ANOMALII DE STRUCTURĂ DE

CAUZĂ GENERALĂ

LUCRĂRI PRACTICE AN V
 DEFINITIE

• Anomalii primare, cicatriciale, neevolutive

• Apar prin acțiunea factorilor de mediu care perturbă etapele de:

- apoziție a matricilor organice – hipoplazii - grosimea mai mică a

structurii dure și mineralizare corespunzătoare

- mineralizare a matricilor organice – hipomineralizări - structurile dure au

grosime normală, dar mineralizarea este defectuoasă
 CARACTERISTICI GENERALE

• se întâlnesc la ambele dentiții, dar mai frecvent în dentiția permanentă

• leziunile se întâlnesc pe grupe de dinți simetrici, omologi

- la nivelul acelor grupe dentare care își formează smalțul în perioada acțiunii
factorului etiologic

• defectele sunt vizibile la erupția dinților

• leziunile interesează anumite zone ale suprafeței dentare și nu întreaga suprafață dentară

• respectă tiparul de creștere, fiind dispuse paralel cu marginea incizală/ vârful cuspizilor/ suprafața
ocluzală, adică au o dispoziție CRONOLOGICĂ.
 CARACTERISTICI GENERALE

• au diferite adâncimi și întinderi în suprafață depinzând de durata și de intensitatea acțiunii factorului

etiologic:
- factor etiologic de tip acut (cu durata de acțiune scurtă și intensitate mare) ⇒
leziune mai profundă și mai îngustă
- factor etiologic de tip cronic (cu durata de acțiune lungă și intensitate mică) ⇒
leziune mai superficială și mai extinsă în suprafață

• nivelul de pe suprafața dentară la care se găsesc defectele corespunde gradului de formare a smalțului la
momentul acțiunii factorului perturbator

• dacă în perioada de depunere a matricii organice a smalțului, la intervale diferite de timp intervin mai
mulți factori etiologici există posibilitatea apariției a mai multor leziuni de tip hipoplazic pe suprafața
dentară, despărțite de zone de smalț sănătos
 CARACTERISTICI GENERALE

• aspectul clinic al defectelor smalțului, deși variat, nu este specific factorilor etiologici
perturbatori ceea ce face ca relaţia cauză - efect să fie greu de precizat

• indiferent de tipul, intensitatea, durata factorului etiologic care a generat aceste leziuni
hipoplazice, precum și de momentul acțiunii lui - aspectul clinic al leziunilor este
asemănător

• defectele de tip hipoplazic nu evoluează, dar aspectul lor clinic se poate schimba în cazul
grefării unui proces de carie sau a apariției unei fracturi coronare dacă hipoplaziile sunt
plasate mai aproape de marginea incizală

• aceste defecte de structură pot fi refăcute usor prin metode de tratament simple
 HIPOPLAZIA DE SMALT

• rezultă prin depunerea unei cantități reduse de matrice organică a smalţului, mineralizarea
fiind corespunzătoare

• Clinic:
- apare ca o lipsă de substanță cu modificarea conturului dintelui:
- geode rotunde, ovalare
- lipsă de substanță punctiformă
- şanţuri liniare
- brazde sau benzi hipoplazice
- defectele sunt localizate oriunde pe suprafața coroanei, dar în special
în 1/2 incizală/ocluzală
- sunt prezente pe dinte la erupția acestuia pe arcadă
 Hipoplazii de smalț de cauză generală

*Padavala S et al 2018 Contemp Clin Dent -

CCBY

* Wong HM 2014 Austin J Anat

* Subramaniam P et al Contemp Clin Dent 2016

Hipoplazie de smalț de
cauză generală

*Harika R et al J Int Soc Prevent

Communit Dent 2016
 HIPOMINERALIZAREA SMALTULUI

• rezultă prin deficit de calcificare a matricii organice sintetizată în cantitate normală

