Sunteți pe pagina 1din 16

STRUCTURA BUGETULUI

UNIUNII EUROPENE

1
CUPRINS

1. INTRODUCERE
2.BUGETUL UNIUNII EUROPENE
2.1.Principiile bugetare
2.2. Stabilirea bugetului anual al Uniunii Europene
3. STRUCTURA BUGETULUI UNIUNII EUROPENE
3.1. Componenta bugetului
3.1.1. Venituri
3.1.2. Cheltuieli
3.2. Bugetul Uniunii Europene pe 2010
3.3. Angajamente şi plăţi
3.3.1. Angajamente
3.3.2. Plăţi
4. PERSPECTIVE FINANCIARE PENTRU PERIOADA 2007-2013
Concluzii
Bibliografie

2
1. INTRODUCERE

Uniunea Europeană nu mai are nevoie de prezentare. De-a lungul unei jumătăţi de secol,
aceasta a adus cetăţenilor săi stabilitate politică şi prosperitate economică; a creat o piaţă unică
fără frontiere şi a pus în circulaţie moneda unică euro. De asemenea, a reunit un continent
fragmentat.
Ea reprezintă o putere economică şi comercială majoră şi constituie cel mai important
participant, la nivel mondial, la dezvoltarea ţărilor mai puţin bogate. Numărul statelor sale
membre a crescut de la şase la 27, UE având în prezent o populaţie de aproximativ jumătate de
miliard de locuitori.
Nu toate ţările europene sunt, sau doresc să fie, membrii UE – dar Uniunea este gata să
accepte candidaturi ale oricărei ţări democrate europene. Aceasta menţine raporturi strânse de
prietenie cu toate ţările învecinate, atât europene cat şi orientale şi meridionale din bazinul
mediteranean.
În ciuda bogatei diversităţi, toate ţările UE sunt unite prin angajamentul lor pentru pace,
democraţie, respectarea legislaţiei şi a drepturilor omului. Ele caută să menţină preocuparea
pentru aceste valori atât în Europa cât şi în afara ei, să construiască şi să se bucure împreună de
prosperitate, să îşi exercite influenţa colectivă printr-o acţiune comună pe scena mondială.
Cu cele 27 de state membre şi cu o populaţie de aproape jumătate de miliard, Uniunea
Europeană acoperă o mare parte a Europei. De la crearea sa, Uniunea a avut ca preocupare
obţinerea prosperităţii şi a stabilităţii pentru cetăţenii săi. Politicile şi acţiunile sale ne privesc pe
toţi, direct sau indirect.
Uniunea Europeană se vrea o societate echitabilă şi receptivă la nevoile cetăţenilor,
angajată în promovarea prosperităţii economice şi în crearea de locuri de muncă prin eforturile
de a face întreprinderile mai competitive şi dând posibilitatea lucrătorilor de a obţine calificări
noi.
Cooperând cu vecinii săi şi cu alte ţări, UE face eforturi să promoveze peste graniţe
prosperitatea, progresul democratic, statul de drept şi drepturile omului. La nivel mondial,
Uniunea Europeană reprezintă cea mai mare putere comercială şi constituie cel mai important
participant privind acordarea de ajutor financiar şi tehnic ţărilor mai sărace.
Uniunea Europeană are propriile instituţii şi instanţe comunitare:
- Parlamentul European este reuniunea reprezentanţilor cetăţenilor Uniunii Europene, care,
începând cu 1979, au fost aleşi prin vot universal direct. Principalele funcţii ale Parlamentului
sunt următoarele: analizează propunerile Comisiei si participa la procesul legislativ, alături de
Consiliul de Miniştri; confirmă numirea Comisiei (şi are dreptul de a o revoca); are competenţe
bugetare, împreună cu Consiliul de Miniştri.
- Consiliul Uniunii Europene sau Consiliul de Miniştri este principalul for de decizie al Uniunii
Europene, format din miniştrii Statelor Membre, care răspund de problemele aflate pe ordinea de
zi: afaceri externe, agricultură, industrie, transporturi sau oricare alt domeniu. Cu toate că
participarea miniştrilor se realizează în formule diferite, în funcţie de problema aflată în discuţie,
Consiliul este o instituţie unică. Fiecare ţară din Uniune deţine prin rotaţie preşedinţia pe o
perioadă de şase luni.Consiliul UE nu trebuie confundat cu Consiliul European, termenul folosit
pentru a denumi întâlnirile bianuale ale Şefilor de stat sau de guvern din statele membre ale
Uniunii Europene. Scopul urmărit de acest for este de a da Uniunii Europene impulsul necesar
pentru dezvoltarea sa în continuare şi de a defini liniile
politice generale.
- Comisia Europeană este un organ cu atribuţii de iniţiativă, implementare, gestionare, control

