ANALIZA INFORMAȚIILOR ÎN

DOMENIUL INVESTIGĂRII
FRAUDELOR

2021
 Analiza informațiilor de natură criminală, denumită în continuare analiza informațiilor,
reprezintă studiul calitativ și cantitativ al criminalității și informațiilor de interes operativ din
sfera instituțiilor de impunere a legii, incluzând factori socio-demografici, spațiali și temporali,
în vederea identificării și reținerii suspecților sau făptuitorilor, prevenirii și reducerii
criminalității, stabilirii modului de acțiune și evaluării procedurilor organizaționale specifice
acestor instituții.

Scopul principal al analizei informațiilor este să asiste operațiunile unităților operative,

pentru că fără acestea ea nu ar exista în sensul definiției de mai sus.

Analiza informațiilor este „motorul” conceptului intelligence - led policing, concept ce

presupune direcționarea și dimensionarea eforturilor instituțiilor de impunere a legii pe baza
utilizării informațiilor cu valoare, activitate care capătă în contextul actual o nouă dimensiune.

Această dimensiune este oferită de modul în care informațiile sunt procesate și

comunicate, pentru a deveni cunoaștere, fapt care sprijină atât documentarea și rezolvarea
cazurilor aflate în lucru (componenta reactivă), cât și identificarea dimensiunilor fenomenului
infracțional în scopul întreprinderii unor măsuri preventive (componenta proactivă).

Conceptul de analiză a informațiilor este de doua tipuri:

Vechi, prin faptul că a fost practicat atunci când lucrătorii instituțiilor de impunere a legii,
analiști de informații sau nu, au încercat să determine modul în care s-au petrecut faptele, detalii
despre acestea, care sunt legăturile infracționale în cazurile cercetate și care sunt legăturile cu
alte fapte.

Nou, întrucât prin apariția aplicațiilor software dedicate și a creșterii puterii de calcul și
procesare a datelor, munca de analiză a informațiilor a dobândit un nivel superior de
automatizare, cu impact imediat asupra eficienței profesionale și a rezultatelor obținute.
 
În cadrul modelului de analiză a informațiilor de natură criminală, tipurile de analiză sunt
ierarhizate funcție de nivelul de agregare al datelor și informațiilor cu care operează, respectând
sensul (de la scăzut la crescut) indicat de săgeata din figura alăturată.
Trebuie să admitem că reprezintă o adevărată provocare modul în care informația
devine intelligence, existând pentru aceasta mai multe variante de proces informațional, în
funcție de specificul național și instituțional.

Analiza înregistrărilor privind comunicaţiile telefonice

Analiza înregistrărilor privind comunicaţiile telefonice este domeniul cu cea mai mare
dezvoltare din ultima vreme, în special ca sursă de informaţii, pentru stabilirea şi descoperirea
unor aspecte infracţionale sau a celor cu privire la persoanele care au comis faptele respective şi
evoluţia acestora în timp.

Utilizarea acestei activităţi, având ca bază listingurile telefonice în prezent (atât pentru
liniile de telefonie fixă, cât şi pentru cele mobile) a devenit, în ultima vreme, o sursă importantă
de informaţii pentru activitatea de analiză şi poate fi folosită în toate fazele unei investigaţii, dar
este utilizată mai frecvent în etapa iniţială a acesteia, pentru a demonstra asocierea dintre diferite
entităţi (ţinte ale analizei) şi pentru a oferi informaţii cu privire la stilul de viaţă al unei persoane.

Deşi disponibilitatea listingurilor a crescut în unele zone, aceasta a condus, de asemenea,

la o creştere a dependenţei de acest tip de date.

TIPURI DE DATE (DOCUMENTE)

Imprimatele (inclusiv în format electronic) referitoare la comunicaţiile telefonice disponibile
sunt:
– desfăşurătorul convorbirilor telefonice pentru linii fixe;
– desfăşuratorul convorbirilor de telefonie mobilă, inclusiv mesagerie
scrisă (sms);
– desfăşurătorul pentru pagere (mai puţin utilizate în ţara noastră).
 OBŢINEREA INFORMAŢIILOR
Aşa cum am precizat mai sus, astfel de date sunt disponibile atât în format electronic
(prin accesare la operator, pentru aceasta fiind aplicaţii dedicate sau pe suport optic înregistrat),
cât şi pe hârtie (format letric).
Aşa cum informaţia este destinată prelucrării automatizate, obţinerea acestora în format
electronic este recomandată, reducând considerabil timpul de procesare a datelor din conţinut.
Dacă informaţia soseşte în format letric (pe hârtie), listingul poate fi convertit în format
electronic prin scanare cu programe dedicate şi agreate pentru astfel de activităţi sau prelucrate
manual (timp de lucru foarte mare).

