ANOMALII

dentare
 Clasificare:

Anomalii primare:

-evolutive: amelogeneza imperfecta, dentinogeneza imperfectă

-cicatriciale: de numar, de forma, de dimensiune, de structura,

complexe

Anomalii secundare- carii atipice: caria circulară a frontalilor

superiori si sindromul dentar Dubreuil
Anomalii primare evolutive:
 Caracteristici:
 Dintii erupt normal
 Sunt evidente la scurt timp dupa eruptie
 Afecteza toate grupele dentare , ambele dentitii
 Au drept cauza transmiterea genetica in faza de
histodiferenterentire( perturbarea activitatii ameloblastului, ce
sintetizeaza smaltu lsi/sau a odontoblastului, ce sintetizeaza
dentina)
 Anomalia poate interesa: smaltul, dentina si cementul(f rar),
fiecare individual sau simultan
 Displazia dentinara
 Afectiune rara
 Cauza ei este genetica de tipul autozomal dominant
 Dentina afectata are caracter atipic
 Dintii cu transluciditate specifica de culoarea clihimbarului
 Coroane si radacini scurte si groase
 Dintii pot fii usor “strangulati”la colet avand forma de lalea
 Displazia dentinara
 Caracteristica principala : slaba legatura dintre smalt si
dentina
 Smaltul desi normal se decojeste dentina ramanand
descoperita care se va pigmenta datorita pigmentilor bucali
si se va abraza in timpul masticatiei
 Camera pulpara se retrage prin depuneri e dentina secundara
de proasta calitate care se depune si la nivelul canalelor
radiculare.
 Tratamentul endodontic este aproape imposibil
 Forme clinice:
 Tipul Schields I (tipul radicular): intereseaza ambele dentitii;
radacini scurte,conice iar canelele radiculare sunt obliterate de
depuneri de dentina atipica cu aspect de benzi orizontale prizand
intre ele si resturi pulpare;apar afectiuni inflam.periaplicale
 Tipul Schields II(tipul coronar,dentina opalescenta ereditara Cap de
pont):aspect coronar diferit la dentitii(la DT culoare gri-
opaescenta,la DD culoare nemodificata),camera puplara
larga,obliterata de dentina atipica,nu apar leziuni periapicala
 Tipul Scields III-dentina ereditara opalescenta izolata Brandy-
Wine(camera pulpara voluminoasa coronar si radicular= dinti
scoica)
 Principii de tratament
 Pentru tipul I si II: pacientii sa fie adusi cat mai devreme ;
ideal se cere acoperirea cu microproteze de invelis pana la
instalarea uzurii dentare(daca s-a instalat uzura se face
supraprotezarea);de principiu de pastrat dintii compromisi
pentru pastrarea inaltimii osului alveolar
 Pentru tipul III-Brandy-Wien(foarma rara)dat fiind faptul ca
dentina este subtire si imperfect conformata exista
posibilitatea sa se realizeze o comunicare intre cav.buc.si
camera pulpara=>complicatii periapicale
Dentinogeneza imperfecta
tip II
Aspect rx
Dentinogeneza imperfectă
tip II
tratament
 Amelogeneza imperfecta
 3 forme clinice:hipoplazica(are ca defect formarea
imperfecta a matricei organice ,mineralizarea este normala)
 hipocalcifianta/hipomineralizanta(se
datoreaza afectarii min.smaltului)
 hipomatura(se datoreaza tulb.maturarii
smaltului,defect ce apare la finalul maturarii smaltului)
 Forma hipoplazica
 Rar intalnita
 Se caracterizeaza prin reducerea matricei smaltului care
este insa normal mineralizata
 Prezinta 5 forme:forma de amelogeneza hipoplazica cu S
sub.si neted/cu S subtire si rugos/cu S cu
geode/localizata/rugoasa
 Forma de amelo.hipoplazica cu S
subtire si neted
 Smalt subtire si neted
 Matrice bine mineralizata
 Dintii mici cu spatieri
 Smaltul este lucios si transpare facand vizibila dentina care
ajunge pana la culoarea cafenie-”dintii cafenii”
 Se observa la exam.rx: calcificari intrapulpare
 Forma de amelo.hipoplazica cu S
sub.si rugos
 Dintii mici ca dimensiune
 Pe suprafata smaltului exista mici rugozitati
 Dintii modificati de culoare –datorita rugozitatiilor pe care
se grefeaza colaratii extrinseci
 Smalt subtire->hipersensibilitate
 Forma cu geode(fosete)
 Pe suprafata smaltului sunt dispuse geode,cu dimensiune
variabila
 Culoare normala a smaltului
 In DT smaltul are aspect neted
Forma de amelogeneza imp.localizata