3
şi reprezentare. Este gardianul Tratatelor şi expresia intereselor Comunităţii. Comisia este
compusa din membri independenţi (numiţi şi comisari). Comisia este numită pentru un mandat
de cinci ani, cu acordul Statelor Membre, după ce membrii săi sunt validaţi de către partea
Parlamentului European, în faţa căruia răspund.
- Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene este formată din judecători asistaţi de avocaţi
generali numiţi pentru un mandat de şase ani în urma acordului Statelor Membre. Curtea are
două funcţii principale: să verifice compatibilitatea instrumentelor instituţiilor europene şi ale
guvernelor cu Tratatele şi, la solicitarea unei instanţe naţionale, să se pronunţe asupra
interpretării sau asupra valabilităţii prevederilor dreptului comunitar.
- Tribunalul de Primă Instanţă a fost înfiinţat în 1989 cu scopul de a consolida garanţiile
judiciare acordate persoanelor fizice prin instaurarea unui al doilea nivel al autorităţii judiciare,
permiţând astfel Curţii de Justiţie să se concentreze asupra atribuţiei sale de bază, interpretarea
uniformă a legislaţiei comunitare.
- Curtea Europeană de Conturi este compusă din membri numiţi pe o perioada de şase ani prin
decizia unanimă a Consiliului UE, după consultarea Parlamentului. Ea controlează veniturile şi
cheltuielile Uniunii, pentru a se asigura de legalitatea şi corectitudinea acestora, şi veghează la o
gestiune financiară sănătoasă.
- Comitetul Economic şi Social este format din membri împărţiţi în trei grupe: angajatori,
angajaţi şi reprezentanţi ai unor domenii de activitate (fermieri, meseriaşi, profesiuni liberale,
reprezentanţi ai consumatorilor etc.). Este consultat obligatoriu de către Comisia Europeană şi de
către Consiliul UE în domenii de interes direct pentru cetăţeni: agricultură, transporturi, educaţie,
sănătate publică etc. Prin Tratatul de la Amsterdam s-a introdus posibilitatea ca şi Parlamentul să
consulte CES.
- Comitetul Regiunilor creat prin Tratatul privind Uniunea Europeană, este format din
reprezentanţi ai autorităţilor locale şi regionale numiţi de Consiliul de Miniştri, la propunerea
Statelor Membre, pentru un mandat de patru ani. Acesta este consultat de către Consiliul de
Miniştri sau de către Comisie referitor la unele domenii ce afectează interesele regionale, precum
învăţământul, tineretul, cultura, sănătatea sau coeziunea economica şi socială.
- Banca Europeană de Investiţii este instituţia financiară a Uniunii Europene. Fondurile sale
finanţează proiectele prin care se materializează obiectivele Uniunii Europene în cadrul Uniunii
precum şi în alte 120 de ţări.
- Banca Centrală Europeană a fost inaugurată pe 30 iunie 1998. De la 1 ianuarie 1999 a preluat
responsabilitatea implementării politicii monetare europene definită de Sistemul European al
Băncilor Centrale (SEBC). BCE a preluat activitatea Institutului Monetar European (IME),
căruia îi succede.
- Fondul European de Investiţii este o instituţie europeană în a cărei competenţă intră
sprijinirea apariţiei, creşterii şi dezvoltării Întreprinderilor Mici şi Mijlocii. Fondul intervine în
principal cu capital de risc şi instrumente de garantare provenind fie din fonduri proprii, fie de la
Banca Europeană de Investiţii sau Uniunea Europeană, în baza mandatelor acordate.
- Mediatorul European (sau Ombudsman) investighează plângerile privind funcţionarea
defectuoasă a instituţiilor şi a organismelor din cadrul Comunităţii Europene. Cei care pot
depune plângeri sunt cetăţenii statelor membre sau care trăiesc într-un Stat Membru, firmele,
asociaţiile sau alte organisme înregistrate oficial în Uniunea Europeană.
Obiectivele Uniunii Europene sunt următoarele:
- crearea unei cetăţenii europene;
- consolidarea unui spaţiu al libertăţii, securităţii şi justiţiei;
- promovarea progresului economic şi social ;
- afirmarea rolului Europei în lume.

