EXAMENUL CLINIC SI

PARACLINIC.
PARADONTOMETRIA

Elaborat de Agapi Doru

S1707
 EXAMENUL CLINIC SUBIECTIV
Fiind vorba de prima etapǎ a diagnosticului şi de primul contact cu pacientul însuşi şi cu cavitatea sa
oralǎ, acest examen constituie cheia de boltǎ a diagnosticului care va decurge de aici. Este necesarǎ o
corectitudine exemplarǎ, cea mai micǎ neglijenţǎ, putând induce un diagnostic eronat.
Toate datele obţinute în cursul examenului clinic al pacientului se consemneazǎ în ƒoaia de observație
care constituie un document necesar pentru stabilirea diagnosticului, a planului de tratament, pentru
evaluarea evoluţiei, având valoare clinico-ştiinţificǎ şi medico-legalǎ.
Prima etapa a examenului va include interogarea pacientului referitor la numele şi prenumele acestuia,
vârsta, sexul, adresa şi eventual numǎrul de telefon, ocupaţia, situaţia familialǎ.Aceste date ne vor
ajuta in examenul clinic-obiectiv ulterior dar reprezinta si o etapa necesara din punct de vedere legal.
 ANAMENEZA
Motivele prezentarii – singerari la periaj , masticatie sau chiar spontan ; sezatie de tensiune in oasele maxilare ; secretie
purulenta din santul gingival, cu miros fetid; retractie gingivala; mobilitate dentara anormala; dificultati de mastecatie ;
tulburari de vorbire; tulburari fizionomice : dinti alungiti, distanti; hipersensibilitate la contactul dintilor cu alimente reci
,fierbinti ,acru si dulce.

Felul masticatiei si obiceiuri alimentare

Istoricul bolii- debutul bolii, evolutia bolii , posibilul tratament si efectele lui.

Obiceiuri vicioase- fumat , consum de alcool, bruxism, inclestarea dintilor, intrepunerea unor obiecte intre dinti

Boli generale –hipertensiuen , reumatism cronic , cardiopatie ischemica , hepatita , diabet, TBC , SIDA, astm, sarcina,
alergii . Se atrage atentia la medicatia pe care o urmeaza pacientul pentru a omite sinergism intre anestezie si medicamentele
administrate de pacient .

Antecedente familiale sau tratamente anterioare personale sau unele in curs de desfasurare- ne vor ajuta la depistarea
patologiilor cu predispunere genetica.
 EXAMENUL CLINIC-OBIECTIV (ENDOBUCAL)
Examenul gingival
• Permite decelarea eventualǎ în anumite sectoare a unui aspect gingival diferit faţǎ de starea de
sǎnǎtate parodontalǎ.
• Aspectul gingival variazǎ destul de puţin în funcţie de tipul de patologie parodontalǎ
• Se va urmǎri aspectul gingiei – culoarea, consistenta, ƒorma, textura, volum, poziIia, cât şi
existenţa sângerǎrii la sondaj şi cantitatea de fluid gingival.
• Pentru evaluarea stǎrii parodonţiului de înveliş se utilizeazǎ indicii pentru inflamatia gingivalǎ,
indicii de sângerare la sondaj, indicii de hipercreştere gingivalǎ.
 EXAMENUL PARADONTAL
Se apreciazǎ mobilitatea dentarǎ, aspectul gingiei, existenţa sângerǎrii la sondaj, importanţa pierderii de ataşament.
Mobilitatea dentarǎ
În cursul examenului clinic, mobilitatea dentarǎ se înregistreazǎ prin mai multe proceduri: inspectarea mobilitǎţii
patologice, testul palpatoriu, testul de percuţie, testul de solicitare dentarǎ prin presiune.
Pentru evitarea unor false aprecieri, ca urmare a contenţiei naturale, datǎ de blocurile mari de tartru, înainte de
evaluarea mobilitǎţii dentare se face detartraj.
Evaluarea parodonțiului de susținere
Urmǎreşte gradul de afectare al componentelor parodonţiului de susţinere şi se face prin evaluarea pierderii de
ataşament şi a nivelului osos.
Elemente de apreciere a gravitǎţii afectǎrii parodontale sunt: indicii parodontali, existenţa recesiunilor, pungilor,
leziunilor de furcaţie.
Se realizeazǎ cu ajutorul sondei parodontale şi permite o estimare pentru fiecare faţǎ a dintelui care va fi
înregistrat în ceea ce priveşte ƒorma pungii, nivelul osos, nivelul ataşamentului.
 EXAMEN ENDOBUCAL PROPRIU-ZIS
Igiena orala
a) Cantitatea de placa bacteriana/ de tartru
b) Pigmentari
c) Aspectul tesuturilor
d) Halitoza.
Cuantificarea starii de igiena orala se face in baza indicilor
I. I. de placa PLI(indicele Loe si Silness)- prezenta absenta p.b cu ochiul liber.
II. I. gingival GI(indicele Loe si Silness)- prezenta inflamatiei gingivale .
o 1- gingivita moderata
o 1,5> gingivita severa.
III. I. CPITN : Community Periodontal Index of Treatment Needs- 5 statii de graviditate
o De la 4 la 0
o 4 pungi > 6 mm – tratament complex
o 0-absenta bolii

Examen odontal - se notează statusul odontal. Se noteaza prezenta/absenta leziunilor odontale coronale , dintii lipsa, prezenta/absenta lucrarilor proetetice ,
prezenta/absenta implanturilor .
Examenul ocluziei- se examineaza DVO care poate fi micsoarata prin prierderea dintilor din zona de sprijinsi migrare vestibulara a frontalilor, contacte dentare
necorespunzatoare sau lipsa lor .
Examenul mucoasei: culoare, leziuni, tumefacţii/ orificiile glandelor salivare
 SONDAREA PARADONTALA
Sondarea paradontala ramane una dintre cele mai eficiente metode de
depistare a bolii paradontale.

