PROMOVAREA ACTIVITĂȚILOR

DE PROFILAXIE ÎN
TUBERCULOZA PULMONARĂ
PROFESOR: GRECU TATIANA
ELEVA: MACOVEI ANA
PROFILAXIA TUBERCULOZEI

 Măsurile de combatere a tuberculozei pornesc

din principiile ei de bază ca boală infecţioasă,
transmisibilă şi social contagioasă.
Profilaxia tuberculozei prevede un şir de acţiuni
specifice şi nespecifice efectuate în mijlocul
populaţiei cu scopul de a întrerupe lanţul
epidemiologic de transmitere a infecţiei de la sursa
contagioasă la populaţia sănătoasă şi pentru a
împedică apariţia bolii la cei deja infectaţi.
Deosebim următoarele metode de profilaxie a
tuberculozei:
• specifice (vaccinarea BCG, chimioprofilaxia).
• nespecifice (multiple măsuri igieno-sanitare şi
sociale-economice).
METODE SPECIFICE
Vaccinarea BCG aste una dintre cele mai eficiente
metode de profilaxie a tuberculozei, larg utilizată pe
plan mondial. Ea asigură o protecţie antituberculoasă
în 80% din cazurile ulterior supuse infecţiei
virulente.
Vaccinul BCG (Bacili Calmette-Guerin) este
compus din tulpini vii, atenuate de bacili tip M.
Bovis. Vaccinul se administrează în primele 3-5 zile
după naştere. Revaccinarea BCG se efectuează la
vîrsta de 6-7ani. Vaccinarea BCG previne apariţia
formelor severe de tuberculoză (tuberculoza miliară,
meningita tuberculoasă).
 METODE NESPECIFICE
Profilaxia sanitară – are drept scop ocrotirea societăţii de
infecţia tuberculoasă, limitarea gradului de contagiozitate
a bolnavului în familie, la locul de muncă, în colective.
Metodele sanitare de profilaxie prevăd următoarele
acţiuni:
• depistarea precoce şi amplă a bolnavilor cu tuberculoză;
• spitalizarea şi tratarea lor (izolarea sursei de
contaminare), acţiuni de asanare a focarelor de infecţie
tuberculoasă.
O deosebită atenţie se acordă educaţiei sanitare a
familiei bolnavului şi a diferitelor colectivităţi prin cele
mai simple şi eficiente metode fiind:
• consilieri individuale şi în grupuri;
• informaţii la radio, în presă, prin intermedie mijloacelor
vizuale.
 CUM SĂ EVITĂM, INFECTAREA RUDELOR ŞI CELOR APROPIAŢI?
1. Mycobacterium tuberculozis se distruge repede sub acţiunea razelor solare directe, a substanţelor ce conţin clor şi la
temperaturi înalte. Încăperea în care se află bolnavul cu tuberculoză necesită aerisire cît mai frecventă, de 2-3 ori pe zi este
recomandată prelucrarea suprafeţelor cu substanţe dezinfectante.
2. În timpul tusei şi strănutului bolnavul trebui să-şi acopere gura şi nasul cu batistă. Sputa eliminată trebui colectată în
container special cu dezinfectarea regulată al acestuia. Batistele şi şerveţelele la fel trebuiesc colectate şi nimicite.
3. Preferabil este ca bolnavul să folosească veselă individuală.
4. Hainele bolnavului necesită aerisire, expunere razelor solare, netezire cu ferul de călcat. Curăţirea hainelor trebuie să fie
efectuată în afară spaţiului efectiv
PROFILAXIA SOCIALĂ – cuprinde un complex de acţiune economico-sociale,
promovarea cărora contribuie la creşterea rezistenţei generale
nespecifice a populaţiei şi prin aceasta la combaterea
tuberculozei ca boală socială.
Crearea condiţiilor favorabile la locul de muncă, în şcoli,
aplicarea în masă a jocurilor sportive şi alte măsuri socio-
economice aplicate în vederea creşterii nivelului de trai şi de
cultură ai întregii populaţiei, duc la sporirea rezistenţei
nespecifice. Conform legislaţiei în vigoare, o deosebită atenţie
se acordă asigurării sociale familiilor care conveţuesc cu
bolnavii de tuberculoză baciliferă. În astfel de cazuri se iau
măsuri pentru ameliorarea spaţiului locativ, organizarea odihnei
pentru contaţii sănătoşi mai ales de vîrstă tînără (copii,
adolescenţi), care împreună cu alte acţiuni sanitare contribui la
sporirea rezistenţei organismului.

Strategia OMS în controlul tuberculozei este Strategia DOTS – este o combinaţie de componente
tehnice şi manageriale, care asigură disponibilitatea unei reţele de diagnostic şi tratament
accesibile populaţiei.
 COMPONENTELE STRATEGIEI OMS PENTRU CONTROLUL TUBERCULOZEI

1. Implicarea Guvernului în susţinerea activităţilor de control

al tuberculozei la nivel naţionale şi regionale.
2. Depistarea cazurilor prin microscopia sputei în rîndul
pacienţilor simptomatici care apelează la serviciile medicale.
3. Un regim de tratament chinioterapeutic de scurtă durată
standardizat, durata medie al căruia este de 6-8 luni şi care
asigură un manangement potrivit al cazului pentru toţi
pacienţii cu tuberculoză.
4. Furnizarea continuă a medicamentelor esenţiale de bună
calitate pentru tuberculoză.
5. Un sistem standardizat de înregistrare şi raportare, bazat pe
analiza de cohortă trimestrială, care permite analizarea
rezultatelor tratamentului pentru fiecare pacient şi a
programului de control al tuberculozei în general.