Leziuni rosii si pigmentare ale mucoasei bucale

I. Din prima categorie fac parte următoarele afecţiuni:

1. Hemangiomul
2. Varicele
3. Inflamaţia
II. Din categoria a-2-a fac parte:
1. Glosita mediană romboidală
2. Echimoza (hematomul)
3. Eritroplazia
II.3. Leziuni roşii multiple şi difuze
A. Teleangiectazia hemoragică ereditară
B. Varicele sublinguale
C. Diatezele hemoragice
D. Echimoza de presiune
E. Glosita migratory
F. Sarcomul Kaposi
G. Glosita atrofică
H. Scarlatina
I. Candidoza atrofică
J. Mucozita de contact
III. Leziuni pigmentare izolate
1. Tatuajul
2. Efelidele
3. Nevul
4. Melanomul
IV. Leziuni pigmentare difuze şi multiple
1. Pigmentarea rasială
2. Sindromul Peutz-Jeghers
3. Intoxicaţia cu metale grele
4. Boala Addison
5. Melanoza fumătorului
6. Medicaţia melanotică
 Leziunile albe ale mucoasei bucale
I. Lichenul plan bucal
II. Leziunile tegumentare
II.1. Leziunile orale evoluează sub formă de:
A. Leziuni keratozice
B. Leziuni atrofice
C. Leziuni erozive sau ulcerative
III. Nevul alb spongios
IV. Leziuni pigmentare
IV.1. Pe mucoasa jugală lichenul plan apare sub formă de:
A. Papule
B. Placarde
C. Reţele keratozice
D. Leziuni atrofice
E. Leziuni erozive şi ulcerative
IV.2. La nivelul limbii lichenul plan apare sub formă de:
A. Striaţii keratozice
B. Benzi albe-sidefii
C. Placarde
D. Placarde cu aspect de ”picătură de ceară”
E. Leziuni atrofice, însoţite de atrofia papilelor linguale
F. Leziuni erozive sau ulcerative
IV.3.La nivelul buzelor lichenul plan apare sub formă de:
A. leziuni sub formă de reţele keratozice fine, nereliefate, dense
B. Leziuni atrofice (cheilita actinică)
IV.4. La nivelul mucoasei gingivale, lichenul plan se găseşte sub formă de:
A. Leziuni keratozice de tip reticular sau dendritic, asemănătoare frunzei de
ferigă
B. Leziuni sub formă de papule izolate, placarde
C. Forme atrofice
D. Forme ulcerative
 VARIATII ANATOMICE NORMALE SI MODIFICARI DE ETIOLOGIE
NECUNOASCUTA
1. LINIA ALBA JUGALA
-> este o plica liniara de mucoasa, reliefata, keratinizata, situata la
nivelul mucoasei jugale, de-a lungul planului de ocluzie
-> este o reactie a mucoasei la solicitarile mucoasei in timpul
masticatiei
-> atunci cand este foarte proeminenta, poate da nastere unui tic de
muscare a mucoasei. In aceste situatii este necesara corectarea
chirurgicala
2. LEUCOEDEMUL
-> este o modificare benigna a mucoasei, caracterizata printr-o
ingrosare a epiteliului la nivelul mucoasei jugale, uni-sau bilateral
-> clinic, se prezinta sub forma unei mucoase de culoare alb-cenusii,
plicaturata, cu aspect de val
-> caracteristic este ca aceste pliuri se pot deplasa la manevrele de
palpare
-> consistenta mucoasei este nemodificata
-> histologic, epiteliul este mai ingrosat, cu reteaua papilara mai
accentuata, iar celulele stratului spinos prezinta edem intracellular
-> apare in special la populatia de culoare si la populatia indiana a Americii de Sud
3. LIMBA FISURATA
Clinic apare la nivelul fetei dorsale si marginilor limbii, sub forma a numeroase
santuri, mai mult sau mai putin adanci. Uneori, poate sa apara un sant principal pe
linia mediana si santuri secundare, cu dispozitie neregulata, in zonele laterale. Aceste
santuri sunt epitelizate, fapt care se poate observa atunci cand mucoasa este etalata.
