ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREȘTI

Impactul rețelelor de socializare asupra utilizatorilor

din județul Neamț

Sondaje - teorie și aplicații

CUPRINS

1. INTRODUCERE......................................................................................................................3
2. SCOP ȘI OBIECTIVE.............................................................................................................4
3. DEFINIREA POPULAȚIEI.....................................................................................................4
4. METODA DE CULEGERE A DATELOR.............................................................................5
5. STABILIREA PLANULUI DE SONDAJ...............................................................................6
6. VOLUMUL EȘANTIONULUI...............................................................................................8
7. SCHEME DE EȘANTIONARE............................................................................................10
8. ESTIMAREA COSTURILOR...............................................................................................12
9. CONCLUZII..........................................................................................................................15
10. BIBLIOGRAFIE.....................................................................................................................16

2
 1. INTRODUCERE

Prin intermediul rețelelor sociale, oricine este online este împuternicit de un

nerestricționat flux de informații. În prezent, este incontestabil faptul că social media joacă un rol
important în impactul asupra culturii, economiei și asupra perspectivei noastre de ansamblu
asupra lumii.
Deși a adus multe beneficii, permițându-ne să ne conectăm cu ușurință cu prietenii și
familia de pe tot globul, permițându-ne să dărâmăm granițele internaționale și barierele culturale,
rețelele sociale au avut un preț. Au un impact negativ asupra vieții noastre, deoarece combinația
de izolare și acoperire globală a erodat cultura noastră. În mod ironic, rețelele sociale ne
transformă într-adevăr într-una dintre cele mai antisociale generații. Preferăm trimiterea de
mesaje text în locul conversațiilor telefonice, chatul online în locul întâlnirilor față în față, iar
mulți au înlocuit interacțiunea umană cu platformele online.
Legăturile pe care ni le formăm ca și persoane prin diferite manifestări pot fi modelate de
tehnologie care nu reprezintă doar un concept asociat cu utilizarea avansată a unor sisteme.
Aceasta are impact asupra oamenilor în societate, cât și în viața personală, reușind să creeze
modificări atât în lumea digitală, cât și în cea reală. Tehnologia a devenit rapid o resursă
omniprezentă pentru conectarea oamenilor și coordonarea activităților de zi cu zi. Având în
vedere numărul de utilizatori, această accesibilitate a mobilității care ne permite să fim conectați
oricând și oriunde, transformă resursa socială privată într-o posibilă problemă conturată în jurul
comportamentului. Tehnologiile se bazează în prezent pe procesele care ne definesc în a fi
oameni, iar impactul pe care îl au este legat de modul în care sunt tratate, o nevoie pentru a putea
face față cu lumea care este într-o continua schimbare sau un instrument benefic în dezvoltarea
abilităților umane.
Motivația este subliniată în principal de disponibilitatea și utilizarea tehnologiei pe scară
largă, care este într-o continuă evoluție și va reprezenta întotdeauna o preocupare pentru oricine.
Consider astfel că este important să cunoaștem măsura în care rețelele de socializare ne pot
afecta atât din punct de vedere personal, cât și pe cei din jurul nostru.

3
 2. SCOP ȘI OBIECTIVE

Scopul cercetării este acela de a studia impactul pe care îl are utilizarea rețelelor de
socializare în rândul celor din județul Neamț și cunoașterea percepției lor asupra schimbărilor
aduse de această evoluție a lumii digitale. Tehnologia este acum esențială în viața noastră, fără
de care nu am mai putea desfășura o mare parte din activitățile zilnice.

Ca și obiectiv, se dorește să se estimeze costul unui sondaj simplu aleatoriu fără revenire
asupra populației stabile din județul Neamț având în vedere mulțimea persoanelor care au un
cont pe rețelele de socializare.