• Clinic:
- zone alb opace/ gălbui/ maronii fără modificarea conturului dintelui
- smalțul este mai subțire, fie neted,lucios, fie rugos – se pot grefa carii
- leziunile pot să fie localizate oriunde pe suprafața coroanei, dar în special în
1/2 incizală/ocluzală
- se observă și pe dintele uscat, și pe dintele umed
- este prezentă pe dinte la momentul erupției acestuia pe arcadă

• Entitate clinică specifică: hipomineralizarea molar-incisiv =MIH

 DIAGNOSTIC DIFERENTIAL

• Caria incipientă = pata albă cretoasă

- apare după erupția dintelui pe arcadă
- apare în 1/3 cervicală, frecvent V
- smalțul este rugos
- se observă, de obicei, pe dintele uscat

• Fluoroza= anomalie intrinsecă de culoare ce apare prin ingestie crescută de F pe cale generală
- apare pe toți dinții care se mineralizau în perioada ingestiei de fluor
- sunt pete alb-opace / maronii ( în stadiul avansat) care apar pe toate suprafețele dinților, la orice nivel
- sunt prezente pe dinte la erupția acestuia în cavitatea bucală

• Anomalii de structură de cauză genetică: AI, DI – anomalii de structură care apar și pe DT, și pe DP
- apar la mai mulți membri ai familiei sau pentru prima
dată la pacientul respectiv
Hipomineralizare Carii incipiente
*Atlan et al 2017 J *Atlan et al 2017 J
Dentpfacial Anom Orthod - Dentpfacial Anom
CCBY Orthod -CCBY

Fluoroza Amelogeneza imperfectă

*Atlan et al 2017 J
Dentpfacial Anom *Toupenay S et al 2018 BMC Oral Health -
Orthod -CCBY CCBY
 FACTORI ETIOLOGICI

Sunt factori generali de mediu:

• prenatali
• perinatali
• neonatali
• postnatali
 FACTORI PRENATALI (INTRAUTERINI)

• infecții virale: rubeola prenatală care poate determina:

- tulburări dentare: de structură, de formă, de număr + erupţie întârziată - afectează DT
- tulburări generale: oculare, cardiovasculare, psihice

• infecții bacteriene: sifilisul congenital (treponema pallidum):

- treponema trece bariera placentară mai frecvent după 4 luni i.u. când se formează
mugurii M1p și cei ai Ic sup perm determinând:
- defecte de formă și dimensiune dentare
- defecte de structură de tip hipoplazic la nivelul acestor dinți:
sindromul dentar Hutchinson pe Icsup perm
molarii Mulberry pe M1p

Dinți Hutchinson Molari Mulberry

*Pessoa L et al 2011 BMJ - CCBY *Preethi P et al 2019 EC Dent Sci
 FA C TO R I P R E N ATA L I ( IN T R A U T E R I N I )

factori medicamentoşi:

tetraciclina administrată (in concentrații mari și cu o durată mare) la gravidă începând cu semestrul al II-lea de
sarcină trece prin placentă (aproximativ 2/3 din doza administrată) și poate determina defecte de tip
hipoplazic / hipomineralizare și modificări de culoare pe acei DT şi DP care încep să se mineralizeze când se
administrează acest antibiotic

afecțiunile endocrine ale femeii gravide

modul de viață al femeii gravide: consum frecvent și în cantitate mare de cafea / ceai, greutatea mare
carenţe vitaminice (vit. A,C,D) și minerale (Ca, P, Mg)
diabet zaharat
afecţiuni ale tractului urogenital (sindrom nefrotic)
alergii severe
intoxicaţii cu Pb, alcool, nicotină
 FACTORI PERINATALI

• nașterea prematură
• travaliul prelungit
• anoxia la naştere (linia neonatală devine bandă neonatală cu defecte de
structură la DT și la vârful cuspizilor M1p)
• hipoxia la naștere
• afecțiuni ale copilului în jurul nașterii
• greutatea mică la naștere
 FACTORI NEONATALI

• În perioada 0-1 an
• rahitism, tetanie
• tulburări de nutriţie grave
• tulburări metabolice grave
• tulburări digestive (gastroenterocolite)
• tulburări respiratorii febrile, prelungite
• carenţe vitaminice
• tulburări hormonale, enzimatice
 FACTO RI P O STNATALI ( AI CO P I LĂRIEI )