Uneori, aceste santuri pot sa apara numai pe zone restranse ale marginilor limbii,
simuland anumite afectiuni de mucoasa .
Se poate asocia cu glosita migratorie, intr-un procent de 20-40% din cazuri.
Nu necesita tratament, nu da nastere la complicatii in timp.
 4. GLOSITA MIGRATORIE (LIMBA GEOGRAFICA)
-> este o varianta anatomica benigna a mucoasei linguale, care poate
interesa 1-3% din populatie, indiferent de sex
-> clinic, se prezinta sub forma unor zone de mucoasa subtiata, aparent
atrofice, depapilata
-> conturul este neregulat, marginit de un lizereu alb-cenusiu, mai
reliefat datorita hiperplaziei papilelor filiforme
-> se poate asocia cu limba fisurata, intr-un procent de pana la 50%
-> diagnosticul diferential trebuie facut cu afectiuni care prezinta leziuni
asemanatoare: candidoza cronica, anemii, lichen plan
5. STOMATITA MIGRATORIE
In rare cazuri, leziuni asemanatoare glositei migratorii pot sa apara si la
nivelul altor zone din mucoasa bucala, cum ar fi buzele, mucoasa jugala sau
palatul. Aceasta stare se numeste stomatita migratorie, iar leziunile pot fi usor
confundate cu candidoza cronica sau leucoplazia patata.
6. LIMBA SABURALA
La persoanele sanatoase, miscarile limbii si fluxul salivar indeparteaza
stratul subtire de keratina si celulele ce se descuameaza permanent, resturile
alimentare si microorganismele. Aceasta “autocuratire” se reduce in starile
febrile, in starile de deshidratare. De asemenea, atunci cand apar leziuni la nivelul
mucoasei limbii, motilitatea sa este diminuata din cauza durerii.
In toate aceste situatii, limba capata un aspect albicios, incarcat, datorita
unor depozite ce se acumuleaza pe fata dorsala
-> este tranzitorie, aspectul revenind la normal odata cu reluarea
functionalitatii sale
7. TIROIDA LINGUALA
-> clinic, se prezinta sub forma unei mase ovalare sau rotunde, de
dimensiuni variabile (1-2 cm), situate anterior de V-ul lingual, pe fata
dorsala a limbii
-> atunci cand sunt de dimensiuni mari, pot produce tulburari
functionale in respiratie si deglutitie
-> pot fi confundate cu glosita mediana romboidala, care insa se
situeaza ceva mai anterior
-> diagnosticul diferential trebuie facut extrem de atent, prin metode complementare:
scintigrafie cu technetiu 99 sau prin biopsie. Datorita vascularizatiei abundente, insa, biopsia
poate fi insotita de sangerare.
 8. MASE LIMFOIDE LINGUALE
Amigdala linguala, ca organ limfatic, este reprezentat prin mai
multe mase de tesut, situate in submucoasa, in treimea posterioara
a limbii. De cele mai multe ori ele nu sunt vizibile clinic. Uneori, insa,
nu apar sub forma unor noduli sau mase cu aspect tumoral benign,
situate la suprafata mucoasei, in zona papilelor circumvalate. In alte
situatii pot sa apara, pe marginile laterale ale limbii, in zona plicii
gloso-amigdaliene sau anterior de aceasta.
Pot fi confundate cu alte tumori benigne; examenul histologic pune insa in evidenta
tesut limfoid normal.
