proba. In cazul in care bontul a fost pregatit corect si
coroana corespunde cerintelor necesare, proba coroanei se va efectua fara
dificultati. Cand se efectueaza proba se atrage atentia la raportul dintre marginea
coroanei si parodontul marginal. Pentru a evita lezarea lui coroana trebuie lent
miscata spre colet. Acele sectoare, care ajung primele la nivelul parodontului
marginal, se supun slefuirii, pana nu vom atinge scopul necesar.Dupa adaptarea
marginala a coroanei urmeaza verificarea contactului ocluzal, care se determina visual, cu
ajutorul hartiei de articulatie sau cu o folie de ceara, atragand atentia la contactul cuspizilor, la
fel si cu dintii vecini.
42.Dezavantajele coroanelor metalice stantate.Indicatii si contraindicatii la
tratamentul leziunelor odontale coronare cu coroane metalice turnate.sunt
foarte subtiri;-sunt nefizionomice;-nu redau morfologia coronara;-nu cuprind
foarte strans coletul permitand patrunderea resturilor alimentare indic coroane
metalice turnate: dinti laterali. Cind coroana dintekui preparat are o inaltime
suficienta, , tesuturile in zona coletului dintelui silp nu sunt lezate, proteza unitare,
element de sprijin ancorare si agregare a altor lucrari protetice contrainticatii:dinti frontali,
dinti cu leziuni totale,subtotale, cu schimari radiologige a paradontiului, cu coroane mici
41.Proba definitiva si fixarea coroanelor. Complicatii si profilacxia lor.Proba
definitiva presupune aceleasi etape ca si proba preventiva: Pentru a evita lezarea
lui coroana trebuie lent miscata spre colet. Acele sectoare, care ajung primele la
nivelul parodontului marginal, se supun slefuirii, pana nu vom atinge scopul
necesar. Dupa adaptarea marginala a coroanei urmeaza verificarea contactului
ocluzal, care se determina visual, cu ajutorul hartiei de articulatie sau cu o folie de
ceara, atragand atentia la contactul cuspizilor, la fel si cu dintii vecini.Fixarea:
izolarea dintele stilp cu un rulou de vata, dezinfectam si degresam bontul si
coroana cu etanol si eter, dupa ce uscam bontul si coroana cu un jet de aer cald.
Fixarea se va efectua cu cement fosfat. Cementul preparat se va plica in coroana
tapetand peretii pe toata suprafata. Pacientului i se va recomanda sa nu manance
timp de 2 ore pentru a crea conditii favorabile in vederea prizei definitive a
cementului de fixare. Complicatii, profilaxia: - Adeseori si contactele proximale
modelate in surplus pot sa impiedice insertia complete a coroanei. In aces caz se
fac corectari necesare pina cand marginea coroanei ajunge peste tot la limita
coletului.; - Daca dintele este preparat corect, dar coroana stantata este ingusta, ea
usor poate fi largita la nivelul coletului cu ajutorul ciocanului, cu clestele crampon
sau in cioc. In cazul dintele este preparat incorect, el este supus unei preparari suplimentare.
43Particularitatile prepararii dintilor stalpi sub coroane metalice turnate.
Particularitatile prepararii dintilor stalpi sub coroane metalice intreg turnate sunt
reprezentate de: peretii dintelui se intalnesc sub un unghi de la 2 la 8 grade, luand
forma unui trunchi de con; de pe suprafata ocluzala se slefuieste 1 mm de tesuturi
dure, pastrind forma individuala anatomica a acesteia, iar de pe suprafetele
verticale se slefuieste 0,5-0,8 mm; formarea unui prag de 0,5- 1 mm pentru
imbunatatirea proprietatilor retentive si indicilor estetici.
44.Particularitatile amprentarii campului protetic la aplicarea coroanelor
metalice turnate si materialele utilizate.Amprenta se obtine in doua faze: In
prima faza elastomerul solid (chit) este preparat, depus in lingura universala
prevazuta cu sistem eficient de retentie (orificii de 2mm) si asezata pe campul
protetic. Dupa priza materialului, amprenta este indepartata de pe campul protetic.
In faza a douaeste pregatit elastomerul fluid care se introduce intr-o seringa, pentru
a se depune in santul gingio – dentar, pe suprafata bontului, pe dintii vecini si in
impresiunile amprentei realizata in faza intii din elastomer. Lingura in care se afla
amprenta si elastomerul fluid se reintroduce in cavitatea bucala pe campul protetic,
in aceeasi pozitie.Dupa priza,2-4 min, se indeparteaza amprenta. Este spalata si uscata.
45.Etapele clinico-tehnice la confectionarea coroanelor metalice turnate.
Clinic: examenul clinic, diagnosticul, planul de tratament, prepararea dintilor-
stalpi, amprentarea si protectia plagii dentinare;Laborator: realizarea modelului de
lucru si auxiliar, modelarea machete coroanei din ceara, turnarea;Clinic: proba
coroanei turnate;Laborator: prelucrarea mecanica, slefuirea si lustruirea
lucrarii;Clinic: proba si fixarea coroanei
46.Avantajele si dezavantajele coroanelor metalice turnate. Aliajele
folosite.Aliaje nobile; Aliaj din titan; Aliaj Cr-Co;Aliaj inoxidabil cu
poleire;Avantaje:Contact intim la colet; Rezistenta; Restabilirea morfologiei
ocluzale Dezavantaje:Nefizionomica; Retractia gingiei in timp si in cazul aliajelor
din Cr-Co schimbarea culorii dintelui la colet spre o nuanta cenusie-violet; Uzura
in timp; Posibilitatea aparitiei galvanismului
47.Metodele de protectie ale plagii dentinare a dintilor preparati coroane
metalice turnate.Dupa obtinerea amprentei, este obligatoriu de a menaja plaga
dentinara de actiunea nociva a factorilor mecanici, termici, chimici, microbieni,
prin pansarea bontului. In acest scop pot fi utilizate mijloace chimice si mecanice.
Ca material de impregnare mai des utilizat este nitratul de argint folosit in forma
de solutie apoasa de 30% sau clorura de zinc 30-40%. Din lacuri cel mai frecvent
este folosit lacul cu fluor sau lacul celuloid 5%. Coroanele provizorii pot fi
confectionate din acrilate individual, cat si sub forma prefabricate din celuloid
transparent, policarbonat sau acrilat. Coroanele se aplica pe bontul dintelui slefuit
si se fixeaza cu ajutorul eugenatului de zinc.
48.Indicatii si contraindicatii la aplicarea coroanelor de invelis
ecuatoriale.Principiu de preparare a dintilor. Coroanele partiale 3/4 si 4/5. Onlay – rile.
Caracteristica. Indicatii.Este indicata pe molari, cand tesuturile dure ale dintelui din
zona subecuatoriala nu sunt lezate, iar indicatiile clinice nu ne permit prepararea
cuvenita a dintelui fara devitalizare (migrari dentare). Contraindicatii: mobilitatea
patologică a dinţilor este de gradul III. Particularitatile prepararii constau in
slefuirea tesuturilor dure pana la ecuator cu crearea pragului circular. Coroanele
partiale sunt varietati de proteze fixe metalice, indicate pe dintii frontali si laterali
cand suprafata vestibulara a dintelui nu este lezata. O conditie necesara la
confectionarea acestor tipuri de coroane este prezenta dintilor cu coroane naturale
masive si fara lezari ale suprafetelor de contact cu dintii vecini. Ele sunt utilizate
ca elemente de agregare ale puntilor dentare.Coroane partial ¾ si 4/5 sunt indic pe
dinti front cind supeaf vestibul nus lezate. Ele acopera supraf proximale si orala la
leterali si ocluzala. Si sunt efectuate doar prin metoda turnarii. Incrustatiile extratisulare sunt
situate partial deasupra tesuturilor dentare preaparate si se agrega intre ele prin cimentare
49.Coroana metalica telescopica. Caracteristica. Indicatii. Prezinta o lucrare
protetica dubla, alcatuita dintr-un capacel care nu restabileste forma anatomica a
dintelui dar repeta forma bontului preparat, peste care gliseaza o coroana, care
restabileste forma anatomica a dintelui si este solidarizata cu proteza mobila.