4
2.BUGETUL UNIUNII EUROPENE

Bugetul Uniunii Europene este actul care autorizează în fiecare an finanţarea ansamblului
activităţilor şi intervenţiilor comunitare. În funcţie de acesta pot fi observate în fiecare an
priorităţile şi orientările politice comunitare. Evoluţia sa de-a lungul timpului reflectă
transformările succesive ale construcţiei europene. În 1970, bugetul comunităţii era de 3,6
miliarde ecu ( la 1 ian. 1999, 1ecu = 1 euro) şi era constituit aproape în totalitate din fonduri
pentru cheltuielile legate de politica agricolă comună. Astăzi bugetul UE este dotat cu
aproximativ 93 miliarde€. Se pot regăsi aici toate politicile UE: cheltuielile politicii agricole
comune, politica de dezvoltare regională, cheltuieli de cercetare, educaţie, formare, acţiuni de
cooperare internaţională.

2.1.Principiile bugetare

 Principiul unităţii prevăzut în art. 268 al Tratatului de la Roma


 Principiul universalităţii care se bazează pe doua reguli: regula nerepartizării (non-
asignement) care prevede că veniturile bugetare nu pot fi alocate dinainte numai unor anumite
categorii de cheltuieli şi principiul bugetului în ansamblu (gross budget principle) care stabileşte
că toate veniturile şi cheltuielile trebuie să fie prevăzute integral în buget fără nici o modificare.
 Principiul anualităţii care prevede că operaţiile bugetare sunt stabilite pe un singur
an.
 Principiul echilibrului care stabileşte că veniturile şi cheltuielile unui an financiar
trebuie sa fie egale, deficitul bugetar fiind exclus prin art. 199 al Tratatului de la Roma.
 Specificarea cheltuielilor care înseamnă că fiecarui fond trebuie sa i se asigure un
scop şi o destinaţie specifică, mai ales pentru a preveni orice confuzie în alocarea fondurilor.
 Finantarea prin resursele proprii ale Comunităţii care se face incepând cu anul 1975
potrivit unor proceduri definite în întregime la nivel comunitar, fără nici o imixtiune directă a
statelor membre.

2.2. Stabilirea bugetului anual al Uniunii Europene

Comisia, Parlamentul şi Consiliul de Miniştri au roluri şi puteri diferite în adoptarea


bugetului. Mai întâi, aceste trei instituţii încheie un acord obligatoriu pentru garantarea
disciplinei bugetare, a planificării pe termen lung şi pentru îmbunătăţirea cooperării în legătură
cu bugetele anuale. Acest „acord interinstituţional” cuprinde cadrul financiar multianual, care
stabileşte limitele anuale superioare (cunoscute sub numele de „plafoane”) pentru fiecare linie
bugetară. Bugetele anuale trebuie să respecte aceste plafoane. Cele mai recente cadre financiare
acoperă perioadele de şapte ani, din 2000 până în 2006 şi din 2007 până în 2013.
Procedura bugetară, aşa cum este stabilită în tratatele UE, durează de la 1 septembrie până
la 31 decembrie. În practică, ea începe mult mai devreme. Există două tipuri de cheltuieli
bugetare: cheltuieli obligatorii şi cheltuieli neobligatorii. Cheltuielile obligatorii acoperă toate
cheltuielile ce rezultă din acorduri internaţionale şi din tratatele UE. Toate celelalte cheltuieli
sunt clasificate ca fiind neobligatorii. Consiliul de Miniştri are ultimul cuvânt cu privire la
cheltuielile obligatorii, iar Parlamentul European este factorul de decizie cu privire la cele
neobligatorii. Această deosebire a pierdut din importanţă datorită acordurilor interinstituţionale
succesive, deoarece cele două instituţii lucrează în strânsă colaborare la toate stadiile.