9. ANGIOMATOZA LIMBII
-> sunt anomalii venoase congenitale, situate de aceasta data pe
fata dorsala a limbii
-> apar sub forma unor mici dilatatii vasculare, proeminente, de
forma rotunda sau ovalara, de culoare rosie-violacee
-> se pot asocia cu formatiuni angiomatoase in profunzimea limbii
-> uneori pot aparea in mici mase multiple, ce dau mucoasei linguale
un aspect patat si o suprafata neregulata
-> atunci cand sunt traumatizate in timpul masticatiei sau in mod accidental, pot da natere la
hemoragii
10. PIGMENTATIA MELANICA
-> la anumite persoane cu pielea de culoare mai inchisa sau la cei din rasa
neagra, la nivelul mucoasei bucale se pot observa pete pigmentare melanice
-> se datoreaza prezentei melanocitelor intr-un numar mai mare in portiunile
profunde ale epiteliului
-> apar mai frecvent pe gingii, palat sau mucoasa jugala
-> trebuie deosebite de pigmentatiile de origine endocrina (boala Addison) sau
cu pigmentatii de alta origine
11. BUZA DUBLA
-> este o malformatie a mucoasei buzei superioare, de regula congenitala, ce
da nastere un pliu de mucoasa orizontal, paralel cu linia rosului de buza,
care este vizibil in timpul surasului sau in timpul vorbirii
-> tratamentul este chirurgical, formatiunea producand tulburari de
fizionomie
 12. LIMBA PILOASA
-> pe suprafata dorsala a limbii este prezenta o suprafata mare simterica, cu aspect
lipicios/pilos
-> culoarea variaza de la alb-gri pana la negru in functie de obiceiurile
pacientului
- localizarea simetrica si aspectul filamentos sunt patognomice
-> diagnostic:
- candida generalizata (prez. In plus afectarea altor zone, m ateriile
superficiale se pot indeparta cu usurinta iar pacientul are o rezistenta
scazuta la infectii)
- leucoplazia piloasa (are o localizare tipica pe marginile limbii, prin raclare nu sunt
evidentiate alte materii, pacientul are si alte manifestari associate SIDA)
-> tratament: igiena orala corecta (periaj dentar + periajul limbii)
13. GRANULELE FORDYCE
-> apar sub forma unor mici papule alb-galbui, dispuse izolat sau in grupuri,
uneori foarte intinse
-> apar mai frecvent la nivelul mucoasei jugale/labiale
-> asimptomatice
-> nu necesita tratament
14. ULCERATIE
-> ulceratiile, acoperite de materii albe superficiale, subtiri, sunt dureroare si indepartarea
acestora amplifica discomfortul
-> suprafata alba omogena sau usor granulate, bine delimitate cu halou
eritematos
-> in functie de etiologie, se pot intalni mai multe leziuni, iar pacientul poate relata
vindecari si reparatii ale leziunilor
-> diagnostic diferential:
- candidoza (in care leziunile au distributie difuza si apare la un pacient cu
problem de imunitate)
- arsuri chimice (anamneza determina factorul etiologic)
LEZIUNI ROSI SI PIGMENTARE ALE MUCOASEI BUCALE
15. VARICE SUBLINGUALE
-> sunt dilatatii venoase ce se observa pe fata ventrala a limbii, bilateral,
in special la persoanele mai in varsta
-> rezulta din dilatarea venulelor aferente ale venei sublinguale
-> trebuie sa fie ferite in timpul manevrelor stomatologice, intrucat prin
lezare pot da nastere la sangerari importante
 16. GLOSITA MEDIANA ROMBOIDALA
-> mult timp considerata o anomalie congenitala, in prezent este asimilata cu
candidoza cronica hiperplazica
-> se prezinta sub forma unei proeminente unice, rotunde sau ovalare, de la 0.7
la 1.5 cm diametru, situate in treimea posterioara a fetei dorsale a limbii,
inaintea V-ului lingual
-> suprafata sa este depapilara, boselata sau neteda, de culoare rosie mai intens
decat restul mucoasei linguale
-> de cele mai multe ori este asimptomatica, rareori poate produce tulburari de
deglutitie
-> apare in general la fumatori sau la persoanele cu o igiena bucala deficitara
-> din cauza aspectului sau proeminent, leziunea poate fi confundata cu o tumora. Este
necesara efectuarea unui examen micologic si apoi tratament antifungic topic.