 Defect de structura-la morarii temp.si IC SUP. Permanenti

 Prezinta smalt hipoplazic sub forma de geode,santuri
orizontale in 1/3 medie a dintilor afectatii
 Defectul ameloblastlui intervine pana la 1 an jumatate
 Forma de amelo.imperfecta
rugoasa
 Apare la ambele dentitii
 Aspect cilinic difert la sexul masculin-smalt subtire si
granulat rugos iar la sexul feminin smalt sub dforma de
benzi verticale hipoplazice ce alterneaza cu benzi de smalt
sanatos
 Amelo.imperf.forma
hipocalcificata
 Astectul smaltului la toate formele intereaza toate grupele
dentare, afectand atat DT cat si DD
 Dintii rezistenti la carie,culoarea galben-brun cu tenta
cenusie ,smaltu incepe sa se desprinda de pe suprafetele
unde se exercita masticatia
 Rx smalt mancat de molii-opacitatii alternand cu
radiotransparente
 Dintii cu aspect inestetic
 Forma hipomatura
 Este afectata maturarea smaltului
 Smaltul este rugos cu zone albicioase si cretoase,se
desprinde de pe dentina mai usor
 Se mai numeste “dinte acoprit de zapada”
 Tratament profilactic(periaje profisionale,fluorizari locale)
 curativ-coroane de invelis metalice
 Principii generale de
tratament
 Combaterea functiilor defectuase
 Pt.zona frontala –microproteze de invelis,fatetari
Forma hipocalcifiată
Formă hipoplazică
Forma hipomatură
Forma Hipomatura
 Anomaliile de structura ale
cementului
 Foarte rare,se intalnesc in anomalii genetice
 Se descriu in :hipofosfatezie(are 4 forme clinice:un tip
congenital,un tip infantil precoce,un tip cu debut in
copilarie,un tip cu debut la adult;primele 2 tipuri
grave,cementul fie nu se dezv.fie e anormal);displazie
cleido-cranioana(dintii nu au capacitatra sa
erupa);epidermoliza buloasa distrofica(cement
acelular,slab calcificat)
 Odontodisplazia regionala
 Intereaza toate structurile dure dentare
 Dintii rezultati au structurile dure subtiri,pot prezenta defecte tip
hipoplazic
 Pot prezenta modificari de culoare(ganben,galben-brun).
 Dintii vor fi atacati de carii si apar complicatii pulpare-pe rx se vad
contururi radioopace foarte reduse(aspect de dinti-fantoma)
 Mai afectati sunt frontalii max.,mai frecvent arata ca sexul F este
mai afectat.
 Nu este cunoscuta etiologia.
 Anomalii primare
cicatriciale
 Sunt:de numar
 de forma
 de dimensiune
 de structura
 complexe
 Cauze:
 Generale (intereseaza dinti simetrici si omologi;
intereseaza toti dinti care se dezv.in aceasi perioada de timp
si cand a intervenit fac.perturbator ;pot intresa toate
structurile dentare ori fiecare in parte ,ori simultan;ca
factori etilogici pot
interveni :intrauterin,prenatal,neonatal,in copilarie)
 Locale
 Fact.etio.ce intervin
intrauterin:
 Afect.virale a mamei
 Tetraciclina
 Exces de fluor
 Alcool,tutun,droguri
 Alergii
 intoxicatii
 Fact. etio.prenatali
 Tratament in timpul nasterii->lez.cicatriciale la DT
 Fact.etio.ce intervin neonatal