Coroanele telescopice pot fi confectionate prin stantare sau turnare. Marginea
coroanei telescop nu patrunde in sulcusul gingival si se termina la colet. Etapele
clinico-tehnice de realizare a coroanelor–telescopice reies din particularitatile lor
si sunt identice celor de invelis metalice realizate prin turnare sau stantare.
50.Indicatii si contraindicatii catre coroanele de invelis fizionomice din
ceramica si acrilat.AcrilatIndicatii: - In terapia LOC ale dintilor frontali si
premolarilor in caz de lipsa de substanta a marginilor incisivale si a unghiurilor;
in caz de leziuni ale altor suprafete, dereglari de culoare, prezenta distrofiilor
tesuturilor dure, fluoroza, anomaliile de pozitiei, volum.Contraindicatii:- pe dinti
cu corane mici; - Cand tesuturile dentare dure sunt fragile; - La pacientii pana la
18 ani;Ceramica:Indicatii: Defecte partiale ale partii coronare a dintelui;
Schimbarea culorii coroanei dentare; Anomalie de forma a dintelui; Anomalie de
pozitie a dintilor Contraindicatii: Loc insuficient pentru aplicarea coroanelor de
portelan de grosimea necesara; Ocluzia adanca; Prognatie asociata cu
suprapunerea adanca incisive; Acoperirea cu coroane ceramice a dintilor vitali la
copii invarsta de pana la 16 ani in legatura cu proximitatea pulpei de suprafata
dintelui; Dinti cu cavitati relative mari
51.Prepararea dintelui pentru coroana Jacket din ceramica..Formele
favorabile a pragului la colet.Slefuirea se va incepe cu suprafetele proximale ale
dintelui, folosind discul abraziv cu carborund sau diamantat. Avansand la colet, la
o distanta de circa 1,5 mm de la papila interdentara, se fac praguri cu o latime de
0,25-0,5 mm. In urmatoarea etapa, cu opiatra-roata se va reduce din marginea
incisivala o grosime de 1,5-2 mm in raport cu inaltimea coroanei si topografia
camerei pulpare. Ulterior se prepara fata vestibulara si cea orala, mai intai cu o
piatra-roata, apoi cilindrica. In urmatoarea etapa se vor rotungi muchiile si netezi,
utilizand in acest scop pietre-con-invers, cilindriceIn zona coletului se prepara un
prag circular in unghi de 90 grade fata de axul dintelui cu o latime de 0,8-1,2 mm
pana la nivelul insertiei epiteliale a sulcusului dentogingival.
52Amprentarea moderna a cimpului protetic la confectionarea coroanelor
din ceramica.Se va obtine amprenta anatomica (in concordanta cu elementele
campului protetic reprezentate de bontul dentar si parodontiul marginal). Pentru a
capata imprimarea corecta a pragului cervical este nevoie de o retractie a festonului
gingival. Ulterior vom capata o amprenta dubla. Ea se obtine cu o masa plastica de
consistenta chitoasa si apoi cu o masa fluida de corectare, care se aplica in
amprenta primara si va patrunde subgingival. Astfel vom capata amprenta
secundara, amprentand corect configuratia pragului cervical.
53.Etapele clinico-tehnice la confectionarea coroanelor integral ceramice
dupa metoda clasica si moderna.Clinic:examenul clinic al pacientului, stabilirea
diagnosticului, planul de tratament, prepararea dintilor stilpi, amprentarea,
determinarea ocluziei, protectia plagii dentinare;Laborator: confectionarea
modelelor si pozitionarea lor in simulator; realizarea matricei din platina pe bontul
preparat; depunerea si arderea straturilor de ceramica; adaptarea coroanei pe
modelClinic:proba coroanei in cavitatea bucala;Laborator: arderea coroanei
pentru glazurare;Clinic:proba finala si fixarea coroanei in cavitatea bucala.
54.Prepararea dintilor pentru coroana tip Jacket din acrilat. Expuneti cele
doua tehnici.1.) separarea suprafetelor de contact de dintii vecini si crearea unui
prag prealabil cu adancime de 1mm. Separarea se face cu un disc metalic de
carborund. Suprafetele meziala si distala se prelucreaza in forma de con cu baza
mare la colet, cu o inclinare de 7-9 grade. 2). scurtarea coroanei dentare si crearea
unui spatiu de 1,5-2mm pe toata suprafata masticatorie intre dintii de sprijin si
antagonistii lor. Partea coronara a dintilor frontali se micsoreaza in mediu cu ¼ din
lungimea partii coronare a dintelui. Suprafata ocluzala a dintilor laterali se slefuieste in
asa mod incat sa se pastreze relieful anatomic cu o trecere rotungita la peretii axiali ai
bontului.3). slefuirea suprafetei palatine, cu o adancime de 0,8 mm, cu ajutorul frezei
cilindrice diamantate.4)., slefuirea suprafetei vestibulare un strat de 1,2-1,5 mm.5).
efectuam rotungirea minutioasa a unghiurilor, nivelarea suprafetei bontului.Doua
tehnici:fara prag si cu prag(circular in unghi de 90 grade cu latime de 0.8-1.2mm, )
55.Amprentarea cimpului protetic la confectionarea coroanelor tip jacket din
acrilat. Se poate utiliza amprenta intr-un timp, cu un strat de material
amprentar(alginate-Ypeen,Zeta plus primul strat), in momentul in care prepararea
dintelui se face fara prag si nu avem nevoie de o precizie marita la nivelul coletului
pentru a evidentia pragul cervical. In cazul in care prepararea dintelui se face cu
prag cervical, se recomanda amprenta in doi timpi, in doua straturi,(material
pentru evidentierea pragului cervical.(siliconice-president, permagum).Etapele
clinico-tehnice:Clinic: Examenul clinic si paraclinic; diagnosticul, planul de
tratament, prepararea dintilor; amprentarea;Laborator: turnarea modelelor,
fixarea in simulator, modelarea si ambalarea machetei; pregatirea acrilatului si
introducerea lui in tipar; polimerizarea acrilatului si dezambalarea coroanei;
prelucrarea, finisarea si lustruirea coroaneiClinic: proba coroanei in cavitatea
bucala, cementarea.Tehnica moderna de confectionare a coroanelor din
acrilat. Varietati de acrilat.Tehnica moderna de aplicare a acrilatelor consta in
realizarea protezelor dentare fixe prin aditia directa a acrilatului, strat cu strat,
direct pe model si polimerizarea lor in aparate speciale. Se pot utiliza acrilate
autopolimerizabile sau fotopolimerizabile.
56.Metode de confectionare a coroanelor provizorii. Acrilatele folosite.
Tehnica de copiere Scutan. Este caracterizata de succesiunea urmatoarelor
interventii::. inainte de prepararea bontului, se efectueaza amprentarea cu
materiale elastice; Prepararea dintelui, obtinerea bontului dentar; Bontul este
amprentat, sa se confectioneze coroana indicata; Acrilatul se aseaza in interiorul
primei amprente; Amprenta primara cu acrilat este reasezata pe câmpul protetic.