DESFĂŞURĂTORUL CONVORBIRILOR TELEFONICE (LISTINGUL

TELEFONIC)
Pentru o procesare mai uşoară a datelor şi integrarea acestora în produse analitice pentru suportul
unităţilor operative, se recomandă obţinerea acestora înbformat electronic de tip Excel (xls. sau
xlsx), (csv.) sau tip Access.

Datorită softurilor disponibile în prezent ca instrumente de lucru pentru analişti, cu putere mare
de calcul, ceea ce poate părea foarte complex, cu un volum ridicat de date şi informaţii, poate
deveni, prin aplicarea câtorva selecţii, foarte simplu şi foarte clar în cazul unor investigaţii
complexe. De pildă, din analiza desfăşurătorului convorbirilor telefonice (listinguri), se pot
stabili numele şi adresa abonatului care deţine telefonul-sursă, detaliile contului de client,
localizarea şi o mulţime de alte aspecte relevante pentru investigaţie.

Structura desfăşurătorului convorbirilor telefonice este următoarea:

1. Data – de exemplu, data la care a fost efectuat apelul telefonic;

2. Timpul – ora la care apelul telefonic a fost iniţiat;

3. Numărul destinaţie – numărul de apel, telefonul-sursă şi destinaţia

(numărul apelat);

4. Durata – pe baza căreia pot fi stabilite lungimea apelului în secunde,

minute, ore;
5. Tipul serviciului – INCOMING/OUTGOING.

COMUNICAŢIILE PRIN LINIILE DE TELEFONIE FIXĂ

Desfăşurătorul convorbirilor telefonice (listingul telefonic) pentru telefoanele fixe oferă

în principal aceleaşi date, respectiv data, ora, durata, apelul-destinaţie, adresa apelantului şi
adresa apelatului. Faţă de desfăşurătorul convorbirilor de telefonie mobilă, cel emis pentru un
post telefonic fix oferă un mare avantaj prin aceea că, prin simpla legătură dintre două posturi
telefonice fixe, pune la dispoziţia anchetatorilor date cu privire la locaţia apelantului şi
apelatului.

COMUNICAŢIILE MOBILE

Există multe companii de telefonie mobilă, care operează în România. Unele dintre
acestea sunt subsidiare ale companiilor mari din lume, iar altele sunt companii autohtone care
oferă servicii de comunicaţii mobile asociate cu transmisiile de date (furnizoare de servicii de
internet), tendinţa fiind de extindere a acestora şi în afara României, deocamdată la nivelul
Europei Centrale şi de Est.

Utilizarea telefoanelor mobile de către suspecţi a crescut considerabil, faţă de liniile fixe,
întrucât nu este obligatorie, deocamdată, în cazul cartelelor prepay, înregistrarea la operator cu
date de identificare ale utilizatorului sau deţinătorului de drept, ceea ce îngreunează activitatea de
identificare şi implicit pe cea de localizare a acestuia la o anumită adresă. Telefoanele mobile
permit utilizatorului să fie contactat aproape oriunde şi oricând, fără a mai fi nevoie să rămână
acasă, ca în cazul unei linii telefonice fixe. De asemenea, permite membrilor unui grup
infracţional să schimbe telefonul mobil, de la unul la altul, ceea ce îngreunează identificarea
exactă a celui care a utilizat un aparat la un anumit moment relevant pentru ancheta.

MODALITĂŢI DE REALIZARE A LISTINGULUI FOLOSIND DIFERITE

TEHNICI

Analiza listingurilor telefonice utilizează aceleaşi tehnici analitice, indiferent de tipul de

listing supus acestui proces (telefoane fixe, telefoane mobile sau pagere). Primul pas este analiza
frecvenţei apelurilor. Aceasta se poate face fie prin utilizarea unui program informatic dedicat (i2
Analyst`s Notebook, Palantir ş.a.), fie prin generarea unor statistici cu frecvenţa utilizând
Microsoft Excel sau Access.

ÎNTOCMIREA UNEI HĂRŢI A FRECVENŢEI

Harta frecvenţei apelurilor telefonice este de cele mai multe ori identic cu o simplă hartă
a legăturilor referitoare la entităţi, persoane fizice sau persoane juridice. Între acestea există două
diferenţe minime, respectiv afişarea săgeţilor direcţionale (pentru apeluri efectuate şi apeluri
primite) şi afişarea pe legătură a numărului de apeluri (primite sau efectuate) într-o perioadă de
timp.

