MINISTERUL SĂNĂTĂȚII AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE ,,NICOLAE TESTEMIȚANU,,

CATEDRA DE CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ PEDIATRICĂ ȘI PEDODONȚIE ,,ION
LUPAN’’
 
 
 
HIPOPLAZIA DENTARĂ LA COPII. TABLOUL CLINIC. DIAGNOSTICUL DIFERENŢIAL.
TRATAMENTUL ŞI PROFILAXIA.
 
 
 
 
 
REALIZAT DE ȘEPTELICI DAN, GRUPA S1602.
CHIȘINĂU, 2020
Întrebări de control

 Noțiune despre hipoplazia dentară.

 Clasificarea.
 Tabloul clinic.
 Diagnosticul diferenţial.
 Tratamentul.
 Profilaxia.
 Noțiune despre hipoplazia dentară
 Hipoplazia este un deficit de dezvoltare al dintelui în sine sau
a țesuturilor dure: smalț și dentină. Aceasta este o condiție
patologică a dinților, care se manifestă prin hipomineralizarea
smalțului dentar (deficit de substanțe minerale în timpul
dezvoltării acestuia) și se caracterizează prin prezența unor
opacități demarcate în structura lui (pete ce pot varia de la alb
până la galben-maroniu). În plus, smalțul dentar prezintă
proprietăți mecanice și de rezistență reduse, altfel spus, este
mai moale decât în mod normal.Un exemplu dentar este
hipoplazia smalţului.
 Hipoplazia smalţului este un viciu de dezvoltare ce se manifestă prin dereglarea structurii şi
mineralizării țesuturilor dentare, ca rezultat al acțiunii unor factori nocivi asupra foliculului
dentar în perioada de dezvoltare şi mineralizare. Acești factori duc la dereglarea embriogenezei
dintelui şi se manifestă prin dereglări nespecifice ale procesului de formare şi mineralizare a
țesuturilor dentare. Viciul se formează în urma dereglării funcțiilor ameloblaştilor, iar în cazuri
grave şi a odontoblaştilor. Sunt afectați dinții care sau format şi s-au mineralizat în aceeași
perioada de timp, când au acționat factorii nocivi
 Astfel hipoplazia smalțului reprezintă formarea incompletă sau defectuoasă a matricii organice
smalţiene a dinţilor temporari şi permanenți, ca rezultat al factorilor care afectează funcția
ameloblaştilor. Există două tipuri: unul este cauzat de factorii inconjurători, alții de factorii
ereditari, numită amelogeneza imperfectă. Tipul înconjurător – factorii înconjurători care pot
cauza hipoplazia smalţului includ: deficientele nutriționale de vitamina A, C şi D, infecțiile
(rujeola, scarlatina, varicela), sifilis congenital, hipocalcemia, afecțiunea hemolitică congenitală
Rh, trauma sau infecția locală, ingestia chimicalelor (fluorul excesiv), radiația terapeutică a
maxilarelor la vârsta tânără şi cauze idiopatice. Formarea smalţului începe cu zona incizară şi
continua cu zona cervicală.
 Apariția hipoplaziei este determinata de un complex de factori,
implicați fie în timpul sarcinii, nașterii sau în perioada
postnatală de dezvoltare. Dinții afectați oferă informații despre
perioada în care au influențat factorii etiologici
 Hipoplazia se înregistrează la dinţii temporari şi permanenţi,
însă hipoplazia dinţilor de lapte se întâlneşte mai rar. Aceasta se
explică prin termenii de formare a dinţilor. Hipoplazia dinţilor
temporari, care se formează în perioada intrauterină, este legată
de tulburări în organismul femeii gravide, pe când hipoplazia
dinţilor permanenți, care încep să se formeze în a 5-ea , a 6-ea
lună de viaţă a copilului, este condiţionată de tulburările
proceselor metabolice în organismul copilului. Deoarece bolile
copilului se întâlnesc mai frecvent decât bolile fătului, este clar
că hipoplazia dinţilor permanenţi se întâlneşte mai frecvent
decât la dinţii temporari.
Hipoplazia smalțului a dinților temporari se depistează la copiii ale căror mame au suferit în timpul sarcinii:
• toxicoză din a doua jumătate a sarcinii;
•boli infecțioase (rubeolă,toxoplasmoză,gripă,infecții virale respiratorii acute);
•pielonefrită cronică,colecistită cronică în stadiul acut;
•defecte cardiace, tulburări metabolice în corpul mamei,diabet.