3. DEFINIREA POPULAȚIEI

Pentru a realiza acest obiectiv am folosit baza de date cu POPULAȚIA STABILĂ

(REZIDENTĂ) JUDEȚE, MUNICIIPII, ORAȘE, COMUNE de la recensământul din anul 2011.
Din această bază de date, am selectat doar datele aferente județului Neamț.
Datele care se obțin în urma recensământului depind într-o măsură directă de întrebările
care sunt incluse în chestionarele de recensământ, care pot fi diferite de la un stat la altul în
dependență de informația care necesită a fi obținută în cadrul recensământului.
La recensământul din 2011 au fost înregistrați 469.587 locuitori ai județului Neamț.
Dintre aceștia 12,44% reprezintă populația masculină cu vârsta cuprinsă între 18 și 30 de ani, iar
11,74% populația feminină.
Conform statisticilor realizate de Datareportal în anul 2021, ponderea celor care au un
cont de utilizator pe rețelele de socializare este de 62,6%, iar cei care folosesc internetul
reprezintă un procent de 80,7%, fiind o creștere de aproape 1% față de anul precedent.
Se dorește aplicarea unui chestionar ce va cuprinde o serie de întrebări și afirmații care se
adresează persoanelor din județul Neamț. Stabilirea eșantionului se va desfășura în două etape si
va presupune delimitarea unităților din care este construită populația: prima etapa este

4
reprezentata de selecția unităților primare (corespunzătoare primului stadiu), iar al doua etapa
este reprezentata de selecția unităților secundare (corespunzătoare stadiului II).
Unitatea de selecție pentru primul stadiu este localitatea. Baza de sondaj este lista
localităților preluată de pe site-ul aferent recensământului din România din 2011. Județul Neamț
cuprinde o reședință de județ, un municipiu, 3 orașe și 78 de comune.
Unitatea de selecție pentru al doilea stadiu este secția de votare. Baza de sondaj este
formată din lista secțiilor de votare pentru localitățile selectate în Stadiul 1, listă preluată de pe
site-ul Autorității electorale permenente
Baza de sondaj este Lista străzilor pentru fiecare secție de votare selectată în stadiul 2.
Unitatea de selecție este Gospodăria .

Fig.1 Baza de date Excel

4. METODA DE CULEGERE A DATELOR

Realizarea unei cercetări statistice pe bază de sondaj aduce în prim plan problema alegerii
unei metode de sondaj din mai multe posibile. Ca orice activitate umană, cercetarea prin sondaj
statistic depinde de o serie de limite stabilite într-un buget şi într-un calendar de timp.
În cazul acestui studiu, s-a optat pentru o metoda directă de culegere a datelor. Pentru a
obține o anchetă cu rezultate cât mai viabile, care să reflecte cât mai bine realitatea, s-a efectuat
interviul ”față în față”. Cu ajutorul acestei metode, avem acces mult mai ușor la populația țintă,

5
un nivel ridicat al complexității chestionarului, un număr scăzut al non-răspunsurilor, dar și
capacitatea de a controla cine răspunde.

5. STABILIREA PLANULUI DE SONDAJ

Realizarea unei cercetări statistice pe baza unu sondaj evidențiază problema alegerii unei
metode de sondaj din mai multe posibile. Lucrările clasice de teoria şi practica sondajelor
statistice, prezintă principalele metode de sondaj prin prisma problemelor specifice legate de
eşantionare, estimare, reprezentativitate. Gruparea metodelor de sondaj se realizează în funcție
de principiul de extragerea eşantionului. Din condițiile teoretice şi metodologice ale cunoaşterii
statistice, se desprinde un prim grup de criterii care permit alegerea unei metode de sondaj. În
această categorie pot fi cuprinse: natura fenomenului sau a populației statistice, informațiile
disponibile despre populația de referință, natura şi volumul eşantionului, precizia rezultatelor
cercetării prin sondaj. 
Stratificarea
Avand la dispozitie datele despre populatia din județul Neamț le-am impartit în 6 straturi ,
în funcție de mărimea localităților
- Strat 1 – reședința de județ:
- Strat 2 – municipii;
- Strat 3 – orașe cu ponderea romănilor în total populație în orașul respectiv
- Strat 4 – comune cu totalalul populației mai mare decât 4500 locuitori
- Strat 5 – comune cu totalalul populației cuprins între 2000 și 4500 locuitori
- Strat 6 – comune cu totalalul populației mai mic decât 2000 de locuitori

Generarea eșantionului

Această metodă se realizează cu ajutorul softului statistic SPSS folosind baza de date
creată.
Primul pas al creării unui eșantion îl constituie alegerea unui fișier în care va fi stocat
planul de eșantionare. Opţiunea implicită este „Design a sample”, pe care am folosit-o pentru a
specifica locaţia şi numele planului de eşantionare.
Având în vedere că dorim un eșantion stratificat, variabila ”Strat” a fost introdusă în
secțiunea ”Stratify By”. În urma acestei selecţii se obţin eşantioane separate pentru fiecare strat.