Intre bont si interiorul amprentei coroanei care s-a slefuit, acrilatul este modelat,
se obtine o coroana.; Indepartarea amprentei se realizeaza dupa polimerizarea pastei
de acrilat; Coroana este indepartata de pe bont pentru prelucrare, dupa care urmeaza
cimentarea provizorie;
Acrilatele utiliza la confectionarea coroanelor provizorii: Noracril, Carbodent, Duracril
57.Coroana mixta metaloceramica. Varietati. Indicatii . Particularitatile
prepararii dintilor sub coroane m/c.Coroana metaloceramica reprezinta o
constructie compusa dintr-o structura metalica confectionata prin metoda turnarii,
acoperita cu ceramica. Deosebim coroane total fizionomice si partial
fizionomice.Indicatii: Distructia sau fractura unei parti a coroanei dentare, incat nu
poate fi restabilita prin obturatie.-Anomalii de dezvoltare si de pozitie a dintilor
care nu pot fi tratate ortodontic;Abraziune patologica a tesuturilor dure
dentare;Defecte estetice (schimbarea culorii);Ca elemente de agregare in protezele
fixe.Pentru coroana metaloceramica total fizionomica bontul va fi pregatit cu prag
circular,prepararea se incepe din regiunea incizala ,ocluz.pt metoda moderna 1.5-
2mm iar de pe vestibular 1.2-1.5mmpentru a crea spatiu pt component metalica
care necesita 0.3-0.4mm iar ceramic 0.8-1.5mm. In caz de confectionare a unei
coroane semifizionomice pragul cu unghiul rotungit va fi format numai pe
suprafata vestibulara si pe jumatate din suprafetele proximale cervicale.bontul
tre.sa aiba forma trunchi de con cu inclinarea spre axul dintelui 2-10 grade.

58.Particularitatile amprentarii cimpului protetic la coroanelor

metaloceramice. Pentru coroana metaloceramica se face o amprenta anatomica in
doua straturi (pentru evindentiere a pragului gingival din material siliconice) care
se obtine fie in doi timpi (mai intai se obtine amprenta cu masa mai chitoasa,
ulterior dupa intarire se aplica stratul doi, mai fluid), fie intr-un timp (masa fluida
se aplica pe bontul preparat, iar masa mai chitoasa pe lingura amprentara, dupa
care se obtine amprenta). Metode de retractile:1)Metoda mecanica, consta in
dechiderea santului gingival cu ajutorul diferitor mijloace mecanice;2)Metoda
chimica, presupune utilizarea solutiilor de retractile care pot fi impartite in doua
grupe: care contina adrenalina si fara adrenalina. 3)Metoda chirurgicala, consta in
sectionarea suprafetei interne a marginii gingivale libere cu bisturiul de coagulare
electochirurgicalFazele clinico-tehnice: Clinic: examenul clinic, diagnostic,
planul de tratament, prepararea dintilor, amprentare, determinarea relatiilor
intermaxilare;Laborator: confectionarea modelelor combinate cu bonturi
mobilizabile, fixarea lor in simulator; modelarea machete componentei metalice,
turnarea componentei metalice,prelucrarea si adaptarea pe model;Clinic: proba
componentei metalice si determinarea culorii ceramicei;Laborator: prelucrarea
componentei metalice; depunerea straturilor de ceramica; adaptarea pe
model;Clinic: proba in cavitatea bucala;Laborator: glazurarea;Clinic: proba finala
si fixarea
59.Coroana mixta metaloacrilica cu componenta metalica turnata. .Acest tip
de coroana este compusa dintr-o structura metalica confectionata prin tunare si din
acrilatIndicatii: Ca element protetic unidentar coroanele de invelis mixte sunt
indicate pentru acoperirea dintilor frontali si a premolarilor cu leziuni intinse; Ca
elemente de agregare in puntile dentare, la imobilizarea dintilor mobile, in scopul
corectarii morfologiei prezentata de anomalii de volum, forma,
culoare.Contraindicatii: la copii si adulti pana la 18-20 ani; Distructii avansate
ale coroanei dintelui. ; Dinti cu tesuturi dure fragile si cind inaltimea si grosimea
coroanei naturale nu ne permite crearea unui bont favorabil pentru fixare.Dintele-
stalp se prepara in dependent de modul in care va fi aplicat materialul fizionomic
pe suprafetele coroanei. Cu aplicarea materialul fizionomic se inlatura din
testuturile dentare dure 1,5-2 mm, cu realizarea pragului cervical. In cazul
suprafetelor dentare pe care nu se va aplica material fizionomic, se va inlatura din
tesuturile dentare un strat de 0,5-0,6 mm.
60.Tehnologia tratamentului a LOC cu din composite foto.Este aceiasi tehnica
ca in cazul coroanelor fizionomice din acrilat si ceramic doar ca se folosesc
material fotopolimerizabile.Dupa prepararea dintilor,amprentare ,in etapa de
laborator, tehnician pozitioneaza modelele in simulator si recurge la modelarea
strat cu strat a machete din mater.fotopolim dupa fiecare aplicare realizind
fotopolimerizarea acestuia. Avantaje: nuante coloristice diverse,estetic
superior,simplificarea etapelor de laborator.
61.Indic si contra la tratamentul lLOC prin metoda substituirii. Varietatile.
Indicatii: leziuni odontale coronare subtotale sau totale ca urmare a cariei dentare;
fracture a coroanelor dintilor ca urmare a traumatismului; Leziuni odontale
coronare ca urmare a abraziunii patologice, a displaziilor dentare; Ca elemente de
agregare a puntilor dentare si protezelor dentare mobilizabile.Contraindicatii:
Cand radacina este adanc situate in apofiza alveolara; La pacienti cu tip de ocluzie
adanca sau supraacoperire pronuntata; Dupa functie: de restaurare
morfofunctionala; ca element de agregare; cu functie mixta;Dupa material:
Metalice; Acrilice; Din portelan; Mixte;Dupa modul de constructie: Cu inel sau
semiinel; Cu incrustatie; Coroana mixta cu pivot; Coroanele din portelan
prefabricate de tip standard cu pivot; Coroanele cu pivot pentru dinti
multiradiculari ;
62.Tipurile de preparare a suprafetei de sectiune radiculara la coroane de
substitutie.Aceasta operatie se va efectua in dependent de tabloul clinic si
varietatea de coroana de substitutie aleasa.Pentru o constructie simpla din portelan
sau acrilat, suprafata de sectiune se prepara cu doua versante in asa mod ca
versantul de pe portiunea orala a bontului sa se plaseze deasupra gingiei cu 1-2
mm, iar cel vestibular in zona coletului sa fie slefuit la nivelul gingiei. Dupa
asemenea pregatire suprafata de sectiune radiculara va fi formata din doua
versante. Pentru confectionarea coroanelor de substitutie de tip Richmond, bontul
se va plasa deasupra gingiei cu 2 mm, iar suprafetei sectiunii radiculare i se va
conferi o forma orizontala. Pentru confectionare constructiilor cu pivot simplu si
dispozitiv coronar din acrilat, la nivelul suprafetei sectiunii radiculare, creeaza cavitate
in forma de cub, pastrand grosimea peretilor de cel putin 2 mm.
63.Pregatirea si amprentarea canalului radicular. Metode de amprentare.
La o pregatire proprotetice a cavitatii bucale canalul radicular va fi obturat la 1/3
apicala. Daca canalul a fost obturat complet, pregatirea va incepe cu dezobturarea
celor 2/3. Se utilizeaza freze sferice la turatii reduse. Dupa dezobturare se trece la
largirea canalului si netezirea peretilor. Canalul trebuie sa fie centrat suprafetei
bontului radicular avand o grosime uniforma a peretilor.Sunt doua metode de
amprentare: Directa (obtinerea machetei dispozitivului radicular si coronar din
ceara, urmata de transferarea in laborator pentru reproducerea in materialul
dorit)Indirecta ( obtinerea conturului canalului pregatit, si a suprafetei bontului
radicular cu redarea reliefului santului gingival.)Deosebim:Amprente in doi timpi
( in primul timp se obtine amprenta canalului radicular, iar in al doilea amprenta
intregului bont dentar si arcadei dentare)Amprenta intr-un timp ( concomitent sunt
realizate amprenta canalului radicular si imprimarile campului protetic)
67.Etiologia edentatiei partiale. Caracteristica factorilor etiologici.Factorii
care duc la aparitia edentatiei partiale, pot fi impartiti in 2 grupe: Factori
congenitali si postnatali.Edentatia partial congenitala se caracterizeaza prin lipsa
mugurilor dentari sau a distructiei lor in stadiile incipiente de dezvoltare. Daca
lipsesc toti dintii avem o anodontie, iar daca cativa- hipodontie. Edentatia
provocata de factorii postnatali, apare ca urmare a afectiunilor odontale,
parodontale, a proceselor inflamatoare, interventiilor chirurgicale (inlaturarea
tumorilor benigne sau maligne), traumatismului, etc.