5
Responsabilitatea finală pentru implementarea bugetului revine Comisiei Europene. În
practică, cea mai mare parte a fondurilor EU (aproximativ 76%) este cheltuită pe ceea ce se
numeşte „gestionarea în comun”. În cadrul acestor aranjamente, autorităţile din statele membre
sunt cele care gestionează cheltuielile şi nu Comisia.
O întreagă serie de verificări şi echilibrări este implementată pentru a garanta că fondurile
respective sunt gestionate corect şi în conformitate cu regulile în vigoare.
O privire de ansamblu asupra rezultatelor evaluărilor efectuate în cursul anului şi asupra
urmăririi planificate este furnizată în Bilanţul anual de evaluare. Comisia publică şi situaţiile
contabile anuale ale Comunităţilor Europene, care cuprind rapoarte consolidate cu privire la
execuţia bugetului şi la bilanţ. Stabilite în conformitate cu Standardele Internaţionale de
Contabilitate pentru Sectorul Public (IPSAS), ele regrupează conturile tuturor instituţiilor şi
organismelor UE, precum şi pe cele ale majorităţii agenţiilor.
Contabilitatea de angajamente recunoaşte tranzacţiile în momentul în care sunt efectuate
(nu numai atunci când numerarul este vărsat) şi dă o imagine completă a tuturor activelor şi
pasivelor U.E..
Prin urmare, autorităţile decizionale, cele care controlează bugetul, managerii fondurilor
U.E. şi cetăţenii U.E. au acum acces la informaţii financiare mai precise, ceea ce este o condiţie
esenţială pentru asigurarea unui management şi a unui control eficient al banilor publici. Pe
lângă auditurile şi controalele interne regulate, situaţiile contabile anuale ale U.E. şi gestionarea
resurselor fac subiectul unui audit extern şi independent de către Curtea de Conturi Europeană.
În fiecare an, Curtea de Conturi Europeană întocmeşte un raport pentru Parlament şi
pentru Consiliul de Miniştri. Împreună cu acest raport anual, Curtea emite o opinie
numită declaraţie de asigurare cu privire la:
 fiabilitatea situaţiilor contabile (adică dacă acestea sunt înregistrate corect);
 legalitatea şi regularitatea tranzacţiilor subiacente (adică încasările colectate şi
plăţile efectuate).
Urmare a publicării raportului anual al Curţii de Conturi şi a finalizării situaţiilor contabile
anuale, Consiliul trimite recomandările sale Parlamentului. Pe baza acestora, Parlamentul
European se pronunţă în legătură cu gestiunea Comisiei în cursul anului financiar considerat.
Dacă Parlamentul consideră că bugetul UE a fost gestionat în mod corespunzător de către
Comisie, el acordă Comisiei descărcarea.
Paşii care se parcurg in stabilirea bugetului:
(1) Comisia întocmeşte (2) proiectul preliminar de buget. (3) Consiliul adoptă
proiectul de buget. (4) Parlamentul examinează în primă lectură proiectul de buget şi poate
vota amendamente Proiectul de buget modificat este examinat de către Consiliu în a doua
lectură. Consiliul transmite Parlamentului un proiect de buget revizuit. Parlamentul depune din
nou amendamentele adoptate în prima lectură şi respinse de către Consiliu. Proiectul de buget
modificat este adoptat sau respins de către Parlamentul European în cea de-a doua lectură.
Preşedintele Parlamentului European adoptă (5) bugetul final. Această procedură de adoptare a
bugetului, care durează mai bine de opt luni, are loc în (6) anul anterior exerciţiului financiar la
care se referă bugetul.

(1) Curtea de Conturi verifică execuţia bugetului anual pentru anul precedent şi îşi
publică (2) Raportul anual (3) Consiliul examinează observaţiile Curţii de Conturi şi propune
o recomandare (4) Parlamentului European acesta acorda (5) Comisiei descărcarea de
gestiune pe baza unei recomandări a Comisiei sale pentru control bugetar.
Descărcarea conţine în general recomandări privind ameliorarea execuţiei bugetului
următor. Parlamentul poate, de asemenea, să refuze acordarea descărcării de gestiune.