Hipoplazia smalțului a dinților temporari este observată în anamneza cărora se constată:

 prematuritatea;
 leziuni la naștere;
 encefalopatie perinatală;
 boală hemolitică asociată cu conflictul cu Rh;
 hrănirea artificială;
 transfuzia de sînge în primele zile de viată;
 boli congenitale ale sistemului cardiovascular.
Clasificarea

 Hipoplazia Locală
 Hipoplazia de Sistem
Hipoplazia Locală
 Hipoplazia locală este reprezentată de apariția la 1
sau la 2 dinţi. Ea apare de pe urma tulburării
metabolismului pe o porţiune localizată în apropierea
primordiilor dinţilor permanenți în caz de prezenţă a
unui proces inflamator în dinții de lapte. Hipoplazia
locală se întâlnește mai frecvent la premolari,
deoarece primordiile lor sunt situate între rădăcinile
molarilor de lapte.
 Se manifestă prin:
- Macula.
- Sector de aplazie
- Deformare a parții coronare dentare.
Hipoplazia de sistem
 Hipoplazia smalțului este rezultatul unei funcții
întîrziate și perverse a ameloblastelor, dereglării
proceselor de formare și mineralizare a structurilor
proteice ale dintelui.
 Hipoplazia smalțului apare ca urmare a încălcării a
doua procese interrelaționate:
 secreția matricei organice de către ameloblaste
 slăbirea procesului de mineralizare a prismelor
smalțului.
 Hipoplazia de Sistem este clasificată:
 După Patrikeev V., 1981:
1) de maculă – pe suprafața coroanelor dentare sunt macule albe,cretoase,cu hotare clare, cu o suprafată netedă, lucitoare, se localizează simetric la
același nivel.
2) ondulată (pială) – adîncituri, ovale sau rotunde de diferite dimensiuni și profunzime, pe unele sectoare se prevede dentină de culoare galbenă.
3) de brazdă – adîncituri în smalț de diferite dimensiuni și profunzime, și lățime, orientate mai frecvent paralel marginii incizale a dinților.
4) distruntivă – aplazia sau lipsa smalțului într-un sector al dintelui.
 După Fiodorov Iu., 1997:
1) Maculoasă.
2) Erozivă.
3) De brazdă.
4) Mixtă.
 După Belova N., 1982:
1) Hipoplazie la etapa de maculă.
2) Hipoplazie la etapa de uzură și de defecte.
3) Hipoplazie complicată cu caria dentară.
4) Hipoplazie asociată cu caria dentară
5) Hipoplazie complicată și asociată cu caria dentară.
6) Aplazia smalțului.
Tablou Clinic

 Modificările smalţului pot fi: superficiale, profunde, solitare sau multiple şi de