• intervin după vârsta de 1 an

• se continuă factorii perioadei neonatale
• febrele eruptive
• afecțiuni respiratorii
• rahitism
• hipoparatiroidie
• hipocalcemii (sub 6-8 mg)
• tulburări ale echilibrului fosfo-calcic (tetania)
• tulburări hormonale
• administrarea de antibiotice (amoxicilina este citată ca fiind posibil factor etiologic pentru MIH)
• administrarea tetraciclinei nu se indică până la 8 ani – poate da colorații intrinseci
• administrare de F peste 1,5 – 2 mg zilnic (apă, aer, alimente, aer, ceai, tablete). - determină
fluoroză
• dioxine, bisfenol A – citate ca factori etiologici pentru MIH
HIPOMINERALIZAREA MOLAR-INCISIV
(MIH)
 MIH DEFINITION

• Hipomineralizare de origine sistemică ce afectează cel puțin un

M1permanent asociată sau nu cu hipomineralizarea incisivilor
(Weerheijm, 2001).

• MIH - HM pe M1p+I
• MH - HM doar pe M1p

MIH - *Atlan A et al 2017 J Dentofacial Anom Orthod - CCBY

MIH defecte ușoare 16, 26, 55,
65
Defecte medii 11 și 21
Defecte severe 36, 46
* Neves AB et al Dentistry 2015 - CCBY
 NOMENCLATURA

• Smalț pătat endemic

• Hipomineralizare idiopatică a smalțului primilor molari
• Cheese molars
• Opacitatea smalțului
• Hipomineralizarea M1p care nu este dată de fluor
• Hipomineralizarea molar –incisiv = MIH
 FACTORI ETIOLOGICI

• Factori de mediu pre, peri, neo și postnatali – din ultima lună de sarcină până la vârsta de
3 ani

• Sunt interesați M1p și Ip pentru că perioadele lor de mineralizare se suprapun:

- M1p – mineralizarea începe la naștere și se termină la 21/2-3 ani
- Ic sup, Ic inf, Il inf – mineralizarea începe la 3-4 luni postnatal și se termină la 4-5 ani
- Il sup – mineralizarea începe la 10-12 luni postnatal și se termină la 4-5 ani

• Mai pot fi interesați: M2temp la vârful cuspizilor / Cperm la vârful cuspizilor

 MIH-CRITERII DE DIAGNOSTIC

• Opacități bine delimitate, albe, galbene sau maronii pe cel puțin 1 M1p

• Pierderea posteruptivă a smalțului ( leziuni tip PEB)

• Prezența restaurărilor atipice cu opacități la periferie pe M1p la vârste mici (6-9 ani)

• Absența M1p (la vârste mici) prin extracție datorită MIH

Academia Europeană de Stomatologie Pediatrică, 2003, Atena

M1p cu opacități bine delimitate M1p cu PEB
* Neves AB et al Dentistry 2015 - CCBY
*Kopperud SE et al BMC Oral Health 2017

Obturații atipice la un B 9 ani cu MIH

* Pocket Dentistry
 TOPOGRAFIA MIH

• Leziunile sunt localizate cel mai frecvent în ½ ocluzală/incizală a

coroanei:

- în vârful cuspizilor/pe marginea incizală

- la baza cuspizilor
- în treimea ocluzală/incizală cu sau fără interesarea vârfului
cuspizilor/ marginii incizale
HM localizată în 1/2incizală a coroanei
MIH defect ușor – opacități bine
delimitate pe vârful cuspizilor

* Almuallen Z et al Brit Dent J, 2018 - CCBY

 SEVERITATEA MIH

Leziuni ușoare:
opacități izolate, bine delimitate
fără pierdere de smalț
absența sensibilității
absența cariilor asociate
afectare ușoară a incisivilor

Leziuni moderate (medii):

