Analizare platformă UCINET

Autor: Șerban Gabriel Laurențiu

Grupa: 1750C

1. Introducere

UNICET este una dintre aplicațiile de analiză a datelor rețelelor sociale. Aceasta a fost
dezvoltată de către Lin Freeman, Steve Borgatti și Martin Everett.

Am ales folosirea acestei platforme deoarece este ușor de descărcat, ușor de instalat, ușor
de lucrat în ea, iar cel mai important, este o platformă interactivă oferindu-ți libertatea de a te
juca cum dorești cu graficele rețelei sociale. Această aplicație oferă și un free trial de 90 de
zile, timp suficient în care poți să testezi toate funcționalitățile, iar cel mai important, oferă
reduceri studenților în cazul în care cineva direște să aprofundeze totul.

2. Descrierea rețelei sociale

Numărul de membrii ai rețelei sociale pe care o voi supune analizei este formată din 20 de
membrii. Aceasta a fost formată în decursului celor 3 ani de facultate.

Această rețea socială a fost formată prin intremediul prietenilor, prin interacțiune directă
cu persoane noi, prin intermediul proiectelor de la facultate, cursurilor, perioadei petrecute la
căminul studențesc și multe altele. Relațiile dintre membri sunt de amiciție, prietenie, iar
altele au evoluat chiar și în relații de iubire.

3. Analizarea literaturii de specialitate (citare Harvard)

Conform spuselor lui Thelwall (2004) ”analiza rețelelor sociale este o metodologie care a
evoluat pentru a studia grupările sociale, în special în ceea ce privește conexiunile sociale.”
Analizare rețelei devine astfel un mijloc prin care pot fi specificate relațiile care se realizează
într-un sistem dat (Johnson, 2009).

În anii de început al internetului și al platfomelor de analiză pe calculator, a existat un

uriaș interes privind analiza rețelelor. Cu cât interesul era mai mare, cu atâta erau descoperite
probleme serioase ale disponibilității software-ului calculatorului care limita serios de mult
modul de analiză al rețelelor (Johnson, 2009).

Pachetul UCINET de analiză a rețelelor sociale a făcut multe progrese în crearea

programului SPSS (Rice și Rishards, 1985, citat în Johnson, 2009). Această aplicație ajută la
cartarea și măsurare a relațiilor dintre animiți indivizi , iar pentru o înțlelegere mai bună a
cercetării, permite crearea de hărți grafice a fiecărei rețele (Miranda și Borges, 20019). Iar
pentru ca totul să poată fi realizat, UCINET pune la dispoziția utilizatorilor utilități
specializate pentru a fi introduse datele necesare analizei (Johnson, 2009).

Această apliație se împarte în mai multe ramuri și anume: transformarea, conectivitatea,

sub-grupele, pozițiile fiecărui nod (persoana), centralitatea și testarea ipotezelor (Borgatti,
Everett și Freeman, 2002). Conectivitatea, de exemplu, face referire la distanțele dintre
noduri, cu cât de multe alte noduri de leagă în mod direct și accesibilitatea (Borgatti, Everett
și Freeman, 2002).

4. Diagrama generată de program (modificare de culoare pentru influenceri, etc.)

 5. Interpretarea diagramei

În urma realizării diagramei, și după cum poate fi observat în poza de mai sus, Laurențiu
este cel care are cel mai mare nivel de influenț în această rețea socială. Acesta se află chiar în
centru, poate fi identificat după culoarea roșie aprins, fiind chiar epicentrul rețelei având 20 de
legături. Este înconjurat de către alte persoane care au grad ridicat de influențare, după cum se
poate observa, culoarea albastră fiind culoarea standard, cu aceasta fiind reprezentate
persoanele care au sub 10 legături.

6. Analiza statistică
 7. Interpretarea rezultatelor statistice

În cazul de față, influencerii centrali ai rețelei sociale sunt Laurențiu (20 legături),
Hermelin (15 legături) și Mădălina (14 legături). Aceștia au un număr egal de intrări cât și de
ieșiri. Aceștia sunt relativ la distanțe egale unii de ceilalți, ceea ce înseamnă un contact mai
rapid decât ar avea unul dintre aceștia cu un nod de culoarea albastră.

Influencerii secundari sunt Daniel – Corina – Alina (13 legături), Monica – Iulian (12
legături) și Ovidiu – Bianca (10 legături).Aceștia sunt poziționați la o distanță mai mare între
ei și sunt mai apropiați de nodurile albastre.
 8. Concluzii

În urma utilizării platformei UCINET am putut observa care sunt influencerii a rețelei
sociale din care fac parte. Mi-am dat seama că având o astfel de platformă la dispoziție, poți
determina care este persoana care poate pune lucrurile în mișcare într-o rețea socială și cine
are putere de a-i influența pe ceilalți.

Știind care este epicentrul unei rețele sociale, vei ști câtre ce persoană să îți îndrepți
atenția pentru a ajunge produsul tău la un grup mai mare de persoane chiar sugerat de
persoana în care au cea mai mare încredere ceilalți.

Prin această metodă, poți să îți realizezi un plan foarte bun de marketing și cu un buget
mic, însă care să îți aducă cele mai marei rezultate.
 Bibliografie
1. Borgatti, S. P., Everett, M. G., și Freeman, L. C. (2002) UCINET for Windows:
Software for social network analysis. Connections [revistă de specialitate în format
electronic]4(2): 12 – 15. Disponibil prin Research Gate (bază de date):
https://www.researchgate.net/profile/Linton-Freeman-
2/publication/216636663_UCINET_for_Windows_Software_for_social_network_anal
ysis/links/5611760f08aec422d116feec/UCINET-for-Windows-Software-for-social-
network-analysis.pdf [Accesat la data de 22.03.2021].
2. Johnson, D. J. (2009) UCINET: A software tool for network analysis. Communication
Education [revistă de specialitate în format electronic]36: 92 – 94. Disponibil prin
Taylor & Francis Online (bază de date): https://doi.org/10.1080/03634528709378647
[Accesat la data de 22.03.2021].
3. Miranda, M. G. și Borges, R. (2019) Technology-based business incubators: An
exploratory analysis of intra-organizational social networks. Innovation &
Management Review [revistă de specialitate în format electronic] 16: 34 – 54.
Disponibil prin Taylor & Francis Online (bază de date):
https://doi.org/10.1108/S1876-0562(2004)0000004022 [Accesat la data de
22.03.2021].
4. Thelwall, M. (2004) Social network analysis. Analysis: An Information Science
Approach [revistă de specialitate în format electronic] 36: 92 – 94. Disponibil prin
Taylor & Francis Online (bază de date): https://doi.org/10.1108/S1876-
0562(2004)0000004022 [Accesat la data de 22.03.2021].