Bugetul pentru un an sau pentru mai mulţi ani este stabilit în avans, dar calculele finale ale
plăţilor care revin fiecărui stat în parte nu se completează decât după ce se termină anul fiscal,

6
astfel încât informaţiile legate de încasări şi cheltuieli să fie valabile. Administraţia UE obţine
majoritatea încasărilor în mod indirect din plăţile făcute din trezoreriile statelor membre.
Administraţia UE obţine majoritatea încasărilor în mod indirect din plăţile făcute din
trezoreriile statelor membre.

3. STRUCTURA BUGETULUI UNIUNII EUROPENE

3.1. Componenta bugetului

3.1.1. Venituri:
- taxe vamale
- prelevările variabile aplicate importurilor de produse agricole dinspre non-membri, care
reprezintă 20-30% din veniturile bugetare
- TVA
- un procent din suma PNB-ului statelor membre calculat la pretul pietei

Venituri bugetare- 2006

3.1.2. Cheltuieli:
- cheltuieli obligatorii: cele prevazute in tratate (subventionarea preturilor produselor
agricole, ajutor acordat statelor slab dezvoltate, etc)
- cheltuieli ne-obligatorii –legate de functionarea institutiilor sau de actiunile structurale-
aprobate de Parlament

Cheltuieli bugetare 2006

7
Cheltuieli bugetare care pot/nu pot fi implementate

Pentru a face faţă crizei economice, PE a considerat important să asigure o finanţare


corespunzătoare a unei acţiuni care poate avea un impact direct asupra dezvoltării noilor
activităţi economice de către tinerii europeni. De aceea, bugetul va include pentru acţiunea
"Erasmus pentru tinerii întreprinzători" 5 milioane euro în angajamente şi 3,6 milioane în plăţi.
Vor fi prevăzute de asemenea fonduri de 2 milioane de euro (în angajamente si plăţi) pentru
monitorizarea ecologică a bazinului Mării Negre şi un cadru de programe europene comune
pentru dezvoltarea regiunii Marii Negre. Acest program îşi propune să studieze nivelul de
poluare marină şi a mediului de coastă şi să dezvolte noi tehnologii pentru protecţia mediului şi
curăţarea lui în situaţii de dezastre ecologice.
Se va institui de asemenea un proiect pilot pentru încurajarea mobilităţii şi integrarea forţei
de muncă în cadrul UE în valoare de 1 milion de euro în angajamente.
Scopul acestui proiect pilot este să ajute lucrătorii din UE să facă faţă dificultăţilor legate
de integrarea pe piaţa muncii şi mobilitate - incluzând iniţierea de reţele şi parteneriate pentru a
face faţă nevoilor celor mai vulnerabili migranţi din UE.
Acest buget anual a fost negociat conform prevederilor din Tratatul de la Nisa, ceea ce
înseamnă că Parlamentul nu a deţinut o putere formală cu privire la cheltuielile agricole.
Totuşi, Parlamentul a reuşit introducerea în buget a €300 milioane pentru sprijinirea
producătorilor de lactate, un ajutor solicitat de deputaţi de ani de zile. Potrivit raportorului László
Surján (EPP, HU), aceasta a fost "spiritul Lisabonei" care a influenţat procesul bugetar anual

8
3.2. Bugetul Uniunii Europene pe 2010 va fi împărţit după cum urmează:

Linie bugetară Perspective


Bugetul 2020 Bugetul 2009* financiare 2010 Buget final 2010
Ang. Plăţi. Ang. Plăţi. Ang. Plăţi.
milioane €
1.a Competitivitate pentru creşterea şi
ocuparea forţei de muncă 13775 11106 14362 - 14862 11342
1.b Coeziune pentru creşterea şi
ocuparea forţei de muncă 48427 34963 49388 - 49388 36385
2. Conservarea şi gestionarea
resurselor naturale 56721 52566 59955 - 59499 58136
3.a Libertate, securitate şi justiţie 864 617 1025 - 1006 739
3.b Cetăţenie 663 691 668 - 668 659
4. UE - actor global 8104 8324 7893 - 8141 7788
5. Administraţie 7695 7695 7882 - 7889 7889
Total 136458 116172 141173 134155 141453 122937
Procent din PIB 1.18% 1.00% - - 1.20% 1.04%

* Bugetul UE 2009, dar nu şi cel pentru 2010, include sprijinul de pre-aderare


pentru România şi Bulgaria, cu €209 milioane în plăţi şi angajamente.
Această linie bugetară este inclusă în totalul 2009.

