• O alianță între 27 de țări europene, Uniunea Europeană (UE) este o uniune care cuprinde atât aspecte politice, cât și economice.
• Uniunea Europeană, în forma sa actuală, își are începuturile în diferite
tratate care au fost semnate după cel de-al Doilea Război Mondial. Scopul inițial a fost de a promova armonia economică, cu convingerea că națiunile care fac comerț împreună ar avea mai multe șanse să coexiste pașnic. Acest lucru a dus la înființarea Comunității Economice Europene în 1958, care a căutat să sporească colaborarea economică între șase națiuni: Belgia, Franța, Germania, Italia, Luxemburg și Țările de Jos. • Principala forță din spatele economiei UE este piața unică. Această piață permite fluxul nerestricționat de bunuri, servicii, capital și oameni. Cu scopul de a asigura beneficii maxime pentru cetățenii săi, UE intenționează să extindă acest principiu în alte domenii, cum ar fi energia, cunoașterea și piețele de capital.
• Uniunea Europeană persistă în eforturile sale de a spori transparența și democrația în
organele sale de conducere. Ei se străduiesc să ia decizii cât mai vizibile și accesibile pentru cetățeni. Parlamentului European, ai cărui membri sunt aleși direct de popor, i s-a acordat o autoritate suplimentară. Între timp, parlamentele naționale dețin acum o poziție mai proeminentă decât în trecut, colaborând strâns cu instituțiile UE.
• Democrația reprezentativă este principiul de guvernare al UE, în care cetățenii sunt
reprezentați direct în Parlamentul European, iar statele membre sunt reprezentate atât în Consiliul European, cât și în Consiliul Uniunii Europene. Ce este Bugetul Uniunii Europene? • Bugetul UE este actul de autorizare a finanțării anuale a tuturor activităților și intervențiilor comunitare. Din aceasta, prioritățile și orientările politice ale comunității pot fi respectate în fiecare an. Fiecare buget anual face parte dintr-un ciclu bugetar de șapte ani cunoscut sub numele de „perspectivă financiară”. Perspectivele financiare sunt stabilite de Comisia Europeană și necesită aprobarea unanimă și negocieri din partea statelor membre înainte de a fi aprobate de Parlamentul European. Bugetul Uniunii în 2011 a fost de aproximativ 140 de miliarde EUR, iar bugetul de stat combinat al celor 27 de state a fost de peste 6 300 de miliarde EUR Rolul Bugetului Uniunii Europene • În secolul 19, una din formele de control regional exercitate a fost Congresul de la Viena, desfăurat între 1814-1915, prilej cu care conducătorii statelor au negociat împreună chestiuni importante legate de politica internă europeană. Însă Congresul de la Viena nu avea nici un cadru legislativ, iar posibilitatea dialogului politic era furnizată într-o mare măsură de legăturile de rudenie prezente între diversele familii conducătoare ale Europei. O sută de ani mai târziu, în secolul XX, aceste legături nu mai aveau decât o relevanță marginală într-o Europă în care spiritul naționalist modelase mentalitățile conformă propriilor standarde și în care statele deveniseră entități aproape izolate una de cealaltă din punct de vedere politic, în care principala formă de conducere era republica. Acestea sunt unele din motivele pentru care Liga Națiunilor, formată în 1919 cu scopul de a împiedica războaiele, nu a dobândit sprijinul și credibilitatea necesare pentru a-și putea transpune scopurile în practică. • Scopul acordării de împrumuturi era creșterea producției, reducerea costurilor de producție sau facilitarea punerii pe piață a produselor în limitele juristicției sale. În baza articolului 47, exista în același timp și posibilitatea inițierii de programe vizând dezvoltarea în sectorul industrial vizat. • Competențele bugetare sunt încredințate Parlamentului European. În conformitate cu Tratatul de la Lisabona, CFM devine un act obligatoriu din punct de vedere juridic printr-o procedură legislativă specială care necesită adoptarea în unanimitate de către Consiliu, urmată de aprobarea de către Parlamentul European, care este decisă de majoritatea membrilor săi constitutivi. Rolul Parlamentului European este consolidat de articolul 312 alineatul (5) din TFUE, care prevede că „[l]oate procedurile care conduc la adoptarea unui cadru financiar, Parlamentul European, Consiliul și comitetele iau toate măsurile necesare pentru a promova adopţie". • Atunci când Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene aprobă bugetul anual, veniturile totale trebuie să fie egale cu cheltuielile totale. Suma totală necesară pentru finanțarea bugetului este derivată automat din suma totală a cheltuielilor. Cu toate acestea, în practică se întâmplă adesea ca veniturile și cheltuielile reale să nu se potrivească cu estimările. Excedentele sunt de obicei înregistrate și utilizate pentru a reduce contribuțiile statelor membre la bugetul pentru anul următor. În prima etapă, Consiliul adoptă un cadru financiar multianual cu acordul majorității membrilor Parlamentului European. MYFF-urile, valabile cel puțin cinci ani, stabilesc plafoane anuale (numite „plafoane”) pentru fiecare titlu. Bugetele anuale trebuie să respecte aceste plafoane. • Astfel, cadrul financiar asigură planificarea cheltuielilor pe termen lung și flexibilitatea bugetară. În toate etapele, bugetul UE este determinat democratic. Cu excepția aprobării bugetului anual de către Parlamentul European și Consiliu, aproape toate activitățile trebuie desfășurate prin acte legislative. Legea ia forma unui act de abilitare, sau a unui temei juridic, propus de comisie și aprobat de către legislativ (consiliu) singur sau, în multe cazuri, împreună cu parlamentul.
Marea criză economică din Grecia: O călătorie pentru a descoperi criza economică grecească care a început în 2008 și a alarmat întreaga lume. Care sunt cauzele și implicațiile sale