-> leziunea poate recidiva
17. ERITOPLAZIA
-> clinic imbraca 2 forme:
- forma glanurala: zone rosi-vii, catifelate, cu suprafete
neregulate, granulara, contur neregulat – bine delimitat fata de
mucoasa vecina, pot aparea mici insule keratozice disseminate pe
suprafata leziunii
- forma atrofica: suprafata de mucoasa atrofica de culoare
rosu intens, denivelata fata de planul epiteliului vecin
-> diagnostic diferential:
- candidoza cronica
- stomatita infectioasa de diverse cauze in faza lor acuta
- lichenul plan acut, form atrofico-eroziva
- reactii alergice de contact
- forma maculara a sarcomului Kaposi
-> tratament
- acelasi ca al unui carcinoma cu evolutie in suprafata
- se indica: extirparea chirurgicala in limite de siguranta, radio/chimioterapia,
electrocoagularea, laser
 18. HEMANGIOM
-> clinic:
- culoare roşie purpurie sau roşie albăstruie
- omogenă
- fără modificarea suprafeţei epiteliale
- cu margini bine delimitate
- apare ca o proeminenţă sesilă, elastică la palpare
- albirea severă a leziunii la presiune este rapid remisă prin depresie
- este asimptomatic, de aceea de cele mai multe ori pacienţii nu cunosc prezenţa
hemangiomului intraoral
-> diagnostic diferential:
- teleangiectazia hemoragică ereditară, apar la o vârstă mai înaintată
- leziunile inflamatorii, au debut recent, iar albirea la presiune nu este aşa marcată
-> tratament: deoarece hemangiomul nu evoluează excizia lui este justficată numai din motive
estetice în localzările faciale
19. VARICE
-> leziune rotuda de mici dimensiuni (2-4 mm), bine delimitate, cu
contur neted
-> culoare uninforma, albastra-rosiatica
-> albirea la presiune este tipica
-> diagnostic diferential:
- nevi de culoare albastra (nu se albesc la presiune si se pot
palpa)
- telengiectazia hemoragica ereditara (sdr. Rendu-Osler-Weber),
dar leziuni multifocale, sangereaza, de dimensiuni mari
-> tratament: nu exista un tratament specific, totusi leziunea se dispensarizeaza
 20. ECHIMOZA
-> termenul se adresează discoloraţiilor maculare ce rezultă din hemoragiile din ţesutul
conjunctiv
-> cauza echimozei la pacienţii cu funcţie hemostatică normală este traumatismul
-> aspect clinic
- imediat după un traumatism apare echimoza de culoare roşie
omogenă, cu un contur relativ bine delimitat
- discoloraţia nu se albeşte la presiune şi poate fi uşor sensibilă
- in timpul procesului de vindecare se produc modificări ale culorii
leziunii, care se rezoarbe, în funcţie de mărimea ei, în 1-2 săptămâni
-> echimoza poate apărea după:
- traumatisme,
- intervenţii chirurgicale,
- pot însoţi hematoamele produse prin hemoragiile vaselor mari în timpul efectuării
anesteziilor.