6
 Softul permite selectarea, în funcţie de variabilele precizate în etapa anterioară, a mai
multor tipuri de eşantioane. Deoarece am inclus variabila ”Strat” în etapa anterioară drept
criteriu de stratificare și dorim realizarea unui sondaj simplu aleator fără revenire, am selectat
opțiunile specifice.
Ultimul pas presupune specificarea numărului sau a proporţiei în care vor fi selectate
unităţile de eşantionare. Dimensiunea eşantionului poate fi fixă sau poate varia în funcţie de
straturi. Am ales ca dimensiunea eșantionului să varieze în funcție de straturi. Astfel, am introdus
straturile în funcție de tipul localității și numărul locuitorilor.
Pe parcursul acestei etape am precizt ce variabile vor fi salvate în baza de date în urma
creării eşantionului, unde am selectat numărul estimat de unități din populație (Population size),
o variabilă care conține numărul de unități selectate la un anumit stadiu (Sample size), o variabilă
care va conține proporția eșantionului selectat din populație (Sample proportion) și o variabilă
care va stoca inversul probabilităților de includere a unui element în eșantion (Sample weight).
Pe lângă aceste variabile, s-au creat în baza de date, un set de variabile noi precum probabilitatea
de includere, mărimea cumulată și indexul.
Obținem la final o nouă bază de date, unde sunt incluse doar unitățile selectate în eșantion.

Fig.2. Planul de eșantionare

Acest output evidențiază informații despre planul de eșantionare, unde se observă existența
unui singur stadiu și metoda de selecție simplă aleatorie fără revenire.

7
 Fig.3. Planul de eșantionare

Mai sus sunt regăsite informații despre unitățile și proporțiile selectate. Astfel, avem
procentul solicitat din fiecare strat. Se observă că pentru stratul 5 procentul solicitat a fost de
9,4%.

Fig.4. Eșantionul și variabilele nou create

Sursa: Realizată de autoare pe baza datelor din SPSS

6. VOLUMUL EȘANTIONULUI

Pe lângă definirea eșantionului, stabilirea volumului eșantionului reprezintă o altă

problemă importantă în realizarea unui sondaj.
Numărul de locuitori din județului Neamț (N) este de 469.587 persoane. Numărul de
unități complexe primare R este de 83. Am ales să extrag 10 unități complexe r, pentru stadiul 2.
Am stratificat cele 83 de unități complexe în 6 straturi in funcție de populația rezidentă. Primul
strat este reprezentat de reședința de județ (1), al doilea strat de municipii (1), al treilea de orașe
(3), al patrulea de comune cu populația mai mare de 4500 locuitori (23), al cincilea de comune

8
cu populația cuprinsă între 2000 și 4500 locuitori (32) și al șaselea de comune cu populația sub
medie (23).
Pentru a păstra structura, am selectat 10 unități complexe în eșantion și am obținut:

Fig.5. Împărțirea pe straturi

Sursa: Realizată de autoare pe baza datelor din Excel

Pentru a putea calcula volumul eșantionului, avem nevoie de elementele:

 = 1,96, valoarea corespunzătoare unei probabilități de 95%;

 Eroarea limită- 0,03 (3% valoarea limită maximă admisă)

 P= 0,63 proporția persoanelor care au un cont pe rețelele de socializare (Definirea

populației)

Având în vedere că n se calculează pe baza formulei , volumul eșantionului

obținut este de aproximativ 993 de persoane.
Ulterior sunt necesare ajustări în ceea ce privește volumul eșantionului calculat aneterior
pentru a putea avea un eșantion reprezentativ la nivelul județului.
Formula de care ne folosim este

iar elementele sunt următoarele:

9
  Efectul de design = 1,66 calculat de Social European Survey pentru Polonia.
 Efectul de persoană standard calculat este de 1,2.
 Rata de răspuns este în jur de 83% în urma unor interviuri luate la nivel național în ceea
ce privește utilizarea tehnologiei.
S-a ajuns la un volum de eșantion de 2383 de persoane.
În urma acestor calcule, s-a făcut repartizarea pe straturi, proportional, stabilindu-se
volumele subeșantioanelor, cum se observă și în Figura 6.