 Rahitism
 Stari febrile
 Tulb.gastrointestinale
 Determina leziuni distrofice pe DT si pe DD in formare
 Fact.etio.ce intervin in copilarie

 Febre eruptive
 Hipocalcemii
 Rahitism
 Insuficenta de parathormon
 Fact.etio.ce intervin in copilarie

 Daca aceste afectiuni apar in primul an de viata imediat in

primul an de viata imediat dupa nastere
afecteaza:IC,M1,Varful cuspidului C
 Daca aceste afectiuni apar post natal:-1-1,5 ani-afecteaza
PM1;2-2,5 afecteaza PM2
 Anomalii de numar
 In functie de perturbarea in minus sau in exces a procesului
de proliferare se vb despre un numar mai mic sau mai mare
de dintii
 Avem: hipodentii si hiperdontii
 Hipodontiile:
 Sunt intalnite sub numerase denumiri:anodontie(absenta
totala a dintelui),agenezie(absenta formarii mugurelui
dentar),hipodontia(dinti in numar mai
redus),oligodentia(numar mai mic de dinti cu modificarii
ale coroanei si/sau a radacinei si eruptie intarziata)
 Poate fii totala(intanita in displazia ectodermala) sau
partiala(cel mai interesati sunt:M3,PM2,ILS,C+M1-
rar;poate fii simetrica,asimetrica,incrutisata)
 Cauzele hipodontiei
 Factori genetici(sindromul down,incontinenta
pigmenti),factori de mediu
 Tendinta de a reduce pe cale filogenetica a nr.de dintii
 Actiunea unui factor de mediu(pe cale generala)-
radiotrapie,citostatice
 In cazul despicaturilor labio-maxilo-palatine
 Tot ce intervine asupra elem.implicate in producerea lamei
dentare
 Hipodontia
 Clinic:in DD se observa persistenta DT peste varsta
normala
 Dg.pozitiv:absenta dintelui pe arcada
 Dg.diferential:cu pseudodontia(dintele lipseste de pe arcada
dar exista in grosimea osului,vazut rx)si anodontia
falsa(dintele lipseste,nu exista rx,dar din anamneza dintele a
existat)
Anodontie de 46,prezenta
lui 85
 Hipodontie severa-
incontinenta pigmenti
Incontinetia pigmenti
Despicatura
 Dinti supranumerali
 Dpdv clinic pot semana cu dintii din seria normala,ca forma
si dim.=dinti suplimentari iar in cazul in care aspectul lor
nu seamana cu cei din seria normala =dinti supranumerari
 Pot sa aiba pozitie inversata(marginea incizala orientata
altfel)=dinti anastrofici
 Sunt mai intaniti decat anodontiiile
PM-supranumeral
Incisiv temporar superior
 Zone de predilectie la DD
 Frontala-meziodens
 molara(in functie de topografie):distomolari(cand
poz.dintelui supranumerar este
posteriora);paramolari(poz.vestibulara sau orala fata de
molari)
 Premolara-se dubleaza PM2(in special cel inf.)
 Meziodens
 Poate fi unic,plasat intre cei 2 IC sau bilateral
 Poate fi in poz.normala sau pozitie inversata(anastofica)
 Ca forma:conici sau tuberculara,mai mici,radacina scurta
 Poate bloca/devia eruptia dintilor din seria normala:poate
bloca traseul eruptiv
 Poate perturba rel.ocluzale,determinand tulburari ocluzale
 meziodens
Imag.in cav.buc. Imag.rx
Meziodens
 Tratament
 Variaza in functie de momentul venirii la medic
 In DT nu este neaparat sa se intevina asupra lor
 In DD –se pune problema extragerii
 Dintii care nu au erupt-descoriti pe cale chirurgicala si
extrasi
 In zona laterala sehotareste ce dinte se extrage
Tratament meziodens
Rx meziodens
Anomalii aparute în sifilisul
congenital
 Anomalii de forma
1. Geminarea