-> diagnostic diferenţial
- glosita mediană romboidală, nu există traumatism în antecedente, nu se rezoarbe
- eritroplazia
- eritemul inflamator, prin absenţa albirii la presiune
- boli sanguine, absenţa traumatismului în antecedente, rezultatul investigaţiilor
paraclinice care relevă modificările caracteristice
-> tratament: in funcţie de severitatea traumatismului este indicată medicaţia antiinflamatorie
şi antialgică
 21. TELENGIECTAZIA HEMORAGICA EREDITARA
-> sau sindromul Rendu Osler-Weber este o afecţiune genetică
rară caracterizată prin multiple leziuni vasculare sub formă de
macule sau papule situate, atât pe suprafaţa mucozală, cât şi pe
cea cutanată, precum şi pe alte ţesuturi
-> ceea ce caracterizează această afecţiune este tendinţa la
sângerare
-> afecţiunea debutează în copilărie, deşi uneori leziunile
teleangiectazice se depistează la vârsta adolescenţei
-> aspect clinic
- leziunea de debut are dimensiuni mici (2-6 mm), este bine delimitată şi se albeşte la
presiune
- in timp leziunile se înmulţesc şi pot evolua pe mucoase sau pe piele
- epistaxisul este frecvent, dar în funcţie de localizarea leziunilor, hemoragia poate
apărea şi în alte zone
- deoarece boala se transmite prin mecanism genetic, acest tip de leziuni sunt prezente şi
la alţi membrii din familie
-> diagnostic diferenţial
- varicele, apar pe faţa ventrală a limbii sau la nivelul pielii persoanelor alcoolice, dar au
formă lineară şi, în general, nu sângerează
-> tratament:
- traumatizarea leziunilor vasculare în timpul examinării sau al manoperelor terapeutice
trebuie evitate pentru a nu provoca o hemoragie
- controlul hemoragiei, dacă aceasta se produce, poate constitui uneori o problemă, dar
metodele de hemostază locale sunt în general eficiente
 22. SARCOMUL KAPOSI
Sarcomul Kaposi este o tumoră malignă de origine vasculară
carese caracterizează prin apariţia unor multiple leziuni pe mucoasa
orală, tegumente sau alte zone, de cele mai multe ori fiind prezent în
stadiile avansate de SIDA.
-> aspect clinic
- leziuni de culoare roşie-albăstrie, plată, care nu alterează
mucoasa superficială sau a epiteliului tegumentar
- leziunea este omogenă, bine delimitată, nu se albeşte la
presiune şi este asimptomatică
- localizările frecvente sunt la nivelul bolţii palatine sau gingiei,
precum şi tegumentului facial
- prin evoluţia lor leziunile îşi modifică culoarea în roşu intens, devin nodulare şi ferme la
palpare
- asocierea sarcomului cu leucoplazia piloasa, candidoza orală, parodontita marginală
progresivă sau scăderea în greutate reprezintă aspecte ce indică prezenţa SIDA
-> diagnostic diferenţial
- echimozele, dar nu se evidenţiază un traumatism recent, sau existenţa unei diateze
hemoragice, iar evoluţia este progresivă spre deosebire de discoloraţia produsă de echimoză
care dispare în aproximativ o săptămână
-> tratament: se efectuează în cabinete de specialitate
 23. GLOSITA ATRROFICA
-> glosita atrofică este reprezentată de atrofia eritematoasă generalizată
a papilelor linguale şi are ca factori etiologici: hipovitaminoza B, unele
forme de anemie, afecţiuni însoţite de malabsorbţie gastro-intestinală,
astenie cronică
-> leziunile orale se remit rapid dacă afecţiunea sistemică este tratată
eficient
-> aspect clinic:
- pe faţa dorsală a limbii apare un eritem difuz determinat de
atrofia generalizată a papilelor filiforme sau fungiforme, descris şi ca
,,limbă lăcuită,,
- leziunea este dureroasă sau poate apărea senzaţia de arsură care determină tulburări
ale masticaţiei
- anamneza şi examenul clinic evidenţiază o pierdere în greutate inexplicabilă, paloare
facială şi a unghiilor, somnolenţă, dureri epigastrice sau simptome ale segmentului gastro-
intestinal inferior.