diferite dimensiuni. Pot fi linii şi fisuri, brazde în jurul coroanei, dispuse la diferit
nivel, ele sunt paralele marginii incizale sau ocluzale.
 Forma de maculă - se manifestă macule dispuse simetric de culoare albă cretoasă
şi formă diferită la dinţii omonimi. Maculele se detectează în mod obişnuit pe
faţa vestibulară, nu sunt însoţite de careva senzaţii neplăcute, nu se colorează pe
parcursul vieții și ca regulă, nu-şi modifică dimensiunile, forma şi culoarea.
 O formă mai gravă a hipoplaziei smalţului constă în subdezvoltarea lui care se
manifestă în mod diferit (ondulată, punctiformă, fisurată)
 Tablou Clinic
 Forma de adamantină ondulată la examenul obişnuit poate rămâne neobservată, însă desecând
suprafaţa şi realizând un examen minuţios, distingem nişte torusuri mici, printre care observăm nişte
depresiuni acoperite cu adamantină nealterată. Cea mai frecventă formă de hipoplazie este cea cu
depresiuni punctiforme.
 Forma punctiformă este situată pe feţele vestibulare şi linguale la diferit nivel la grupuri de dinţi
variate. În primele etape după erupţie, adamantina la nivelul depresiunilor are o culoare normală, care
apoi se pigmentează treptat. Însă în toate cazurile ea este netedă şi dură. Uneori hipoplazia se
manifestă sub formă de şanţ transversal solitar pe coroană. Uneori această depresiune este
considerabilă şi coroana capătă un aspect redus (strangulaţie).
 Forma fisurată este numită de unii autori hipoplazie în şanţ. Astfel de şanţuri pot fi câteva şi ele
alternează cu ţesuturi intacte ale dintelui. Foarte rar se înregistrează cazuri în care pe toată înălţimea
coroanei unui grup anumit de dinţi există şanţuri. Această formă este numită uneori hipoplazie
scalarată. Este caracteristic că chiar şi în manifestările grave de hipoplazie (hipoplazie în şanţ sau
scalarată) integritatea adamantinei rămâne intactă .
 Aplazia sau lipsa adamantinei pe o porţiune anumită. În această formă există acuze de durere de la
excitanţi care trec imediat după suspendarea acestora. În sens clinic ea se manifestă prin lipsă de
adamantină pe o parte a coroanei, însă mai frecvent pe fundul depresiunii caliciforme.
Diagnostic Diferențial

 Hipoplazia smalţului formă de maculă trebuie diferențiată de:

- caria incipientă.
- fluoroză formă de maculă.
 Colorația vitală a petelor se efectuează cu scopul de diagnostic diferențiat a
hipoplaziei cu caria incipientă. Cu ajutorul soluției de metilen de 2% petele
hipoplazice nu se colorează.
Tratamentul
 Se efectuează individual, în dependență de forma clinică a
hipoplaziei și în dependență de vârsta pacientului. Se
utilizează terapia remineralizantă, restaurări dentare sau
albire (dupa Ю.А. Фёдоров, В.А. Дорожина 1997). Au
propus o schemă de tratament al afecțiunilor necarioase
ce prevede efectuarea unei terapii reminalizante complexe
(locale și generale) în cazul afecțiunilor în formă de
maculă, iar în cazul defectelor de țesut terapia
remineralizantă precedează tratamentul restaurativ al
dinților.
 Forma maculoasă – timp de 1 lună (3-4 ori pe an):
1) Terapia de remineralizare.
2) Fluorizarea topică.
3) Igiena profesională și individuală.
4) Terapia generală patogenetică: Polivitamine și minerale.
Tratament

 Formele erozive, de brazdă și mixtă – asociate sau complicate cu carie:

1) Terapia de remineralizare.
2) Fluorizarea topică.
3) Igiena profesională și individuală.
4) Terapia generală patogenetică: Polivitamine și minerale.
5) Metoda obturării tardive a defectelor cu cimenturi ionomerice și compomere.
6) Restaurare cu compomere, compozite sau coroane prefabricare pentru dinții temporari
și permanenți
7) După maturarea dinților și formarea rădăcinilor : indicăm
- albirea smalțului, restaurări directe din compozit, fațete adezive, coroane de
înveliș.
Profilaxia
 Frecvenţa hipoplaziei sistemice constă în ocrotirea
sanătății mamei şi a copilului (modul de viață şi de
muncă sănătos; alimentație rațională; evitarea
intoxicațiilor; diagnosticarea precoce şi tratamentul
maladiilor generale etc.); profilaxia bolilor generale la
copiii de vârstă precoce; alimentarea naturală etc.
 Frecvenţa hipoplaziei locale constă în:
- Profilaxia şi tratamentul precoce a cariei, pulpitei,
periodontitei dinților temporari;
- Profilaxia traumei sportive;
- Măsuri sanitare cu copiii în scopul profilaxiei
traumatismelor în şcoală.
 VĂ MULȚUMESC PENTRU ATENȚIE !

!
Bibliografie

1) Elisabeta Bratu, Florica Glăvan, Practica Pedodontică, 2005 , Timișsoara.

2) Borovski E., Stomatologie Terapeutică, 1990, Chișinău.
3) Materialul prelegerii d-nului Conferențiar Iurie Spinei.