Evolutia bugetului comunitar- % din PIB

9
Un număr mare de activităţi sunt finanţate în statele membre, de exemplu în agricultură,
pescuit, infrastructură (construcţia de drumuri, poduri şi căi ferate), educaţie şi formare, cultură,
ocuparea forţei de muncă şi politică socială, politică de mediu, sănătate şi protecţia
consumatorului, cercetare, pentru a menţiona numai câteva domenii. De asemenea, sunt în curs
de derulare iniţiative pentru a oferi cetăţenilor UE un spaţiu de libertate, securitate şi justiţie fără
frontiere interne. O parte din bugetul UE se cheltuieşte pentru finanţarea dezvoltării economice
în lume şi pentru ajutorul umanitar oferit ţărilor din afara UE, care sunt afectate de dezastre
naturale şi de alte situaţii de criză.

3.3. Angajamente şi plăţi

3.3.1. Angajamente

Angajamente ale Uniunea Europeană intre anii 2007-2009

2007 2008 2009 TOTAL

a. Agricultura 750 1350 1550 3650


Măsuri de piaţă 250 250 250 750
Plăţi directe 0 500 600 1100
Politica de dezvoltare rurală 500 600 700 1800
b. Acţiuni structurale 1100 1800 2500 5400
Fonduri structurale 600 1000 1400 3000
Fonduri de coeziune 500 800 1100 2400
c. Politici interne 420 415 360 1195
Politici existente 244 248 252 744
Facilitatea Schengen 150 150 100 400
Constituţie instituţională 26 17 8 51
d. Administraţie (România şi 96 125 125 346
Bulgaria)
România 70% 67.2 87.5 87.5 242.2
Total angajamente 2337 3653 4498 10487
e. Compensări (cash flow 500 300 0 800
facility)
TOTAL 2837 3953 4498 11287

Angajamente ale Romaniei (efortul bugetar)

2007 2008 2009 TOTAL

a. Agricultura 665 798 931 2394


Măsuri de piaţă 0 0 0 0
Plăţi directe 500 600 700 1800
Politica de dezvoltare 165 198 231 594
rurală (33%)
b. Acţiuni structurale 500 820 1150 2470
Fonduri structurale 350 570 800 1720
Fonduri de coeziune 150 250 350 750
CONTRIBUŢIE LA 808 847 892 2547
BUGETUL UE

10
TOTAL 1973 2465 2973 7411

Pachetul financiar pentru România – angajamente (milioane euro, preţuri)

Plăţi ale Uniunii Europene Efortul bugetar al


României (plăţi)
2007 2873 1973
2008 3953 2465
2009 4498 2973
Total 11324 7311

3.3.2.Plăţi

Plăţi efectuate de Uniunea Europeană

2007 2008 2009 TOTAL

a. Agricultura 500 1065 1366 2931


Măsuri de piaţă 250 250 250 750
Plăţi directe 0 405 476 881
Politica de dezvoltare rurală 250 410 640 1300
b. Acţiuni structurale 333 709 1193 2235
Fonduri structurale 318 580 882 1780
Fonduri de coeziune 15 129 311 455
c. Politici interne 152 253 314 719
Politici existente 88 149 198 435
Facilitatea Schengen 54 92 104 250
Constituţie instituţională 10 12 12 34
d. Administraţie (România şi 96 125 125 346
Bulgaria)
România 70% 67 88 88 242
Total PLĂŢI 1052 2115 2961 6127
e. Compensări (cash flow 500 300 0 800
facility)
TOTAL 1552 2415 2961 6927
Fonduri de pre-aderare 809 709 448 1966
TOTAL PLĂŢI 2361 3124 3409 8893
Efortul bugetar al Romaniei (plăţi)

2007 2008 2009 TOTAL

a. Agricultura 583 235.3 311.2 1129


Măsuri de piaţă 0 0 0 0
Plăţi directe 500 100 100 700
Politica de dezvoltare rurală 83 135 211 429
b. Acţiuni structurale 68 226 492 786