NALIZA TEMPORALĂ

Analiza temporală pentru identificarea tiparului apelurilor efectuate într-o anumită

perioadă de timp poate fi utilă în stabilirea comportamentului unei persoane. Numărul de apeluri
efectuate într-o perioadă de timp va evidenţia modul în care persoana-ţintă utilizează telefonul.
Prin aceasta pot fi stabilite elemente esenţiale pentru analiză, cum ar fi modul în care persoana-
ţintă foloseşte telefonul în zilele lucrătoare sau la sfârşit de săptămână, stabilind în acest mod
dacă are un loc de muncă sau nu, dacă are o locuinţă, dacă este cineva acasă în anumite intervale
orare.

Analizând modul de utilizare al telefonului din punct de vedere temporal, putem afla
aspecte importante referitore la stilul de viaţă al subiectului. De exemplu, se poate deduce din
iniţierea primului apel şi a ultimului apel pe parcursul a mai multor zile, la ce oră persoana-ţintă
se trezeşte sau în jurul cărei ore merge la culcare. Aceste elemente sprijină foarte mult activitatea
de supraveghere. Apelurile care sunt în afara tiparului identificat, pentru persoana respectivă, pot
evidenţia un comportament suspicios, cu privire la momentul în care apar în viaţa de zi cu zi a
persoanei-ţintă. În situaţii în care după o activitate intensă de utilizare a telefonului, observată
într-o perioadă de timp mai îndelungată, apare o pauză, se poate sugera că persoana nu mai
utilizează telefonul respectiv sau îl are închis.
Apelurile efectuate în străinătate trebuie analizate în relaţie cu fusul orar pentru ţara unde sau de
unde se apelează. Apeluri telefonice effectuate atipic (de exemplu, sună în străinătate, la ore
târzii) constituie indicii pentru activităţi suspecte. Toate tiparele identificate în efectuarea de
apeluri, trebuie tratate în legătură cu evenimente deja cunoscute, precum activitatea infracţională
sau călătorii. Aceasta permite concentrarea analizei pe aceste evenimente în timp şi oferă
posibilitatea de a lega informaţia de ceva tangibil.

TIPARUL APELURILOR TELEFONICE

Prin analiza combinată a listingurilor cu apeluri telefonice se poate stabili un tipar al apelurilor.
Acesta constă într-o serie de apeluri identificate în listinguri ca o serie care are caracter de
repetabilitate. Aceste modele trebuie corelate cu un context şi pot fi utilizate în emiterea unor
inferenţe. Analiza temporală poate fi efectuată prin utilizarea instrumentelor analitice7 amintite
mai sus, prin filtrarea şi reprezentarea grafică a acestora.

În concluzie, când se analizează listingurile telefonice sau cele de pager ar trebui luate în
considerare următoarele aspecte:

MODELUL GENERAL
• Este consistent;
• Există apeluri cu particularităţi la un anumit moment;
• Dacă există variaţii în funcţie de ziua săptămânii;
• Sunt momente în care statusul dispozitivului este pe ocupat sau
silenţios, în timpul uneia sau mai multor zile;
• Care este ponderea între apelurile de intrare şi cele de sosire;
• Sunt identificate modele cu privire la durata apelurilor;
• Dacă este identificat un tipar în secvenţa de efectuare a apelurilor.

Perioadele în care sunt efectuate apelurile

• Desfăşurarea unei ocupaţii în schimburi (de noapte, de zi, de
după-amiază etc.);
• Apeluri efectuate/primite de la persoane din afara ţării;
• Taxiuri;
• Hoteluri;
• Servicii.

Apelurile de scurtă durată

• Apelurile efectuate de la posturi telefonice publice;
• Numere de apel greşite;
• Apeluri codate;
• Apeluri cu mesagerie automată – a lăsa un mesaj sau a fi resunat
după un mesaj;
• Apeluri cu răspuns automat (se utilizează robot telefonic) – atunci
când nu este lăsat niciun mesaj.

Apeluri neconectate
• Persoana apelată nu răspunde;
• Persoana apelată nu ajunge la timp la telefon;
• Apelurile de la posturi publice – de regulă, au restricţionare pe
apelurile de intrare.

Apeluri de test
• Nu cunoaşte numărul;
• Slabă concentrare când iniţiază un apel;
• Efectuat în grabă.