64.Coroana de substitutie tip Ilina – Markosean. Coroana de substituie -
constructie alcatuita din dispozitiv radicular consolidate prin turnare cu incrustatie,
se instaleaza in caseta radiculara special preparata, placuta supraradiculara si
dispozitivul coronar.Dupa pregatirea canalului radicular si prepararea suprafetei
de sectiune a bontului supragingival se creeaza caseta pentru incrustatie. Dupa
aceasta se adapteaza un pivot standard sau confectionat din sarma de otel
inoxidabil, ce se va plasa deasupra suprafetei radiculare cu 5-6 mm. Apoi se
incalzeste o bucata de ceara care este aplicata in caseta si se creeaza placuta
supraradiculara. Pivotal incalzit il introducem tinandu-l cu clestele in canalul
radicular. Dupa racire indepartam dispozitivul modelat. Ulterior acesta se transfera
in laborat unde se toarna din metal. In a doua sedinta dispozitivul radicular se
adapteaza si se obtine o supraamprenta. In laborator se realizeaza modelele, se
ghipseaza in simulator realizand celelalte etape in dependent de particularitati.
65.Coroana de substitutie pe bont artificial..Aceasta varietate de coroana de
substitutie prezinta un dispozitiv corono-radicular alcatuit dintr-un pivot cu bont
artificial si o coroana care se cementeaza pe acest bont. Clinic: examen clinic,
diagnost, plan de tratament, prepararea radiculara a dintelui afectat; amprentarea;
Laborator: Confectionarea modelelor si pozitionarea lor in simulator; modelarea
machetei dispozitivului corono-radicular si transformarea ei in aliajul solicitat;
prelucrarea componentei metalice si proba pe model;Clinic:proba comp metalice
a dispozitivului corono-radicular; determinarea culorii materialului fizionomic;
Laborat : aplicarea materialului fizionomic; prelucrarea si lustruirea; Clnic: proba
definitiva si fixarea
68.Tabloul clinic al edentatiei partiale. Simptomele exobucale si endobucale.
Tabloul clinic in caz de edentatie partial este individual si este in dependent de
numarul dintilor lipsa, localizarea bresei, starea tesuturilor dure si a parodontiului
dintilor restanti, de tipul de ocluzie, , factorul etiologic, varsta etc. In dependent de
localizarea breselor si numarul dintilor absenti simptomele exobucale pot lipsi sau
avea un grad divers de exprimare. La examenul endobucal vom observa dereglari
de integritate a unei sau a ambelor arcade dentare; dezintegrarea arcadelor dentare
in care apar doua grupuri de dinti: grupa functionala si nefunctionala. La examenul
endobucal se determina starea dintilor restanti, a apofizei alveolare in spatiile edentate
si a mucoasei cavitatii bucale. O deosebita atentie se acorda dintilor ce delimiteaza
bresele dentare, deoarece ei vor sevi ca punct de sprijin in tratamentul protetic.
69.Caracteristica dimensiunelor spatiilor edentate si a apofizei alveolare.
Dupa dimensiunile spatiilor edentate deosebim:Edentatii mici – lipsesc pana la 3
dinti;Edentatii medii – lipsesc de la 4 la 6 dinti;Edentatii mari – lipsesc mai mult
de 6 dinti;Dupa forma apofizei alveolare edentate deosebim:ingusta : pana la 5,0
mm,medie: de la 5,0 pana la 8,0 mm,lata: mai mult de 8,0 mm
70.Examenul endobucal a pacientilor cu edentatii partiale. Diagnosticul
edentatiei partiale. Exemple.Examen endobucal: raportul dintre buze, gradul de
deschidere a gurii si mobilitatea muschiului orbicular al buzelor; dintii; arcadele
dentare (forma, marimea breselor, starea dintilor limitroi bresei); raportul dintre
arcadele dentare (tipul ocluziei); mucoasa cavitatii bucale; apofizele alveolare si
maxilarele.Simptomele :1.dereglari de integritate a unei sau a ambelor arcade
dentare. 2.dezintegrarea arcadelor dentare in care apar doua grupe de dinti:a) gr
care functioneaza(care si-au pastrat antagon si participa la actul de masticatie) b)
gr gr care nu functioneaza(care nu si-au pastrat antagonistii).Dintii frontati au o
inclinare 5-10* vestib,iar cei inferiori numai 2-3*,molarii 1 si 2 la maxila sint
inclinati in directie vestib-oral,iar la mandib lingual-mezial,odata ce are loc dezinteg
arcad dentare aceasta armonie se destrima..Deosebim eden mici pina la 3 dinti,mijlocii
-de la 4-6,eden mari-mai mult de 6 d. Formularea diagnosticului edentatiei partiale, nu
prezinta dificulatati avand la baza rezultatele examenului clinic si paraclinic.
Diagnosticul include dereglarile morfologice (clasa breselor), dereglarile functionale
(de masticatie, incizie, fonatie, deglutitie, etc. ), complicatiile provocate de edentatia
partial (deformatii ale arcadelor dentare, migrari ale dintilor restanti) si alte dereglari de
functie ale sistemului stomatognat (musculare, traumatismul mucoasei cavitatii bucale etc.),
precum si dereglarile fizionomice.
71.Definitie “punte dentara”. Elementele componente..Puntea dentara
reprezinta o constructie protetica care serveste la restabilirea integritatii arcadelor
dentare si suspendarea dereglarilor de functie provocate de edentatia partiala in
cazurile prezentei breselor intercalate: reduse, intinse si multiple.Elementele
componente: Elementele de agregare de care este solidarizat corpul de punte la
extremitati si care contribuie la fixarea de dintii-stalpi a intregii proteze; Corpul
de punte care reprezinta un dinte sau un bloc de dinti artificiali si inlocuieste dintii
pierduti de pe arcada dentaraPuntea dentara fixa prezinta o constructie protetica,
care se fixeaza pe dintii stalpi prin cementare sau lipire a elementelor de agregare
si care poate fi scoasa din cavitatea bucala numai de catre medic. Puntea dentara
mobilizabila se fixeaza pe dintii stalpi cu elementele de agregare special (crosete,
etc.) si pot fi scoase din cavitatea bucala atat de medic cat si de pacient.Puntile
dentare fixe sint constructii rigide,nedeformabile,rezistente la rupere,capabile sa
restab eficacit masticatoare,formele supraf vestib si orale ale corpului de punte sint
asemanat cu a dintilor naturali,iar folosirea mater contemporane de
construire(acrilat,compozit,portelan) permit si reastabilir aspect fizionomic.
72.Caracteristica corpului puntei dentare. Clasificarea corpului de
punte.Corpul de punte reprezinta un bloc de dinti artificial ce inlocuiesc dintii
absenti din spatiul edentate care restaureaza integritatea morfologica a arcadei
dentare si functiile deregulate a sistemului stomatognat. Corpul de punte preia
fortele masticatorii de la dintii antagonisti la nivelul suprafetei ocluzale si le
transmite elementelor de agregare.Dupa material: Metalice( din aliajele metalelor
nobile si inobile-nefizionom); Nemetalice(acrilat,compozit,portelan-fizionomice);
mixte (metaloacrilice, metalocera) Dupa raportul cu apofiza alveolara: Corp de
punte cu raport in sa( este indicat pt punti dentar mobilizabile) ; in semisa(pt reg
frontala,restab fizionomice); tangent linear(partile laterale,apofiz medie sau
ingusta)); punctiform(zona later a mandib cu apofiza ingusta); suspendat(zonel
laterale cind dintii stilpi sint inalti).