-> diagnostic diferenţial
- scarlatina (un aspect similar de limbă lăcuită este prezent în stadiile finale ale evoluţiei
scarlatinei, dar exantemul caracteristic, febra şi debutul rapid demonstrează natura acută a
infecţiei)
- chimioterapia şi radioterapia induc leziuni similare ale limbii, dar cauza lor în aceste
situaţii este evidentă
- limba geografică, dar leziunile nu sunt dureroase
- candidoza atrofică a limbii, dar sunt prezente câteva zone albe care pot fi îndepărtate
prin ştergere
-> tratament: se efectuează în colaborare cu medicul specialist, după realizarea investigaţiilor
de laborator pentru depistarea factorului etiologic
 LEZIUNI PIGMENTARE DIFUZE SI MULTIPLE
24. PIGMENTATIA RASIALA
Pigmentaţia melanică rasială reprezintă variaţie a normalului şi se
datorează creşterii numărului de melanocite în straturile profunde le
epiteliului. Ea apare la indivizi din grupuri rasiale caracterizate
prin piele de culoare închisă (rasa neagră, indieni).
-> aspect clinic
- pigmentaţia rasială apare ca o discoloraţie de culoare brună sau
neagră, difuză, nepalpabilă, simetrică localizată frecvent la marginea
gingivală şi palatul dur
- pigmentaţia este prezentă din copilărie şi rămâne neschimbată tot timpul vieţii
-> diagnostic diferenţial: pigmentaţia din boala Addison sau medicamentoasă, dar istoricul
afecţiunii şi examenul clinic ne orientează spre un diagnostic corect
-> tratament: leziunea nu necesită tratament
25. INTOXICATIA CU BISMUT
Intoxicaţia cu bismut, utilizat în trecut ca medicaţie
antiluetică, produce un lizereu de culoare cenuşiu-
albăstruie spre negru situat în jurul coletului dinţilor
inferiori, dar poate fi şi generalizată, dând papilelor
interdentare aspectul de ,,cernit,,. Poate apărea şi pe
restul mucoasei bucale sub formă de ,,pete de tatuaj,, de
culoare albastru închis spre negru
-> diagnostic diferenţial
- pigmentaţia medicamentoasă sau din boala
Addison, dar nu este semnalată prezenţa lizereumului gingival
- pigmentaţia rasială, care apare ca o bandă pigmentară lată, pe care pacientul o are din
copilărie
- melanoza fumătorilor care are un aspect mai difuz şi istoricul relevă prezenţa obiceiului
de a fuma
-> tratament: pentru a se stabili diagnosticul este necesar să se efectueze examene neurologice
şi teste de laborator pentru determinarea concentraţiei serice a metalelor grele
 26. BOALA ADISON
-> boala Addison produce o coloraţie multifocală
asociată cu efectele sistemice ale deficienţei de
corticoizi.
-> aspect clinic:
- apariţia pe piele şi uneori pe mucoasa orală
a unor macule multiple de culoare brună, însoţite
de pigmentaţia generalizată a pielii
- manifestările clinice ale insuficienţei
corticosuprarenalei sunt oboseala, scăderea în
greutate, vomă şi hipotensiune
-> deşi afecţiunea este deseori idiopatică, anamneza
poate evidenţia uneori o infecţie severă recentă sau o afecţiune autoimună care afectează
corticosuprarenala
-> tratamentul se efectuează de către medicul specialist endocrinology
27. MELANOZA FUMATORULUI