2. Fuziunea

3. Concrescenta

4. Dilacerarea

5. Dens in dente(dinte invaginat)

6. Dens evaginatus(dinte evaginat)

7. Taurodontia

8. Kinodontia

9. Radacini supranumerale
Anomalii de formă
Anomalii de forma
 Geminarea
 Anomalie de forma, este afectata doar coroana
 Este rezultatul tendintei de scindare a unui mugure dentar
astfel incat dintr-un singur mugure sa existe tendinta de
aparitie a 2 sau mai multi dinti
 Scindarea poate fi completa(dpdv clinic existanta a2
coroane iar dvdv rx existenta unei singure
radacini);incompleta(tendinta de despicare)
 Mai frecvent in DT ,zona mai afectata-zona frontala
Dinte geminat
Geminarea
 Tratament
 Refacea cu compozit
 Remodelare coronara cand exista o dezvoltare suficenta a
radacinii
 Inghesiure->extractie+tratament ortodontic
 Fuziunea
 Reprezinta tendinta de alipire a 2sau mai multi muguri
invecinati atfel incat sa rezulte o singura coroana dentara
 Alipirea :completa(din 2 mug.apare un dinte),partiala(se
pot distinge 2 radacini)
 Cel mai des apare la DT,in zona frontala
 Tratament:se tine cont de varsta si depinde de aspctul clinic
 Congrescenta
 Anomalie ce apare dupa formarea cementului dentar
 Clic nu apare nicio modificare dar rx radacinile apar unite
intre ele
 Apare mai des in zona molara
 Capata semnificatie in cazul extractiei
Congrescenta
Rx-congrescenta
Dinte fuzionat
 Dilacerea (angularea)
 Poate fi radiculara,coronara sau corono-radiculara
 Poate aparea in cazul dintilor cu incongruenta
 Angularea coronara poate sa se produca la diferite niveluri
ce depind de varsta dentara la care a actionat factorul
perturbator
 Indusa de regula de un factor local ce intervine in perioada
formarii dintelui respectiv(dilacerarea coronara este det.de
un traumatism al DT,dilacerarea radiculara se datoreaza
interventiei unui agent traumatic pe dintele in cauza)
Dilacerarea
 Dintele invaginat

