ANOMALIILE DENTARE

Anomaliile de structură ale smalțului

HIPOMINERALIZAREA INCISIVO-MOLARA (MIH)
Definiție

•Entitate clinica specifica caracterizata de

prezenta unor opacitati demarcate la
nivelul molarilor primi permanenti,
frecvent asociate cu opacitati similare la
nivelul incisivilor permanenti.
• S-a raportat de curand si existenta unor leziuni
similare la nivelul molarilor secunzi temporari
(HSPM)
• Sindrom definit inițial de Weerheijm et al.
(2001)
• diferit de alte defecte de dezvoltare ale
smalțului
 Anomaliile de structură ale smalțului
HIPOMINERALIZAREA INCISIVO-MOLARA (MIH)
Prevalența. Etiologie

PREVALENȚA
•2.8 - 44%
•nu exista diferența între sexe
•nu există diferența între molarii mx și md

ETIOLOGIE
• sitemică
• plurifactorială (factori de mediu, sistemici, genetici, medicali)
• prin acțiunea concomitenta sau sinergică a mai multor factori etiologici
• acţiunea factorilor în timpul mineralizării molarilor primi permanenţi şi
incisivilor permanenţi (adică prenatal şi în primii trei ani de viaţă)
 Anomaliile de structură ale smalțului
HIPOMINERALIZAREA INCISIVO-MOLARA (MIH)
Aspecte clinice

• Examen clinic – dinți curați, fără uscare

• Vârsta optimă pentru diagnosticare – 8 ani

• Semne clinice:
 opacități limitate la nivelul molarilor și/sau incisivilor
 variații cromatice ale smalțului: albe, galbene, brune
 pierderi de smalț la nivelul molarilor permanenți
 smalțul hipomineralizat poate fi moale, poros, fragil, cretos cu aspect de
brânză olandeză veche
 prezența fracturilor de smalț posteruptive
 delimitarea dintre smalțul normal și cel afectat este bine definită
 prezența sensibilității dentinare sau hipersensibilității la alimente reci, la
temperaturi scăzute, la efectuarea periajului dentar
 igiena orală precară => carii
=> afectare pulpară
 probleme estetice
 Anomaliile de structură ale smalțului
HIPOMINERALIZAREA INCISIVO-MOLARA (MIH)
Forme clinice MIH

• 2010 - Academy of Paediatric Dentistry (EAPD) descrie 2 forme de MIH

I. Moderată
 opacități izolate
 discolorații la nivelul incisivilor permanenți
 opacități demarcate fără fracturarea smalțului
 senzitivitate ocazională pentru stimuli externi
 acuze din partea părinților/ copiilor de ordin estetic sunt moderate

II. Severă
 opacități demarcate cu fracturarea smalțului
 hipersensibilitate – persistentă/spontană
 carii
 distrucții coronare => implicare pulpară
 perturbarea funcțiilor
 acuze de ordin estetic din partea părinților/ copiilor sunt frecvente ți
au impact psiho-social
 Anomaliile de structură ale smalțului
HIPOMINERALIZAREA INCISIVO-MOLARA (MIH)
Criteriile de diagnosticare

2010 - Academy of Paediatric Dentistry (EAPD) propune criteriile de

diagnosticare
• cel puțin un molar prim permanent trebuie să prezinte hipomineralizare la
nivelul smalțului
• opțional pot fi afectați și incisivii centrali permanenți
• cu cât sunt mai mulți molari afectați cu atât crește riscul afectării incisivilor

• fiecare dinte va fi evaluat pentru:

 opacitățile demarcate
 la nivel coronar, vestibular și ocluzal
 opacitățile pot varia în dimensiuni (1 mm până la aproape toată
suprafața coronară) și culoare (albe, crem, gălbui, brune)

 fracturi posteruptive în smalț

 datorită hipomineralizării - smalțul va avea porozitate variată => în
cazuri severe => fracturi de smalț, expunere de dentină, evoluția
rapidă a cariilor
 Anomaliile de structură ale smalțului
HIPOMINERALIZAREA INCISIVO-MOLARA (MIH)
Criteriile de diagnosticare

2010 – European Academy of Paediatric Dentistry (EAPD) propune

criteriile de diagnosticare

 restaurări atipice
 extinderea spre suprafețele netede palatinale sau vestibulare =>
indică tratamentul anterior al sindromul MIH
 tendința de asociere cu opacități la nivel marginal

 sensibilitate dentinară
 hipersensibilitate moderată, până la spontană
 dificultăți de anesteziere

 extracții datorită sdr. MIH

 notițe în fișa de observație
 prezența opacităților la nivelul celorlalți molari datorită MIH
 Anomaliile de structură ale smalțului
HIPOMINERALIZAREA INCISIVO-MOLARA (MIH)
Diagnostic diferențial