73.Clasificarea puntilor dentare dupa V.Kopeikin, dupa raportul corpului de
punte cu apofiza alveolara, dupa constructie.V. Kopeikin dupa aranjare si nr
dintilor stilpi deosebeste 5 varietati de punti: Punti dentare cu doua elemente de
agregare asezate pe cei doi dinti-stalpi ce marginesc bresa; Cu un element de sprijin
adaugator la mijloc; Cu elemente de agregare duble situate medial ori distal; Cu
elemente de agregare duble situate la ambele extremitati ale bresei; Cu doua
elemente de agregare asezate pe cei doi dinti ai bresei edentate si cu o extensie
unilaterala; Dupa raportul corpului de punte cu apofiza alveolara: in sa; Semisa;
Tangent liniar; Punctiform; Suspendat; Dupa constructie: Monolite; Separate (din
doua bucati); Pliante; Atipice
74.Indicatiile si contraindicatiile catre tratamentul edentatiei partiale cu
punti dentare.Indicatii: Lipsa a 1,2,3 dinti la nivelul unei brese; In cazul
pericolului migrarii dintilor; Edentatii multiple, intercalate; in cazul in care dintii
stalpi au mobilitate de gradul I si II, dar nedurerosi la presiune vertical;Ca indicatie
relativa este lipsa unui singur dinte din zona laterala si in foarte rare cazuri in edent
terminala.
Contraindicatii: Lipsa a mai mult de 5 dinti la nivelul unei brese; Prezenta dintilor
restanti cu o mobilitate patologica de gradul III; Resorbtia accentuata a crestelor
edentate corespunzator breselor si rapoartelor ocluzale nefavorabile; in edentatii
terminale;
75.Principiile biofunctional, biomecanic si profilactic.Principiul biofunctional (
include restabilirea functiilor majore ale Sistemului Stomatognat: masticatie,
fonatie, fizionomie); biomecanic ( urmareste realizarea dinamicii mandibulare cu
si fara contact dentar asigurand lucrarii protetice rezistenta fizica, chimica,
insertie), profilactic ( urmareste asigurarea unei profilaxii generale si locale prin
restabilirea unui echilibru ocluzal, evitarea modificarilor patologice a procesului
trofic in formatiunile anatomice cu care au relatii de contact – dintii stalpi, dintii
antagonisti, parodont, apofiza alveolara).
76.Biomecanica puntilor dentare.Caracteristica fortelor.Puntile dentare fiind
fixate pe dintii stalpi, transmit presiunea masticatoare si alte forte functionale
asupra parodontului. Prin urmare, la alegerea dintilor-stalpi este necesara
cunoasterea cailor si modalitatii de repartizare a presiunilor masticatorii pe puntea
dentara, cat si modul de transmitere a lor la parodont.Miscarile mandibulei in
cadrul actului de masticatie sunt realizate in diferite planuri si din punct de vedere
mecanic pe puntea dentara actioneaza diferite forte, principalele dintre care sunt:
forta de apasare (vertical), forta de tractiune, fortele orizontale. Actiunea acestor
forte depind de miscarile mandibulei, consistenta alimentelor, geometria puntii
dentare si de locul unde este ea fixate.Fortele de apasare actioneaza certical si in
dependenta de gradul de extindere a puntii,pot fi suportabile si traumatice pentru
parodontul d-stilp.Aceste forte actionind asupra corpului de punte sint preluate de
elem de agregare si transmise parodontului care urmeaza sa le compenseze.Fortele
orizontale actioneaza in timpul miscarilot de masticatie in sens orizontal pe supraf
ocluzale ale dintilor laterali si pe cele vestibulare si orale ale dintilor frontali.Astfel
ele actioneaza in 2 directii:orizontala-sagitala si orizontala-transversala.Din acest motiv
e necesar in zona frontala confectionarea corpului de punte in forma de arc,iar in zona
laterala linie dreapta.
78.Amprentarea intr-un timp cu un material si cu doua la confectionarea
puntilor dentare. Complicatiile si profilaxia lor.Amprenta realizata intr-un timp
este obtinuta prin depunerea materialului amprentar in lingura de amprentare si
presarea lui direct pe campul protetic. Aceasta tehnica poate fi utilizata si la
aplicarea a doua materiale amprentare de diferita consistenta: unul vascos si altul
fluid. In acest caz ambele materiale sunt preparate concomitent: materialul vascos
se depune in lingura amprentara, iar materialul fluid cu ajutorul unei seringi se
injecteaza imprejurul dintilor preparati, in asa mod ca sa fie inglobat in materialul vascos.
77.Includerea dintilor stalpi in puntea dentara dupa fortele de rezerva ale
parodontului. Odonto-parodontograma.Includerea dintilor stalpi in puntile
dentare este bazata pe fortele de rezerva parodontului. Suma coeficientilor dintilor
inclusi in corpul de punte trebuie sa fie egala sau mai mica decat suma suma
coeficientilor dintilor-stalpi. Ea poate fi usor determinate cu ajutorul tablitelor
concepute de Agapov, Oksman si alti autori. Odontoparodontograma este o metoda
statica de evidenta a starii functionale a dintilor, ea ne reda starea functionala a
sistemului dentar in pozitie statica si medicul indirect isi imagineaza eficienta
functionala a sistemului stomatognat. Parodontograma prezinta o schema a
formulei dentare unde se noteaza date despre starea fiecarui dinte. N — norma; O
— lipsa dintelui; 1/4 — resorbtia tesutului osos de gradul I; 1/2 —
resorbtia tesutului osos de gradul II; 3/4 — resorbtia tesutului osos de gradul III.
79.Variante de amprentare in doi timpi si amprentarea in ocluzie la
tratamentul edentatiei partiale cu punti dentare. Materiale de
amprentare.Amprenta realizata in doi timpi, consta din amprenta preliminara si
finala. La prima etapa cu ajutorul unui material special (siliconat) introdus in
lingura de amprentare se va obtine amprentare preliminara sau portamprenta
pentru materialul fluid al stratului doi. Dupa uscarea acestei amprente in locasurile
corespunzatoare se introduce materialul fluid, iar amprenta din nou se introduce in
cavitatea bucala. Dupa indepartarea amprentei, relieful coletului dintilor preparati
trebuie sa apara vizibil in zona festonului gingival.Amprenta ocluziei se ia cu
un material dur. Se prepara materialul prin omogenizarea bazei, care are
consistenta chitoasa, cu catalizatorul, care este de obicei o pasta. Apoi se plaseaza
materialul preparat pe toata lungimea arcadei dentare. Se invita pacientul sa
"muste" in ocluzia corecta. Priza materialului dureaza 1-2 minute.Materiale
elastice 1 hidrocoloizi reversibile(baza de Ag Ag– Gelin, Coltoloid) 2hidrocoloizi
ireversibili –(alginate Stomalgin, Phase +, Alligat); elastomeri de sinteza sunt de
3 tipuri:siliconice baza+activator sub forma fluida,viscoase,chitoase–Zeta
Plus,MD-flex)*Polisulfide: baza de cauciuc Tiodent *Polieterice: hidrofile Polygel.