-> melanoza fumătorului este o pigmentaţie multifocală a mucoasei
orale produsă de obiceiul de a fuma
-> se pare că această afecţiune este potenţată de apariţia unor
dezechilibre hormonale
-> aspect clinic
- afecţiunea se caracterizează prin apariţia unei pigmentaţii de
culoare brună şi difuză situate la nivelul gingiei, mucoasei labiale,
palatului dur şi buzelor, zone expuse cel mai mult în timpul
fumatului
- femeile sunt mai frecvent afectate, mai ales cele gravide sau consumatoare de
anticoncepţionale, al căror nivel al concentraţiei serice de estrogeni şi progesteron este crescut
-> diagnostic diferenţial: pigmentaţia rasială este caracteristică rasei negre
-> tratament: afecţunea nu beneficiază de tratament, pacientul trebuie sfătuit să renunţe la
fumat
 LEZIUNI CU POTENTIAL DE MALIGNIZARE SI PRECANCERUL MUCOASEI
BUCALE
28. LEUCOPLAZIA VERUCOASA
-> aspectul clinic nu este concordan cu cel histologic
-> leziunea debuteaza sub forma unei leucoplazii plane,
care treptat capata aspect de placard verucos ploriferativ
de culoare alb-cenusiu sau rozat
-> in alte situatii leziunea este multicentrica sub forma de
placarde multiple cu aspect exotic, verucos, ce pot conflua
-> suprafata prezinta diferite grade de kerainizare iar
leziunea este de conosistenta supla
-> diagnostic diferential:
- varsta
- sexul feminin
- absenta factorilor etiologici oncogeni
- localizarea in afara zonelor de mare risc
- aspect verucos, multicentric
-> tratamentul
- chirugical, classic, laser CO2 in functie de intinderea si sediul leziunii
- chimioterapia cu metothrexat asociat cu sau nu cu retinoizi
- radioterapie asociata cu interferon
-> recidivele post-terapeutice sunt frecvente (30-50%), iar dispensarizarea tratamentului este
obligatore
 29. LEUCOPLAZIA BUCALA (CANDIDOZOICA)
-> etiologie: fumatul, leziuni mecanice cornice (resturi radiculare, malpozitii, proteze incorrect
adaptate)
-> clinic:
- leucoplazia se prezinta sub forma unor placi albe
sidefii, situate oriunde in cavitatea bucala, avand
marimi de la 0,5-2 cm pana la leziuni extinse pe
aproape toata suprafata mucoasei (Ieucoplazie
panorala)
- suprafata leziunilor este in general rugoasa,
brazdata de santuri sau fisuri superficiale, rare ori
avand un aspect neted
- diagnostic diferential:
- sa face cu afetiunile care prezinta clinic leziuni keratozice
- maladia Bowens si carcinomul epitelial sunt primele care trebuie eliminate. Deseori o
leucoplazie patata este greu de diferentiat de o eritroplazie.
- genodermatozele: nervul alb spongios, diskeratoza benigna intraepiteliala (Wittkop-
Salman), diskeratoza foliculara Darier etc. sunt afectiuni rare, in care examenul histopatologic
diferentiaza diagnosticul .
- candidoza cronica genereaza leziuni asemanatoare leucoplaziilor, care pot conduce la
confuzii de diagnostic . Examenul microbiologic trebuie completat cu examenul histologic si
coloratii speciale (P.A.S.) pentru precizarea afectiunii.
- leucoplazia paroasa (hairy leucoplakia) din cadrul sindroamelor de imunodeficienta
(H.I.V., limfoame).