PEB pe 1-2 suprafețe, fără implicarea cuspizilor
opacitate delimitată situată în 1/3 ocluzală, fără luciu posteruptiv
restaurări atipice prezente
sensibilitate dentară raportată ca normală
disconfort estetic raportat frecvent de pacient
* Almuallen Z et al Brit Dent J, 2018 - CCBY
 SEVERITATEA MIH

Leziuni severe:
- PEB prezent
- hipersensilitate dentară crescută
- carii extinse asocite defectului de smalt
- distrucție coronară mare cu posibilă afectare a pulpei
- restaurare atipică defectuoasă
- disconfort estetic crescut

* Almuallen Z et al Brit Dent J, 2018 - CCBY

MIH - defecte medii I și defect sever M1p

*Koruyuku M et al 2018 J Dent Sci - CCBY

 MIH defect sever la M1p -PEB și
defect mediu la 11 și 21 – pete galben-maronii

M1p cu leziune carioasă grefată

peste hipomineralizare de smalț la
pacient cu MIH
* Almuallen Z et al Brit Dent J, 2018 - CCBY
MIH – defect sever 36; defect mediu 46; defecte ușoare 11, 21

* Naysmith K et al 2017 NZ Dental

M1p cu opacitate galben-maronie bine
delimitată și PEB

* Naysmith K et al 2017 NZ Dental

 MIH - IMPLICATII CLINICE

• Grefare leziuni carioase cu evoluție rapidă spre camera pulpară

• Hipersensibilitate dentinară – la stimuli fizici/chimici + la periaj –
- este perturbată masticația + copilul evită periajul
– crește riscul carios
• Anestezie ineficientă
• Anxietate
• Necesitatea unor intervenții numeroase
• Afectarea fizionomiei
• Uneori, pierderea precoce a M1p
Procese carioase profunde grefate pe M1p cu HM – pac de 7 ani
Depuneri de placă bacteriană și tartru
*Oliveira DC et al Case Report, 2015 - CCBY
 Aspect Rx al M1p cu leziuni carioase profunde
grefate pe HM – pacient 7 ani MIH defecte severe

*Oliveira DC et al Case Report, 2015 - CCBY

 MIH-ALTE IMPLICATII

• Afectarea performanței școlare – au absențe multe – merg la dentist

• Costuri mari
 TRATAMENT MIH
• Tratament preventiv înainte de erupția M1p
• îngrijirea corectă a mamei în timpul sarcinii
• monitorizarea îndeaproape copiilor cu afecțiuni generale în primii 3 ani de viață

• Tratament preventiv după erupția M1p

• trebuie început cât mai curând după erupție pentru a preveni apariția PEB și a cariei
• igienă orală și dietă corecte
• folosirea pastei de dinți cu Fluor cu cel puțin 1450ppm – se reduce riscul la carie și
sensibilitatea
• aplicații topice cu fluor – lac/varnish/gel
• clătiri zilnice cu soluții cu F - acasă
• aplicații topice cu CCP-ACP – eficiență mare: F + CCP-ACP
• sigilarea M1p imediat posteruptiv
• monitorizare
 M1p în erupție cu HM
M2 temp cu HM poate fi considerat Se pot aplica metode de prevenție imediat
un predictor pentru MIH posteruptiv

* Giuca MR et al Eur J Paed Dent 2020

MIH – defect ușor Periaj profesional Sigilare cu sigilant
Sensibilitate la agenți fizici transparent

* Croll TP 2014 Inside Dentistry

 TRATAMENT CURATIV MIH

Tratament molari:
• Molarii cu MIH au de 5-10 ori mai mult necesar de tratament decât molarii fără MIH
• Prima considerație clinică trebuie să fie: tratăm conservator sau extragem
- vârsta copilului
- severitatea defectului
- interesarea pulpei
- prezența germenului M3
- posibilitatea de a restaura dintele
- prognosticul pe termen lung
- costul tratamentului pe termen lung
 T R AT A M E N T C U R AT I V M I H

• Metode de tratament molari:

- resin infiltration – ICON

- obturații - composite /CIS
- de evitat amalgamul – nu se realizează o închidere marginală bună
- restaurări indirecte tip inlay/onlay
- coroane de acoperire – inițial coroane prefabricate din oțel inoxidabil/zirconiu
preformate/composit, apoi definitive
- extracția M1p foarte afectați – la 8-10 ani la mand și la 10-12 ani la maxilar
– M2perm au coroana complet mineralizată și începe formarea podelei CP.
 MIH defect sever
Îndepărtare țesuturi afectate
Bază CIS
Obturație composit
* Croll TP 2014 Inside Dentistry
 Aspect intra și post operator –
Temporizare cu CIS
M1p cu defect sever reconstituit
cu material composit (baza CIS)

Aspect pre și postoperator al unui

M1p cu defect sever reconstituit cu
coroană prefabricată din oțel *Fayle SA Europ J Paed Dent 2003
inoxidabil
MIH defect sever cu leziune
carioasă grefată și eșec în
tratamentul prin obturație

Etape clinice pentru aplicarea unei

coroane prefabricate din oțel
inoxidabil

* Croll TP 2014 Inside Dentistry

Obturație de amalgam de Ag
Îndepărtarea obturației
aplicată într-un caz cu MIH – în
timp se pierde adaptarea marginală

*Davidovich E et al
2020 Int J Environ
Res Public Health -
CCBY
Coroană parțială
Coroana parțială cimentată pe dinte
Aspect clinic al unor obturații cu material composit,
vechi de 6 ani, la un pacient de 13 ani cu MIH

* Oliviera DC et al 2015, Case Report - CCBY

 TR ATA MENT C U R ATIV MIH

Tratament incisivi:
• Microabraziunea – ind în opacități limitate/ pete brune
• Albirea dintelui – camuflează opacitățile prin creșterea luminozității
dintelui
• Tehnica etch-bleach-seal –ind în trat petelor galben-maronii
• Resin infiltration – efecte fizionomice bune; crește transluciditatea
defectelor
• Restaurări cu composite/fațete din composit – ind în defecte mai mari ale
smalțului, uneori cu expunerea dentinei
• Restaurări cu fațete din ceramică – ind după 18 ani când se stabilizează
MLG
MIH – defect ușor
Refacerea fizionomiei cu fațete din composit

MIH defect mediu – refacerea

fizionomiei cu material composit după
o ușoară reducere a grosimii smalțului
pe fața vestibulară

*Fayle SA Europ J Paed Dent 2003

 T RATAME NT HIPOPL AZ II DE SMALT

• Defectele sunt relativ ușor de restaurant

• Obiective: restaurarea morfo-funcțională a defectelor – se restaurează fizionomia, masticația etc

• Criterii de alegere a metodei de tratament:

- tipul, gravitatea, topografia defectului
- vârsta pacientului
- tipul relaţiilor ocluzale
- gradul de cooperare al copilului
- afectarea sau/nu a pulpei
 T R ATA M E N T H I P O P L A Z I I D E S M A LT

Tratament molari:
• obturații de compozit de posterior, CIS modificat cu rășină

• coroane fizionomice / nefizionomice prefabricate

• în cazul în care s-a grefat un proces carios simplu:

îndepărtarea țesuturilor afectate, prepararea cavitații, toaleta,
protecție dentinară și pulpară și obturație de compozit posterior

• în cazul apariției complicațiilor pulpare – se instituie tratamentul

endodontic ținând cont de gradul de dezvoltare radiculară
 TRATAMENT HIPOPLAZII DE SMALT

Tratament dinți frontali:

• leziuni mici cu modificări de culoare extrinseci - periaj şi fluorizări topice
• leziuni mici puţin întinse în suprafață şi profunzime → obturaţii de composit
cu/fără protecţie pulpară în funcție de profunzime
• defecte extinse şi pacient necooperant → obturaţii de CIS
• defecte extinse şi pacient cooperant → obturaţii de composit, faţete (composit),
coroane fizionomice; câteodată este necesar și tratament endodontic
• în caz de dilacerare se face tratament endodontic şi remodelare coronară sau
coroane de înveliș.