Fig.6. Împărțirea pe straturi și eșantioane

Sursa: Realizat de autoare pe baza datelor din Excel

7. SCHEME DE EȘANTIONARE
Când nu avem o baza de sondaj bine stabilită, cu toți respondenții, combinăm diferite
procedee precum metoda itinerariilor cu eșantionarea sistematica sau eșantionarea pe cote,
dându-i operatorului un anumit traseu pe care trebuie sa îl urmeze si îl va parcurge cu un anumit
pas de numărare. Operatorul nu are voie sa selecteze in mod subiectiv, adresa/persoana care intra
în eșantion, ci trebuie sa urmeze un traseu, astfel încât întreg procedeul sa fie aleatoriu.
 Județul NT, comuna Podoleni, necesar 72 de interviuri

10
 Se pornește de la prima casa de la intrarea în comuna Podoleni dinspre Dornești pe DJ 158.
Se alege prima casa pe dreapta. Se continuă traseul cu pas 3 alegând gospodării atât de pe partea
dreaptă cât și de pe partea stânga pană trecem de Gara Podeleni. Dacă până la finalul străzii nu
s-au identificat cele 72 de gospodarii necesare se vor parcurge si celelalte rute marcate

11
  Județul NT, comuna Boghicea, necesar 60 de interviuri

Se pornește de la prima casa de la intrarea în comuna Boghicea dinspre Slobozia pe DJ

207A. Se alege prima casa pe dreapta. Se continuă traseul cu pas 3 alegând gospodării atât de pe
partea dreaptă cât și de pe partea stânga pană trecem de Primăria comunei. Dacă până la finalul
străzii nu s-au identificat cele 60 de gospodarii necesare se vor parcurge si celelalte rute marcate.

12
  Județul NT, oraș ROMAN: sunt 39 secții de votare dintre care selectez una, cu un pas de
numărare de 4, începând de la secția de votare 7 (SV 85) – sediu Liceul Tehnologic
„Vasile Sav” - necesar 28 de interviuri

Se parcurge strada Primăverii - preponderent blocuri, începând din capătul cu secția de

votare. Se pornește de la numarul 2 si se inainteaza cu pas 3, de la fiecare bloc se iau 3
gospodarii. Se parcurge toata strada, daca la final nu s-au selectat 36 de gospodării, se continuă
selecția urmând Strada Banatului.

8. ESTIMAREA COSTURILOR

Într-un sondaj, costul şi precizia sunt într-o relaţie de interdependenţă directă: o precizie
mai mare a rezultatelor presupune un cost mai ridicat.
Costul diferă de la un tip de sondaj la altul. În cazul sondajului aleatoriu, costul este
ridicat, deoarece implică un efort financiar în plus pentru: baza de sondaj, informația
suplimentară, culegerea şi prelucrarea datelor. Dacă se realizează un sondaj bistadial, precum în
cazul de față, costurile se pot reduce.
Pentru a putea fi realizat costul, trebuie să se țină cont de stabilirea factorilor de realizare
a sondajului:

13
  Instruirea operatorilor – 3 zile;
 Construirea bazei de sondaj – 2 zile;
 Construirea chestionarului – 2 zile;
 Pretestarea chestionarului – 3 zile;
 Culegerea datelor pe teren – 15 zile;
 Prelucrarea datelor dpdv statistic după introducerea lor în respectivul soft – 4 zile;
 Analiza bazei de date – 5 zile;
 Total 34 zile;

Pe lângă acești factori, este nevoie de angajarea unui personal pentru a putea fi
desfășurată ancheta. Pentru a avea în vedere o organizare cât mai eficientă a întregii anchete în
localitățile din județul Neamț, personalul care va participa va fi distribuit ținâdu-se cont de
dimensiunea localităților.
Personalul cuprinde trei categorii precum:
 Operatorii – 12 persoane;
 Controlorii – 3 controlori (1 la 4 persoane)
 Responsabilii de anchetă – o persoană
Operatorii de interviu se ocupă de identificarea adreselor locuințelor și cu înregistrarea
datelor colectate în chestionare.
Controlorii se ocupă cu realizarea anchetei prin repartizarea operatorilor, distribuirea
materialelor ce vor fi necesare fiecărui operator.
Responsabilul de anchetă este cel care răspunde de realizarea anchetei prin pregatirea ei,
îndrumarea și verificarea activității operatorilor și controlorilor, verificarea realizării
înregistrărilor, a calității datelor, a introducerii lor. Totodată se ocupă și cu validarea și
transmiterea datelor mai departe.
Am decis ca fiecare operator să aibă completat un număr minim de chestionare pe zi, 30
de chestionare. Operatorii vor fi plătiți cu 6 lei pentru fiecare chestionar completat.
Angajarea responsabilului de anchetă va duce la un cost fix de 6500 de lei.
Implementarea anchetei pilot înainte de a fi făcută propriu-zis, unde se face pretestarea
chestionarului va costa 3000 de lei.