Dure reversibile (termoplastice –Stomaplast, Ortocor); ireversibile ( gips, paste oxid de
Zn si eugenol)
80.Caracterizati cele doua componente fundamentale ale ocluziei centrice:
D.V.O si pozitia neutra a mandibulei.Pozitia neutra a mandibulei – pozitia de
repaos fiziologic a mandibulei; relatie intermaxilara care nu depinde de prezenta
sau absenta dintilor antagonisti.La nivelul ATM – condilii articulari se afla undeva
in spatiul fosei articulare; La nivelul muschilor – muschii sunt relaxati relativ;La
nivel dentar – intre dinti apare un spatiu de inocluzie numit si spatiu de inocluzie
fiziologic de 2-3 mm. Dvo - Distanta calculata dintre punctul de sub nas si pe
menton; Determinarea DVO se caracterizeaza printr-o distanta optima intre
punctele subnazal si gnation (corespunde etajului inferior al fetei). Metoda de
determinare: Antropometrica(fata se imparte in 3 etaje care trebuie sa fie egale) ;
Anatomica; Functionala
81.Metodele de determinare a DVO. Caracteristica.Determinarea DVO se
caracterizeaza printr-o distanta optima intre punctele subnazal si gnation
(corespunde etajului inferior al fetei). Metode de determinare: Antropometrica:
fata se imparte in 3 etaje care trebuie sa fie egale; Egala cu distanta dintre
comisurile bucale; Anatomica – tesuturile moi au o pozitionare fireasca, plicile
nazogeniolabiale sunt exprimat mediu.
Metoda functionala – se bazeaza pe faptul ca in relatie centrica muschii se
relaxeaza maxim posibil
82.Metodele de determinare a pozitiei neutre a mandibulei la aprecierea o.c.
Metoda Abjean si Corbendau.La determinarea relatiei de postura se recomanda
pacientului sa se relaxeze lasand ca mandibula, sub influenta gravitatii, sa ocupe
pozitia necesara fata de maxilla. Asa pozitionare a mandibulei poate fi conditionata
si prin aplicarea testelor functionale. Pentru aceasta Wild a propus testul fonetic
prin pronuntarea cuvintelor ce contin “a”, Silvermann – “s”, Robinson – “f”, sau
numaratoarea de la 60 la 70. S-a constatat ca la aplicarea acestor teste fonetice se
asigura o pozitionare a mandibulei in relatie de postura.
83.Metodele de determinare a R.I.C. in caz de ocluzie instabila.R.I.C se
determina cu ajutorul sabloanelor cu bordura de ocluzie care trebuie sa asigure
dezintegrarea arcadelor dentare.Se verifica si se adapteaza sabloanele cu bordura
de ocluzie , vor asigura stabilitatea mandibulara;Inducerea mandibulei in pozitia
de relatie centrica (metoda unimanuala, bimanuala, testul deglutitiei)Inregistrarea
prin:Metoda rece - se aplica o bandeleta plastifiata, bordura e rece ;Metoda calda
– bordura se plastifica; in cazul in care DVO e pastrata;Cu materiale amprentare
cat mai dure in blocuri; material special „Ocluzofast”
84.Consecutivitatea determinarii si inregistrarii R.I.C. in caz de absenta a
ocluziei. Determinarea si inregistrarea relatiilor intermaxilare centrice in cazul
absentei ocluziei impune consecutivitatea urmatoarelor etape: Adaptarea
sabloanelor cu bordura de ocluzie; Determinarea DVO; Determinarea pozitiei
neutre a mandibulei sau a relatiei centrice si fixarea ei.Adaptarea sabloanelor de
ocluzie la maxila urmareste doua momente: obtinerea curburii vestibulare a
bordurii de ocluzie si a planului de ocluzie. Curbura vestibulara a bordurii de
ocluzie constituie reperul pe care il obtine medicul. Obtinerea acestei curburi se
efectueaza prin depunerea unui strat de ceara pe fata vestibulara a bordurii de
ocluzie conform curburii vestibulare a arcadei dentare naturale. Planul de ocluzie
la absenta dintilor este stabilit la un nivel si o directie specifica pentru zona frontala
si zonele laterale. Obtinerea acestui plan se realizeaza cu ajutorul riglelor, prin
depunerea sau taierea cerii pe fata ocluzala a bordurii. In zona frontala el are o
directie paralela cu linia bipupilara si este situat la nivelul marginii libere a buzei
superioare sau sub ea cu 1,0-1,5 mm. In cazul cand sunt prezenti dintii frontali,
marginea bordurii de ocluzie este situata la nivelul lor.
85.Puntea dentara din doua bucati. Carcteristica. Indicatii. Etapele clinico-
tehnice de confectionare.Aceste constructii sunt confectionate dupa metoda
clasica, care prevede in prima etapa realizarea elementelor de agregare, iar in a
doua – a corpului de punte si solidarizarea lor prin lipire. Etapele clinico-tehnice
depind de particularitatile constructive ale elementelor de agregare, metoda lor de
realizare si materialele utilizate.Ca elemente de agregare pot fi utilizate toate
varietatile de microproteze, insa mai des sunt folosite coroanele de invelis realizate
prin metoda de stantare.Indicatii: Acest tip de punti dentare practic pot fi utilizate
la restabilirea integritatii arcadelor dentare in toate cazurile cand sunt conditii de
tratament cu punti dentare fixe. Etapele: Clinic-preparar dint-
stilpi,amprentarea,determinar ocluziei centrice,protectia dintilor
preparati:Laborat-realiz modelelor,montarea modelel in articulator,modelarea
dintilor atilpi si cofection elem de agregare.;Clinic-proba elem de
agreg,amprentarea cimpului protetic impreuna cu elemt de agreg,determ ocluziei
centrice,protectia dintilor preparati;Laborator-realiz modelelor,pozition lor in
relatie centrica,motarea in articulator,modelarea machetei corpului de punte din
ceara si inlocuirea cu metal;Clinic-proba puntii ,daca va fi confect o punte mixta
atunci se determ culoarea acrilatului,protectia dintilor preparati.Laborator-finis si
lustruirea puntii metalice,modelarea prealabila a fatetelor din ceara si inlocuirea ei
cu acrilat,in vederea conf puntii mixte;Clinic-proba definitiva si cementarea.
86. Metodele de determinare a R.I.C. în caz de ocluzie instabilă.
Pentru detrminarea RIC cu ocluzie instabila pozitionarea modelelor se efectueaza
cu ajutorul:a)blocuri din ghips, material termoplastice sau silicon
viscos;b)sabloane de ocluzie.Pozitionarea modelelor cu ajutorul blocurilor din
ghip sau a altor material se efectueaza cind pe arcadele dentare sunt pastrate 2 sau
3 perechi de dinti antagonisti cu contacte dento-dentare si DVO fara
dereglari.Pozitionarea modelelor in OC mai frecvent se efectueaza cu ajutorul
sabloanelor de ocluzie.In caz de prezenta macar a unui cintact dentodentar DVO
nu se determina.Aprecierea si inregistrarea RIC va fi efectuata prin aplicarea unor
probe special.
87. Consecutivitatea determinării şi înregistrării R.I.C. în caz de absenţă a
ocluziei.. Consecutivitatea determinării şi înregistrării R.I.C. în caz de absenţă a
ocluziei impune urmatoarele etape: adaptarea sabloanelor si a bordurii de ocluzie,
dterminarea DVO, determinarea pozitiei neuter a mandibulei sau a RC si fixarea ei
Adaptarea şablonului cu bordurile de olcuzie la maxilă urmareste 2 momente:
obtinerea curburii vestibulare a bordutii de ocluzie si a planului de ocluzie.
Curbura vestibulara a bordurii de de ocluzie constituie reperul pe care il obtine
medical si este folosit de catre technician pentru situare supraf V a dintilor in
protezele dentare.Obtinerea acestor curburi se efectueaza prin depunerea unui strat
de ceara sau taierea ei pe fata V a bordrii de ocluzie conform curburii vestibulare
a arcadei dentare.Planul de ocluzie este ondulat in sens sagittal si transversal,
determinat de raportul de ocluzie din zona frontal si de relieful supraf. Ocluzale a
dintilor laterali.si practic prezinta 3 curburi: sagitala(Spee), transversal(Monson-
wilson) si incizala.Dupa adaptarea sablonului cu bordurile de ocluzie la maxilla se
determina DVO.Aceasta metoda se poate determina cu ajutorul
metodelor:anatomica, antropometrica, anatomo-fiziologica.