-> tratament:
- extirparea chirurgicala: tratamentul obisnuit indicat ori de cate ori este posibil (Ieziuni
nu foarte intinse, in locuri accesibile)
- laser CO2
- criochirurgia
- tratamentul medicamentos
- vitamina A
- antioxidantii (retinoizi)
- bleomicina
 30. CHEILITA ACTINICA
-> este considerata o afectiune sau o stare premaligna
aparuta la nivelul rosului buzei inferioare datorita
actiunii indelungate a razelor ultraviolet
-> apare in special la barbati care prin natura profesiei lor sunt expusi
perioade indelungate de timp la razele solare (agricultori, pescari,
constructori), in special la cei cu ten deschis
-> femeile sunt mai protejate datorita profesiei sau folosirii mai
frecvente a cremelor de buze
-> clinic:
- leziunea apare in general dupa varsta de 40 de ani
- are o evolutie lenta, asimptomatica
- treptat, rosul de buze capata un aspect atrofic, subtiat, uneori cu zone de eroziune ce se
pot acoperi cu cruste serohematice
- alteori, arii keratozice pot aparea in asociere cu zonele de atrofie
- in alte situatii, limita dintre rosul de buza si tegument se sterge, iar mucoasa sufera un
process de “epidermizare” devenind asemanatoare pielii
- in alte cazuri, pe epiteliul ingrosat apare o tendinta de descuamare, de exfoliere
reactionala
-> tratament:
- afectarea importanta a celulelor structurilor stratului bazal duce in mod implicit la
scaderea capacitatii regenerative a epiteliului in cazul cheilitei actinice
- leziunile au totusi un grad de reversibilitate pe care trebuie sa mizeze tratamentul
- acesta trebuie sa vizeze evitarea expunerii la soare, folosirea cremelor cu factor de
protective (creme-ecran) si a vitaminei A uleioase in aplicatii locale
- atunci cand leziunile raman nemodificate in urma tratamentului, se recomanda
examenul biopsic cu stabilirea gradului de displazie
- in cazul leziunilor extinse,displazice, se recomanda “vermionectomie”, indepartarea
chirurgicala a mucoasei compromise insotite de plastie de acoperire prin alunecarea
mucoasei labiale vestibulare din vecinatate
 LEZIUNILE ALBE ALE MUCOASEI BUCALE
31. LICHENUL PLAN
-> clinic:
- localizat cu predilectie in partea posterioara a mucoasei
jugale si fundurilor de sac vestibulare si rar pe bolta palatine,
limba, buze
- leziunea porneste de la triunghiul retromolar spre
comisura bucala, pe linia planului de ocluzie
- se preinta sub forma unei retele albe (striile Wickham),
neordonate, asemanatoare frunzei de feriga
- leziuni asimptomatice
- leziuni ce nu se pot indeparta prin stergere
- formele pulpare sunt usor reliefate, cu suprafete plane, netede sau usor rugoare
-> diagnostic diferential:
- nevul alb spongios
- leucoedem
- carcinoma de debut
- leucoplazie care preinta pleci albe, sidefii
- candidoze acute si cornice
- lupus eritematos discoid
-> tratament:
- nu se vindeca prin tratament medicamentos
- adm. topica sau sistemica a corticoizilor amelioreaza lez. erosive, dureroase
32. NEVUL ALB PSONGIOS
-> aspect de ingrosare epiteliaza alba, aspra, cu suprafata fisurata
-> leziuni difuze sau bine delimitate, simetrice, asimptomatice, nu evolueaza si
nu pot fi indepartate prin stergere
-> diagnostic diferential:
- discheratoza benigna ereditara (in care sunt afecate si conjunctivele,
pielea sau unghiile)
-> tratament: nu este necesara efectuarea unui tratament si nici a unei evaluari
 33. ULCERATIA MECANICA
-> leziunea este izolata, acoperita de depozite de fribina si
localizata in zona traumatizata, reprezenta de marginile limbii
sau mucoasa bucala la nivelul planului de ocluzie
-> diagnostic diferential:
- ulceratii isolate
- șancul sifilitic (nedureros, mrgini indurate si adenopatie
cervicala)
-> tratament: eliminarea factorului causal => vindecarea
ulceratiei traumatice
34. GINGIVO-STOMATITA HERPETICA
-> dupa o perioada de incubatie, care dureaza cateva zile pana la2
saptamani, apare gingiva-stomatita herpetica primara caracterizata prin
aparitia de vezicule grupate in buchete cu localizare in orice zona a
mucoasei (gingie dura, rosul buzelor), precum si la jonctiunea cutaneo-
mucoasa
-> diagnostic diferential:
- afoza acuta (nu apar manifestari generale)
- leziuni herpetice recurente (in care apar manifestari generale, au
localizare doar la niv. mucoasei bucale care acopera osul: gingii, palat
dur)