14
 În ceea ce privește obținerea datelor care fac referire la variabilele auxiliare, acestea se
pot găsi gratuit pe diferite platforme precum TEMPO.
Pentru materialele necesare, tipărirea chestionarelor, tablete, 5000 lei.
Training-ul va fi 1600 lei.
 Total 16100 lei
Costuri Suma
Responsabil de ancheta 6500
Acheta pilot 3000
Variabile auxiliare 0
Materiale 5000
Training 1600
Total 16100
Fig 7. Costuri
Sursa: Realizat de autoare pe baza datelor din Excel

Cei 12 operatori care vor culege datele pentru care vor primi 6 lei pe chestionar, vor
primi aproximativ 9198 lei.
Strat Pers/strat Nr operatori Plata pe strat
s1 441 3 2646
s2 257 2 1542
s3 172 1 1032
s4 353 4 2117
s5 196 1 1178
s6 114 1 684
9198

Fig 8. Costuri pe straturi

Sursa: Realizat de autoare pe baza datelor din Excel

Cheltuielile cu asigurarea transportului operatorilor le estimez la 4000 de lei, considerând

ca operatorii sunt deja din județul Neamț. Totodată, comunele sunt apropiate una de alta de
exemplu Ceahlău, Dămuc și Bicazu Ardealean. Având in vedere ca unele localități sunt destul de
îndepărtate și ar implica un efort mare pentru operatori am alocat un buget de 1700 lei pentru
cazare.
Având în vedere formula,

, costul total al sondajului este

de aproximativ 31000 lei știind că unele costuri pot fi mai mari sau mai mici.

15
 9. CONCLUZII

Dintre planurile de sondaj existente, se alege de obicei un plan de sondaj mai economic,
dacă eforturile economice sunt mai reduse semnificativ. Dacă pentru a se reduce costurile se
impune o reducere a gradului de precizie, se alege o metodă mai scumpă pentru a fi siguri că
rezultatele sunt calitative.
Cu cât volumul eşantionului este mai mare, cu atât precizia sondajului este mai ridicată.
În cazul în care se dorește realizarea unui sondaj simplu aleatoriu fără revenire asupra
populației stabile din județul Neamț, având va metodă de colectare a informațiilor interviul față
în față și un volum ale eșantionului egal cu 1533 de respondenți, costul estimat este de 31000
RON.
Tema acestei cercetări abordează un subiect foarte discutat în prezent, La baza relațiilor
interpersonale, pe lângă factorii de natură culturală, socială sau oricare alții, stă comunicarea,
care nu înseamnă doar schimbarea unor replici, ci o adevărată implicare, astfel de multe ori
trebuie găsit un echilibru între emoție și rațiune.

16
10.BIBLIOGRAFIE

1. Niculescu-Aron, I., 2011. Sondaje și Anchete. Suport de curs pentru învățământul la

distanță. Editura ASE, Piața Română nr. 6, sector 1, București, România. ISBN 978-606-
505-45708

2. Simon Kemp (2021), Digital 2021: Global overview report, Datareportal, 11 februarie
[online],
https://datareportal.com/reports/digital-2021-romania

3. Kral, I. (2014). Shifting perceptions, shifting identities: Communication technologies and

the altered social, cultural and linguistic ecology in a remote indigenous context. The
Australian Journal of Anthropology, 25(2), 171-189.

4. Jemna, DV (2006). Criterii de alegere a unei metode de sondaj in cercetarea

statistica. Analele Stiintifice ale Universitatii" Alexandru Ioan Cuza" din Iasi-Stiinte
Economice (1954-2015) , 52 , 373-379.

5. https://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2021/11/REZULTATE-
DEFINITIVE-RPL_2011.pdf

6. https://scholarcommons.scu.edu/engl_176/2/

7. https://www.publications.aap.org/pediatrics/article/127/4/800/65133/The-Impact-of-
Social-Media-on-Children-Adolescents

17