11
Fonduri structurale 63 186 396 645
Fonduri de coeziune 5 40 96 141
CONTRIBUŢIE LA 808 847 892 2547
BUGETUL UE
Compensari ( Cash flow -500 -300 0 -800
facility )
Cofinanţare pre-aderare 270 241 154 665
Total 1229 1249 1849 4327
Top-up maxim 449 438 449 1336
TOTAL 1678 1678 2298 5663
Balanţa netă (total plăţi 1553 2277 2517 6346
minus contribuţia României
la bugetul UE)

Pachetul financiar pentru România – plăţi (milioane euro)

Plăţi ale UE Contribuţia României la bugetul Uniunii Europene


(1) (2)
2007 2361 808
2008 3124 847
2009 3409 892
Total 8894 2547

Pachetul financiar pentru România – balanţa netă(milioane euro)

Plăţi ale UE Contribuţia României la bugetul Uniunii Europene Balanţa netă


(1) (2) (3) = (1)-(2)
2007 2361 808 1553
2008 3124 847 2277
2009 3409 892 2517
Total 8894 2547 6347

Sursa: Ministerul Finanţelor Publice şi calcule ale autorilor pornind de la A financial package for
the accession negotiations with Bulgaria and Romania, Communication from the Commission,
Commission of the European Communities, Brussels

4. PERSPECTIVA FINANCIARĂ PENTRU PERIOADA 2007-2013 se împart în cinci


capitole:

1. Creştere durabilă: această rubrică include fondurile structurale, cercetarea şi educaţia, cu


un buget de 382 de miliarde de euro pentru 7 ani
2. Conservarea şi gestionarea resurselor naturale: este vorba de finanţarea politicii agricole
comune şi a politicilor de mediu, cu un buget de 371 de miliarde de euro
3. Cetăţenie, libertate, securitate şi justiţie: 10,7 de miliarde de euro sunt destinate
activităţilor legate de justiţie şi afaceri interne. Această sumă va acoperi şi programele care
încurajează cetăţenia europeană, cum ar fi schimburile între tineri, înfrăţirea oraşelor şi
dimensiunea europeană a presei şi culturii

12
4. Uniunea Europeană ca actor global: 49,5 de miliarde de euro vor fi alocate acţiunilor în
favoarea ţărilor în curs de dezvoltare, promovării drepturilor omului, politicii externe şi de
securitate comune şi sprijinului pentru dezvoltarea ţărilor învecinate
5. Administraţia (inclusiv serviciile de traducere) va beneficia de 49,8 de miliarde de euro,
adică 5,75% din bugetul total.
Cele trei scenarii vehiculate pentru bugetul UE, valabil pentru perioada 2007-2013, sunt:
-plafonarea finantelor comunitare la nivelul de 815 miliarde de euro, cat sunt si in prezent,
ceea ce reprezinta 0,98 la suta din Produsul National Brut (PNB) al statelor membre UE, varianta
sustinuta de cei sase mari contribuabili: Austria, Germania, Franta, Italia, Marea Britanie,
Olanda; aceste tari sustin marirea contributiilor comunitare la cel mult unu la suta din PIB;
-varianta de compromis, sustinuta de Luxemburg, adica un buget comunitar intre 875-900
de miliarde de euro, echivalentul a 1,06 pana la 1,09 din PIB-ul tarilor membre;
-cresterea bugetului comunitar la nivelul de aproximativ 1.000 de miliarde (1 trilion) de
euro, ceea ce ar reprezenta aproape opt la suta din Produsul National Brut comunitar, asa cum a
propus Comisia Europeana.
În cadrul Bugetului Uniunii Europene, pentru perioada 2007-2013 România se prezintă
astfel: primeşte 32 miliarde de euro şi plăteşte Uniunii 7,2 miliarde de euro. În aceste condiţii,
România va înregistra un beneficiu net de 25 miliarde euro, ceea ce se poate transpune într-un
beneficiu net de 1.159 euro pe cap de locuitor