• Tratamentul endodontic se realizează în funcție de gradul de dezvoltare

radiculară
Hipoplazii de cauză generală – aspect clinic preoperator

* Nagavani NB et al 2014 J Oral Hyg Health - CCBY

Aspect clinic postoperator – coroane prefabricate de oțel
inoxidabil la nivelul M1p și refaceri directe cu material
composit la nivelul Ic perm

* Nagavani NB et al 2014 J Oral Hyg Health - CCBY

 Hipoplazie de cauză
generală

*Harika R et al J Int Soc Prevent

Communit Dent 2016
Restaurare cu materiale composite la nivelul incisivilor
*Harika R et al J Int Soc Prevent Communit Dent 2016
 Restaurare M1p folosind coroane
prefabricate din oțel inoxidabil

*Harika R et al J Int Soc Prevent Communit Dent 2016

 B IB L IO GR A F IE

• Padavala S et al – MIH and its prevalence. Contemp Clin Dent 2018, 9(6): 246-250
• Tanase M – suport curs an V
• Wong HM – Aetiological factors for developmental defects of enamel. Austin J Anat 2014, 1(1):1003.
• Subramaniam P et al – Prevalence of MIH in 7-9 year-old children of Bengaluru City, India. Contemp Clin Dent 2016, 7(1):
11-15.
• Harika R et al – A novel clinical approach for long-term retention and durability of resin restorations bonded to multiple
developmental defects of enamel. J Int Soc Prevent Communit Dent 2016,6: 597-601.
• Atlan A et al – Orthodontics and enamel spots. Benefits of a minimally invasive approach, guidelines for the orthodontist. J
Dentofacial Anom Orthod 2017, 20: 302.
• Toupenay S et al – Amelogenesis imperfecta: therapeutic strategy from primary to permanent dentition across case reports.
BMC Oral Health 18, 108 (2018): http://doi.org/10.1186/s12903-018-1554-j.
• Pessoa L et al – Clinical aspects of congenital syphilis with Hutchinson’s triad. BMJ 2011:
http://dx.doi.org/10.1136/bcr.11.2011.5130.
• Preethi P et al – Congenital syphilis: a mini review. EC Dental Science 2019, 18.7: 1594-1598.
• Neves AB et al – Molar-incisor Hypomineralization: a challenge in dental practice. Dentistry 2015, 5-6: 307. doi:
10.4172/2161-1122.1000307.
 BIBLIOGRAFIE

• Kopperud SE et al – Treatment decisions on MIH by Norwegian dentists – a questionnaire study. BMC Oral Health 17, 3
(2017): http://doi.org/10.1186/s12903-016-0237-5.
• Almuallen Z et al – Molar-incisor Hypomineralisation (MIH)- an overview. British Dental Journal 2018, 225: 601-609.
• Koruyucu M et al – Prevalence and etiology of MIH in the city of Istanbul. J Dent Sci 2018, 13(4):318-328.
• Naysmith K et al – Molar-incisor hypomineralisation – a review of its public health aspects. NZ Dental Journal 2017, 113:
21-29.
• Oliveira DC et al – Molar-incisors Hypomineralisation: considerations about treatment in a controlled longitudinal care. Case
Report 2015, 33(2):152-155.
• Giuca MR et al – State of the art on MIH. Part 1. Definition and epidemiology. European Journal of Paediatric Dentistry
2020, 21(1).
• Croll TH – Tr.eatment options for Hypoplactic and Hypocalcified permanent molars in children. Inside Dentistry 2014, 10(8)
• Fayle SA – Molar incisor Hypomineralisation: restorative management. Europ J Paed Dent 2003, 3: 121-126.
• Davidovich E et al – An innovative treatment approach using digital workflow and CAD-CAM. Part 2: The restoration of
MIH in children. Int J Environ Res Health 2020, 17(5), 1499: http://doi.org/10.3390/ijerph17051499.
• Nagavani NB et al – Esthetic and functional rehabilitation of molar incisor hypomineralisation: report of two cases. J Oral
Hyg Health 2014, 2:130.doi: 10.4172/2332-0702.1000130.
VA MULTUMESC!