88. Puntea dentară din două bucăţi. Carcteristica. Indicaţii. Etapele clinico-
tehnice de confecţionare. Aceste constructii sunt confectionate dupa metoda
clasica, care prevede in prima etapa realizarea elementelor de agregare, iar in a
doua – a corpului de punte si solidarizarea lor prin lipire. Etapele clinico-tehnice
depind de particularitatile constructive ale elementelor de agregare, metoda lor de
realizare si materialele utilizate.Ca elemente de agregare pot fi utilizate toate
varietatile de microproteze, insa mai des sunt folosite coroanele de invelis realizate
prin metoda de stantare.Indicatii: Acest tip de punti dentare practic pot fi utilizate
la restabilirea integritatii arcadelor dentare in toate cazurile cand sunt conditii de
tratament cu punti dentare fixe.Etapele clinico-tehnice:Clinic: examenul
pacientului,prepararea dintilor stilpi, amprentarea si determinarea
OC.Laborator:realizarea modelului si confectionarea elementelor de
agregare.Clinic:proba elementelor de agregare,amprentarea cimpului protettic
impreuna cu elementele de agregare determinarea OC.Laborator:realizarea
modelelor, pozitionarea in RC in simulator,modelarea machetei,adaptarea corpului
de puntela elem.de agregare si solidarizarea lor prin lipire,prelucrarea chimica si
mecanica.Clinica:proba puntii in cav buc.Laborator:finisarea si lustruirea
puntii.Clinic:proba definitiva si cimentarea

89. Puntea dentară dintr-o bucată..Puntile dentara dintr-o bucata reprezinta o

constructie protetica care ca si cea cu elemente separate poate fi utilizata cu
aceleasi elemente de agregare si corpuri de punte.Indicatii: sunt indicate in toate
cazurile cind in zonele laterale ale arcadelor dentare avem conditii clinic-tehnice
pt asigurarea paralelismului dintre dintii-stilpi fixarea si stabilizarea
constructiei.Etape: Clinic: examenul clinic, diagnostic, plan de tratament,
prepararea dintilor-stalp, amprentare, determinare OC, protectia dintilor cu pulpa
vie.Laborator: obtinerea modelelor, ghipsarea in ocluzator, realizarea machete din
ceara a puntii dentare, turnarea, prelucrarea puntii dentare;Clinic: proba in
cavitatea bucala, Laborator: finisarea si lustruirea puntii.Clinic:proba definitive si
fixarea puntii.
 90. Puntea dentară m/c.. Puntea dentara metaloceramica este o constructie
protetica mixta formata dintr-o component metalica intreg turnata si una
fizionomica, ceramica. Varietati: total fizionomice; semifizionomice.Indicatii:
Edentatii partiale mici clasa III si IV; In edentatiile frontale; Ca dispozitiv de sinare
in dintii cu parodontite forma usora; Anomalii de pozitie, culoare, forma;Etapele
de confectionare:Clinic: examen clinic, diagnostic, plan de tratament, prepararea
dintilor-stalpi, amprentarea, determinar relatiilor intermaxilare;Laborator:
confectionarea modelelor, fixarea lor in articulator, modelarea machete din ceara
a carcasului metallic; turnarea ;Clinic: proba carcasului metallic; determinarea
culorii ceramicii;Laborator: prelucrarea scheletului metallic si aplicarea
ceramicii;Clinic: proba preventiva a puntii dentare metaloceramice;Laborator:
glazurarea;Clinic: proba definitive; cimentarea
91. Puntea dentară m/a cu componenta metalică turnată Puntea metaloacrilica
este reprezentata de lucrari protetice alcatuite dintr-o portiune metalica si una
acrilica. Portiunea metalica este realizata dintr-o bucata prin metoda turnarii si
include elementele de agregare si corpul de punte semifizionomic sau fizionomic.
Puntea metaloacrilica semifizionomica dintr-o bucata se caracterizeaza prin aceea
ca partea orala este realizata din aliaje metalice iar partea vestibulara este fetuita
cu acrilate. Indicatii: Defecte ale arcadei dentare in regiunea frontala; Discromii
dentare, anomalii de forma, pozitie, volum; Leziuni odontale coronare ce nu pot fi
restabilite prin obturatiiAvantaje: Restabilirea partiala sau totala a aspectului
fizionomic;Dezavantaje: Slefuirea profunda a tesuturilor dentare dure; Dezlipirea
acrilatului; Alergii la masele acrilice; Colorarea in timp a acrilatuluiEtapele
clinico-tehnice:Clinic: examenul clinic, diagnostic, plan de tratament, prepararea
dintilor-stalpi; amprentarea;Laborator: obtinerea modelelor din ghips, fixarea lor
in ocluzator, modelarea machetei din ceara a puntii dentare, crearea elementelor
de retentie; ambalarea in chiuveta; turnarea; slefuirea, lustruirea;Clinic: proba in
cavitatea bucala; determinarea culorii acrilatului;Laborator: modelarea machetei
fatetei din acrilat; ambalarea in chiuveta; schimbarea cerii in acrilat;
lustruirea;Clinic: proba finala in cavitatea bucala; fixarea
92. Puntea dentară m/c semifizionomică. Puntea metaloceramica
semifizionomica reprezinta o constructie protetica compusa dintr-o structura
metalica confectionata prin metoda turnarii, fetuita cu ceramica
vestibular.Indicatii: Edentatii partiale mici clasa III si IV; In edentatiile frontale;
Ca dispozitiv de sinare in dintii cu parodontite forma usoara; Anomalii de pozitie,
culoare, forma; In abraziune patologica;Ipoteze de legatura dintre aliaj si ceramica:
fizica(are la baza atractia dintre 2 atomi ce se produce prin fluctuatii spontane ale
sarcinii electrice determinata de fortele Van der Wals), chimica(are la baza
schimbul reciproc de ioni metalicidintre ceramica si ioni metalici ai aliajului),
mecanica(se reduce la aceea ca pe supraf. Aliajului exista retentii mecanice)
93. Puntea dentară din acrilat. Puntea dentara din acrilat – este o lucrare protetica
total fizionomiceIndicatii: Defecte mici (1-2 dinti) in zona frontala; Ca metoda
provizorie de protectie a dintilor vitali;Prepararea se va face cu prag circular sau
prag vestibular. Pentru controlul grosimii stratului slefuit este necesara freza roata
pentru suprafata vestibulara si orala, iar la nivelul marginii gingivale se fac santuri
de adancimea stabilita. Apoi se slefuiesc tesuturile dure. Prepararea incepe cu
scurtarea marginii incizale cu 1,5-2mm. Dupa care se slefuieste smaltul si dentina
de pe suprafata vestibular si orala cu 1-1,5 mm. Dupa care cu freza se separa
punctele de contact cu dintii vecini si se prepara pragul cu acceasi latime. Dupa
aceasta se netezesc usor marginile ascutite si bonturile capata o forma aproape
cilindrica, slab conica.Avantaje: insusirile fizionomice si o tehnologie simpla de
confectionare.Dezavantaje:iritatia paradontului marginal, modificarea culorii in
conditiile cavitatii bucale, perforarea, uzura sau fractura acrilatului.