Sondarea are ca scop determinarea:

•pierderii reale de ataşament

•înǎlţimea gingiei aderente/ataşate
•nivelul crestei osoase şi topografia leziunii
•gradul de atingere a furcaţiilor
•tendinţa la sângerare
•perioadele de activitate/inactivitate ale maladiei
•identificarea întinderii distrucţiei parodontale
•topografia pungilor
•clasificarea pungilor
 PARADONTOMETRIA
Parodontometria este o metodă clinică de măsurare şi evaluare înainte şi în cursul tratamentului (după cel
antimicrobian şi înaintea celui chirurgical) a retracţiei gingivale, a adâncimii pungilor parodontale adevărate şi a
gradului de mobilitate.
Parodontometria se realizează cu ajutorul unei sonde calibrate, inserate în șanțul gingival sau punga parodontală,
cât mai aproape de suprafața dintelui. Sondele parodontale au partea activă subțire, marcată, iar capul rotungit. Se
pot folosi urmatoarele tipuri de sonde parodontale:

- CP12 - 3,6,9,12mm.
-Michigan - 3,6,8 mm.
-Williams - 1,2,3,5,7,8,9, 10 mm.
-Goldman - 1,2,3,5,7,8,9, 10 mm
-Plast-Probe - 3,6,9 mm
 TEHNICA DE LUCRU
• Cu sonda se avanseaza în adâncime până se întâlnește oarecare rezistență, iar măsurătorile ar trebui
efectuate în câte trei puncte ale suprafețelor vestibulare și linguale a fiecarui dinte, după efectuarea
detartrajului. Sonda trebuie astfel manevrată încât să nu fie blocată de tartrul supragingival. Nivelul până la
care ajunge sonda depinde de: grosimea sondei, forța de inserție în pungă, dimensiunea pungii, accesul în
interiorul pungii și prezența depozitelor.
• Datele rezultate în urma sondării parodontale: pierderea atașamentului clinic, sângerarea, leziunea furcației,
adâncimea pungii parodontale sunt notate în fișa parodontală. Aceasta permite o monitorizare obiectivă a
pacientului cu parodontita marginală la toate etapele tratamentului.
 SISTEME DE EXAMINARE
I. examinarea completă a întregii cavităţi bucale, şi anume: a tuturor dinţilor, pentru fiecare la nivelul a 6 situri, ceea ce
corespunde aşa-numitului "standard de aur";
II. examinarea parţială a cavităţii bucale: "dinţii RAMFJORD" care sunt molarii primi, maxilar dreapta şi mandibular
stânga, primii premolari, maxilar stânga şi mandibular dreapta, incisivii centrali, maxilar stânga şi mandibular
dreapta;
III. examinarea "pe jumătate" a cavităţii bucale: dinţii situaţi în două cadrane, situaţi în diagonală (excluzând molarul de
minte), considerată de autori mai avantajoasă prin timp şi cost mai redus de examinare, scutirea de efort şi oboseală,
mai ales pentru pacient

Datele obţinute sunt înregistrate astfel:

Data examinării ___
Retractie pungă(in mm)
VMOD I, II sau III
 ADNOTARE
Pentru aprecierea cât mai exactă a modificărilor clinice (retracţia gingivală, adâncimea pungilor şi mobilitatea dentară), se poate
compara valoarea însumată a acestor semne clinice, exprimate în milimetri sau grade de mobilitate, înainte şi după tratament.
Se notează cu:
- r1 = retracţia gingivală;
- p1 = adâncimea pungilor;
- m1 =gradul de mobilitate,
- şi cu: - r 2, p2, m2, valorile după tratament.
• Din compararea acestor valori, se stabilesc următorii indici:
Indicele de retracţie gingivală
Ir = r1-r2/r1 x 100
Indicele de adâncime a pungilor parodontale
Ip = p1-p2/p1 x 100
Indicele de mobilitate patologică
Im = m1- m2/m1 x 100
 RELEVAREA PLACII BACTERIENE
Identificarea plăcii bacteriene supragingivale poate fi dificilă atât pentru pacient, cât și pentru
medicul dentist din cauza culorii similare cu cea a dintelui.
Depistarea acesteia se poate face fie cu ajutorul substanțelor revelatoare care colorează diferit placă
bacteriană (pastila sau gel)sau cu ajutorul luminii fluorescente.
Îndepărtarea plăcii bateriene se poate realiza și acasă dacă această nu este mai veche de câteva zile.
După măturare, această nu mai poate fi îndepărtată prin mijoace convenționale acasă.