Bugetul UE- ca procent din PIB- 2007-2013

Bugetul UE/persoana: €255 pe an

Modificări ale contribuţiilor naţionale pentru 2006-2013

13
Propunerea de Pachet financiar pentru România-Angajamente ale Uniunii Europene
pentru perioada 2007-2013

Agricultură 4037 milioane euro


- Măsuri de piaţă 732 milioane euro
- Plăţi directe 881 milioane euro
- Politica de dezvoltare rurală 2424 milioane euro
Fonduri structurale şi de coeziune 5973 milioane euro
Politici interne 1304 milioane euro, sumă care nu este defalcată
pentru România şi Bulgaria
Cheltuieli administrative 346 milioane euro, sumă nedefalcată pentru
România şi Bulgaria
Sursa: Commission of the European Communities, A financial package for the accession
negotiations with Bulgaria and Romania, Communication from the Commission, Brussels

Politicile de cheltuieli pentru perioada 2007-2013 au acordat o nouă prioritate obiectivelor


de creştere şi ocupare a forţei de muncă, precum şi noilor orientări politice precum libertatea,
securitatea şi justiţia. În acelaşi timp, decizia de a efectua o revizuire a confirmat necesitatea unei
evaluări mai fundamentale, care să ofere un context pe termen lung în vederea definirii de
propuneri pentru următorul cadru financiar şi în viitorul mai îndepărtat. Provocarea constă în
elaborarea unui buget pentru viitor, care să anticipeze problemele viitoare într-o lume care se
confruntă cu schimbări rapide.
După cum bugetul evoluează de la un cadru financiar la altul, fiecare dintre aceste cadre
este caracterizat, de asemenea, de a o anumită flexibilitate. În timp ce unele programe de
cheltuieli beneficiază de continuitate, schimbările survenite în situaţia politică pot testa, de
asemenea, capacitatea bugetului UE de a se adapta pentru a produce rezultate optime şi pentru a
spori capacitatea de reacţie politică.

14
Concluzii

Bugetul s-a dovedit a fi un instrument esenţial în realizarea obiectivelor politice ale UE.
Acesta reprezintă o investiţie pentru obiectivele viitoare ale Europei, iar cetăţenii aşteaptă şi
merită cel mai bun randament posibil al acestei investiţii. Acest lucru implică asigurarea faptului
că bugetul este orientat pentru a realiza efectul optim, gestionat la cele mai înalte standarde şi că
reuşeşte să aducă îmbunătăţiri concrete vieţii de zi cu zi a cetăţenilor. Aceasta înseamnă un buget
care poate fi schimbat pentru a reflecta schimbarea priorităţilor şi pentru a însoţi procesul de
integrare europeană în evoluţia acestuia.
Cheltuielile UE trebuie să fie coerente cu celelalte acţiuni menite să realizeze agenda
politică europeană şi să se înscrie în rândul instrumentelor alternative disponibile, precum
legislaţia, înlăturarea obstacolelor de reglementare, influenţarea cheltuielilor naţionale,
coordonarea politicilor sau schimburile de idei, de cele mai bune practici şi de evaluări reciproce.
Nu toate politicile necesită cheltuieli de la bugetul UE, în afara costurilor administrative de bază.
Politici de bază, precum comerţul şi concurenţa, îşi realizează obiectivele folosind instrumente
diferite şi sunt de o importanţă minoră, sau nu prezintă nicio importanţă pentru revizuirea
cadrului financiar multianual. În cazul altor domenii politice, precum politica de coeziune sau
mobilitatea studenţilor, dezvoltarea resurselor financiare este primordială în realizarea
obiectivelor acestora.
Sprijinul financiar generat de politicile UE se poate prezenta sub diferite forme şi poate
recurge la diverse surse, inclusiv împrumuturi şi garanţii de împrumut provenind de la Banca
Europeană de Investiţii sau, în cazurile de cofinanţare, de la bugetele statelor membre, precum şi
fonduri private în cadrul parteneriatului între sectorul public şi cel privat. În momentul în care s-
a recurs la bugetul UE, acesta a trebuit să se dovedească cel mai eficient şi mai echitabil
instrument pentru obţinerea de rezultate.

Bibliografie

15
1. “Centrul de Informare al Comisiei Europene”
2. www.Capital.ro
3. www.cărţionline.ro
4. www.dailybusiness.ro
5. www.euroactiv.ro
6. www.europarl.europa.eu/parliament
7. www.eurostat.ro
8. www.Financiarul.ro
9. www.Informatia.ro
10. www.juridice.ro
11. www.wall-street.ro
12. http://ro.wikipedia.org/wiki/Uniunea_Europeană

16