UNIVERSITATEA BABEȘ-BOLYAI CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE ISTORIE ȘI FILOSOFIE

STUDII LICENȚĂ

CURS nr. 2

ANALIZA INFORMAȚIILOR

1. Terminologie
1.1.Analiză = metodă științifică de cercetare a
realității, bazată pe descompunerea / compunerea
proceselor sau a obiectelor studiate în părțile lor
constitutive / reconstituite, în vederea investigării,
cercetării și studierii in vederea obținererii
concluziilor documentate si a formării convingerii.
2. Tipuri de analiză:
Psihologică = modalitate de investigare și cunoaștere
prin folosirea descrierii, a introspecției sau a monologului
interior, a relației omului cu mediul înconjurător;
Funcțională = metodă de cercetare și determinare a
articulațiilor, elementelor și a traiectoriei unui obiect într-un
ansamblu;
De conținut = ansamblu tehnicilor aplicate comunicărilor orale
sau scrise ale indivizilor, în vederea interpretării lor
stiintifice;
Economică = cercetarea obiectivă,catitativă și calitativă,
bazata pe descompunerea elementelor componente ale proceselor si
fenomenelor economice, a factorilor de influenta, in scopul
cunoasterii stintifice a intregii activitati economice.
Contabilă = stabilirea pe bază de documente, distinct, pentru fi
ecare operațiune economica, a conturilor corespondente si a
partilor acestora (debit / credit) in care urmeaza sa se
inregistreze diferite sume de bani precum si corelatia dintre ele.
2.1. Alte tipuri congruente:
 Analiza imaginii – descompunerea unei imagini în
elemente simple, susceptibile de a fi transmise de om ca
semnale electrice;
 Analiza informației – atribuirea de indicatori pentru
elemntele memorate care să reflcte informația stocată;
Curs nr 2 Page 1
  Analiza facială - descrierea secvențelor faciale
sedimentare într-o succesiune verticală, având drept scop
interpretarea proceselor de depunere.
 Sistemică;
 Chimică;
 Critică;
 Biochimică;
 Biologică;
 Conformațională-proprietățile fizice și chimice;
3. Informatie
3.1.Notiune - totalitatea materialelor de informare și
de documentare privite ca izvor sau sursă a unei(or)
știri, vești, comunicate, etc., precum și a canalelor
de transmitere și a instalațiilor de păstrare și
prelucrare.
3.2. Calitățile informației:
 să fie exactă;
 să fie omogenă;
 să fie verificabilă;
 să fie utilă;
 să fie oportună:
 să fie credibilă;
 să fie pertinentă;
 să fie echilibrată sub aspectul beneficiilor
realizate în raport de costul obținerii;
3.3 Analiza informațiilor - ansamblul activităților de
cunoaștere și cercetare prin mijloace și tehnici
consacrate, utilizate la un moment dat, în vederea
stabilirii realității ori desprinderii unor concluzii,
într-un anumit domeniu.
3.4.Clasificarea informatiilor
Din perspectiva sursei:
1.surse deschise sau publice;
2.surse închise sau secrete:

Curs nr 2 Page 2
 Între aceste două mari categorii, se discerne cea de-
a treia categorie ca fiind un amestec între sursele
publice și cele secrete, pe care o putem defini ca o
informaţie descoperită prin folosirea tehnicilor și
metodelor de selectare, filtrare și diseminare astfel
încât să corespundă nevoii pentru care a fost produsă.
Mulți specialiști consideră că în plină eră de
analiză şi partajare a informaţiei pe mai multe paliere,
din perspectivă multinaţională, multiinstituţională și
multidisciplinară, acest tip de informație obținut de
către factorul uman calificat este cu atât mai valoroasă
cu cât se circumscrie conceptului mai larg de
1
intelligence naţional sau global , că jurnaliştii și
analiştii din cadrul think tank-urilor pot avea
cunoştinţe mai solide într-un domeniu studiat ani de zile
ori prin cunoaşterea unei societăţi, a unei culturi etc.,
ori pot oferii informații din zone care nu pot fi
acoperite cu mijlocace de culegere și anliză
tradiționale, precum infrastructură, economie, evenimente
culturale, demografie, etc.