 Este rezultatul invaginarii unei portiuni din epiteliul

adamantin intern
 2tipuri:tipul coronar(mai frecvent la ILS,La DD)
 tipul radicular
 Se descopera intamplator rx(rx se vede peste
radiotransparenta camerei pulpare se proiecteaza o
radioopacitate a acestei strc.dure dentare
Dinte invaginat
Dinte invaginat rx
 Dintele evaginat
 Este rezultatul evaginarii unei portiuni din epitelul adamantin
intern catre reticulul stelat(pipla smaltului)
 Aparitia pe suprafata coronara a unei formatini gen tubercul care
deformeaza forma normala a dintelui
 Dvdv al freventei:mai frecvent la DD,la nivel PM,la sexul masculin
 Poate fii singulara sau bilaterala
 Dvdv clinic se constata in zona laterala a unei proeminente pe
sup.ocluzala,putand fii localizata fie la niv.crestei ocluzale ,fie
intercuspidian
 Tratament:
 Se verifica interferentele relatilor ocluzale(daca interfera se
fac slefuiri selective,urmate de fluorizari intre sedinte)
 Diagnostic:exam.rx radioopacitate in afaea conturului
coronar si o radiotransparewnta ce “sparge”conturul
camerei pulpare
Dinte evaginat
 Talon cusp
 Varianta de dinte evaginat cu localizare frontala
 Consta intr-o proeminenta pe suprafaa coronaa a dintilor
frontali mai frecvent intalnita pe sup.orala a DD,la nivelul
ILS sau ICS
 Rx:radioopacitate care se suprapune peste radioopacitatra
existenta
 Poate determina:tulb.fizionomice,ocluzale,fonetice si
disconfort la niv.limbii
 Tratament
 In functie de dim.-slefuiri selective si aplicare de
prep.fluorizate
 Eventual sigilare
 Daca apar tulb.ocluzare-slefuire
 Daca da complicatii pulpare-pulpotomie/pulpectomie
Talon cups
taurodentie
 Taurodontia
 Reprezinta rezultatul plierii la un alt nivel decat in mod
normal a tecii Hertwig
 Dpdv clinic:Cam .pulpara voluminoase,cu podea plasata
mai apical si radacini mai scurte
 Este intalnita mai des la dintii laterali,mai frcvent la DD,
 Poate aparea si in cazul unor sindrome
genetice(s.kleinefelter)
Rx taurodontie
taurodontie
 kinodontia
 Morfologia molarilor seamana cu cea canina
 Mai frecventa la DT
 Absenta trunchiului comun radicular,radacinile se descprind
direct din baza coroanei
 Perlele de smalt
 Se dezvolta spre JSD
 Imediat sub mg.gingivala,putand fii confundata cu tartru
dentar si pune dificultati la detratraje
 Anomalii de structura
 Sunt cele mai frecvente
 In cazul in care intervin factorii de mediu este perturbata
perioada in care se depun matricile organice ale str.dure
dentare si/sau demineralizarea acestor matrici
 Avem 2 situatii:sit.1rezultatul va fi aparitia unui defect de
tip hipoplazic(reducerea str.cu grosime mai mica,dar
mineralizate corespunzator);sit.2(perturb.procesului de
mineralizare=>defecte tip hipomin./hipocalcificare=str.dure
au grosime normala dar min.este defectuasa)
 Anomalii de structura ale
smatului
 Hipomineralizat-unde matricea este in regula dar
mineralizarea este defectuasa;suprafata de smalt neteda cu
pete alb-cretoase necavitare
 Hipoplazie-apare lispsa de substanta,conturul dintelui e
afectat,pe suprafata apar geode,santuri
Smalt hipoplazic
Smalt hipoplazic
Smalt hipomineralizat
 Anomalii de culoare
 Anomalii de culoare datorita modificarilor aparute in timpul
producerii str.dure dent.,a actiunii defectuoase a celulei
formatoare:dentinogenezele imperfecte,fluoroza
endemica)
 Anomalii de culoare datorita act.unor agenti coloranti
asupra str.dure in formare(agenti coloranti:-pigmenti
sangvini,unele medicamente,in cazul cardiopatiilor
congenitale)
 Floroza endemica:
 Intereaza dinti simetrici,omologi si se vor intalni la dintii ce
se formeaza in perioada ingestiei de apa potabila cu fluor
mult.
 Nu toti dintii sunt afectati in aceasi maura,cei mai
afectati:PM,M2,C,I,M1
 DT mai putin afectati pt.ca isi incep formarea v.iu iar prin
placenta trece F dar nu stie in ce concentratie
 Hipoplazia indusa de fluoroza-aspect de dinte corodat cu
smalt”mancat de molii”
 Indicele Dean
 0-dinte normal