94. Puntea dentară cu extensie.Caracteristic pentru aceasta constructie este

situarea elementelor de agregare pe o singura parte a corpului de punte, deci corpul
de punte nu are la ambele extremitati elementele de agregare. Indicatii: Absenta
incisivului lateral- elementele de agregare sunt fixate pe doi dinti stalpi, caninul si
primul premolar; Absenta primului premolar, folosind dintii stalpi, al doilea
premolar si primul molar; Dezavanta: Parodontiul dintilor-stalpi va fi supus unei
solicitari duble din contul efectul de parghie a extensiei, partial acest lucru se
compenseaza daca sunt utilizati doi dinti-stalpi;Avantaje: Lipsa modificarilor la
nivelul terminatiunilor nervoase care nu pot fi evitate in cazul puntilor dentare;
Procesul de masticatie nu se deosebeste de cel efectuat cu dintii naturali; Marimea
puntii permite adaptarea ei in cavitatea bucala in scurt timp
95. Etapele clinico-tehnice de confecţionare a punţii dentare mobilizabile
agregată pe dinţii stălpi cu croşete.Clinic: examenul clinic, diagnostic, plan de
tratament, amprentarea;Laborator: obtinerea modelelor si pozitionarea lor in
simulator; modelarea din ceara a crosetelor si a bazei corpului de punte;
schimbarea acestora din ceara in aliaj prin metoda turnarii, montarea dintilor din
acrilat sau portelan pe baza puntii;Clinic:proba puntii in cav buc.si instalarea ei;
96. Punţide dentare demontabile şi cu fixare fizico-chimică (adezive). Puntea
demontabila face parte din grupul puntilor dentare mobilizabile, insa spre
deosebire de cele mobilizabile au corpul de punte caracteristic pentru puntile
dentare fixe. Fixarea lor pe dintii stalpi se efectueaza prin sisteme mecanice
speciale. Indicatii: Cand ocluzia este adanca si prevede confectionarea unui corp
de punte in sa; Cand pierderile de subst osoasa in regiunea anterioara edentata
trebuie restabilite prin gingie artificial; Puntea fixata fizico-chimic este alcatuita
din corp de punte metalic nefizionomic, corp de punte mixt partial fizionomic sau
din corp de punt total fizionomic si din elementele de agregare in forma de
prelungiri metalice ce sunt aplicate la nivelul suprafetelor proximale orientate spre
spatiul edentat al celor doi –dinti stalpi si pe suprafetele orale. Indicatii:Bresele
arcadelor dentare intercalate reduse (lipsa a 1-2 dinti) cand dintii stalpi nu sunt
atacati de procese patologice si sunt conditii necesare de fixare
97. Proba punţilor dentare. Parametrii echilibrării ocluzale şi metoda
realizării. Fixarea punţii dentare. Indicaţi cimenturile. Proba puntilor dentare
prevede verificarea indeplinirii cerintelor catre puntile dentare. Respectiv se
verifica corespunderea morfofunctionala a elementelor de agregare si a corpului
de punte cu defectul pe care trebuie sa-l restabileasca, deci componentele trebuie
sa corespunda dupa marime, forma si amplasare cu dintii vecini si omologii. O alta
cerinta este cuprinderea intima a coletului dintilor stalpi de catre marginea
elementelor de agregare, acest lucru se verifica cu sonda. Echilibrarea ocluzala se
realizeaza cu ajutorul hartiei de articulatie, placutei de ceara si spray-uui de
ocluzie, aceste materiale ajutandu-ne sa indepartam din locurile cu surplus.Pentru
fixarea puntilor dentare se utilizeaza cimenturile. Acestea pot fi clasificate in 5
grupe: cimenturi Zn-fosfat; cimenturi policarboxilice; cimenturi glassionomerice
traditionale; cimenturi glassionomere modificate polimeric si compozitele.
Materiale:Cimenturi policarboxilice: Belocor;..Cimenturi glassionomere
traditionale: Acvion;Cimenturi glassionomere modificate polimeric: Calibra, Fuji
Plus;Compozite: Bifix
98. Metoda efectuării probei definitive a punţilor dentare şi tehnica fixării.
Proba definitive a puntilor dentare este necesara pentru verificarea corespunderii
cerintelor catre aceasta. Se verifica daca corespunde atat morphologic cat si
functional.Consecutivitatea efectuarii probei: I. Insertia puntii pe dintii stalpi II.
Examinarea contactelor elementelor de agregare cu dintii stalpi la nivelul coletului
si contactele cu dintii vecini. III. Examinarea raportului corpului de punte cu
apofiza alveolara. IV. Examinarea rapoartelor cu dintii antagonisti la nivelul
suprafetelor ocluzale.Elementele de agregare se curata, se prelucreaza cu eter sau
alcool, se usuca, se aplica cement umpland 2/3 din coroana si se aplica pe dintii
stalpi. Pentru fixarea puntilor dentare se utilizeaza cimenturile. Acestea pot fi
clasificate in 5 grupe: cimenturi Zn-fosfat; cimenturi policarboxilice; cimenturi
glassionomerice traditionale; cimenturi glassionomere modificate polimeric si
compozitele.Materiale:Cimenturi policarboxilice: Belocor;Cimenturi
glassionomere traditionale: Acvion;Cimenturi glassionomere modificate
polimeric: Calibra, Fuji Plus;Compozite: Bifix
99. Complicaţiile posibile în timpul şi după fixarea punţilor dentare. Profilaxi
Nu se reda forma necesara a bontului dentar, luandu-se fie prea mult fie prea putin
din dinte => fie nu este spatiu necesar pentru constructia calitativa a elementelor
de agregare, fie dintele stalp isi pierde din rezistenta;Nu se reda paralelismul
dintilor stalpi => nu se poate insera puntea;Pacientul musca inainte de priza
cementului ceea ce poate duce la schimbarea pozitiei puntii dentare cu ulterioara
jena;Nu se efectueaza corect proba si la colet fie e lasat spatiu cee ace duce la
acumularea alimentelor, fie marginea elementelor de agregare apasa gingia
provocand ischemia acesteia.
100. Metodele şi tehnica secţionării şi înlăturării construcţilor fixe din
cavitatea bucală Instrumente. Complicaţii şi profilaxia.
Tehnica de realizarea ablatiei este o manopera care solicita din partea
specialistului rabdare, concentrare maxima, utilizarea unor instrumente adecvate
pentru economie de timp si energie.
Etapele..ablatiei..protezelor..dentare..trebuie..sa..cuprinda:1.Sectionarea.micropro
tezei 2.Desprinderea microprotezei de pe dintele stâlp,3.Indepartarea de pe dintele
stâlp. Accidentele posibile din tipul manoperelor de ablatie a lucrarilor
dentare:1.fracturarea bontului dentar;2. fracturarea dintilor vecini sau
antagonisti;3. leziuni ale parodontiului marginal survenite in timpul sectionarii
coroanelor la nivel cervical sau datorita deraparii instrumentelor
abrazive;4. Leziuni ale partilor moi prin deraparea instrumentelor;5. subluxatia
dintelui;6. avulsia dintelui;7. sectionarea exagerata a bontului dentar, apar vizibile
santuri;8. taierea unui corp de punte;9. coroana de substitutie, fracturare sau
sectionarea coroanei metalice, in lipsa unei radiografi de control..Materiale de
amprentare Materiale elastice 1 hidrocoloizi reversibile (baza de Ag Ag– Gelin,
Coltoloid) 2hidrocoloizi ireversibili –(alginate Stomalgin, Phase +, Alligat);
elastomeri de sinteza sunt de 3 tipuri:siliconice baza+activator sub forma
fluida,viscoase,chitoase–Zeta Plus,MD-flex) *Polisulfide: baza de cauciuc
Tiodent *Polieterice: hidrofile Polygel. Dure reversibile (termoplastice –
Stomaplast, Ortocor); ireversibile ( gips, paste oxid de Zn si eugenol)
Materiale cimentare: cimenturi Zn-fosfat, eugenol (, Dentotemp- glasionomer
Provicol, temporar); Cimenturi policarboxilice: Belocor;Cimenturi glassionomere
traditionale: Acvion;Cimenturi glassionomere modificate polimeric:Havard,
Meron, Calibra, Fuji Plus , Fuji 1 (auto); Compozite: Bifix ……..Acrilate auto-Vilacryl
Ortho, Superacryl +, Vertex….Ceramica : Nuritaki, Inline,Vita, Hera ceram
Izolarea dintelui : nitratul de argint folosit in forma de solutie apoasa de 30% sau clorura
de zinc 30-40%. Din lacuri cel mai frecvent este folosit lacul cu fluor sau lacul celuloid
5%.