 Fluoroza dentară
 istoric familial, istoric de ingestie de fluoruri
 numărul dinților afectați depinde de perioada expunerii
 opacități difuze
 opacități rezistente la atacul carios

 Amelogeneza imperfectă
 sunt afectați toți dinții
 istoric familial
 investigații radiologice => taurodonție

 Hipoplazia de smalț
 defecte cantitative
 demarcația lină față de smalțul sănătos
 Anomaliile de structură ale smalțului
HIPOMINERALIZAREA INCISIVO-MOLARA (MIH)
Tratament
 Anomaliile de structură ale smalțului
HIPOMINERALIZAREA MOLAR-INCISIV (MIH)
Tratament
 Anomaliile de structură ale smalțului
FLUOROZA DENTARĂ

 dentația temporara rar afectată

 arcadele afectate simetric
 cei mai afectaţi sunt incisivii şi primii molari, urmaţi de
premolari şi molarii 2 şi 3
 smalțul dentar fluorotic se caracterizează prin:
→ porozitate crescută
→ pierderea translucidităţii și creşterea opacităţii
→ colorații intrinseci (maro → negru)
 Anomaliile de structură ale smalțului
FLUOROZA DENTARĂ

 afecţiune endemică
 un defect de dezvoltare al smalţului dentar
 indusă de aportul sistemic de fluor în cantităţi mai mari decât doza optimă
(≤ 0.07 mg F/kg corp/zi) pe durata perioadelor critice ale amelogenezei
 gravitatea leziunilor proporțională cu intoxicația (durata și cantitatea de F-)
 Anomaliile de structură ale smalțului
FLUOROZA DENTARĂ

INDICELE DEAN AL FLUOROZEI DENTARE

0 smalţ normal dezvoltat: suprafaţa smalţului este netedă,
translucidă, şi de culoare uşor alb-gălbuie

1 fluoroză incertă: suprafaţa smalţului prezintă uşoare

modificări de transluciditate, mici puncte sau pete albe,
izolate; acest stadiu este destinat cazurilor clinice în care
diagnosticul de fluoroză nu este cert, dar aspectul clinic al
smalţului nu poate fi considerat normal

2 fluoroză foarte uşoară: smalţul prezintă pete cretoase albe şi

galbene împrăştiate neregulat pe 10 – 25% din suprafaţă;
marginile libere ale incisivilor sau vârful cuspizilor
premolarilor şi molarilor pot prezenta un lizereu albicios de 1
– 2 mm
 izolate; acest stadiu este destinat cazurilor clinice în care
diagnosticul de fluoroză nu este cert, dar aspectul clinic al
smalţului nuAnomaliile de structură ale
poate fi considerat normal smalțului
FLUOROZA DENTARĂ

2 fluoroză foarte uşoară: smalţul prezintă pete cretoase albe şi

galbene împrăştiate neregulat pe 10 – 25% din suprafaţă;
marginile libere ale incisivilor sau vârful cuspizilor
premolarilor şi molarilor pot prezenta un lizereu albicios de 1
– 2 mm

3 fluoroză uşoară: smalţul prezintă pete alb-cretoase extinse

pe toate suprafeţele, dar care nu depăşesc 50% din suprafaţa
totală a dintelui

4 fluoroză moderată: leziunile sunt prezente pe toate

suprafeţele dintelui şi sunt accentuate în raport cu stadiul
precedent; apar pierderi de substanţă, eroziuni şi coloraţii
maronii

5 fluoroză severă: toate suprafeţele dentare sunt afectate;

severitatea leziunilor şi pierderile de substanţă afectează
morfologia dintelui; pe suprafaţa smalţului sunt prezente
pete maronii şi cavităţi izolate sau confluente
 Anomaliile de structură ale smalțului
FLUOROZA DENTARĂ

 pentru reducerea riscului de apariţie a fluorozei, aportul de fluor trebuie corect

monitorizat în special până la vârsta de 7 ani
 în funcţie de severitate, tratamentul constă din îndepărtarea prin şlefuire a
stratului extern de smalţ până în ţesut sănătos, şi restaurarea suprafeţei
dentare cu materiale adezive, cu faţete ceramice, compozite, sau coroane de
înveliş. Tratamentele de albire a leziunilor colorate sunt contraindicate şi
ineficiente, smalţul fluorotic fixând rapid noi pigmenţi.