1
Robert David Steele, “Open Source Intelligence”, în Johnson Loch (ed.), Strategic Intelligence: The Intelligence
Cycle, Westport, Praeger, 2007;

Curs nr 2 Page 3
3.5.Avantajele produselor informaționale:
 asigură factorilor de decizie imagini asupra
aspectelor critice ale agendei de securitate, pentru a
stabili şi aplica politici pe termen lung, întărind
capacitatea de prevenire şi răspuns la eventualele crize;
 contribuie la analiza multisursă prin identificarea
elementelor și facilitarea anumitor tipuri de expertiză
din mediile academice;
 excelent ca resursă tactică, operaţională şi
strategică;
 prin informațiile oferite, realizează avertizări
timpurii, reduce imprevizibilul și gradul de
incertitudine în mediul de securitate;
3.6.Locul și rolul analizei informațiilor
3.6.1.Loc: prin dispunerea în societate sau alte sisteme
organizaționale, poate declanșa sinergii ce determină:
 implicarea experţilor din cadrul mediilor academice;
 genereză reţele de cooperare care pot să ofere
produse informaţionale ce necesită analiză
multidisciplinară;
 externalizarea componentei de colectare și analiză
(outsourcing);
 promovarea culturii de securitate, poate declanșa
Curs nr 2 Page 4
 sinergii cu economie de mijloace.
3.6.2.Rol:
 promovează evaluarea strategică în societate sau
într-un domeniu dat prin reflectarea eficienței la
obiectivele politice și strategice, la realizarea
scopului;
 adaugă plus-valoare informațiilor existente;
 ajută la planificarea strategică sau operațională,
 ajustează prioritățile factorilor decizionali.
3.6.3.Procesul analizei informațiilor:
 identificarea informației;
 identificarea sursei informației;
 verificarea sursei;
 verificarea informaționale;
 completarea informației;
 stabilirea marckerilor: de prezenta, influenta, etc;
 stabilirea tehnicii;
 identificarea vectorilor de dinamică în sistemul
analizat;
 identificarea realțiilor cauzale și a traiectorilor
în sistem;
 stabilirea ipotezelor de lucru;
 identificarea frecvenței, sucesiunii și a
determinărilor factuale;
 proiectarea reprezentărilor grafice;
 determinarea variațiilor din sistem;
 elaborarea variantelor care au produs schimbările;
 concluzii;
 măsuri.
3.6.4.Considerati in raport de tehnici și produse
analitice
În funcție de obiectivele analizei informației, tehnicile
folosite vizează:
 identificarea surselor: clasificate/neclasificate,
naționale/internaționale, calificate/necalificate,
primare/secundare/mixte, etc;
 completarea datelor și a informațiilor: idiferent de
sursă;

Curs nr 2 Page 5
 aprecierea informațiilor: de bază/complementare;
 asigurarea punctajului: în funcție de produsul solicitat
sau scopul analizei;
 asigurarea vizualizării și a concentrării informației
cerute: hărți, grafice, scheme,etc;
 diseminarea analizei: asigură și certifică calitatea
acestora.
2.TEHNICA OPERATIVĂ

2.1.Terminologie
Tehnică: ansamblu de procedee și deprinderi folosite
într-un anumit domeniu de activitate; totalitatea
procedeelor întrebuințate în practicarea unei meserii, a
unei științe,
Operativ: referitor la diverse operații.
Definire T.O. - ansamblul procedeelor și a deprinderilor
care se folosesc într-un domeniu dat, care asigură
eficacitatea și elasticitatea pe întreg lanțul
operațional.
2.2.Noțiuni generale
În special sintagma ”tehnică operativă”, în România
conduce aproape instinctual spre sinistrul Departament al
Securității Statului din Ministerul Afacerilor Interne,
fosta denumire oficială a serviciului de informații din
România din perioada comunistă, cunoscut sub denumirea
de Securitate.
În cadrul acesteia ființau:
 Direcția de Investigații care avea agenți și
informatori la fiecare nivel alstructurilor de partid, în
guvern și societate. Realiza percheziții ilegale, aresta
oponenții regimului, agenții foloseau frecvent forța, iar
datorită influenței asupra magistraților de azi, nici un
oponent al regimului nu a fost achitat vreodată de vreun
tribunal. Direcția de Investigații lucra în colaborare cu
Direcția de Supraveghere și Direcția pentru Cenzura
Corespondenței.
 Direcția Generală de Tehnică Operativă (DGTO) a fost
constituită de KGB la mijlocul anilor '50 cu rol în
monitorizarea tuturor mijloacelor de comunicare prin