 0,5-fluoroza chestonabila
 1-fluoroza foarte usoara(apar zone de smalt mici opace)
 2-fluoroza usoara(apar zone alb-opace,nu depasesc 50% din
suprafata dinteltui)
 3-fluoroza moderata(apar pete albe ce se coloreaza in
brun,aspect de dinte patat)
 4fluoroza severa(apar defecte hipoplazice,dinte corodat)
 Legat de % de fluor:
 Pana la 1,5 ppm Fin apa,nu apar modificari
 Cand F creste,aar zone de hipomin.
 Cand F junge la 6 ppm apar zone brune si zone opace
 Peste 6 ppm,leziuni microscopice de hipoplazie
 Peste 7 apar defecte hipoplazice
 Tratament:
 Variaza in functie de gravitatea aspectului clinic
 In forme usoare nu e nevoie de tratament sau fluorizari
locale pt.rezistenta
 Daca defectele sunt mari se fac fatetari
 In caz de fluoroza grava se fac microproteze de nvelis sau
tratament de albire vitala dar in acest caz modificarea de
culoare reapare
 Aspecte
 Leziunile au caracter simetric
 Leziunile sunt evidente la eruptie
 Apar opacitati-zone de hipomin. De diferite indinderi si
dimesiuni
Fluoroza moderata
 Modif.de culoare induse de
coloranti
 De pig.sangvini in incompatibilitate de rh
 In eritroblastoza fetala-capata nuante verzui sau combinatii
de albastru-verzui
 Atrezia cailor biliare-la DT sunt galbeni-verzui(daca se
corecteaza defectul dintii devin normali)
Eritroblastoza fetala
 Modificari de culoare
induse de tetracicline
 Modif.endigene de culoare ca urmare fixarii tetraciclinei in
perioadei de formare.prin fixare la nivelul dentinei
 Nuante de galben pana la brun si de gri la negru
 Tetraciclina trece prin placenta=>poate exista si pe DT
 Modificari mai usoare sunt determina de
doxiclina,clortetraciclina,oxitetraciclina
 Modificari severe:tetraciclina hidroclorica
Modificare data de tetraciclină
 Modificari de culoare
exogene(discromii)
 Apar pe suprafata dentara dupa incheierea procesului de
form.dentara
 Sunt consecinta unor depuneri pe suprafata a diferite culori
 Se indeparteaza prin periaj
 Factori incriminati :bacterii cromogene,alimente,suplimente
de Fe,ceaiuri
 Mai multe tipuri de coloratii:bruna,neagra,verde,portocalie
 Coloratii:
 Bruna:mai frecvent la DT,la sexul femin,se intinde de obicei pe
suprafata dintelui din vecinatarea gl.salivare,se intalneste si in
cav.bucale cu o igena buna,culoarea poate fi data de sulfatul
feros si intr.o proportie de microorganismele cromogene
 neagra:la niv.coletului dintilor,se indepartreaza usor,are
tendinta de refacere
 Verde:localizare –pe supratafa vestib.a dintiilor frontali sup.in
1/3 cervical ,dusa pe seama unor microorganisme fluorescente
din grupa penicilinum sau aspergillus-descrisa la bolnavi cu
tuberculoza si la respiratori orali,mai frecvent la baieti
 Colarati:
 Portocalie:rara,apare pe suprafetele V si O ale dintilor
anteriori
 Tratament :periaj profesional,detartraj cu
ultrasunete,airflow
Coloratie portocalie
Coloaratie neagra
 Anomaliile secundare
 Intereseaza DT,DD
 Apar in cavitatea bucala dupa un timp
 Reprezinta tipare atipice de carie,carii evolutive
 Deosebirea dintre distrofiile secundare si caria de biberon ,este
acea ca ,nu se cunoaste cuaza care a determinat aparitia
cariei(cauza ideopatica,se det.din anamneza)
 In DD avem sindromul Dubreuille-carii pe suprafete netede cu
evolutie rapida in sup.si profumzime. Debut in jurul vartei de 8-9
ani
 Caria circulara a frontalilor
sup.
 Caracteristice :debut la 2-3 ani,pe strucuri complet normale
in momentul eruptiei,urmată de distrugerea rapida astfel
incat la 4-5 ani raman doar resturi radiculare.
 Daca nu se trateaza poate evolua si la restul
dintilor,cuprinzand toti dintii.
 Tratament este greoi->extiprarii,extracti.
 Sindromul dentar Dubreuil
 Localizare selectivă la niv.frontalilor superiori
 Debut timpuriu,8-9 ani.
 Caracterizat prin aparitia unor mici leziuni V care se extind
rapid in profunzime si suprafata
 Netratat duce la piederea partii coonare
 Se poate exitinde si la alte grupe dentare.