Curs nr 2 Page 6
interceptarea telefoanelor, a telegramelor sau faxurilor,
montarea microfoanelor în clădiri publice și locuințe
private pentru a supraveghea discuțiile dintre cetățeni,
etc.
După evenimentele din ”89, efervescența descoperirii
tehnicii operative a fost curând estompată de
preocupările care să conducă la obținerea datelor și a
informațiilor de interes, știindu-se că ”informația
înseamnă putere”, astfel preocupările de dotare cu
tehnică operativă au crescut expoziv mai ales că piața a
venit cu oferte pe măsura preocupărilor.
Astfel, asigurarea cu tehnică precum:
 microfon wireless dedicat (custom built) ori cu salt
în frecvență;
 microfonul optic sau cele wireless activate prin
telecomandă;
 stetoscopul electronic, cel wireless - mono sau
stereo cu lansare de la distanta;
 dispozitivele de interceptare ambientală cu laser;
 sistemele de monitorizare în infraroșu;
 dispozitivele de monitorizare audio/video prin
rețeaua de curent alternativ existentă sau cele de esență
contrainformativă precum:
 dispozitivele de detectare a camerelor video/foto
ascunse sau a microfoanelor, a luat o amploare deosebită.
2.3.Locul, rolul și importanța tehnicii operative
Loc
Datorită:
-acurateții informațiilor furnizate beneficiarului;
-limitarea infulenței vectorilor umani în obținerea,
transmiterea și păstrarea datelor operative, tehnica
operative are un loc important în toate domeniile vieții
sociale, economice și politice.
Aceste calității nu ar fi posibile fără efortul și
inteligența factorului uman care are rol primordial în
alegerea metodei, stabilirea gradualității și a tehnicii
operative într-un domeniu dat.
Rol: in raport de loc, rolul acesteia este diversificat,
fiind determinant în domenii precum siguranța și ordinea
Curs nr 2 Page 7
 publică, domeniul judiciar, economic, cultural, politic,
etc., întrucât complexitatea societății contemporane
necesită cunoașterea și gestionarea datelor și a
informațiilor care infulențează sau determină schimbări,
cunoasterea cauzelor și a urmărilor acestora, obținerea
și valorificarea mijloacelor de probă, evidența
valorilor, înscrisurilor, etc.
Importanță:
 asigură informație continuă;
 eficiență mare în raport de rezultate și cost;
 posibilități mari de valorificare și exploatare;
 asigură marja de timp necesară reconfigurării
dispozitivelor, pentru gestionarea riscurilor /
vulnerabilităților / amenințărilor / stărilor de pericol,
puse în evidență;
 permite gestionarea în timp scurt a unui volum mare de
informații;
 asigură protecția factorului uman;
 au un grad ridicat de credibilitate.

Bibliografie:
1. Constituţia României şi Legea 473/2004 privind planificarea apărării, Strategia naţională de apărare a
României;
2. STRATEGIA NAŢIONALĂ DE APĂRARE A ŢĂRII PENTRU PERIOADA 2015 ‐ 2019 ‐ O Românie
puternică în Europa şi în lume -
http://www.presidency.ro/files/userfiles/Strategia_Nationala_de_Aparare_a_Tarii_1.pdf;

3. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea și func ționarea Ministerului Afacerilor
Interne, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările și completările ulterioare;

4. Hotărârea Guvernului nr. 416/2007 privind structura organizatorică şi efectivele Ministerului Afacerilor Interne,
cu modificările şi completările ulterioare;

5. Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 120/2010 pentru aprobarea Regulamentului de ordine
interioară în direcţiile generale/direcţiile aparatului central al Ministerului Administraţiei şi Internelor.
6. Hotărârea Guvernului nr. 779/2015 pentru aprobarea Strategiei naţionale de ordine şi siguranţă publică
2015-2020;

Curs nr 2 Page 8
7. Lahneman, William J.; Gansler, Jacques S.; Steinbruner, John D. şi Wilson, Ernest J. III (2006), The
Future of Intelligence Analysis. Final Report, Center for International and Security Studies at Maryland;
8. Taleb, Nicholas (2008), Lebăda Neagră: Impactul foarte puţin probabilului,
a. Bucureşti: Editura Curtea Veche;
9. Lahneman,William J. (2010), The Need for a New Intelligence Paradigm, în International Journal of
Intelligence and CounterIntelligence;
10. Frunzeti, Teodor, dr. ZodiaN, Vladimir, ” Enciclopedie Politică şi Militară” (studii strategice şi de
securitate), Bucureşti, Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, 2007;
11. http://www.oss.net/dynamaster/file_archive/030201/ca5fb66734f540fbb4f8f6ef759b258c/NATO
%20OSINT%20Handbook%20v1.2%20-20Jan%202002.pdf [iunie 2010];
12. Oprea Gabriel, Onişor, Constantin, Timofte, Radu, România – ” Integrare şi securitate”, Bucureşti, Editura
Balcanii şi Europa, 2005;
13. C.N.S.A.S. – SECURITATEA, Structuri – cadre Obiective si metode, Vol. I (1948–1967), Redactor:
Marcel POPA Coperta: Mircia DUMITRESCU Tehnoredactor: Diana TATU;
14. C.N.S.A.S. – SECURITATEA, Structuri – cadre Obiective si metode, Vol. II (1957–1989), Redactor:
Marcel POPA Coperta: Mircia DUMITRESCU Tehnoredactor: Diana TATU;

Curs nr 2 Page 9